-Ministerul Agriculturii și Industrieii Alimentare

Colegiul Tehnic Agricol din or. Soroca

Disciplina: Mecanica Aplicata

Tema:

Elaborat: Cebotarean Aureliu
gr.EM 3/1
Verificat:Ungureanu Boris _______

Soroca 2017

Conform acestei legi . care poate fi incarcata in lungul sau/si perpendicular pe axa barei (linia care unestie centree de greutate ale sectiunii. M≠0. Teoria "clasica " a barelor este cunoscuta ca teoria Euler-Bernoulli. caz in care se studiaza efectul eforturilor taietoare. vectorul moment se va descompune pe cele două direcţii ale axelor principale (y) şi (z). fiind numită încovoiere dublă (oblică). N (efort normal). se defineste o stare de "incovoiere pura". In cazul barelor "zvelte" eforturile tangentiale se pot neglija. T (forte taietoare). Toate aspectele abordate în capitolul de faţă se referă la încovoierea simplă. În caz contrar. într-un plan perpendicular pe vectorul moment. Dacă această axă coincide cu una dintre axele principale centrale ale secţiunii transversale a barei. Tensiunile tangentiale ce apar respecta legea dualitatii tensiunilor tangentiale . 4. Prin bara se intelege un corp cu o dimensiune (lungimea) mult mai mare decat dimensiunile sectiunii.este solicitarea ce se produce în barele încărcate cu vectori de tip moment având direcţia perpendiculară pe axa lor longitudinală. tensiunile tangentiale converg sau diverg la muchia comuna si sunt perpendiculare pe aceasta ( fig. Daca N=0. FORMULA LUI JURAVSKI Se numeste incovoiere simpla . In cazul unei bare sunt in general trei eforturi M (momet incovoietor). T≠0.Încovoierea. vorbim de "incovoiere simpla". In cazul barelor "scurte" eforturile tangentiale pot deveni importante. pe doua suprafete ortogonale . solicitarea simpla la care in centrul de greutate al sectiunii transversale a unui element de rezistenta apar atat momentul incovoietor cat si forta taietoare .31 ): . adică în jurul axei care reprezintă direcţia momentului încovoietor. In cazul solicitarii de incovoiere apar atat eforturi normale cat si tangentiale. Galileo Galilei este considerat ca intemeietor al teoriei barelor. iar solicitarea va fi de tip compus. atunci se produce o încovoiere simplă. Cand T=N=0.M≠0. sau incovoiere cu taiere . Efectul produs în barele supuse la încovoiere este rotirea axei lor. INCOVOIEREA SIMPLA .

produse de momentul încovoietor. deci secţiunea barei este simetrică în raport cu planul forţelor. perpendicular pe planul forţelor. sectiunea transversala are o axa de simetrie . Tensiunile normale produc pe secţiune eforturi elementare paralele. cu sectiunea transversala constanta pe toata lungimea ei . Se admite că planul forţelor este un plan de simetrie al barei (xOy). Se consideră un element de lungime dx din tronsonul solicitat la încovoiere pură. Tensiunea normală variază liniar pe secţiune Pentru a afla legătura dintre tensiunile normale şi momentul încovoietor se scriu pe secţiunea considerată ecuaţiile de echivalenţă din mecanică. Incovoerea barelor drepte Încovoierea pură este solicitarea cu moment încovoietor constant şi forţă tăietoare nulă. Barele solicitate la încovoiere se numesc grinzi. Într-o secţiune oarecare a unei grinzi solicitate la încovoiere pură apar numai tensiuni normale. iar momentul încovoietor este dirijat după axa . Ԏxy= Ԏyx ISTRIBUTIA EFORTURILOR TANGENTIALE PE SECTIUNEA TRANSVERSALA Pentru a stabili modul de variatie al tensiunilor tangentiale pe sectiunea transversala se adopta urmatoarele ipoteze : bara este considerata dreapta . axa continuta in planul fortelor taietoare .bara nu este incarcata pe suprafata laterala cu forte paralele cu axa sa pentru distributia tensiunilor normale pe sectiunea transversala este valabila formula lui Navier . este aplicat pe axa principală Oz : M = Mz. Întrucât nu există forţă axială. Atunci axa verticală a secţiunii Oy este axă principală de inerţie şi vectorul moment încovoietor M .