You are on page 1of 10

ECONOMIA TURISMULUI

1.Continutul, caracteristicile si sfera de cuprindere a
economiei turismului
1.1Notiuni si categorii fundamentale in economia turismului

Turismul- este ansamblul de relatii si fenomene care rezulta din deplasare si
sejurul persoanelor in afara domiciliului lor , atita timp cat sejurul si deplasarea
nu sint motivate printr-o stabilire permanenta si o activitate lucrative oarecare.

1.2 Continutul economic al turismului.

Economia Turismului studiaza fenomenul touristic in organizarea lui mondiala si
nationala, piata turistica in manifistarile componentelor sale, industria turismului
in ansamblu si in componenta intreprinderilor hoteliere si de alimentatie ,a celor
de agreement, tratament balnear si pentru transportul turistilor, a intreprinderilor
prestatoare de servicii turistice catre populatie, activitatea tuturor agentilor
economici care se ocupa de pregatire, promovare si realizarea produselor turistice,
in conditiile protectiei si conservarii mediului inconjurator.

Economia Turismului presupune existenta unui patrimoniu turistic, care, prin
atractivitatea sa, determina integrarea unei zone, regiuni sau a unei tari in circuitele
interne si internationale.

1.3 Forme de organizare, tipuri si diversitatea turismului.

Exista 3 forme de turism principale:

 Turism intern – rezidentii unei tari care calatoresc in propria tara.
 Turism international receptor – vizitarea unei tari de catre nonrezidenti.
 Turism intrnational emitent – rezidentii unei tari care viziteaza alte tari.

Tipurile de turism:

 Turism de aer liber – turismul de recreere si agrement.
 Turism balneo-curativ
 Turism cultural
 Turismul de afaceri
 Turismul sportiv

DIVERSITATEA TURISMULUI:

 Dupa motivele calatoriei – de vacanta, afaceri, tratament medical.
 Dupa gradul de mobilitate al turistului- mediu, scurt, de tranzit.
 In functie de caracteristicele sociale si economice al cererii – particular,
social, de masa.
 Dupa virsta participantilor – pentru prescolari, pentru elevi, tineret,adulti.

1.4 Factorii ce determina cererea de turism.

Factorii care influentiza cererea in turism sunt:

 Economici

1. societatiilor. refacerea capacitatii fizice si intelectuale prin odihna.5 Importanta economico – sociala a turismului.Ponderea cheltuelilor turistice in totalul cheltuelilor de consum (CTURISTICE / Cconsum)x100=Pcheltuelilor 2.Prin urmare.De asemeea . turismul participa la cearea valorii adaugate. 2.Aportul turismului in exportul de marfuri.Avind ca specific consumul mare de munca vie. transport. turismul international are o contributie semnificativa la cresterea si diversificarea comertului mondial. cunoastere a oamenilor. turismul contribuie la asigurarea unei circulatiei banesti echilibrate prin participarea incasarilor din turism la mai multe circuite economice. EM – EXPORTUL DE MARFURI.  Asupra fortei de munca – o parte din veniturile obtinute din activitatea turistica este utiliziata si in dezvoltarea industriei turistice a tarii gazda ceea ce presupune crearea de noi locuri de munca  Asupra comertului mondial si al balantelor de plati – turismul international este un export invizibil care contribuie indirect la balanta de plati a tarii de destinatie turistica.Astfel.  Efecte socio-culturale – turismul contribuie la satesfacerea nevoilor materiale si spiritualeale oamenilor. infrastructura. Tusimul are 4 categorii de efecte la nivel national si international:  Asupra economiei-Turismul actioneaza ca un factor stimulator al sistemului global. Prin dezvoltarea turismului se obtine un spor de productie ceea ce reprezinta o contributie la crearea Prdusului Intern Brut (PIB) sau a Produslui National Brut (PNB).Contribuie la imbogatirea nivelului de instruire. 2.  Demografici  Sociali  Psihologici 1. Cercetarile intreprinse asupra importantei turismului in economie releva faptul ca acesta are un impact considerabiil asupra economiilor. influentind pozitiv dimensiunile si structura consumului respectiv. agricultura. Bazele economice ale activitatii turistice. colaborare si intelegere intre natiunile lumii.Aportul incasarilor din turism in produsul national net sau in PIB (It / PNN)X100=AI 3.1 Indicatorii economici de dezvoltare a turismului. turismul reprezinta un factor major de promovare a unui climat de pace. (ITE / EM)X100=AT ITE – INCASARI TURISTI EXTERNI. turismul antreneaza si stimuleaza productia din alte domenii : industria materialelor fotografice. . De asemenea. culturilor si mediului ambiant al destinatiilor turistice.

Turismul reprezinta un fenomen economico - social specifi c civilizatiei moderne. numărul zile-turist. c u i m p l i c v a t i i importante asupra evolutiei economiei si societatii. Eficienta presupune ca fiecare activitate sa corespunda unor nevoi reale. încasările din turism. Daca sunt exploatate corect si aduc beneficii atunci putem vorbi despre o eficienta pozitiva. etc. cultura si civilizatie al oamenilor. Eficienta economica in turism nu este altceva decat gradul de utilitate cu care este exploatat potentialul turistic al unei tari.2 Eficienta economica in turism. asupra relatiilor internationale. si ca atare. Re f e r i t o r l a ro l u l t u r i s m u l u i i n c a d r u l e c o n o m i e i n a t i o n a l e . ca un mijloc de diversificare a structurii economice. GATT. societatilor si culturilor diferitelor tari de referinta" Tu r i s m u l j o a c a u n r o l i m p o r t a n t i n v i a t a e c o n o m i c a s i s o c i a l a . tu ri smul an t re n e az a u n vast p ote n t i al ma te r i a l s i u m a n . l i t e r a t u r a d e s p e c i a l i t a t e evidentiaza faptul ca el are "un impact considerabil asupra economiilor.) 2. puternic ancorat in viata societatii.4 Rolul turismului in economia nationala.2. conţinutul şi valoarea lor informaţională fiind expresia acurateţei metodelor utilizate. a c t i o n e a z a c a u n e l e m e n t dinamizator al sistemului economic global. sa asigure recuperarea cheltuielilor sale. Activitatea de turism. durata medie a sejurului. ca orice activitate umana si economica este atat consumatoare de resurse cat si producatoare de efecte. Indicatorii fizici şi valorici ai circulaţiei turistice se folosesc în practica internă şi internaţională şi fac obiectul dărilor de seamă statistice ale organismelor internaţionale (OMT.Eficienta reprezinta raportul dintre efectul util (rezultatul) si cheltuiala (efortul) facuta pentru obtinerea lui. densitatea circulaţiei turistice. altfel spus rezultatele muncii depuse in desfasurarea turismului duc la prosperarea si dezvoltarea economico – sociala a regiunii sau a tarii respective. Prin caracterul sau de masa si con t in u tul c omp le t. de ridicare anivelului de instruire. sa fie rentabila. Printre indicatorii cei mai reprezentativi pentru caracterizarea circulaţiei turistice se folosesc: numărul turiştilor. a unei regiuni. preferinţa relativă a turiştilor etc. 2. numărul mediu de turişti.3 Indicatori ce caracterizeaza starea si dezvoltarea turismului intern. sa contribuire la realizarea de profit. infl uentat de evolutia ei. OECD. ca o parghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale sau un mijloc activ de educare. . Statisticile interne ale fiecărei ţări pot crea condiţii pentru calcularea altor indicatori.

Functiile specifi ce pietei turistice sunt:  De determinare a pretului  De coordonare. Continutul pietei turistice  Cererea turistica  Consumul turistic  Oferta turistica  Productia turistica 3. prin impulsionarea celorlalte ramuri si sectoare ale economiei (industriei. agricultura.Moldova.  Turistul  Ofertantii  Tur – operatorii  Consumatorii  Agentiile  Personalul 3. 3. privite in unitatea organica cu relatiile pe care le genereaza si in conexiune cu spatiul in care se desfasoara.1 Natura si continutul pietei turistice.  De rationalitate economica . t u r i s m u l d e t e r m i n a o b t i n e r e a u n o r e f e c t e indirecte.CARACTERISTICILE PIETEI TURISTICE.). Piata turistca este o componenta a pietei in mod general si a pietei serviciilor. 3.2 Participantii pietii turistice. in plan psiho-social. 3. in mod particular. in plan economic sintetizeaza rezultatele unui mare numar de activitati. se constituie ca o modalitate superioara de organizare a timpului liber. 3.3 Agentii economici – subiecti ai activitatii turistice in R. intrucit unitatile economice se orienteaza pe piata potrivit datelor referitoare la cerere si oferta. Pe l a n g a e f e c t e l e e c o n o m i c e s i s o c i a l e d i r e c t e . in asa numitul efect mutiplicator. Turismul prezinta o complexitate in continua crestere. Piata turistica poate fi definita ca fiind ansamblul actelor de vanzare – cumparare.5 Functiile pietii turistice. etc. al caror obiect de activitate il reprezinta produsele turistice. transporturi.4 Mecanismul de functionare a pietii turistice.

6 Capacitatea pietei turistice. schimbul difeitor produse. adoptand un singur program de marketing turistic pentru ansamblul pietei.  De organizare socio-economica a unitatilor. managementul firmelor turistice devine tot mai interesat de cunoasterea ponderii pe care o poate realiza pe pietele emitente de fluxuri turistice. Pentru aceasta se urmareste elaborarea unor strategii adecvate pentru atingerea ponderii scontate in vanzarea produselor turistice pe acele piete pe care o firma turistica este interesata sa-si promoveze oferta de servicii. Cpt = Ne x Kc 3. indiferent de nivelul pretului produsului si al veniturilor consumatorilor. . Strategia globala . in cadrul pietei turistice. pe o anumita piata. Cheia succesului vanzarii unui produs turistic consta in depistarea si selectarea acelor segmente specifice de piata. Se calculeaza ca produs dintre numarul consumatorilor potentiali (Ne) si capacitatea medie de consum (Kc). in determinarea volumului vanzarilor diferitelor produse turistice.pentru ca prin piata se realizeaza legatura intre ofertanti si cumparator. . Practica turistica inregistreaza trei tipuri de strategii de baza in domeniul segmentarii pietei: . . a unuia sau mai multor produse turistice.7 Segmentarea pietei turistice. Toate aceste functii specifi ce pietei asigura realizarea rolului sau de baza. care necesita servicii turistice tot mai diferentiate si sofisticate. exista mai multe categorii de consumatori cu preferinte diferite. Strategia diferentiata .are in vedere caracteristicile specifice ale diferitelor produse turistice pentru care o agentie de turism ofertanta poate castiga adeziunea unor segmente de piata. Se poate realiza potrivit unor criterii sociologice sau a unor criterii de comportament turistic sau de obiceiuri de calatorie. Strategia concentrata . Capacitatea pietei turistice (Cpt) exprima necesitatea.avind loc astfel o comunicare economica. obiectivul principal urmarit fiind atragerea tuturor consumatorilor potentiali de servicii turistice. si anume de a face posibil.adoptarea acestei strategii porneste de la premisa ca. 3. Strategia concentrata isi indreapta eforturile de marketing spre unul sau unele segmente distincte ale pietei.piata este considerata ca un tot unitar. carora produsele turistice oferite le pot face fata in cat mai bune conditii economice si pentru o perioada de perspectiva cat mai indelungata.

grupate in diverse variante intr-un tot unic. valorificat in cadrul unei ambiante specifice create de factorii naturali si entropici de atractie dintr-o localitate.  Agentii de turism touroperatori si alti intermediari. zona sau tara.  Firme specializate in turismul de sanatate.  Dotari si structuri pentru agrement. Rezultatul productiei cuprinde un ansamblu de facilitati si servicii specifice.  Transport fluvial si maritim.4. 4.1 Notiunea si continutul industriei turistice.  Transport aerian.  Dotari si servicii pentru congrese. conferinte. industria turistica include urmatoarele componente:  Mijloace si servicii de cazare. . Industria turistica reprezinta componenta oferta a pietei turistice si cuprinde totalitatea intreprinderilor si dotarilor destinate producerii si servicii turistice intr-o anumita tara (OMT).INDUSTRIA TURISTICA. Conform celui mai recent raport eliberat de Eurostal.  Transport cu autocarul. Industria turistica este acea parte a economiei. alcatuita dintr-o suma de activitati sau mai multe ramuri a caror functie comuna este satisfacerea nevoilor turistilor.  Unitati si structuri de alimntatie publica.  Birouri de informare turistica.  Transport feroviar.

3 Forta de munca in turism si eficienta utilizarii ei. 4. locale. castele. la durata medie a sejurului.organizatorii de calatorii: agentii de voiaj si touroperatori. la cheltuieli efectuate de turisti in zona turistica receptoare. care este produsul/pachetul turistic. fie la determinarea numarului de turisti. prin faptul că este un mare consumator de muncă vie. camping-uri. parcuri. Din industria turistica fac parte sectoarele: . cat si cele comune. 4.. parcuri de distractie.organizatorii/administratii destinatiilor: oficii de turism nationale.) si construite . la gradul de ocupare. restaurante (clasice. la intensitatea circulatiei turistice in raport cu populatia rezidentiala. lacuri etc. cazinouri precum si festivaluri si evenimente cultural-artistice.atractii-agrement: elemente naturale (forme de relief. care a permis valorificarea intr-o anumita proportie a bogatelor resurse turistice raspindite pe intregul teritoriu al tarii noastre. .In acest context se au in veder atit mijloacele materiale specifice turismului. . casa de oaspeti. la rata profitului pe tip de structuri turistice. regionale. grupa "Hoteluri si restaurante"): hoteluri. autocare. Pentru fiecare dintre aceste elemente ale industriei exista indicatori generali sau specifici. la gradul de utilizare a mijloacelor de transport in turism. muzee. . in cea mai mare masura. Importantele resurse financiare alocate turismului s-au concretizat in realizarea unei puternice baze tehnico-materiala a turismului. curse navale. de alimentatie publica.catedrale. cai ferate. Noile definitii a industriei turismului pun in evidenta mult mai bine contributia fiecarei componente a activitatii turistice la realizarea produsului final. proprietati time share.locuinta si alimentatie (in conformitate cu structurile consacrate. operatori de taximetrie si sectorul noncomercial constituit din automobile proprietate personala. El creează noi locuri de muncă.  Inchirieri de mijloace de transport. apartinind altor ramuri. castele. .in cadrul bazei tehnico- materiale a turismului. capacitatile de cazare. vile. iahturi. reflecta. teatre. moteluri. in ansamblu sau la nivel teritorial. In acelasi timp permite o fluidizare a fluxului de informatii necesare pentru luarea deciziilor referitoare la activitatea firmelor. Turismul. echipament sportiv. ferme. participând astfel la . facilitati sportive. firme de inchirieri de automobile. gradini. aeronave proprii. Indicatorii se raporteaza fie la raportul veniturilor si cheltuielilor.transport: sectorul comercial reprezentat de linii aeriene. resedinte secundare. prin numarul si structura lor. monumente. galerii de arta. cu specific.2 Baza tehnico-materiala in turism. vase de croaziera. baruri. gradul de dotare si dezvoltare turistica. dar folosite si de turism. joacă un important rol în economie. cafenele. agrementul etc. fast-food). care dau marimea calitativa a acestuia. Cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale.

formularea deciziei de cumparare. închiriatori de maşini. particularitatile muncii în turism influenteaza nemijlocit numarul si dinamica lucratorilor. atragerea excedentului de forţă de muncă din alte sectoare.satele de vacanta. evolutia turismului se afla în corelatie directa cu dinamica si structura personalului.care pot fi autocarişti.centrele de tineret sau centrele de primire sau sejur. mijloc de transport sau forma de agrement etc. organizatori de croaziere. solicitate de catre turisti.care se ocupă cu producerea. politicile de selectie si recrutare. Lucratorul în turism are un rol important în stimularea cererii. În acest context. O formă particulară de agenţie de turism o reprezintă agenţia de turism tour- operatoare. si datorita cerintelor. industria alimentară. atât cantitative cât si calitative. cererea unei atmosfere de destindere.  Intreprinderi de transport colectiv . Agentii si organizatori de calatorii .acestea pot fi centrele de vacante colective. asociaţii vizând peisaje turistice. Studiile arată că un loc de muncă direct din turism poate crea 1-3 locuri de muncă indirecte şi induse. crearea unei atmosfere de destindere. Resursele umane în turism au un rol important în stimularea cererii. trebuie amintit efectul indirect al creşterii numărului celor ocupaţi în acest sector. si respectiv în determinarea revenirii turistului. în principal cu deplasarea accentului spre formele turismului activ. companii de căi ferate. ceea ce argumenteaza importanta deosebita a capitalului uman. organizarea pregatirii profesionale.  Intreprinderi de animatie . formarea si mentinerea interesului.de timp liber şi de informaţie. în special în domeniul turismului Volumul si calitatea activitatii turistice depind esentialmente de încadrarea cu personal. sistemele de cointeresare si. la acestea se adauga raspunderea materiala si morala datorata bunurilor si valorilor avute în grija. corespondenta între caracteristicile pregatirii fortei de munca si functiile îndeplinite de profesionalismul si promptitudinea în exercitarea atributiilor. cluburi sportive sau ale vârstei a III-a. capitalul uman este plasat în centrul tuturor politicilor de dezvoltare ale unei firme. Rolul factorului uman creste pe masura sporirii exigentelor consumatorilor fata de calitatea serviciilor. În ansamblul lor. Aceasta se explică prin aceea că turismul. companii deaviaţie. Din punct de vedere organizational. Intreprindele turistice pot fi:  Intreprinderi hoteliere . respectiv de numarul de lucratori si de nivelul lor de calificare. formularea deciziei de cumparare.intermediarii dintre producători (grupaţi anterior) Şi consumatori (turişti). a participarii la miscarea turistica a unor segmente tot mai largi si mai diverse a populatiei. intreprinderea de turism este considerata ca fiind un grup uman autonom de productie. contribuind astfel la atenuarea şomajului. case de cultură şi teatre . Numărul mare al celor care lucrează în domeniul turismului are ca explicaţie faptul că posibilităţile de mecanizare automatizare a operaţiunilor turistice sunt limitate. care dispune de un patrimoniu si a carei dezvoltare depinde de vinzarea unui bun sau a unui serviciu. în prezent. 4. rămânând tot în sfera relaţiei turism-forţă de muncă.. fiind un mare consumator de bunuri şi servicii. gestionate si manipulate. nivelul productivitatii muncii. structura acestora. corespunzator. dar si odata cu transformarile din interiorul fenomenului turistic. dar şi cu comercializarea pachetelor . De asemenea. unitate hoteliera sau de alimentatie. simpatiei pentru un anumit produs turistic sau destinatie de vacanta. formarea si mentinerea interesului pentru un anumit produs turistic sau destinatie de vacanta etc. construcţii).4Caracteristica diverselor tipuri de intreprinderi ale industriei turistice. Daca în trecut resursele umane si modul în care erau utilizate acestea nu erau considerate foarte importante. influenţează benefic utilizarea forţei de muncă în ramurile furnizoare ale acestuia (agricultura. dintre care se aminteşte .

avansate pentru crearea fondurilor de producţie şi a fondurilor circulante. in principiu. dobanzi) si cota de profit. 5. masă. • comisionul agenţiei • TVA Comisionul agenţiei se aplică la total cheltuieli. Metode de stabilire a pretului produsului turistic. etc. INDICATORII ECONOMICI IN TURISM. M i j l o a c e l e c i r c u l a n t e constituie totalitatea mijloacelor băneşti.6 Dete rmi narea co st urilo r servi ciilo r t uristice. Mijloacele circulante asigură permanenţa producţiei şi realizarea produselor întreprinderii. diurnă pentru personalul de însoţire – şofer.  In seria indicatoril or de re ntabili tate su nt in clu si :  Pragul de ren tab ilitate  Re tele ren tab ilitatii  Cash -fl ow. .4 St ruct ura mijlo acelo r circulante i n indust ri a turisti ca.Pentru realizarea produsului conlucrează o serie de entităţi economice din sfera turistică şi ase rviciilor. 5.) . • cheltuieli directe din prestaţiile auto.2 Profi tul si rent ab ilit atea i ndustriei hotelie re. exista trei metode distincte de formare a preturilor[2]: a) Metoda bazata pe costuri: vanzatorul determina costul de productie pe unitatea de produs la care adauga o valoare ce acopera costurile auxiliare (asigurari.3 Indi catori de ev aluare ale fo nd urilo r fi xe.1 Cheltuielile curente si co st ul se rvi ciil or in i nd ust ri a hote liera 5.ul  Prod uctivi tatea person al ului 5. 5.turistice.5 Remune rarea muncii angajatilor di n i ndustria turi sti ca 5. Calculul TVA se face conform metodologiei în vigoare şi se aplică numai la comisionul agenţiei deoarece celelalte elemente de cheltuieli au inclusă TVA. 5.cheltuieli culturale. ghid. Determinarea costului acţiunii turistice se realizează pornind de la programul turistic şi de la următoarele elemente de cheltuieli: • cheltuieli directe din prestaţiile asigurate de terţi(cazare. ce asigură rotaţia neîntreruptă a mijloacelor băneşti.

b) Metoda bazata pe cerere si avand in vedere costurile fixe si variabile. chiar daca costurile unitare sunt identice in ambele cazuri. Cel mai comun mod de a se alinia la preturile concurentei este practicarea unui pret aflat la nivelul mediu al preturilor sectorului. nu necesita analiza cererii si a calculatiilor complexe de preturi. sejur in single). Aceasta metoda presupune numeroase calculatii de pret. c) in functie de concurenta: firma ignora costurile si cererea de produse de pe piata. de pozitie (camere cu vedere la mare). Daca un produs este vandut la preturi diferite se obtine o discriminare cu efecte negative asupra clientelei. Practic. utilizand preturile concurentilor ca pe un ghid in stabilirea propriilor preturi. Cererea puternica reclama preturi ridicate si invers. firma schimba preturile ori de cate ori o va face si concurenta. . Se poate modifica pretul si in functie de versiunea produsului (de ex. Este metoda cea mai usoara.