Instituţia Publică Liceul Teoretic”Ştefan

Vodă”

Aplicație practică la
geografie
Tema:
„PROTEJAREA
MEDIULUI ÎN
LOCALITATEA NATALĂ”
A efectuat:Morari
Cristina
A controlat:Vozian
Olga
2017

Cuprins:
1.Prezentarea localitații
2.Descrierea mediului localității
natale
3.Sursele naturale și artificiale de
poluare care duc la degradarea
mediului în localitetea natală
4.Cauzele care determină un
consum de apă excesiv
5.Adresare către primarul
localitații
1.PREZENTAREA LOCALITĂȚII

Satul Alava este o localitate din r-ul Ștefan Vodă

Distanța până la or. Ştefan Vodă -10 km

Gospodării – 139

Populaţia - 307 oameni. Apţi de muncă -112

Aşezarea a fost întemeiată, în secolul XIX, de latifundiarul
Ghermenson în regiune de şes. Străbătută de şoseaua Căuşeni-
Volintiri, se află la 10 km vest de or. Ştefan Vodă, 25 km de
Căuşeni şi 96 km de Chişinău. Timp de peste un secol localitatea
a suportat dominaţia străină: ţaristă, apoi cea comunistă, fiind în
subordonarea comunelor Iacobstal (azi Lazo) şi Semionovca, din
care cauză, probabil, şi lipsesc datele istorice concrete din
biografia sa. Abia la 24 mai 1990, prin decizia Sovietului Suprem
al RSS Moldoveneşti de atunci, este avansată la rang de comună,
apoi în 1999, iarăşi e trecută în subordinea com. Semionovca. Din
toate timpurile ţăranii din Alava au dus lipsă de pămînt. Numai
după unirea din 1918, conform reformei agrare, ei au fost
împroprietăriţi cu pămînt. În afară de agricultură, pomicultură şi
viticultură, sătenii practică pe larg diferite meşteşuguri. Un
meşter foarte iscusit este Mihail Curmei, care confecţionează din
aţă de lînă diferite obiecte ce ţin cu adevărat de o înaltă artă
populară. În 1999 satul avea 36 de fîntîni, 25 din ele fiind
amenajate conform tuturor cerinţelor sanitare și 214
gospodării,pina in present insă numărul acestora a scăzut
considerabil.
2.DESCRIEREA MEDIULUI LOCALITĂȚII NATALE
Cu toate că Republica Moldova este un stat cu un nivel scăzut de
urbanizare,totuşi localităţile de pe teritoriul ţării se confruntă cu
problema degradării mediului înconjurător.Nu face excepţie nici
satul Alava.

Trăind sub influenţa poluării,localnicii se confruntă tot mai des
cu consecinţele acesteia,căci este afectat solul,apa,aerul,iar în
rezultat,mediul şi sănătatea omului se află în pericol.

Fiecărui om îi place confortul,plecând dimineaţa la şcoală
observ tot mai puţini oameni ce sunt în aşteptarea
rutierei.Majoritatea consştenilor îşi au propriul automobil,cu
siguranţă asta le face viaţa mai uşoară,dar,totodată aceste surse
mobile de poluare au un impact negativ asupre mediului căci
duc la poluarea aerului.Din cauza automobilelor dar şi a arderii
frunzelor,a deşeurilor creşte volumul de aer poluat,iar
capacitatea de autoepurare a aerului este redusă considerabil.

Cu toate că Alava este un sat micuţ,fără fabrici şi uzine şi apa
noastră nu este poluată de ape industriale uzate,lipsa acestora
este pe deplin înlocită cu poluarea din cauza apelor uzate
provenite din agricultură.Aproape fiecare gospodar din cele 78
de gospodării existente în prezent are acasă câte o mică fermă,şi
aproape fiecare pentru a exploata pamântul la maxim îl
îmbogaţeşte cu substanţe chimice dăunătoare.Mai avem şi o
crescătorie de animale în apropiere,în satul Lazo. Astfel,oare nu ar
fi apele poluate?Din păcate sunt,şi nu doar în Alava ci şi în
majoritatea,dacă nu şi în toate localitaţile republicii,unde,la fel ca
şi la noi nu se introduc măsuri de protecţie a apelor.

Cu siguranţă Alava suferă din cauza poluării,de aceea ar fi bine
de analizat sursele de poluare şi de implimentat un plan de
optimizare a mediului.Aşa cum avem multe păduri în
proprietatea primăriei,după părerea mea,pentru conservarea
mediului, ar fi necesară introducerea ariilor protejate, spre a
păstra flora şi fauna şi a proteja speciile de animale şi plante
pe cale de dispariţie (mistreţul,ghiocelul) păstrând astfel şi
patrimoniul natural şi istorico-cultural al localităţii natale.

Însă,din păcate poluarea nu interesează nici pe autorităţile
locale,nici pe raionale şi nice pe cele guvernamentale,căci
problemele mediului nu sunt o prioritate guvernamentală şi ele nu
apar în lista problemelor critice pentru populaţie.
3.SURSELE NATURALE ŞI ARTIFICIALE DE POLUARE

Surse de poluare Efectele poluării Soluţii de
remediere
SURSE ARTIFICIALE -miros neplăcut -instalarea coşurilor
Gunoiştea -poluarea solului,căci de gunoi
neautorizată după ploaie sub toxice -amenajarea unei
de la deşeuri pătrund gunoişti autorizate
în sol -lecţii pentru
-poluarea apei,căci generaţiile mici,căci
pătrunzând în sol pentru cei mari nu
aceste sub ajung şi în mai este sens
bazinele acvatice
Nr mare de transport -poluare sonoră -folosirea
ce foloseşte -emanarea de C02 si transportului public
combustibil de alte gaze de sau a bicicletei când
eşapament ce duc la nu trebuie să ne
Boli deplasăm departe
respiratorii,cancerigen
e
Defrişarea pădurii -reducerea cantităţii -plantarea arborilor
de oxigen -amendarea
-dispariţia unor specii vânătorilor şi celor
de plante şi animale ce taie copaci
Apele menajere -poluarea solului -amenajarea unui
evacuate în natură -poluarea apelor sistem bun de
subterane din care ne canalizare
alimentăm
SURSE NATURALE -încetineşte creşterea -folosirea
Ploile acide plantelor tehnologiilor de
-înrăutăţirea calităţii desulfurizare
apei
Solul uscat şi -dereglarea respiraţiei -îngrijirea şi irigarea
neocoperit -modificarea reliefului corespunza’ătoare a
-scăderea fertilităţii solului

4.CAUZELE CARE DETERMINĂUN CONSUM EXCESIV
DE APĂ

-Irigarea suprafeţelor
agricole
-Poputaţia nu este informată
cum să economisească apa
-Nevoile gospodăreşti
-Îmbunătăţirea condiţiilor de
trai(maşini de spălat),ceea
ce necesită o întrebuinţare
mai masivă a apei
5.ADRESARE CĂTRE PRIMARUL LOCALITĂŢII
Domnule Sîvac Veaceaslav,

Eu,Morari Cristina,ca locuitoare a comunei Alava,aş vrea să vă
atenţionezi despre situaţia mediului din localitate.

Ne confruntăm, ca şi toate localităţile din ţară cu o mare
problemă – poluarea.De aceea găsesc necesar să vă propun o
serie de măsuri de ameliorare a situaţiei în care ne aflăm:

-interzicerea tăierii copacilor

-amenajarea unei adevărate gunoişti autorizate,nu ca cea pe care
o avem

-amenajarea coşurilor pentru gunoi pe întreg teritoriu satului

-plantarea prin sat a copacilor

-amenajarea cu urne pentru gunoi a parcului din centru

Sper să luaţi în consideraţie măsurile propuse de mine şi să vă
fie de folos.Iar dacă cumva vă decideţi să le implimentaţi,eu
împreună cu populaţia satului ce doreşte prosperitatea
acestuia,suntem disponibili şi pregătiţi de a vă ajuta,împreuna
vom reuşi!

Morari
Cristina,eleva clasei a XI-a din

IPLT „Ştefan
Vodă”
DEGRADAREA
SOLURILOR ŞI
MĂSURILE DE
PROTECŢIE
IMPORTANŢA
Solul este stratul afânat, moale şi friabil, care se
găseşte la suprafaţa scoarţei terestre.Solul este
una dintre cele mai importante componente ale
biosferei căci:
-în straturile de sol se formează resurse de apă
-serveşte drept habitat pentru animalele subterane
-asigură existenţa lanţurilor trofice
-posedă resurse minerale(cărbune,petrol...)
FACRORII DEGRADĂRII
Degradarea solului este procesul care determină
distrugerea stratului fertil de la suprafaţa şi
imposibilitatea refacerii lui. Factorii care duc la
degradarea solului sunt:
-alunecările de teren
-eroziunea
-salinizarea
-păşunatul excesiv
-pesticidele,erbicidele
Însă în localitatea mea cel mai mare factor de
poluare este depozitarea deşeurilor menajere
solide sunt la suprafaţa,ceea ce poluează atât
solul,cât şi apele de suprafaţă şi subterane.
Populaţia nu este conştientă de dauna adusă
mediului în caz de gestionare inadecvata a
deseurilor.Spre a fi convingătoare,am realizat
impreună cu prietenul meu patruped la gunoiştea
din sat şi iată ce am văzut acolo
Iar acesta este locul „amenajat” pentru gunoi
E FECTELE DEGRADĂRII
-degradarea
capacităţii productive
a solurilor
-rezerva mica si foarte
mica de humus în
soluri,
-nedezvoltarea
plantelor,
-scăderea cantității de
O2,
-moartea plantelor și
animalelor din sol
-deşertificarea
-poluarea solului cu
chimicale

SOLUŢII DE
REMEDIERE
-utilizarea unor procedee agricole cu impact
redus asupra mediului
-practicarea unei agriculturi organice
-reglementarea exploatarii pasunilor
-reglementarea exploatarii padurilor
-intensificarea eforturilor de reîmpadurire
- revenirea la practica de rotaţie a culturilor
-folosirea raţională a
îngrăşămintelor,pesticidelor
-sădirea perdelelor verzi