You are on page 1of 22

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T.

Popa” din Iaşi
Stomatologie Generală
Disciplina: Prevenţie Oro - Dentară

TEZA DE DOCTORAT

Studiul clinic al malocluziilor şi necesarului de tratament ortodontic la
populaţia tânără din România

(REZUMAT)

Coordonator ştiinţific :

Prof.Univ.Dr. Ioan DĂNILĂ

Doctorand

Sorana Nicoleta ZETU( ROŞU )

2014
IAŞI

0

Cuprins

Partea generală Pagina
Introducere 1

Capitolul I - Prevalenţa malocluziilor dento-alveolare la copii şi 3
adolescenţi
I.1 Tipuri de anomalii dento-alveolare după clasificarea lui Angle 3
I.2 Prevalenţa anomaliilor dento-maxilare la copii 4
I.3 Prevalenţa malocluziilor la adolescenţi 5

Capitolul II - Evoluția indicilor ortodontici 9
II. 2 Indici de Clasificare Diagnosticată 9
II. 3 Indicii epidemiologici 10
II. 4 Indicii de succes a tratamentului (Indices of Treatment 12
Success-Outcome) 14
II.5 Indicii de necesitate a nevoii de tratament orthodontic 14
II.6 Indicele de Deviaţie Labiolinguală (Handicapping Labiolingual 15
Deviation Index)-HLDI
II.7 Indicele priorităţii tratamentului ( Treatment Priority Index – 15
TPI )
II.8 Inregistrarea Handicapului Malocluziei-Handicapping 16
Malocclusal Record-HMAR
II.9 Indicele Ocluzal – Occlusal Index(OI) 16
II.10 Indicele Consiliului Național Suedez pentru Sănătatea și 17
Bunăstarea-Swedish National Board for Health and Wellfare
Index
II.11 Indicii de evaluare a necesarului de tratament ortodontic şi de 17
cuantificare a rezultatelor obţinute
II.12 Indicele necesităţii de tratament ortodontic (Index of 20
Orthodontic Treatment Need, IOTN) 24
II.13 Indicele esteticii dentare (Dental Aesthetic index, DAI) 26
II.14 Indicele de complexitate, rezultat şi necesitate ortodontică 27
(Index of Complexity, Outcome and Need, ICON)
II.15 Indicele evaluării rezultatului tratamentului ortodontic (Peer 28
Assessment Rating index, PAR)
II.16 Malocluzia şi tratamentul său. impactul acestora asupra 31
calităţii vieţii corelate cu sănătatea dentară(OHRQOL)
II.17 Evaluarea calităţii vieţii corelate cu sănătatea dentară 32
(OHRQOL)

1

Capitolul III .Studiu privind evaluarea aprecierii durerii în relaţie cu 115 starea emoţională a copiilor cu anomalii dento-maxilare Capitolul IX.2 Sănătatea în raport cu calitatea vieții și rezultatele îngrijirii sănătății III. timiditatea.3 Măsurarea calității vieții III. anxietatea socio-fizică.Studiu privind asocierea dintre calitatea vieţii şi 78 sănătatea orală la adolescenţii din România Capitolul VII.Anomaliile dento maxilare – problema de sănătate publică 104 oro-dentară Capitolul VIII.1 Introducere III.Programul Național pentru Prevenirea Anomaliilor 129 Dento-maxilare la Populația Tânără din România ( copii şi adolescenţi cu vârste între 3 ani și 18 ani) (Proiect) Concluzii 134 Originalitatea tezei de doctorat 136 Bibliografie 137 Anexa 2 . 123 comparația socială.Calitatea vieții și importanța acesteia în ortodonție 34 III.Studiu privind conceptul de sine. sociabilitatea și sănătatea orală la studenții din România Capitolul X .5 Ortodonția și sănătatea în relație cu calitatea vieții Partea personală Capitolul IV – Metodologia cercetării 41 Capitolul V – Evaluarea indicilor de sănătate orală şi accesibilitatea la serviciile de specialitate la populaţia tânără din N-E Moldovei 54 Capitolul VI.

tipurile de anomalie dento-alveolare existente cat si selecta cazurile border-line. În acest sens. prin cunostintele pe care le au. realizate în diverse ţări. Frecvenţa în continuă creştere a anomaliilor dento-maxilare. pentru obtine informatii privind prevalenta anomaliilor dento-maxilare si pentru stabilirea necesarului de tratament ortodontic la nivel national studiile epidemiologice sunt esențiale. analiză comparativă a acestora este dificil de realizat. impun o selectare riguroasă a cazurilor care ar putea beneficia de anumite compensaţii financiare din partea caselor de asigurări. cu multiple implicaţii psiho-sociale asupra pacientului şi implicit asupra calităţii vieţii acestuia. preocupările permanente de găsire a unor soluţii terapeutice care să contribuie la creşterea acceptabilităţii tratamentelor ortodontice sunt în continuă derulare. ridică unele probleme pentru că trebuie să aibă în vedere pe de o parte cererile mari de tratament şi pe de altă parte resursele limitate în acest scop. Deşi adresabilitatea pacienţilor este şi ea în continuă creştere. Introducere Anomalia dento-maxilară este o afecţiune din ce în ce mai răspândită. Capitolul I Prevalenţa malocluziilor dento-alveolare la copii şi adolescenţi În ultimii ani. fapt ce justifică instituirea unei terapii ortodontice. cererea de tratament ortodontic a crescut în majoritatea țărilor. afectează sănătatea oro-dentară. un studiu al lui Proffit estimând că necesitatea de tratament ortodontic la copii sub 18 ani din SUA ar fi de 60% [53] 3 . In acest sens. au o frecvenţă din ce în ce mai ridicată. Că răspuns la creşterea necesarului de acordare a tratamentelor ortodontice s-a încercat elaborarea unor indici care să permită a clasificare a cazurilor clinice în funcţie de severitatea malocluziei şi a necesarului de tratament în diverse grupuri populationale. Capitolul II Evoluția indicilor ortodontici Anomaliile dento-faciale. precum şi costurile mari ale tratamentelor ortodontice. aşa cum sunt de exemplu cele din studiile epidemiologice legate de căria dentară şi bolile parodontale. În prezent până şi Banca Globală de Date privind Sănătatea Orală din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii deţine date limitate pe problema malocluziilor. care prin tulburările fizionomice şi funcţionale pe care le produce. Asigurarea serviciilor ortodontice în cadrul programelor publice de promovare a sănătăţii.2]. Determinarea prevalentei anomaliilor dento-alveolare trebuie sa fie realizata de catre medici specialisti in ortodontie care pot depista. tulburări morfo-funcţionale în dezvoltarea aparatului dento-maxilar. Aceste informații pot fi utilizate pentru a crea programe de sanatate publica pentru prevenirea și depistarea anomaliilor ortodontice și de a organiza resursele din acest domeniu[1. întrucât indicatorii şi criteriile utilizate în studii nu sunt standardizat. Deşi există numeroase studii epidemiologice pe tema malocluziilor. estimând că ocluzia ideală se regăseşte azi doar la 1-2% din populaţie. nu toţi sunt dispuşi să suporte un tratament dificil că durata de timp şi complexitate.

Sintetizând datele existente până în prezent. În acest context. indicii ortodontici. de asemenea. precum şi costurile mari ale tratamentelor ortodontice. acest număr a depășit 10. ocluzale şi funcţionale ale unei anomalii dentomaxilare [151]. am constatat că încă mai există unele controverse cu privire la înţelegerea şi utilitatea acestor indici de aceea ni s-a părut necesar să facem mai întâi o trecere în revistă a acestora. cu toate acestea. Larg utilizaţi în 4 . vizează înregistrarea. este o ramură în plină expansiune. mare parte din munca de pionierat a fost întreprinsă de Thorndike în 1939 și. aprecierea şi cuantificarea caracteristicilor faciale. clinicienii ar trebui să fie conștienți măcar de o parte din modurile în care pot fi evaluate HRQL. Termenul de „quality of life‖ a devenit un cuvânt cheie în Medline Computer Search System nu mai târziu de 1977. au multiple implicaţii psihosociale. 153]. descriptivă a anomaliilor[152. studierea HRQL în cazul pacienților ortodontici are potențialul de a asigura informații despre necesitățile tratamentului și rezultatele acestuia și ar putea. Acestea fiind spuse. cu peste 1000 de articole noi apărute în fiecare an. au fost găsite doar 40 de referințe despre calitatea vieții. să faciliteze o mai bună îngrijire medicală. Astfel. Capitolul III Calitatea vieții și importanța acesteia în ortodonție În ultimii 10-15 ani. Calitatea vieții (QOL) poate fi definită ca fiind starea de bine a unei persoane. cu titlul de „quality of life‖ [120]. care se întinde de la satisfacție sau nesatisfacție odată cu părțile importante din viața lui/ei [119].150].000 între 1986 și 1994 [121]. prin tulburările fizionomice şi funcţionale pe care le produc. impun o selectare riguroasă a cazurilor care pot beneficia de anumite compensaţii financiare din partea caselor de asigurări [98. bilanţ al investigaţiei clinice şi complementare. Între 1966 și 1974. prin afectarea sănătăţii oro-dentare. Evaluarea ortodontică. totuși. Frecvenţa lor ridicată (se estimează că ocluzia ideală se regăseşte doar la 1-2% din populaţie). deoarece interesul în acest domeniu a crescut enorm. s-au impus în faţa metodelor tradiţionale de diagnostic care furnizau doar o evaluare calitativă. Acesta nu este un concept nou. Mare parte din tramentul ortodontic garantat este justificat pe baza îmbunătățirii calității vieții în ceea ce privește sănătatea. De-a lungul timpului numeroşi autori s-au preocupat de modalităţile de evaluare a malocluziilor. putem vorbi despre 4 tipuri de indici:  Indici de clasificare diagnostică  Indici epidemiologici  Indici de succes a tratamentului  Indici de necesitate a tratamentului ortodontic Parcurgând literatura de specialitate referitoare la acest subiect. termenii de calitate a vieții (quality of life – QOL) și health- related quality of life (HRQL) au început să apară din ce în ce mai des în literatura de specialitate. Partea personală Capitolul V Evaluarea indicilor de sănătate orală şi accesibilitatea la serviciile de specialitate la populaţia tânără din N-E Moldovei Anomaliile dento-maxilare. ca metode obiective de cuantificare a necesarului de tratament.

3 Material şi metodă În stadiul realizării protocolului. am urmărit dacă există sau nu o corelaţie direct proporţională a celor două componente ale indicelui şi anume: Componenta estetică .  Principiul respectului persoanelor. Astfel. aceştia funcţionează ca un sistem echitabil de acordare a priorităţii de tratament pacienţilor sau a nivelului de copiată.Index of Orthodontic Treatment Need). a fost înaintat spre analiză un model de formular pentru consimţământul informat. 157].  Principiul justiţiei (corectitudinii): beneficiile şi riscurile cercetării vor fi echitabil asumate şi discutate [159]. această noţiune permiţându-ne să evaluăm dificultatea de acceptare a protocolului de către subiecţii care au fost cuprinşi în cercetare. V. Am explicat subiecţilor foarte clar că pot să refuze să facă parte din studiul nostru şi de asemenea că îl pot părăsi oricând doresc. fără a se justifica. Europa de Nord.Index of Orthodontic Treatment Need) furnizează oportunitatea de a reduce eroarea subiectivă de evaluare.  Principiul siguranţei cercetării. în circumstanţele unor fonduri publice limitate pentru tratamentele ortodontice [83. De asemenea. Informarea clară şi obţinerea consimţământului. 5 .DHC (Dental Health Component). De asemenea am luat în calcul pentru studiul nostru şi nivelul de refuz. Am discutat şi am justificat demersul nostru în funcţie de beneficiul prezumtiv pentru subiecţii analizaţi şi de riscurile previzibile. 156. Pentru aceasta am plicat cele 4 mari principii ale eticii:  Principiul interesului şi beneficiului cercetării. sunt două elemente fundamentale în respectul persoanei care participă la o cercetare biomedicală. V. De la fiecare pacient inclus în studiu am obţinut consimţământul informat. cu referire la Indicele pentru necesarul de tratament ortodontic (IOTN.Respectarea acestor criterii a constituit pentru noi atât o obligaţie legată cât şi una morală pe care o vom consemna şi noi în cercetarea noastră.2 Scop studiului Ne-am propus să evaluăm sănătatea orală la populaţia tânără şi beneficiul adus de utilizarea indicilor ortodontici. cu punerea în balanţă a beneficiului şi riscului. şi de a standardiza criteriile de diagnostic şi indicaţiile terapeutice [154. elaborat cu avizul comisiei de etică a universităţilor. stabilind măsura în care pacienţii corespund acestei cuantificări. Pentru studiul propus. în ceea ce priveşte necesitatea de tratament. indicii de necesitate a tratamentului ortodontic (IOTN. ―Studiu clinic al malocluziilor şi necesarul de tratament ortodontic la populaţia tânără din România‖. O noţiune importantă de care am ţinut cont în evaluarea etică şi în protecţia persoanelor care au fost cuprinse în studiu a fost cea de evaluare a raportului beneficiu – risc. noţiunea utilizată de majoritatea ţărilor occidentale care aplică directivele europene. am pus accent pe respectul persoanei şi pe principiul minimalizării riscului şi ne vom asigura de obţinerea consimţământului informat complet şi adoptat [158 ]. subiecţii implicaţi în protocol rămânând colaboratori liberi şi autonomi.AC (Aesthetic Component) şi cea de Sănătate Dentară . 155]. vom pune accent pe respectarea caracterului privat şi confidenţial al datelor în anumite situaţii ale cercetărilor noastre.

copii şi părinţi. cu vârste între 8 şi 14 ani. fiind simplu de utilizat. Dacă.nici o necesitate.necesitate foarte 6 . gradul 2 .necesitate moderată (la limită). radiologie şi a studiului de model. Timpul necesar pentru înregistrarea atât a DHC cât şi a AC de către un examinator experimentat este de aproximativ 1 minut. Componenta de sănătate dentară (DHQ) constituie o sinteză a evidenţei curente a efectelor nocive ale malocluziei asupra ADM şi a beneficiilor potenţiale ale tratamentului ortodontic [160]. S-au stabilit cinci grade de necesitate de tratament (gradul 1. Scopul indexului a fost de a ajuta la determinarea impactului posibil al unei malocluzii asupra sănătăţii dentare şi bunăstării psihosociale a individului. Punctajul reflectă. Componenta estetică (AC) a fost dezvoltată pentru a evalua deficitul estetic creat de o malocluzie şi. prezentând o gamă largă a patologiei ortodontice.5. Critica componentei estetice este legată de subiectivismul ei şi de dificultatea practică în evaluarea malocluziilor de Clasa a IlI-a ori a open-bite-ului anterior. în diferite faze de tratament. gradul 4 . Stabilirea diagnosticului s-a făcut pe baza examenului clinic. A fost utilizat mai mult ca instrument pentru cercetare şi administrarea serviciilor de asistenţă ortodontică. putând fi aplicat în orice fază de evoluţie a anomaliei (preterapeutic.gradul 1 reprezintă cel mai atractiv şi gradul 10 cel mai puţin atractiv din punct de vedere estetic. Această componentă înregistrează diferitele caracteristici ocluzale ale unei anomalii care ar creşte morbiditatea dentară şi a structurilor parodontale. deci.1992 de la Victoria University of Manchester [72]. au arătat nivele foarte bune de concordanţă.1) Componenta AC a fost utilizată şi în scopul educaţiei pacienţilor. evaluate de către persoane neprofesioniste şi selectate ca fiind spaţiate echidistant prin nivelul punctajelor.necesitate mare şi gradul 5 . în conformitate cu metodologia propusă de Richmond şi colab. posibilul impact psiho-social asupra individului.necesitate mică. Indicele de necesitate a tratamentului ortodontic (IOTN) s-a dezvoltat în Marea Britanie ca rezultat al unei iniţiative guvernamentale. Subiecţii s-au adresat serviciilor de ortodonţie din Iaşi şi proveneau din mediul urban şi rural din N-E Moldovei. Indicele include o componentă estetică (AC) şi una de sănătate dentară (DHC). Această metodologie constă în stabilirea unui punctaj pentru fiecare dintre cele două componente AC şi DHC ale indicelui. implicit. Eşantionul a cuprins 459 pacienţi. iar scorurile obţinute de la clinicieni. Cele 10 fotografii sunt notate de la 1 la 10 . deoarece fotografiile prezintă doar cazuri de clasa I şi a Il-a. gradul 3 .. De la toţi pacienţii am obţinut consimţământul informat care a fost semnat de aparţinători şi de asemenea. Ea cuprinde o scală de zece fotografii standard prezentând diferite nivele de atractivitate dentară. Metoda de lucru cu indicele IOTN Acordarea punctajelor IOTN s-a efectuat prin examinarea modelelor de studiu şi a fotografiilor pre-terapeutice ale subiecţilor. totuşi. 156]. atât pacienţii cât şi aparţinătorii au completat chestionare de apreciere a esteticii dentare. câteva anomalii minore necesită examinarea pentru a o identifica pe cea mai gravă. Acesta clasifică anomaliile pe baza semnificaţiei variatelor caracteristici ocluzale pentru sănătatea dentară a unui individ şi a deficitului estetic perceput.(fig. postterapeutic) [102. deficitul estetic. alocarea gradelor poate lua până la 3 minute [160]. cu scopul de a identifica acei pacienţi care vor beneficia cel mai probabil de pe urma tratamentului ortodontic.

Subiecţii de sex masculin nu au ales drept răspuns varianta „total de acord‖(tab.11).5. reflectând necesitatea de tratament ortodontic pentru îmbunătăţirea stării de sănătate dentară [104.V.5. „impactul social‖.5.48% au nevoie foarte mare de tratament ortodontic (AC8-10)(fig. Evaluarea componentei dentare (DHC) statusului ortodontic prin prisma indicelui IOTN indică faptul că 38.9).97 . 25. În figura 5.12). Majoritatea subiecţilor provin din mediul urban(93.4 Rezultate Lotul studiului transversal a fost constituit din 1126 de subiecti din regiunea de N-E a României. 9% puţin satisfăcuţi. subiecţii de sex masculin şi mediul urban necesitând mai mult tratament pentru îmbunătăţirea aspectului estetic în comparaţie cu subiecţii de sex feminin (fig. 23.15).5. 43% sunt ―de acord‖ iar 15% sunt ―în dezacord‖(fig.28% dintre subiecţi prezintă anomalii dento-maxilare nesemnificative neavând nevoie de tratament ortodontic.10.14 sunt evidenţiate răspunsurile privind impactul social al anomaliilor din punctul de vedere al participanţilor la studiu.V.2).6). Nivelul igienei orale are o valoare medie de 1. Subiecţii de sex masculin sunt mai mulţumiţi decât subiecţii de sex feminin în ceea ce 7 . 39% satisfăcuţi şi alţi 39% foarte satisfăcuţi (fig. 571 subiecţi (50. cu o vârstă minimă de 6 ani şi maximă de 27 ani (fig. Indicele OHI arată gradul de preocupare a indivizilor în ceea ce priveşte igiena orală (fig.46% prezintă anomalii severe dento-maxilare şi au necesitate mare de tratament ortodontic şi 5.5).5. 7% nesatisfăcuţi.67% se găsesc în categoria „border line‖ prezentând anomalii dento-maxilare care necesită tratament ortodontic. Acest indicator poate fi corelat cu prezenţa afecţiunilor parodontale(gingivita. Distribuţia subiecţilor pentru componenta AC în funcţie de cele 3 grupe indică faptul că mai mult de jumătate dintre subiecţi nu necesită tratament ortodontic pentru refacerea funcţiei estetice(AC1-4).4).59% au nevoie foarte mare de tratament prezentând anomalii foarte severe(fig. 17% un impact mare şi mai puţin de 1% dintre subiecţi au declarat un impact foarte mare (fig. Subiecţii de sex feminin consideră că impactul este moderat n 23.8%)(tab.V.5. „grijile estetice‖ şi „nevoia de îngrijiri ortodontice „ .5.IV. Evaluarea impactului psihologic al anomaliilor-dentomaxilare Evaluarea impactului psiho-social al anomaliilor a fost realizată prin intermediul unor întrebări care au vizat „încrederea de sine‖. IV. Media de vârstă a participanţilor la studiu a fost de 13.7%) au fost de sex feminin.5. Astfel. iar 555 subiecţi(49. parodontita).3%) au fost de sex masculin(tab.9% dintre cazuri. 19.14). Distribuţia grupelor AC în funcţie de caracteristicile demografice subliniază necesitatea redusă de tratament pentru mai mult de jumătate dintre participanţii la studiu.06% au prezentat semne clinice de gingivită şi 2. La întrebările legate de „încrederea în sine‖participanţii sunt ‖total de acord‖ în proporţie de 41% că anomalia poate influenţa încrederea în propria persoană.36% au nevoie moderată de tratament ortodontic(AC5- 7) în timp ce 10. La întrebarea „dacă există îngrijorări estetice‖ 3% se declară foarte nesatisfăcuţi.mare) (tab.5). Distribuţia pe sexe a lotului este echilibrată.37%. 11. cea mai mare parte dintre ei (43%) au declarat că anomalia a avut un impact moderat asupra planului social.5.06±0.01% prezintă anomalii dentare care necesită unele tratamente ortodontice.6). 26% că anomalia nu a avut impact.9).5. 161].91% semne de parodontită marginală (fig. În cazul studiului de faţă din cei 34 subiecţi cu afecţiuni parodontale 97. „impactul psihologic al anomaliilor‖.4).

aşa numita fază a II-a a dentiţiei mixte şi începutul dentiţiei permanente reprezintă.81%) urmate de anomaliile din clasa II/2 (188 cazuri.17) am remarcat că predomină subiecţii cu o necesitate moderată (la limită) de tratament (gradele 5. 16. o Componenta AC nu surprinde întotdeauna necesarul real de tratament impus de anomalia dento-maxilară. 16. în scopul stabilirii priorităţii pentru tratament ortodontic o În eşantionul nostru. vârsta la care părinţii solicită frecvent consultaţia ortodontică a copiilor lor. 8 . fig. pentru cea evidentă predomină puncajul 9.38%).10).3) Analizând componenta estetică (AC) a IOTN (Figura 5. alarmaţi de tulburările de erupţie ale incisivilor şi caninilor.7) . (651 de cazuri.(tab. o S-a dovedit necesară asocierea unei evaluări prin intermediul componentei DHC pentru a limita subiectivitatea componentei AC. o În cadrul lotului studiat am identificat un număr redus de subiecţi prezentând nici o necesitate de tratament ortodontic (14. o Anonaliile cele mai frecvente au fost cele de clasa I. Distribuţia lotului de 1126 de subiecţi în funcţie de relaţia incisivă conform Clasificării Institutului Britanic de Standarde este următoarea (tabelul IV.67%). urmat de 4c (ocluzii inverse anterioare sau posterioare cu diferenţă mai mare de 2mm între poziţia de contact retrudată şi poziţia intercuspidată). deplasării. Există şi 1. dinţi temporari persistenţi şi orice cauză patologică). dar asociată cu o necesitate mare din punct de vedere al sănătăţii dentare. anomaliile clasa II/1 (102 cazuri. Astfel pentru grupa denecesitate moderată predomină punctajul 6.08%). o Privind sănătatea dentară. urmată de o necesitate uşoară (27. procentul cel mai mare de subiecţi (36. aspectul estetic neputând să constituie singurul criteriu în stabilirea indicaţiei pentru tratament ortodontic. prezenţei dinţilor supranumerari. iar pentru cea uşoară punctajul 4 se regăseşte cel mai frecvent. Evaluarea necesarului de tratament ortodontic Grupa de vârstă 6-27 ani.24%).i (tulburări de erupţiea dinţilor exceptând molarul 3 datorate înghesuirii. o Necesitatea mică din punct de vedere al sănătăţii dentare s-a asociat cu o necesitate scăzută sau nici o necesitate estetică. 16. pentru ca o necesitate evidentă de tratament să se regăsească doar în (23%) . la lotul examinat au fost frecvente scorurile mari de tipul 5.42%).priveşte aspectul estetic .12): Studiind necesitatea de tratament globală la nivelul lotului observăm că predomină o necesitate de tratament moderată din punct de vedere estetic (36.15%) şi pe anomaliile de clasa III (185 cazuri.V. 57. În cadrul diferitelor grupe de necesităţi de tratament din punct de vedere estetic am studiat incidenţa scorurilor corespunzătoare.24%) s-au încadrat în grupa cu o necesitate moderată (la limită) din punct de vedere estetic.4.V.9% dintre subiecţii de sex feminin care sunt foarte ingrijoraţi de aspectul estetic(tab. IV.13. 6 Concluzii o Aplicarea indicelui IOTN permite identificarea potenţialilor pacienţi şi cuantificarea necesităţii de tratament(din punct de vedere estetic şi al sănătăţii dentare).6.

Sănătatea orală este o stare fără dureri faciale şi orale. care afirmă că sănătatea orală înseamnă o dentiţie confortabilă şi funcţională care permite individului să continue o viaţă socială dorită [171]. Igiena orală este esenţială în menţinerea sănătăţii întregului organism.DHC şi AC al IOTN [180] Grupa 1 este alcătuit din 24 de copii prezentând diferite grade de 9 . Studiul examinează dacă copii au capacitatea. cum ar fi caria dentară.CI.Relaţiile ocluzale (malocluziile) . Sănătatea orală este o stare a cavităţii bucale. cunoştinţa necesară pentru a face o autoevaluare corectă asupra statusului lor oro-dentar.2 Scopul studiului Studiul de faţă are scopul de a evalua starea de sănătate orală şi percepţia proprie a copiilor asupra condiţiei lor oro-dentară.Statusul socio-economic Studiul este alcătuit din două faze şi a urmat două grupuri de copii:  Faza I. În cadrul anamnezei stomatologice şi în chestionar au fost colectate informaţii legate de : . Reprezintă absenţa afecţiunilor dentare.130 de chestionare CPQ11-14 [173. din care 67 sunt băieţi şi 63 sunt fete (fig. DI .11). VI. VI. O altă definiţie a fost prezentată de Dolan. ocluzia este adecvată pentru masticaţia alimentelor şi dinţii au un aspect acceptabil din punct de vedere social [171].  Faza II.CPQ11-14 . .3 Material şi metodă Populaţia studiată constă din elevi cu vârste cuprinse între 11-14 ani. O examinare dentală a asigurat informaţii legate de prevalenţa cariei dentare.Inflamaţia gingiei (prezenţa sângerării) . apariţia unei noi boli este inhibată. Capitolul VI Studiu privind asocierea dintre sănătatea orală şi calitatea vieţii la copii cu anomalii dento-maxilare Sănătatea orală este un factor important care are o influenţă crucială asupra sănătăţii generale. igienă orală şi probleme de ocluzie.Igiena orală (prezenţa plăcii dentare.69 de copii au fost examinate în cadrul căreia au fost colectate informaţii despre DMFT. malformaţiile congenitale. În timp ce această definiţie se referă atât la preocupări funcţionale cât şi sociale. a structurilor asociate unde boala este stăpânită. absenţa dinţilor. tartru supra şi subgingival) . Totodată explorează validitatea şi exactitatea a chestionarului CPQ 11-14 ca o măsură dedicată pentru evaluarea efectului calităţii sănătăţii orale asupra vieţii în general [178]. unde lipsesc bolile cronice.Atitudinea părinţilor şi copiilor faţă de sănătatea orală . de statusul socio-economic [179.IOTN Autoevaluarea . boli ale parodonţiului. Subiectele au completat chestionarul CPQ11- 14 iar părinţii au răspuns la întrebări legate de starea cavităţii bucale ale copiilor. Studiul a evaluat 130 de copii care provin atât din mediu urban cât şi rural. edentaţilor) – DMFT . . dar în mare măsură tot se axează pe cavitatea bucală şi mai puţin pe persoana în sine. Rolul principal al studiului este de a stabili problemele majore care afectează aparatul oro-dentar şi dacă acestea afectează sau nu viaţa generală a copiilor. Starea generală a dinţilor (numărul şi stadiul cariilor. de atitudinea luată faţă de rezolvarea problemelor.].VI. 180] au fost distribuite elevilor şi părinţilor pentru completare.

dintre care o mare parte rămân netratate datorită cunoştinţelor reduse despre aceste anomalii. a stării emoţionale. conţinut scăzut de zaharuri . Astfel la autoevaluare îşi pot grada situaţia lor corect. 10 copii nu au prezentat nici o leziune dentară. Capitolul VII Anomaliile dento maxilare – problemă de sănătate publică oro-dentară Psychosocial Impact of Dental Aesthetic Questionnaire PIDAQ sau Chestionarul pentru Impactul Psihosocial al Malocluziilor pus la punct în 2006 de Klages şi col. Ca urmare majoritatea copiilor prezintă placă şi tartru dentar destul de abundent pentru vârsta lor. Numai astfel poate să ştie când să ceară ajutorul medicului dentist sau specialistului în ortodonţie. apă de gură). malocluzile. 4) Pentru prevenirea înrăutăţirii situaţiei ar fi recomandabil implementarea unui program preventiv mai amplu cu includerea medicilor dentişti. și se prezintă sub forma unui chestionar auto-administrat. Răspunsurile date în chestionar nu sunt întotdeauna reale. Chestionarul CPQ are rolul de a evalua situaţia actuală a stării de sănătate orală. 3) Pe parcursul studiului s-a observat că acest fel de evaluare periodică a statusului oro-dentar este benefică ca un instrument adiţional de diagnosticare şi tratare a anomaliilor ocluzale. funcţionalitatea aparatului oro-dentar şi influenţele sale asupra vieţii generale. înghesuiri şi rotaţii dentare. de a-l implica în demersul diagnosticării şi a tratamentului. Explicaţia constă în cunoştinţele sărace despre tehnica corectă şi despre mijloacele adiţionale de igienă bucală. malpoziţii dentare. Toate aceste forme de evaluare au scopul de a motiva pacientul copil.subgingival. fiind prezente uneori şi resturi radiculare. cunoştinţele stomatologice a copiilor. reprezintă singura modalitate de măsurare a calităţii vieţii specifică pentru malocluzii [190]. în 2004 şi 2005 [191] care se 10 . AC al IOTN ajută la educarea copiilor de a recunoaşte diferitele anomalii şi gradele lor de severitate. care ar viza: învăţarea şi supravegherea utilizării unei tehnici de periaj eficient. placă şi tartru supra. S-a observat că copii se autoevaluează pe bază a ceea ce văd. pedodonţie.şi utilizarea tehnicilor adjuvante de curăţire a cavităţii bucale (aţă dentară. de aceea un exemplu fotografic al anumitor probleme poate să le fie de ajutor în recunoaşterea propriilor defecte.bogat în fibre. Acest chestionar a fost elaborat graţie lucrărilor preliminare ale lui Klages şi col.profesorilor şi părinţilor. Ca cineva să ceară ajutor este necesar să primească informaţiile corespunzătoare. dentare. au arătat că majoritatea copiilor au probleme cu igiena bucală. Totodată sunt prezente în număr larg şi malpoziţiile dentare. O mulţime suferă de carii dentare extinse. Scopul ar fi să trezim interesul copiilor şi părinţiilor faţă de aceste probleme. alegerea dietei corespunzătoare . mai ales la nivelul molarilor.6 Concluzii 1) Rezultatele chestionarului CPQ11-14 şi examinarea lor. igienă şi boli. 2) Studiul a relevat că este o mare necesitate de educare a copiilor despre prevenţie. malocluzie. rolul lor. Grupa 2 este alcătuit din 45 de copii fără malocluzie şi malpoziţie dentară dar care prezintă carii dentare. anodonţie. dar totuşi reflectă într-un anumit grad situaţia sănătăţii orale. VI. PIDAQ este un indicator validat de calitate a vieţii legată de sănătatea orală specific pentru ortodonţie.

care apreciaza legatura dintre anomaliile dento-maxilare si calitatea vietii.2 Scopul studiului Lucrarea de faţă şi-a propus :  să studieze relaţiile dintre aceste diferite aspecte ale previzionării îngrijirilor ortodontice (proprietăţile psihometrice ale singurului instrument specific pus la punct pentru a evalua impactul malocluziilor asupra calităţii vieţii) . VII. Timişoara.Rezultatele acestui studiu ofera dovezi care sustin validitatea versiunii în limba română a PIDAQ ca o măsură utilă pentru evaluarea impactului psihosocial al esteticii dentare legate de malocluzie. ortodont) sunt deosebit de utile în practică dentară pediatrică. . . am parcurs una din etapele de validare definitive necesare pentru adaptarea transculturală a PIDAQ. pe un număr de 1126 de subiecți.72 pentru impact social la 0. care să conducă la validarea definitivă a unei versiuni româneşti. ce reia unele întrebări şi le reformulează. . ar trebui să-i considerăm o 11 . cu o bună fiabilitate. . De asemenea a mai fost evaluată şi nevoia normativă de îngrijire ortodontică la fiecare subiect luat în studiu cu ajutorul Index-ului de nevoie de tratament ortodontic (IOTN).Pâna în acest moment chestionarul PIDAQ utilizat de noi în acest studiu rămâne singurul instrument specific pentru ortodonție.inspiră şi din OQLQ (Orthognatic Quality of Life Questionnaire) sau Chestionarul lui Cunningham şi col[ 192]. Tg. Proprietatile sale discriminatorii și de evaluare eficiente psihometrice furniza dovezi teoretic pentru utilizarea ulterioară în studiu cu privire la aspectele ortodontic specifice ale calității vieții în rândul adulților tineri români Capitolul VIII Studiu privind evaluarea aprecierii durerii în relaţie cu starea emoţională a copiilor cu anomalii dento-maxilare Recunoaşterea importanței factorilor psihologici în structurarea interacţiunilor umane şi abordarea acestei probleme prin corespondenţă complexă stabilită între pacientul- copil şi dentistul pediatru (pedodontist.De altfel coerenţa internă este bună iar reproductibilitatea este cvasiperfectă cu un coeficient de corelaţie intra-clasă care variază de la 0. Evaluarea percepţiei esteticii ortodontice a propriei danturi şi a nevoii lor de tratament ortodontic s-a realizat cu ajutorul chestionarului Psychosocial Impact of Dental Aesthetic(PIDAQ) . VII.90 pentru percepţia estetică.  să valideze varianta românească a chestionarului PIDAQ pentru a putea fi utilizat in Romania.Evaluând fiabilitatea şi asocierea PIDAQ cu alte variabile care masoara concepte apropiate. . VII. Mureş. Pentru a înţelege dezvoltare psihologică a copilului. Prin intermediul aceluiasi chestionar a fost înregistrat şi potenţialul impact al anomaliilor ortodontice pe care le prezentau aceştia asupra calităţii vieţii lor.Scorurile diferitelor domenii (dimensiuni) ale PIDAQ pe care le-am găsit în acest studiu.3 Material şi metodă Pentru atingerea scopului am realizat un s tudiu transversal în 3 centre universitare: Iaşi.5 Concluzii . pot fi comparabile cu cele raportate în trei studii găsite de noi în litertura de specialitate care au mai utilizat acest instrument .Analiza rezultatelor obținute demonstrează faptul că PIDAQ are o foarte bună calitate psihometrică.

Deoarece răspunsurile pot alertă medicul despre potenţialele probleme de comportament. copilul trebuie să fie abordat prin prisma schimbărilor care au loc treptat de-a lungul dezvoltării sale. Capitolul IX Studiu privind conceptul de sine. comparația socială. VIII. Identificarea acestor variabile și analiza asocierii lor cu diferite tipuri de comportament vor permite evaluarea vulnerabilității individului și vor facilita identificarea variabilelor asupra cărora ar trebui să ne concentrăm pentru a îmbunătăți sănătatea personală [228]. cu excepţia cazului în care pacientul este văzut în complexitatea personalității lui. chiar dacă în trecut au avut unele experienţe stomatologice neplăcute. cu vârste cuprinse între 6-11 ani care s-au adresat serviciului pentru diferite probleme ortodontice şi care au fost rugaţi să răspundă la chestionar cu 10 întrebări deschise şi închise cu elemente care au subliniat gradul şi capacitatea de reflecţie mentală a copilului din punct de vedere al legăturii cu cabinetul stomatologic şi dentistul pediatru. nemulţumirea copiilor cu privire la aspectul facial şi dintarr şi opinia copiilor cu privire la nevoie de tratament ortodontic. VIII.3 Material şi metode Un studiu prospectiv a fost realizat în Clinică de Stomatologie Infantilă din Iaşi. Ultimule noţiuni au fost analizate în raport cu opinia dentistului pediatru . unele variabile ale personalității predispun indivizii la comportamente care pot fi periculoase pentru sănătatea lor. întrebările s-au axat pe diferite aspecte. de testare a sentimentului teamă a părinţilor faţă de dentist din punctul de vedere al copiilor. timiditatea. luând în considerare particularităţile etapelor copilăriei. alte variabile ale personalității pot fi asociate cu comportamente care protejează sănătatea [228]. În același mod. 203]. sociabilitatea și sănătatea orală la studenții din România Conform ipotezei care ghidează primele cercetări. injecţia pentru anestezie / ac. Abordarea terapeutică atât pentru dezvoltarea armonioasă a sistemului dento-maxilar a copilului cât şi psiho-estetică corespunzătoare nu pot fi finalizate cu succes. anxietatea socio-fizică. sub influenţă factorilor externi şi intrinseci [204 ]. Prin urmare.6 Concluzii Copiii pot fi învăţaţi să monitorizeze comportamentul lor în cabinetul stomatologic şi în acelaşi timp să înţelegă avantajele pe care anumite manevre poate aduce. mirosuri specifice cabinetului stomatologic).2 Scopul studiului Scopul acestui studiu a fost evaluarea relaţia dintre durere şi statusul emoţional emoţional la copii cu anomalii dento-maxilare. după cum urmează: vizite posibile anterioare ale copilului la cabinetul stomatologic şi impactul lor pozitiv sau negativ. zgomotul turbinei dentare. rezultat ce va influența calitatea vieții viitorului adult. Lotul studiului a fost format din 110 de copii. copilul nu trebuie să fie comparat cu modelul adultui şi nu trebuie să fie luate în considerat şi tratat că un "adult în miniatură" [202. România. VIII."existenţa în devenire". factori care au cauzat frică copilului în cabinetul stomatologic (de exemplu. 12 .

85.70). de la total de acord până la total dezacord. starea autoreportată a sănătății orale și comportamentele ce țin de sănătatea orală. Respondenții au răspuns acestor elemente pe o scală Likert de 5 puncte. scala INCOM a prezentat Cornbach α = 0.81. fumători sau nu). IX. = 27. Această scală a măsurat extinderea pe care persoanele o făceau pentru a face comparații asupra propriilor opinii. sociabilitate. Instrumente și măsurători Datele au fost colectate cu ajutorul unui chestionar structurat.49 ± 7.3 Materiale și metode IX. (2) sănătatea orală percepută (sănătatea odontală. durere dentară. IX. a fost de 33. încredere. Scala de anxietate socială ( Social Phisique Anxiety Scale – SPAS) este un inventar a 12 elemente auto-raportate concepute să măsoare construcția SPA [233].89) și o bună validitate (validitate clinică de 0.61) și încrederea și valoarea existenței (10 elemente. și o medie ± S.2 Scopul studiului Scopul studiului a fost investigarea conexiunilor dintre atractivitate. Chestionarul Conceptului de Sine ( Self-Esteem Questionnaire – SCQ) este o scală de auto-măsurare a stimei de sine [232].62.2.1. cariile netratate. În acest studiu. Elementele sunt bazate pe 7 componente ale stimei de sine. Este o scală de 5 puncte de tip Likert cu validitate adecvată și consecvență internă [233]. Timiditatea a fost măsurată folosind Cheek and Buss Shyness Scale de 8 elemente. (3) obiceiuri ale sănătății orale (periajul dinților. abilități și aspecte generale despre propria persoană. frecvența clătirii gurii. În prezentul studiu s-au folosit două subscale ale SCQ pentru a măsura atractivitatea și aprobarea de către alții ( 5 elemente. Eșantionul Lotul acestui studiu a fost reprezentat de 198 de studenți la medicină în primul an care au fost invitați la acest studiu folosind două chestionare anonime la sfârșitul anului academic 2012/2013. dinți extrași. sângerări gingivale). Studenții și-au dat acordul pentru a participa la studiu.3. Studiul a fost efectuat în acord cu Declarația de la Helsinki din 1975. scala SPAS a prezentat un Cronbach α de 0.58 ± 10. SCQ s-a dovedit de bună încredere (Cronbach α = 0. revizuită în 2000. anonim și auto- administrat. satisfacția aspectului asupra propriilor dinți.D. ‖poate să-mi placă de mine chiar dacă altora nu ‖).D.58 ± 5. „mă simt matur/ă emoțional‖.3. media ±S. anxietate socio-fizică. folosirea aței dentare. sex. special conceput penru acest studiu și care s-a referit la: (1) factori socie- demografici (vârstă. = 27. media ± S. În studiul actual. 13 .14). pe când media ± S.Toți studenții selectați pentru studiu au completat chestionarele. de 36.80. Scorul a fost făcut pe o scală de 8 puncte. condiție gingivală. vizite stomatologice). Orientarea comparațiilor sociale a fost evaluată cu ajutorul scalei Iowa-Netherlands Comparison Orientation Measure (INCOM) dezvoltată de Gibbons și Buunk (1999)[230]. S-a calculat un scor total bazat pe răspunsul fiecărei întrebări. Cronbach α = 0. Cronbach α = 0. Sociabilitatea a fost măsurată folosind Cheek and Buss Sociability Scale de 5 elemente. Acest chestionar constă în 30 de elemente ( de exemplu „ am control asupra propriei mele vieți‖. comparație socială.D. IX.77. Elementele au fost adaptate și a fost făcută o medie astfel încât scorurile mari să indice o tendință mai mare pentru comparațiile sociale.D.71. conform informațiilor teoretice și empirice ale lui Robson (1988)[ 232]. timiditate.19 ± 7.

α = 0. Au fost evidențiate corelații între atractivitatea și satisfacția privind aspectul estetic al dinților și statusul parodontal autoevaluat.I.Fiecare element a fost notat de la 0 (deloc caracteristic) la 4 (extrem de caracteristic). IX. Obiectivele Programului Naţional sunt: . principala metodă de rezolvare rămânand prevenirea acestor afecţiuni prin programe nationale .78. X. Exemplele elementelor de la fiecare subscală includ „Mă simt tensionat/ă când sunt pe lângă persoane pe care nu le cunosc bine‖ sau „Am probleme când trebuie să mă uit la cineva direct în ochi‖ (timiditate). 14 . tratamentul acestor afecțiuni se dovedește a fi costisitor iar bugetul local si national nu acoperă necesarul asistenţei stomatologice al copiilor.6 Concluzii Rezultatele studiului indică faptul că vom putea influența practica medicală și sănătatea publică:  prin realizarea de testele tip screening și utilizarea de strategii preventive cu scopul îmbunătățirii comparației sociale a indivizilor . dar şi sănătatea întregului organism și integrarea psiho-socio-economică a copiilor. cu un scor posibil de maxim 36 pentru timiditate și 20 pentru sociabilitate. Măsurile de prevenire a afecţiunilor stomatologice trebuie efectuate în cadrul Programul Național pentru Prevenirea Anomaliilor Dento-maxilare la Populația Tânără din România(Proiect). cînd prevalența principalelor afecţiuni stomatologice este în creştere permanentă.  prin construirea intervențiilor care au țintă promovarea sănătății cu scopul de a inhiba atitudinile cognitive cum ar fi un optimismul ireal care menține comportamentele nesanogene. α = 0. prezența cariilor curente netratate. acordă prioritate prevenirii afecțiunilor oro-dentare și îmbunătățirii calității vieții. Capitolul X Programul Național pentru Prevenirea Anomaliilor Dento-maxilare la Populația Tânără din România ( copii si adolescenţi cu vârste între 3 ani și 18 ani)(Proiect) X. Fiabilitatea internă a subscalelor din studiul prezent a fost foarte bună (timiditate.2. Există o legătură puternică între tiparul vizitelor dentare ( motivele vizitei dentare și frecvența acestora) și scala anxietății socio-fizice.75). orientată spre asistenţa medicală primară. iar încrederea în sine a fost asociată cu starea sănătății orale auto-raportată. sociabilitate.  prin îmbunătățirea îngrijirilor pacientului și obținerea unei sănătăți optime cu influențe pozitive asupra comparațiilor sociale. „Îmi face plăcere să fiu cu persoane noi‖ sau „Găsesc persoanele mai reconfortante decât orice altceva‖ (sociabilitate). În condiţiile actuale. Motivarea instituirii programului Concepţia reformării sistemului asistenţei medicale în România în condiţii economice noi. extracția dinților permanenți și cu statusul parodontal. timiditatea și sociabilitatea.Reducerea semnificativă a prevalenţei afecţiunilor ortodontice cu impact major asupra calităţii vieţii copilului şi apartinatorului şi mai târziu a adultului. Prevenirea principalelor afecţiuni stomatologice asigură nu numai sănătatea orală.

i (tulburări de erupţie a dinţilor exceptând molarul 3 datorate înghesuirii. majoritatea copiilor prezintă placă şi tartru dentar destul de abundent pentru vârsta lor.24%) s-au încadrat în grupa cu o necesitate moderată (la limită) din punct de vedere estetic. Explicaţia constă în cunoştinţele sărace despre tehnica corectă şi despre mijloacele adiţionale de igienă bucală. deplasării. Ca urmare. instituţii medicale. mai ales la nivelul molarilor. prezenţei dinţilor supranumerari. . Dezvoltarea conceptului de consens între echipa medicală şcolară şi medicii specialisti în practica medicală ortodontică curenta. urmat de 4c (ocluzii inverse anterioare sau posterioare cu diferenţă mai mare de 2 mm între poziţia de contact retrudată şi poziţia intercuspidată). aspectul estetic neputând să constituie singurul criteriu în stabilirea indicaţiei pentru tratament ortodontic. . Privind sănătatea dentară. caria dentară şi dezvoltarea anomaliilor dento-alveolare. . în scopul stabilirii priorităţii pentru tratament ortodontic. Necesitatea mică din punct de vedere al sănătăţii dentare s-a asociat cu o necesitate scăzută sau nici o necesitate estetică. fiind prezente uneori şi 15 . Reducerea cheltuielilor privind tratamentul anomaliilor dento-alveolare la pacientii diagnosticaţi tardiv. . Constientizarea copilului. au arătat că majoritatea copiilor au probleme cu igiena bucală. . instituţii de invăţămant şi familie. . Componenta AC nu surprinde întotdeauna necesarul real de tratament impus de anomalia dento-maxilară. . Reducerea inegalităţilor privind îngrijirea medicală şi accesul la serviciile de stomatologie a copiilor din grupuri diferite socio-economic. S-a dovedit necesară asocierea unei evaluări prin intermediul componentei DHC pentru a limita subiectivitatea componentei AC. În cadrul lotului studiat am identificat un număr redus de subiecţi care nu necesitau tratament ortodontic (14. În eşantionul nostru. Corelarea practicii medicale ortodontice româneşti cu standardele practicii medicale internaţionale. procentul cel mai mare de subiecţi (36. dar asociată cu o necesitate mare din punct de vedere al sănătăţii dentare. . Crearea de condiţii optime de colaborare între specialişti. Multi copii suferă de carii dentare extinse. rolul lor. Imbunătăţirea nivelului de cunoştinte privind relaţia existentă între afecţiunile generale. Concluzii generale Aplicarea indicelui IOTN permite identificarea potenţialilor pacienţi şi cuantificarea necesităţii de tratament (din punct de vedere estetic şi al sănătăţii dentare). Rezultatele chestionarului CPQ11-14 şi examinarea lor. Crearea bazei de date utile pentru comparaţii în dezvoltarea unor strategii ştiinţifice în politica de sănătate a populaţiei şi diseminarea rezultatelor. Extinderea şi impunerea în practică medicală ortodontică a manierei de abordare interdisciplinară a cazurilor. aparţinatorului. dinţi temporari persistenţi şi orice cauză patologică). îndrumatorului şi chiar a medicului şcolar asupra impactului pe care anomaliile dento-alveolare îl au în dezvoltarea psiho-somatică şi socială a copilului.38%). . la lotul examinat au fost frecvente scorurile mari de tipul 5.

90. calitate astfel prefigurare viitorul adult de viață. Şi reproductibilitatea este cvasiperfectă cu un coeficient de corelaţie intra-clasă care variază de la 0. apă de gură). Copiii pot fi învățați să monitorizeze comportamentul lor în cabinetul stomatologic și în același timp pentru a înțelege avantajele pe care anumite manevre poate aduce. pot fi comparabile cu cele raportate în trei studii găsite de noi în litertura de specialitate care au mai utilizat acest instrument [32.care ar viza:învăţarea şi supravegherea utilizăriiunei tehnicide periaj eficient. Pentru prevenirea înrăutăţirii situaţiei ar fi recomandabil implementarea unui program preventiv mai amplu cu includerea medicilor dentişti.conţinut scăzut de zaharuri-şi utilizarea tehnicilor adjuvante de curăţire a cavităţii bucale (aţă dentară. chiar dacă unele experiențe plăcute dentare avut loc în trecut. Ca cineva să ceară ajutor este necesar să primească informaţiile corespunzătoare. care să conducă la validarea definitivă a unei versiuni româneşti.Astfel la autoevaluare îşi pot grada situaţia lor corect. 16 . AC al IOTN ajută la educarea copiilor de a recunoaşte diferitele anomalii şi gradele lor de severitate. S-a observat că copii se autoevaluează pe bază aceeacevăd. cunoştinţele stomatologice a copiilor. dentare.Toate aceste forme de evaluare au scopul de a motiva pacientul copil. de a-l implica în demersul diagnosticării şi a tratamentului.87 pentru ―impactul Social‖ – nici unul dintre coeficienţii α ai lui Cronbach nu depăşeşte 0. dintre care o mare parte rămân netratate datorită cunoştinţelor reduse despre aceste anomalii. profesorilor şi părinţilor. cu excepția cazului în care pacientul este văzut în complexitatea lui personalitate. De altfel coerenţa internă este bună (coeficientul alfa al lui Cronbach cuprins între 0. Abordarea terapeutică atât pentru dezvoltarea armonioasă a sistemului dentar- maxilar a copilului si un psiho-estetică corespunzătoare nu poate fi finalizată cu succes. pedodonţie. am parcurs una din etapele de validare definitive necesare pentru adaptarea transculturală a PIDAQ. cu o bună fiabilitate. Rezultatele studiilor a relevat că este o mare necesitate de educarea copiilor despre prevenţie. Numai astfel poate să ştie când să ceară ajutorul medicului dentist sau specialistului în ortodonţie.resturi radiculare. alegerea dietei corespunzătoare-bogat în fibre. Răspunsurile date în chestionar nu sunt întotdeauna reale. malocluzile. Pe parcursul studiului s-a observat că acestfel de evaluare periodică a statusului oro- dentar este benefică ca un instrument adiţional de diagnosticare şi tratarea anomaliilor ocluzale.Chestionarul CPQ are rolulde a evalua situaţia actuală a stării de sănătate orală. Evaluând fiabilitatea şi asocierea PIDAQ cu alte variabile care masoara concepte apropiate. igienă şi boli . Totodată sunt prezente în număr larg şi malpoziţiile dentare.67 pentru ―preocupările estetice‖ şi 0. funcţionalitate a aparatului oro-dentar şi influenţele salea supra vieţii generale.72 pentru impact social la 0. ceea ce ar semnala o oarecare redondanţă a item-urilor). de aceea un exemplu fotografic al a numitor probleme poate să le fie de ajutor în recunoaşterea propriilor defecte. a stării emoţionale. 22].90 pentru percepţia estetică. Analiza rezultatelor obținute demonstrează faptul că PIDAQ are o foarte bună calitate psihometrică. Scopul ar fi să trezim interesul copiilor şi părinţiilor faţă de aceste probleme. Majoritatea copiilor au prezentat patologie orală comlexă pornind de la prezența plăcii bacteriene până la malpoziții dentare însemnate. Componenta AC al IOTN ajută la educarea copiilor de a recunoaşte diferitele anomalii şi gradele lor de severitate. Scorurile diferitelor domenii (dimensiuni) ale PIDAQ pe care le-am găsit în acest studiu. dar totuşi reflectă într-un anumit grad situaţia sănătăţii orale. Pâna în acest moment chestionarul PIDAQ utilizat de noi în acest studiu rămâne singurul instrument specific pentru ortodonție.

Diop-Ba K. 1997 Prevalence of malocclusion in 6-year- old Icelandic children. Community Dent Health. Eur J Orthod. Abu Alhaija ES. Michael L.to 14-year-old children. Dieye F. Abordarea terapeutică atât pentru dezvoltarea armonioasă a sistemului dento- maxilar a copilului cât şi psiho-estetică corespunzătoare nu pot fi finalizate cu succes. 6.Austr Dent J. Rezultatele studiului indică faptul că vom putea influența practica medicală și sănătatea publică prin realizarea de testele tip screening și utilizarea de strategii preventive cu scopul îmbunătățirii comparației sociale a indivizilor și prin îmbunătățirea îngrijirilor pacientului și obtinerea unei sănătăți optime cu influențe pozitive asupra comparațiilor sociale . Perillo L. 7. Eslamipuor F. 2004. 5. 55:398-402. Thiam F. Magnusson TE. Eur J Orthod. de Mayorga C. 2009. Wisth PJ.a funcţionalității aparatului oro-dentar şi influenţele sale asupra clității vieţii în general. 23:153-67. Mich. 1993. 2010. Kang DS. Riolo and James K. Pena L. a stării emoţionale. Lew KK. cu excepţia cazului în care pacientul este văzut în complexitatea personalității lui. 3. First Edition. Toate aceste forme de evaluare au scopul de a motiva pacientul copil. Sonko A. Rezultatele susțin necesitatea implementarii unui program național de educare și prevenire a afecțiunilor orale la populația tânără din România. Borzabadi-Farahani A. Eur J Orthod. Assessment of orthodontic treatment need in 5. Colombia: an epidemiological study related to different stages of dental development. 11. Parada SS. Diagne F. Loh E. Copiii pot fi învăţaţi să monitorizeze comportamentul lor în cabinetul stomatologic . 17 . Prevalence of malocclusion among Latino adolescents. Prevalence of malocclusion and orthodontic treatment need in children and adolescents in Bogota. 1997. 19:361-7. 32:46-53. 31:477-84. Malocclusion prevalence in an ethnic Chinese population. Johannsdottir B. Bibliografie selectivă 1. 2. Tschill P. Am J Orthod Dentofac Orthop. Ferro F. 2001.18:242-8. Foong WC. Rock WP. 38:442-9. 1997. Thilander B. Al-Nimri KS. 2007. 26:261-3. Avery Essential for orthodontics practuce . Bacon W. Orthodontic treatment need and demand in 12–14 year-old Jordanian school children.112 Malaysian children using the IOTN and DAI indices. Eur J Orthod. 2001. Infante C. de a-l implica în demersul diagnosticării şi a tratamentului. 9. Chestionarul CPQ este un instrument eficient de evaluarea stării de sănătate orală. Abdullah MS. chiar dacă în trecut au avut unele experienţe stomatologice neplăcute. Malocclusion in the deciduous dentition of Caucasian children. Chapter 6 pages 163-178) 4. University Litho Press. 77:323-30. Baccetti T. 8. Ann Arbor and Grand Haven. Apicella D. Ngom PI. 119:313-5. Masucci C. 2001. Angle Orthod. Silva RG. Malocclusion and occlusal traits in an urban Iranian population: an epidemiological study of 11. Borzabadi-Farahani A. Prevalence of orthodontic treatment need in southern Italian schoolchildren. Orthodontic treatment need and demand in Senegalese school children aged 12–13 years: an appraisal using IOTN and ICON. 10. Eur J Orthod. rezultat ce va influența calitatea vieții viitorului adult. Acta Odontol Scand.

27. Rinchuse DJ. 16. Ann Arbor: Needham Press. demographic and socioeconomic variables: a cross-sectional study of 5-year-olds. Francesco Fabi. 14:12 18. Hebling E. The orthodontic condition of children in the United Kingdom. Guaragna M. 2006. 22. Luzzi V. Saccucci M. Amercan Journal of Orthodontics and Dentofacial Orthopedics 1998.to 15-year-old schoolchildren population in Tirana . Prevalence of malocclusions. 23.113:463-470. Lusa V. Lennartsson B. Galan AF. Souames M. Ierardo G. Postpubertal assessment of treatment timing for maxillary expansion and protraction therapy followed by fixed appliances. Riordan PJ. 124:631-8. Meneghim Mde C. Zenati N. Giuseppina Laganà. Occlusal status and prevalence of occlusal malocclusion traits among 9-year-old schoolchildren. Progr Orthod. Gandía JL. Eur J Orthod. Brudon WL. Malocclusion frequency in Swedish and immigrant adolescents—influence of origin on orthodontic treatment need. Burden DJ.54:352-366 18 . 7th edn. 2006 Dental arch diameters and relationships to oral habits. 29:79- 87. Dominguez A. 25. The effect of early interceptive treatment in children with posterior cross-bite. Brin I. 15. Almerich-Silla JM.European Journal of Orthodontics 2000. Classification of occlusion reconsidered . J Clin Pediatr Dent. 24. Lux CJ. Relationship between malocclusion and behavioral.22:169-174 28. 2006. Inc. Eur J Orthod. Josefsson E. 20. Keski-Nisula K. Angle EH. 2003. Franchi L. Thilander B. Niekusch U. Pereira AC.Caterina Masucci. 31:180-3. 2008. S.12. Zullo TG. Komposch G. Philadelphia: S. Patrizio Bollero and Paola Cozza . Malocclusion in Danish children with adolescent dentition: an epidemiologic study. 19. Aznar T. Orthodontic treatment need in French schoolchildren: an epidemiological study using the Index of Orthodontic Treatment Need. McNamara JA. Ben-Choirin E. 2006. American Journal of Orthodontics 1968. 2009.1-11. White Manufacturing Co. 28:605-9. 1907 26. Eur J Orthod. Du SQ. Marin I.2009. Keski-Nisula L. Am J Orthod Dentofac Orthop. Reliability of three methods of occlusion classification. 2003. Helm S. Orthodontic treatment need in Spanish schoolchildren: an epidemiological study using the Index of Orthodontic Treatment Need. 6:25-34. Lindsten R. Orthodontics and dentofacial orthopedics. Boy-Lefevre ML. Steele JG. Progress in Orthodontics 2013. Am Jl Orthod Dentofac Orthop. Polimeni A. Cortellazzi KL. Occurrence of malocclusion and need of orthodontic treatment in early mixed dentition. Consoli G. 13. 126:555-6. oral habits and orthodontic treatment need in a 7. Eur J Orthod. Baccetti T. Manzanera D. Bjerklin K. Weinberger T. Pritsch M. Angle Orthod. McNamara JA. Vestri AR. 31:294- 9. 1984.Malocclusions and non-nutritive sucking habits: a preliminary study.2011. 33:75-9. 200:609-13 14. Varrela J. 2007. 12:114-8. Lehto R. Ducker B. 17. 2001: p. Hebling SR. Br Dent J. Wahlund S. 2004. Malocclusion of the teeth.. In: Introduction and overview. 21. Bassigny F. Ambrosano GM. Tagliaferro EP. Chestnutt IG. 76:441-5. Eur J Orthod. Montiel-Company JM.

Nigeria. Aggarwal SP. British Dental Journal 1945. Valderhaug J.47:302-305 33. Odusanya SA. Acta Odontologica Scandinavica1996. Otuyemi OD. Burndred WH. British Dental Journal 1957. Mostafa YA. American Journal of Orthodontics and Dentofacial Orthopedics 1987. Angle Orthodontist 2005. Uysal T. Takeuchi Y. 38. Eastern Mediterranean Health Journal 1999. Garner LD. 46. Haynes S. Australian Dental Journal 1973. Wood BF. Guray E. Diagne F.6:187-198. El-Mangoury NH. The prevalence of malocclusion in English school children aged 11-12 years. Demir A. Malocclusion in black Americans and Nyeri Kenyans. 45. Gardiner JH. The prevalence of malocclusion in 13 to 15-year-old children in Nairobi. Grewe JM. Isiekwe MC. Morita S.Acta de Odontologia Paediatrica 1985. 42. British Journal of Orthodontics 1974. Kenya.5:337-343. Ishii H. Allwright WC.1:73-178 43. 47. Treatment effect of combined maxillary protraction and chin cap appliance in severe Skeletal III cases. Prevalence of malocclusion in Senegal.10:375-380. Ba-Tamba A. American Journal of Orthodontics 1971. Community Dentistry and Oral Epidemiology 1983.79:278-280. Prevalence of malocclusion and orthodontic treatment need in the United States: estimates from the NHANES III survey. Journal of Dental Research 1968. Thompson DG. Malocclusion in the modern Alaskan Eskimo. Malocclusion in 12-year-old suburban and rural Nigerian children.6:9-12.60:344-354 31. An oral health survey of Aborigines and Torres Strait Islanders in far north Queensland. Ba-Diop K. International Dental Journal 1964. 41. 30. Moray LJ. A survey of malocclusion and the need for orthodontic treatment in a Shropshire school population. 19 .29:189-200. Sclare AR. Epidemiologic panorama of dental occlusion. Orthodontics and the school child: a survey of 680 children. Ohito F.14:505-519. Community Dental Health 1993. Altemus L. Proffit WR. Shapiro BL. Goose DH. Davies GN. Butt MH. 35.11:53-62. 34. 37.18:75-87. Saleh FK.29. Witkop CJ. Homan BT. Basciftci FA.54:126-130 40. Malocclusion in Lagos.102:174-178. A survey of handicapping dentofacial anomalies among Chinese in Hong Kong. Winter FC.to 19-year old Turkish subjects. Day AJW. The frequency of the incidence of malocclusion in American Negro children aged 12-16. Ogaard B. 39.21:325-326. Foster TD. Abidoye RO. The association of occlusal factors with masticatory muscle tenderness in 10. Angle Orthodontist 1959.75:40-46. A survey of malocclusin and some aetiological factors in 1000 Sheffield school children.60:207-214. Cervenka J. 44. 36. Nakamura S. Prevalence of malocclusion in Chippewa Indian children. Yam AA. Angle Orthodotist 1990. Fields HW Jr. Transactions of the European Orthodontic Society 1970:89-98. Dental Practitioner 1957. Angle . Ng’ang’a PM. Orthodontic status of school children in Ile-Ife Nigeria.92:304-312. Ba I. Prevalence of malocclusion in a sample of Lebanese schoolchildren: an epidemiological study. International Journal of Adult Orthodontics and Orthognathic Surgery 1998. Malocclusion in school children of the West Midlands.13:97-106 32. An epidemiologic study. Community Dentistry and Oral Epidemiology 1993.

Pacurar.Katalin. pag291-295  Evaluation of Child Self-perception Regarding Their Oro-dental Status – Martha I. http://dx.48.Rosu Sorana. Activitate stiintifica Doctorand Rosu( Zetu) Sorana Lucrari ISI publicate :  SELF-CONCEPT.Pages 481–485. vol 16. pag 202-208  . http://dx. Prevalence and distribution of selected occlusal characteristics in the U. SOCIAL PHYSIQUE ANXIETY. Moorrees CF. Sorana Rosu. issn : 2066-6063.ammjournal.75:706-713. issue 3. M. Procedia Social and Behavioral Sciences(ISI).S.337  THE EVALUATION OF THE APPERCEPTION REGARDING THE PAIN RELATED EMOTIONAL STATUS OF CHILDREN WITH DENTAL MAXILLARY ABNORMALITIES -Sorana Roşu.04.pg. Vata.abstract EOS. I. Tehran University of Medical Sciences 1998. mai 2013. Dumitrescu.Ogodescu. Lipton JA. (in Persian). Gron AM.Mocanu. 2013. . Romanian Journal of Oral Reahabilitation. Angle Orthodontist1966.04.Martha. Irina Zetu.A.sbspro. Irina Zetu..2013.1016/j. Valentina Dorobat.Warsaw.337 Lucrari BDI publicate  ‖Computer assisted interpretation of the profile teleradiography-Steiner analysis‖ M. issue 4. Sorana Rosu.36:258-262 49. vol 4. oct-dec 2012.59(5):264- 266.doi.14. Principles of orthodontic diagnosis.ro/2012/computer-assisted-interpretation-of-the-profile- teleradiography-%E2%80%93-steiner-analysis.2014 20 . mai-iulie 2012. issn: 2066-7000 .http://www.S. I.Acta Medica Maresiensis. SOCIABILITY AND ORAL HEALTH IN ROMANIAN UNDERGRADUATES -Sorana Roşu . population. ed Elsevier ISSN: 1877-0428- Volume 78-PSIWORLD 2012.org/10. Pages 486–490. Vata.rjor. Rashidi-Birgani M. Carmen Savin . vol 16.doi. Irina Zetu.I. iul-sept 2012. Radu Cioata.G.Zetu. International Journal of Medical Dentistry. 2. 50. International Journal of Medical Dentistry.Reka.html?lang=en  ―Stress distribution as a function of the point of force application on the upper first permanent molar during distalization‖ L.R. SOCIAL COMPARISON.K.‖The etiological factors involved in dental arch perimeter shortening‖ L. A study on prevalence of dentofacial anomalies in 12 to 14 years old students in Tehran.Rosu. Bhat M. SHYNESS.2013. 1988–91.ro Rezumate ISI publicate:  Evaluation of the index of orthodontic treatment need in a young Romanian population. issn:2066-6063.Volume 78-PSIWORLD 2012. Alexandrina L.1016/j.11:38-45. Ravanmehr H. mai 2013. Zetu. Journal of Dental Research1996. Procedia Social and Behavioral Sciences(ISI).V.org/10. ed Elsevier ISSN: 1877-0428. Iacob. Sorana Rosu. Alexandru Ogodescu. Ioan Dănilă. Brunelle JA.I. Irina Zetu. nr.Kristina.sbspro.www. Journal of Dentistry.

L.Ed.Rosu.Sorana ROSU.S.Gr.M.Mihnea Iacob.Bucuresti.II.Tehnopress.Olteanu.13.Iasi 2013.Livia Bobu. Ed. 2014 Rezumate publicate  Auto-aprecierea esteticii dentare la pacientii cu anomalii dento-maxilare.2012.Zetu. D.traveaux pratique.Olteanu.PIM Iasi. Lucia Barlean.2010. Irina Zetu.Sorana ROSU.Cluj Napoca. ISBN978-973-702-769-6 21 .  Coautor carte :  .Ed.  Evaluation of malocclusion impact on quality of life in the young population of Romania. –I.Popa. collaborator Sorana Zetu.T..ISBN :978-606-544-157-6  Ortodontie.pg. PREMIUL II Colaborator carte:  Prevention des affections oro-dentaires.2014 – PREMIUL II  Dento-maxillary anomalie and the orthodontic treatment needs of the young population in the north-east of Romania.abstract EOS.DENTis2014.Pedodontie Note de curs Vol.-Irina Zetu.Iacob.ISBN 978-606-13-0838-5. chapitre INTERRELATIONS ORTHODONTIE – PEDODONTIE..abstract The 13th International Congres of dentistry for students and young doctors.Zetu. D. Sorana Rosu. traducere Sorana ZETU.Tehnica arcului drept.Iasi.Warsaw. RalucaVieriu.