You are on page 1of 17

4.

PARTICULARITĂŢI ALE EXAMINĂRII CLINICE ALE
PACIENŢILOR CU EDENTAŢIE PARŢIALĂ TRATATĂ PRIN PUNŢI
DENTARE
În cazul edentatului parţial asupra diferiţilor paşi ai exami-
susceptibil de a fi tratat conjunct, nării pacientului, care pot fi con-
secvenţa etapelor de examinare sultate într-o serie de alte lucrări
clinică în vederea stabilirii dia- apărute în literatura de speci-
gnosticului şi a conceperii planului alitate, vom parcurge sintetic
de tratament nu diferă în prin- paşii ce trebuie parcurşi pentru
cipiu de examinarea stomato- stabilirea diagnosticului corect şi
logică obişnuită, însă specificul implicit al tratamentului cores-
tratamentului protetic conjunct punzător. Astfel, algoritmul de
implică concentrarea practici- examinare clinică a acestor
anului asupra unor aspecte parti- pacienţi trebuie să parcurgă
culare. Fără a intra în amănunte următoarele etape secvenţiale:

ANAMNEZA

Informaţiile din această cate-  antecedentele heredo-cola-
gorie pot fi culese direct de către terale medicale;
medic sau se pot regăsi într-un  antecedente heredo-colate-
chestionar anamnestic completat rale stomatologice
de pacient şi detailate ulterior  istoricul edentaţiei parţi-ale.
prin discuţia între medic şi Indexele anamnestice de
pacient. Această acţiune trebuie disfuncţie – orientează
să evidenţieze: practicianul asupra posibi-
 datele personale de iden- lităţii existenţei unei dis-
tificare; funcţii craniomandibulare
 motivul prezentării paci- asociate edentaţiei parţiale
entului; res-pecttive
 antecedente personale me-  depistarea obiceiurilor vici-
dicale: oase orale: malpraxii, para-
 care influenţează me- praxii, malfuncţii şi para-
todologia tratamen- funcţii;
tului;  identificarea stării afectiv-
 care afectează planul emoţionale a pacientului;
de tratament;  aprecierea stării de să-
 afecţiuni sistemice cu nătate generală a paci-
manifestări orale; entului (cel puţin puls,
 factori de risc pentru tensiune arterială, apre-
stomatolog; cierea aspectului somatic
 antecedente personale sto- general)
matologice;
Principii de realizare a punţilor dentare 51
Particularităţi ale examinării clinice a pacienţilor cu edentaţie parţială
tratată prin punţi dentare

evaluarea  palparea musculaturii mo- dimensiunii verticale de bilezatoare a mandibulei. celei orofaciale (fig.  caracterul mimicii şi al  examenul aspectului fan- respiraţiei.  palparea reliefurilor osoase palpare şi auscultaţie şi este me. palpa- ale. a ocluzie şi a celei de repaus gâtului şi cefei.  palparea punctelor sinusale tric facial. oanelor urechilor şi al rale şi nazogeniene.  examenul cinematic. pupilelor. nită să evidenţieze:  palparea grupelor limfatice  tipul constituţional al paci. ale feţei.  aspectul tegumentelor faci. şi a punctelor de emergenţă  simetria facială. telor palpebrale. toric şi auscultatoric al  fanta labială şi aspectul articulaţiilor temporoman- buzelor din profil. 55).EXAMINAREA EXOBUCALĂ Se realizează prin inspecţie. precum şi a (fig. entului şi conturul geome. nervoasă. ganglionare. feţei (fig. Figura 51 Figura 52 Simetria etajelor feţei Dimensiunea verticală de ocluzie Nefertiti – model de frumuseţe în (DVO) prăbuşită Egiptul antic Principii de realizare a punţilor dentare 52 Particularităţi ale examinării clinice a pacienţilor cu edentaţie parţială tratată prin punţi dentare . dibulare.  profilul facial. 53.  aprecierea sensibilităţii ge-  proporţionalitatea etajelor nerale a feţei. al pavili-  evaluarea şanţurilor perio. 54). 51). 52.

sternocleidomastoidian EXAMENUL ENDOBUCAL Prin inspecţie. Figura 53 Figura 54 DVO micşorată DVO reabilitată www. E . 56). C şi D – ATM lateral şi dorsal. traiect.craniometer.com A B C D E Figura 55 Palparea musculaturii A – maseter. comune de altfel oricărei exa.  forma şi mărimea arcadelor minări de rutină stomatologice: dentare. palpare şi  deschiderea gurii: limite.com www. Principii de realizare a punţilor dentare 53 Particularităţi ale examinării clinice a pacienţilor cu edentaţie parţială tratată prin punţi dentare . dureri (fig.craniometer. B – temporal. percuţie se evaluează elemente.

cavităţi bucale. tive. de tip hibrid. de atrofie al crestelor. maxilare şi a tuberculilor  examenul parodonţiului. di. prindă aspectul muchiei şi  examenul cantitativ şi cali- cel al versanţilor crestei. examinării. even- tale.. tat în sens mezio-distal. teste de vitalitate.  examenul limbii (aspect. Principii de realizare a punţilor dentare 54 Particularităţi ale examinării clinice a pacienţilor cu edentaţie parţială tratată prin punţi dentare . distanţa de rilor de sac şi a întregii la creastă la antagonişti. Examinarea trebuie să sur. motilitate). este importantă mai ales tate: se vor analiza cu când se pune în discuţie şi atenţie crestele alveolare la opţiunea de tratament ad- nivelul edentaţiilor atât în junct al edentaţiei respec- privinţa componentei osoa. a regiunii centrale linguale peră. mărime. lui corp de punte. punte dentară indicată în area tratamentelor odon. leziuni. tativ al salivei. tonus. etc. piriformi (zone biostatice)  examenul crestelor eden. tuala posibilitate de trata- etc. alegerea tipului de topografie. dinţilor viitori stâlpi ai  examinarea tuberozităţilor punţii.  examenul mucoasei fundu- recţia acestora. poziţie. Se va aprecia gradul mandibulare. evalu. dimensiunea spaţiului eden. raportul  controlul oncologic preven- acestuia cu creasta eden. aprecierea valorii ment implantologic al eden- intrinsece şi extrinsece a taţiei parţiale. sau chiar a unei soluţii se calitative şi cantitative. cât şi în privinţa calităţii  examinarea bolţii palatine şi fibromucoasei ce le aco. cazul clinic respectiv. Figura 56 Măsurarea amplitudinii de deschidere a gurii (normal 50-60 mm)  apelul dinţilor: număr şi tată. Toate aceste elemente  evidenţierea eventualelor furnizează detalii decisive reflexe exagerate în timpul privind configuraţia viitoru. tiv.

EXAMENUL OCLUZIEI Constitue o etapã esenţială a Examenul ocluzal “static” examinării clinice a edentatului constă în mod uzual în evaluarea parţial. datorită necunoaşterii sau neîn.  absenţa interferenţelor la Aprecierea corectă a acestor dinţii cuspidaţi de partea elemente este posibilă însă numai activă. rapoartelor de ocluzie. de inocluzie (fig.  ghidaj ocluzal anterior ar- monizat cu posibilitatea ATM. când Figura 57 Cele mai uzuale tipuri de contactare mandibula face o mişcare dento-dentară de lateralitate.H. reprezentată de L. Pankey. în timpul mişcării de printr-o abordare gnatologică a lateralitate a mandibulei. în activitatea prac. Trebuie insistat mai mult rapoartelor ocluzale în plan ver- asupra acestei faze a examinării tical.  dezocluzia tuturor dinţilor cuspidaţi în mişcarea de propulsie a mandibulei. Mann şi C.D. (cantitativ şi calitativ) în inter- Pentru ca ocluzia funţională să cuspidare maximă şi în relaţie îşi poată menţine stabilitatea centrică şi pe baza acestora optimă – după concepţia şcolii din stabilirea tipului de contactare Florida. medicul indiferent de tipul ghidajului stomatolog trebuie să conştienti- antero-lateral. long-centric. Examinarea în acest ultim plan din nefericire. mai ales de vedere gnatoprotetic însă. să aprecieze dimensi-  stopuri ocluzale stabile şi unea verticală de repaus şi spaţiul simultane în RC şi IM. obiective endobucale deoarece. freedom in centric). Principii de realizare a punţilor dentare 55 Particularităţi ale examinării clinice a pacienţilor cu edentaţie parţială tratată prin punţi dentare .  dezocluzia tuturor dinţilor cuspidaţi de partea inactivă (a condilului orbitant). cuspidare maximă trebuie să tologice referitoare la relaţiile evidenţieze stopurile ocluzale intermaxilare. 57). în cadrul mişcărilor limită ale anvelopei funcţi- onale. transversal şi sagital. dento-dentară (point-centric. examinarea statică în inter- ţelegerii conceptelor actuale gna.W. face referire la consacrata cheie tică a stomatologului ea ridică de ocluzie a lui Angle. Din punct încă probleme deosebite. A. Schuyler – ea trebuie să satisfacă să aprecieze natura curbelor cinci criterii de maximă sagitală şi transversală ale importanţă: ocluziei.

consi.1993) La ora actuală majoritatea lar superior cu primul şanţ de specialiştilor utilizează încă pen. 59). în lipsa contactului obli- Edward Angle în 1899. a neuromusculaturii şi a articulaţiilor temporomandibulare şi nu numai simpla interdigitare a arcadelor dentare antagoniste (JAMESON. deoarece simpla apreciere considerate variante patologice. ci relaţia integrată a zali. ori de câte ori in text. Principii de realizare a punţilor dentare 56 Particularităţi ale examinării clinice a pacienţilor cu edentaţie parţială tratată prin punţi dentare . el trebuie care însă majoritatea sistemelor să abordeze obiectivele acestei de clasificare a relaţiilor ocluzale etape ca o determinare de fapt a statice o omit (P. unităţilor odonto-parodontale. morfologia articulaţiei tem.zeze faptul că. a poromandibulare şi factorul fun. În acest con. 58). Gnatoprotetica actuală conside- ologic” ră ocluzia dentară nu numai Este binecunoscută interde.KATZ. simpla interdigitare a arcadelor pendenţa dintre parametrii oclu. a raportului dintre cuspidul care de obicei sunt supuse mezio-vestibular al primului mo. 62). 1993) de baza craniului. “raportului cranio-mandibular fizi. antagoniste.M. este corect evaluată în activitatea Clasele a II-a şi a III-a sunt clinică. şi a neuromusculaturii asociate rarea stabilităţii mandibulei faţă acestora (L. tratamentului ortodontic de corectare (fig.I. 60). pe “înregistrare a ocluziei”. JAMESON.1996). 1992) (fig. 61. Nici molarului secund mandibular chiar această clasă de ocluzie nu (M. descărcare vestibular al molarului tru analiza statică a relaţiilor de omonim inferior nu este sufi- ocluzie sistemul de clasificare al cientă pentru a defini ocluzia malocluziilor conceput de normală. gatoriu al cuspidului disto-ves- derând clasa I-a a acestui sistem tibular al primului molar superior ca fiind prototipul ideal al relaţiei cu cuspidul mezio-vestibular al ocluzale statice (fig. orice clasificare a relaţiilor activitatea practică de zi cu zi se ocluzale trebuie să ia în consi- confruntă cu faza tehnică de derare şi interrelaţia amintită. (fig. articulaţiilor temporomandibulare cţional neuromuscular în asigu.DAWSON. Figura 58 În viziunea gnatologică ocluzia este considerată ca fiind relaţia integrată a arcadelor dentare.

Relaţia centrică. dar şi contactarea obligatorie a cuspidului disto-vestibular al primului molar superior cu cuspidul mezio-vestibular al molarului secund inferior (desenul) (KATZ.1982) Figura 61 Figura 62 Malocluzie de clasa a II-a cu prodenţie Malocluzie de clasa a III-a cu prognatism Determinarea poziţiei fiziolo. stabile ortopedic. este singura Principii de realizare a punţilor dentare 57 Particularităţi ale examinării clinice a pacienţilor cu edentaţie parţială tratată prin punţi dentare . A B Figura 59 Raport neutral A – fără înghesuire dentară B – cu înghesuire dentară Figura 60 Raportul “neutral” presupune nu numai raportul caracteristic al cuspidului mezio- vestibular al primului molar superior cu şanţul mezial de descărcare de pe suprafaţa vestibulară a omologului inferior (imaginea de). lize a rapoartelor ocluzale (fig. aşa cum mandibulari în cavităţile glenoide este ea acceptată ca definiţie la este indispensabilă oricărei ana. gice. a condililor 63). ora actuală.

Poziţia articulară temporomandibulară stabilă ortopedic -poziţia A. 64.RC . (POPŞOR. middle-most) (PHILLIPS. După cum se adecvată a condililor în articu. rapoarte fiziologice cranio- dibulari în cavităţile glenoide este mandibulare.M (anterior-most.U. 65. upper-most.poziţie de referinţă capabilă esenţială pentru reuşita trata- să asigure simetria şi plasarea mentului protetic. A B Figura 63 A . nu întotdeauna o relaţie perfectă Raportarea ocluziei la poziţia ocluzală corespunde u-nor pe care o au cei doi condili man. 67). 2000). poate observa din exemplele ilus- laţiile temporomandibulare trate mai jos (fig.1985) B – Secţiune prin ATM în poziţie normală Figura 64 Figura 65 Un raport de ocluzie aparent perfect este Poziţionarea corectă a condililor în poziţia de fapt consecinţa translaţiei condiliene stabilă ortopedic (relaţia centrică) poate pe panta tuberculului articular şi pune în evidenţă un raport ocluzal static hiperactivităţii muşchiului pterigoidian patologic (contact prematur în arcul de extern închidere al mandibulei în RC) Principii de realizare a punţilor dentare 58 Particularităţi ale examinării clinice a pacienţilor cu edentaţie parţială tratată prin punţi dentare . 66.

În acest sens. dar situaţie cranio-mandibulară. pe care o redăm mai jos. presupune însuşirea temeinică a Intercuspidarea maximă evi. în jurul axei balama terminale) şi rea raportării relaţiei de ocluzie stabilirea eventualului contact statică conform clasificării orto. propunem abandona. Din acest motiv. prematur care se opune realizării intercuspidării maxime dontice ale lui Angle (care de fapt (GROSS. 68). determinarea poziţiei de relaţie centrică şi raportarea acesteia la Figura 68 ocluzie este esenţială. tiparul de contactare dento. Figura 66 Figura 67 În plan transversal. 1996) Examenul obiectiv al ocluziei pretarea clinică a acestor relaţii trebuie să evidenţieze în primul ocluzale. Aplicarea acestui sistem de dentară raportat la această clasificare este foarte simplu. impusă de contacte premature în arcul de închidere al mandibulei în relaţie centrică (fig. Determinarea relaţiei centrice a Având în vedere aceste mandibulei (rotaţia pură condiliană elemente. coincidenţa liniilor Plasamentul corect al complexelor mediene observată la examenul clinic condilo-meniscale poate evidenţia la nivel obiectiv poate fi de asemenea rezultatul ocluzal discrepanţe grave (contact unei deplasări unilaterale orbitante a unui prematur unilateral mediotruziv în arcul condil mandibular de închidere) (DAWSON. consi- rând care este poziţia stabilă derăm deosebit de practică clasi- ortopedic a condililor în cavităţile ficarea lui PETER DAWSON glenoide şi apoi să stabilească (1996). tehnicilor de determinare ale rela- denţiată la examenul clinic ţiei centrice obiectiv al pacientului poate fi de fapt o intercuspidare de nece- sitate. care determină şi poziţionări instabile ale unuia sau ambilor condili mandibulari în articulaţiile corespondente. 1982) sistemeatizează malocluziile) şi abordarea unei viziuni gnato- protetice de actualitate în inter- Principii de realizare a punţilor dentare 59 Particularităţi ale examinării clinice a pacienţilor cu edentaţie parţială tratată prin punţi dentare .

lare şi de starea acestora Prin corectarea ocluziei sunt reversibile în tipul I sau I A. DAWSON. ortopedic nu poate fi imediat Se utilizează ca mijloace tera- determinată. încât relaţia de IM funcţiei ATM înaintea finalizării corelată poziţiei articulare stabile tratamentului ocluzal. Necesită cel mai complex instabilităţii ATM. Această stare este peutice o serie de metode tranzitorie si tratabilă pentru a specifice. a transforma acest tip în tipul o fază de alterare continuă. pentru Tip IV. asimetria care să se raporteze ocluzia. chiar la forte mari de con- tracţie Criteriu: condiţionarea relaţi. precum si (IM) în armonie cu o relaţie în subtipurile acestora. I sau I A. apelează la agenţi medicamentoşi Tip II. pentru a realiza IM. artroscopia. chirur- centrică (RC) verificabilă. este amendată prin eliminarea Tip III. ţiunilor intracapsulare. fibromialgia şi factorii neurologici Tip II A. din cauza lipsei unei pot încadra ocluzia deschisă poziţionări stabile a condililor.CLASIFICAREA GNATOLOGICĂ Aplicaţii clinice A RELAŢIILOR OCLUZALE Tip I si I A: Lipsa disconfortului STATICE în ATM şi musculatura mastica- (P. începând cu guti- realiza o RC sau o postură erele si până la chirurgia afec- centrică adaptată. tarea dento-dentare şi caracte- risticile de ghidaj în cursul cine- maticii mandibulare în propulsie Principii de realizare a punţilor dentare 60 Particularităţi ale examinării clinice a pacienţilor cu edentaţie parţială tratată prin punţi dentare . Foarte rar se adaptată” (ocluzie habituală). Condilii trebuie să se sau la gutiere ocluzale. la frontală progresivă. Relaţia ocluzală este într. injecţiile Tip I A. deplaseze de la RC verificabilă Tulburările neuromusculare. prognostic excelent prin eli- în articulatiile temporomandibu. RC sau cea de postură interferenţelor ocluzale. gia ATM. În acest tip se tratament. Tip I. urmăreşte rapoartele de contac- 1996). progresivă şi retruzia mandi. Intercuspidarea maximă intraarticulare sau spălăturile în armonie cu o “postură centrică sunt contraindicate. Reclamă corectarea dis- disconfortului. Tip II şi II A: Lipsa disconfor- ilor ocluzale de poziţia condililor tului. Condilii trebuie să se pot necesita o terapie suplimen- deplaseze de la postura centrică tară dacă durerea musculară nu adaptată pentru a realiza IM. accepta solicitări fără cauzarea Tip III. Articulaţiile nu pot lare. 1996) torie. Intercuspidarea maximă În tipurile I si II. Examenul ocluzal dinamic bulară progresivă (Dawson. minarea interferenţelor ocluzale. după ex- centrică adaptată nu poate fi cluderea afecţiunilor intracapsu- verificată. datorită deformării progresive şi Tip IV.

pâ- în deplasările anterioare şi latera. Reperele testului lui Agerberg  se execută activ mişcarea pentru mişcarea de lateralitate de lateralitate maximă a sunt (fig. prelungind-o pe omo- patologic 0 – 3 mm logul său antagonist mandi- 4 – 6 mm bular. lară. Reperele acestui test rea propulsiei maxime a pentru mişcarea de propulsie mandibulei sunt : Figura 69 Trasarea reperului de orientare şi măsurarea distanţei care exprimă valoarea propulsiei maxime Interpretarea rezltatului pen. tul său mandibular. evaluarea tipului de ghidaj maximă a mandibulei.  se execută activ propulsia tară. 71): mandibulei până la sesi-  trasarea unei linii verticale zarea atingerii unor dinţi de pe faţa vestibulară a incisi. superioară. sau drept în funcţie de di- tru evaluarea propulsiei este: recţia mişcării de laterali- normal ≤ 7 mm tate. funcţionale: apreciera gradului de prelungind-o pe antagonis- mobilitate al condililor în articu. 70. ambele părţi. decelarea interfe. Principii de realizare a punţilor dentare 61 Particularităţi ale examinării clinice a pacienţilor cu edentaţie parţială tratată prin punţi dentare . nă la sesizarea atingerii le ale mandibulei cu contactare unor dinţi posteriori de pe dento-dentară. laţii fără contactare dento-den.şi lateralitate dreaptă şi stângă şi  trasarea unei linii verticale se efectuează având ca reper pe faţa vestibulară a pri- criteriile gnatologice ale ocluziei mului premolar maxilar. 69) şi lateralitate între cele două repere evi- se face prin aplicarea şi dente de pe hemiarcada interpretarea testului lui G. pe partea hemiarcadei opu- vului central maxilar stâng se. obţinând valoa- Agerberg. renţelor lucrătoare şi nelucrătoare  se transpune reperul infe- ce apar în cursul deplasărilor rior pe hemiarcada maxi- excentrice ale mandibulei. Evaluarea mişcărilor de  se apreciază distanţa în mm propulsie (fig.

stângă) se face astfel: dente de pe hemiarcada normal ≤ 7 – 10 mm superioară. Figura 72 Principii de realizare a punţilor dentare 62 Particularităţi ale examinării clinice a pacienţilor cu edentaţie parţială tratată prin punţi dentare . care însă este depen- condiţionată de următorii factori dentă de gradul overbite- (fig. test pentru mişcarea de latera-  se apreciază distanţa în mm litate a mandibulei (dreaptă şi între cele două repere evi.  traiectoria mandibulei să fie rectilinie.3 mm) mandibulei. obţinând valoa.  se transpune reperul inferi. Evaluarea rezultatelor acestui or pe hemiarcada maxilară. iar în poziţia „cap la cap” să fie în contact. 72): ului sau a overjetului (fig. > 7 (11–13 mm) > 7 (14  mm) Figura 70 Trasarea reperelor pe incisivii centrali pentru evaluarea mişcării de lateralitate în stânga şi dreapta Figura 71 Trasarea reperelor după efectuarea mişcării de lateralitate în stânga şi dreapta şi evaluarea în mm Aprecierea ghidajului normal în  dezocluzia dinţilor posteri- mişcarea de propulsie este ori. propulsie trebuie să parti- cipe minim doi incisivi. patologic < 7 (4-6 mm) rea lateropulsiei maxime a < 7 (0.  la conducerea mandibulei în 73).

În situaţia în A B Figura 73 A – overjet B . Figura 74 Principii de realizare a punţilor dentare 63 Particularităţi ale examinării clinice a pacienţilor cu edentaţie parţială tratată prin punţi dentare .  estimarea dezocluziei în fi- Analiza dinamicii mandibulare nalul tipului de ghidaj – în mişcarea de lateralitate cu când în mod normal trebuie contactare dento-dentară trebuie să se producă dezocluzia să ţină cont de trei aspecte tuturor dinţilor pe ambele importante (fig.overbite Indexele obiective de disfun. care se mai pot adăuga şi sibile patologii disfuncţionale cra. participării numai a dinţilor maţiilor culese în cursul exa. menului clinic obiectiv ne oferă antrenată prin canini. a dinţilor cuspidaţi. niomandibulare. ghidaj de antero-lateralitate  aprecierea cantitativă a sau conducere de grup mişcării de lateralitate. celor care participă la ghi- rii – prin conducere canină. 74): părţi ale arcadei cu exepţia  specificul conducerii mişcă. daj. la indicii asupra existenţei unei po. funcţional cu precizarea cţie determinate pe baza infor. Parametrii normali ai propulsiei O supracoperire mare cu un care overjetul este mare dez- grad de overjet redus provoacă o ocluzia dinţilor posteriori este dezocluzie imediată şi importantă importantă dar mult mai lentă. incisivii. laterali sau mai extinsă.

lare. (fig. precum şi a modelelor docu- cului corect. retroalveolară. examinarea necesare amintim cele imagistice. tromiografică (fig. examinare CT Figura 76 Model de studiu şi diagnostic Figura 77 Montarea modelelor în articulator Principii de realizare a punţilor dentare 64 Particularităţi ale examinării clinice a pacienţilor cu edentaţie parţială tratată prin punţi dentare . confecţionarea modelelor de zatoare a mandibulei. paraclinică a cinematicii mandibu- uzuale fiind radiografia retro. 79) şi ultra- narea computertomografică (fig. Ghidaj de lateralitate EXAMINĂRILE PARACLINICE. sonografică a musculaturii mobili- 75). 78). Figura 75 Radiografie panoramică. studiu şi diagnostic (fig. studiu în articulator (fig. 77) pe fice şi conducerii documentate a baza înregistrării cu arcul facial tratamentului protetic conjunct. panoramică şi exami. 76). montarea modelelor de preprotetice nespecifice şi speci. efectuării pregătirilor mentare. efectuarea modelajelor Ca examinări paraclinice absolut diagnostice în ceară. Sunt indispensabile diagnosti. examinarea paraclinică elec- alveolară.

cinematicii mandibulare pe care Principii de realizare a punţilor dentare 65 Particularităţi ale examinării clinice a pacienţilor cu edentaţie parţială tratată prin punţi dentare . efectuate prezintă contacte Examinarea statică şi dinamică premature în arcul de închidere a relaţiilor ocluzale poate fi situate în zona premolaro-molară efectuată astfel fără a fi influ. ocluda- tratamentului protetic conjunct. întrucât există iduală a arcadelor dentare şi nu diferenţe semnificative între dife- examinarea relaţiilor funcţionale ritele simulatoare privind repro- craniomandibulare. (fig. faţă de un sunt esenţiale în planificarea articulator semiadaptabil. ocluzo-articulare. Modelele de ducera acestor rapoarte statice şi diagnostic montate în articulator dinamice. torul clasic are o rază de închi- Ele furnizează informaţii care nu dere mai mică. 81). Este însă importantă ocluzie la deschiderea articulato- alegerea corectă a simulatorului rului (fig. încât aproape pot fi obţinute prin simpla exa. 80). iar posibilitatea există însă deosebiri de funcţi- de examinare directă din multiple onalitate. articulatoarele arcon incidenţe ale angrenării dentare au avantajul mare că înclinaţia poate releva aspecte ale ocluziei pantei condiliene rămâne la o ce nu pot fi detectate în cavitatea angulaţie fixă faţă de planul de bucală. Astfel. enţată de reflexele protective Chiar şi între articulatoare neuromusculare. întotdeauna lucrările protetice minare clinică. Figura 78 Utilizarea arcului facial Figura 79 Electromiografia musculaturii periorale Modelele de ghips nemontate se va efectua analiza rapoartelor permit doar examinarea indiv.

Trebuie să exprime cât mai gătoare ale examenului clinic şi complet şi totodată complex bi. să furnizeze indicaţiile de stabilire lanţul rezultat din fazele premer.La articulatoarele nonarcon atunci când se utilizează înre- această angulaţie se modifică la gistrări protruzive pentru pro- deschiderea braţelor simulato. gramarea articulatorului (fig. unghiul dintre planul de ocluzie şi înclinaţia pantei planul de ocluzie şi înclinaţia pantei condiliene rămâne constant la condiliene se modifică la deschiderea deschiderea articulatorului braţelor simulatorului FORMULAREA DIAGNOSTICULUI. 82). rului. a strategiei terapeutice. fapt care poate induce erori Figura 80 Deosebirea în privinţa arcului de închidere între articulatorul semiadaptabil (A) şi ocludator (B) Figura 81 Figura 82 La articulatorul arcon unghiul dintre La articulatorul nonarcon. Principii de realizare a punţilor dentare 66 Particularităţi ale examinării clinice a pacienţilor cu edentaţie parţială tratată prin punţi dentare .

sarizat (cel puţin un control sto- rea protetică cu caracter conjunct matologic anual). pe baza şi CU CE mijloace terapeutice condiţiilor materiale şi a pregătirii dorim să atingem obiectivele de echipei medic-tehnician două tratament pe care le preconizăm? elemente: Aceste aspecte vor fi tratate a) obiectivele terapeutice: CE pe larg în capitolul consacrat urmărim prin tratamentul conce. de o multitudine de factori. ţiale şi evolutive. cât şi a stării timp a lucrării protetice depinde globale a sistemului orofacial. Ca orice motiv pacientul trebuie dispen- tratament stomatologic. PROGNOSTICUL ŞI STABILIREA ETAPELOR DISPENSARIZĂRII PACIENTULUI Orice tratament de reabilitare dintre ei foarte dificil sau chiar protetică conjunctă trebuie să fie imposibil de controlat. area periodică atât a lucrării ci doar de durată. şi lucra. Diagnostic 1 de urgenţă 2 odontal 3 parodontal 4 topografic (protetic) de edentaţie 5 ocluzal / de disfuncţie 6 chirurgical 7 ortodontic 8 al stării generale Pentru fiecare dintre aceste riri la etiologie. Principii de realizare a punţilor dentare 67 Particularităţi ale examinării clinice a pacienţilor cu edentaţie parţială tratată prin punţi dentare . pentru evalu- nu poate fi considerată definitivă. Din acest evaluat în perspectivă. mulţi PLANUL DE TRATAMENT Trebuie să formuleze logic şi b) mijloacele terapeutice: CUM cât mai simplu posibil. aspecte diferen- diagnostice trebuiesc făcute refe. Fiabilitatea în conjuncte efectuate. acestei etape din cadrul exa- put ? minării pacientului.