You are on page 1of 3

16.

Opozabilitatea efectelor contractului - principiul ce guvernează efectele contractului faţă de
terţi. Esenţa:

- terţii nu pot să devină debitori şi, de regulă, creditori prin efectele obligaţionale ale
contractului.

Contractul, ca fapt social, este opozabil faţă de oricine, chiar şi faţă de aceia care nu au participat
la încheierea lui. Existenţa contractului nu poate fi ignorată de către nimeni.

Terţii trebuie să recunoască existenţa contractului, efectele pe care el le generează şi să se abţină
de la încălcarea sau nesocotirea lor. Opozabilitatea contractului faţă de terţi este condiţionată de
cunoaşterea contractului. El poate fi respectat numai dacă este cunoscut de către cei cărora le
revin o astfel de obligaţie.

Sisteme de opozabilitate a drepturilor constituite sau transmise prin contracte:

- Registrul bunurilor imobile - drepturilor reale imobiliare şi a unor creanţe imobiliare;

- Registrul gajului bunurilor mobile - gajului mobiliar sau

- Registrele naţionale privitoare la mărci, invenţii şi alte obiecte ale drepturilor exclusive.

NB: În aceste cazuri se face public doar dreptul şi nu întregul text al contractului. El rămâne
confidenţial dacă nu este dezvăluit de către una din părţi sau la sesizarea instanţei de judecată.

Efectul opozabilităţii: legea instituie o prezumţie de cunoaştere de către toţi subiecţii de drept a
existenţei dreptului contractual transcris sau notat.

Art. 305 Cc: Prezumţia relativă de proprietate a posesorului bunului mobil.

Posesiunea joacă rolul de opozabilitate faţă de terţi a unei situaţii rezultate dintr-un contract.

Exemplu: A vinde lui B un bun mobil, fără să-i transmită şi posesiunea. Ulterior, A vinde lui X
bunul şi-i transmite posesiunea.

Efectele: X devine proprietar; Contractul de v-c dintre A şi B nu produce efecte faţă de X, care
nu este parte la el şi a dobândit dreptul său de proprietate; B are o simplă creanţă faţă de A
(art.622 alin.2 teza 1 şi art.762 Cc)

Exemple: in litigiile in care se discuta dreptul de proprietate deseori acest drept se va demonstra
prin invocarea si prezentarea contractului translativ de proprietate incheiat cu fostul proprietar;
pentru a demonstra ca a dobandit dreptul de creata prin cesiune, cesionarul va prezenta
debitorului cedat contractul de cesiune, la care acesta din urma nu este parte.

17. In functie de corelatia dintre contractele grupului, putem distinge urmatoarele tipuri de
grupuri: a) grupui de contracte cu structura liniara – se gaseste acolo unde partea unui contract
(contract primar), pentru a putea sa il execute, incheie cu un tert un alt contract (subcontract),
care ii va oferi, total sau partial, prestatia necesara executarii primului contract Astfel cele doua
contracte converg prin faptul ca au in comun acelasi obiect sau aceeasi parte din obiectul
contractului.

b) contractul de rentă sau înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă. a) contractul de vânzare-cumpărare încheiat pentru executarea contractului de leasing. insa cu deosebirea ca intentia partilor este de a numi clar partile extreme ca terti beneficiari ai contractelor la care nu sunt parte.(4) din Legea cu privire la asigurări nr. care obţine în mod nemijlocit dreptul să pretindă prestaţia în folosul său. Efectele: 1) Raporturile dintre promitent si tertul beneficiar: pastrarea modalitatilor contractului. d) contractul de administrare fiduciară. Condiţiile de naştere a dreptului direct al terţului (art. c) contractul de transport de mărfuri. Contractul în favoarea terţului: părţile convin ca una din părţi (promitentul) să efectueze prestaţia nu celeilalte părţi (stipulantului).numirea beneficiarului despăgubirii de asigurare în cadrul contractului de asigurare de răspundere civilă. de regula. respectiv. desi am putea fi in prezenta a doua contracte. Doar la producerea accidentului sau altui caz asigurat care angajează răspunderea civilă a asiguratului. va intra în vigoare obligaţia asigurătorului de a plăti victimei identificate. 407 din 21. vor fi contracte accesorii). pentru a permite locatarului să formuleze pretenţii vânzătorului privitoare la viciile bunului închiriat.12. beneficiarul întreţinerii este un terţ. 18.(1) din Cc): a) terţul beneficiar să fie determinat sau determinabil doar prin anumite caracteristici. pentru a implementa proiectul urmarit de contract (care. victima având un drept direct de a cere despăgubirea de asigurare de la asigurător în contul reparării prejudiciului pe care asiguratul culpabil i-o datorează. Exemplu: art. Astfel. atunci când credirentierul sau. Este imposibil să cunoaştem numele victimei (sau victimelor) asiguratului. asistam la trei raporturi contractuale generate de ele. e) contractul de asigurare de persoane. va fi contract principal) se incheie unul sau mai multe contracte intre aceleasi parti sau cu tertii (care de regula. f) contractul de asigurare de răspundere civilă. 16 alin. atunci când s-a numit un beneficiar al indemnizaţiei de asigurare. remediile tertului in caz de neexecutare .2006 . 721 alin. b) intenţia de a acorda terţului un drept direct Exemplu: sistemul de asigurare medicală obligatorie de stat. c) grupul de contracte cu structura triunghiulara – se bazeaza pe inchierea mai multor contracte cu structura liniara. ci terţului (beneficiarului).b) grupul de contracte cu structura radianta – poate fi identificat in ipoteza in care. atunci când destinatarul mărfii este o altă persoană decât clientul expeditor. atunci când s-a numit un terţ beneficiar al veniturilor administrării.

.105/2003 privind protecţia consumatorilor permite expres urmărirea în justiţie nu doar a vânzătorului. art.). Dobânditorul subsecvent al bunului.Legea nr. 895 Cc . . Se transmit unele drepturi sau unele obligaţii concrete legate doar de bunul sau dreptul care i-a fost transmis cu titlu particular.acţiunea care permite creditorului de a pretinde din nume propriu şi pe cont propriu executarea unei prestaţii de la debitorul debitorului său. de regula. 19. importatorului şi distribuitorului în anumite condiţii. de plată a chiriei) de către sublocatar. Exemple: 1) art. care este debitor al debitorului sau. imobilizarea. 900 Cc. .(5) Cc . 20. Exemple: art. Conditiile: a) exercitarea in limitele pretentiei pe care creditorul o are fata de debitorul intermediar b) exercitarea in limitele pretentiilor pe care debitorul intermediar le are fata de subdebitor Efectul: actiunea directa are ca efect imediat. Exceptii: raporturile de uzufruct prin obligatia nudului proprietar de a mentine dupa stingerea uzufructului contractele de locatiune incheiate de uzufructuar ( art.acţiunea mandantului contra submandatarului. care este de acum inainte afectata exclusiv pentru plata creditorului direct. de un alt contract care a format cauza inchieierii contractului in favoarea tertului si explica de ce stipulantul a stipulat in favoarea tertului. . 3) Raporturile dintre stipulant si tertul beneficiar sunt guvernate. in majoritatea cazurilor.art. 900. In acest fel. 2) art. Esenţa: faţă de dobânditorul subsecvent al bunului sau dreptului contractul încheiat de antecesorul său produce efecte.acţiunea directă a locatorului de a cere repararea prejudiciului (inclusiv. a creantei pe care acesta o are impotriva subdebitorului. Acţiunea directă . adică succesorul cu titlu particular.2) Raporturile dintre promitent si stipulant vor fi guvernate de contractul in care se cuprinde stipulatia. 772 Cc< . 1036 alin. in patrimoniu debitorului intermediar. 889 Cc . creditorul titular al actiunii directe este in masura sa evite concursul celorlalti creditori ai debitorului intermediar si sa obtina plata creantei sale direct de la subdebitor. 3) art.acţiunea directă a locatarului de a opri tulburările de folosinţă săvârşite de alţi locatari. ci şi a producătorului. 398 alin (4) Cc.