3.

Acte juridice constitutive, acte juridice translative şi acte
juridice declarative
Clasificarea actelor juridice civile în constitutive, translative şi declarative se face după criteriul
efectului lor.

Actul juridic constitutiv este acela care dă naştere unui drept subiectiv civil ce nu a existat
anterior. Ca exemple de acte juridice constitutive, menţionăm: instituirea unui uzufruct,
contractul prin care se instituie un drept de gaj, contractul de ipotecă, convenţia de partaj (de
împărţeală -art. 680 C.civ.) etc.

Actul juridic translativ este acela care are ca efect strămutarea unui drept subiectiv din
patrimoniul unei persoane în patrimoniul altei persoane. Sunt translative, de exemplu: contractul
de vânzare, donaţia, cesiunea de creanţă etc.

Actul juridic declarativ este acela care are ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept
subiectiv civil preexistent. Fac parte din această categorie actul confirmativ, tranzacţia.
Interesul acestei clasificări se manifestă sub următoarele aspecte:

- actele juridice constitutive şi cele translative îşi produc efectele numai pentru viitor (ex nune),
însă actele juridice declarative îşi produc efectele şi pentru trecut (ex tune)',

- calitatea de având-cauză (habentes causam) o are numai dobânditorul unui drept printr-un act
translativ sau constitutiv, iar nu şi partea dintr-un act declarativ;

- în principiu, numai actele constitutive şi cele translative sunt supuse publicităţii imobiliare;

- numai actele juridice translative şi constitutive, dacă sunt contracte sinalagmatice, sunt supuse
rezoluţiunii sau, după caz, rezilierii, iar nu şi actele juridice declarative.

Detalii: http://legeaz.net/dictionar-juridic/clasificarea-actelor-juridice-civile

Leziunea
Avocat Dobrescu Bogdan 16th Dec 2013 No Comment in DREPTUL CIVIL

In momentul incheierii unui act juridic civil, pe langa indeplinirea celorlalte conditii esentiale
precum capacitatea de a contracta, obiectul determinat si licit, cauza licita si morala,
consimtamantul partilor trebuie sa fie serios, liber si exprimat in cunostinta de cauza. Potrivit,
art. 1206 alin 1, cosimtamantul este viciat cand este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls
prin violenta, iar conform art. 1206 alin.2, consimtamantul este viciat in caz de leziune.

Leziunea reprezinta prejudiciul material suferit de una dintre parti ca urmare a incheierii
unui contract. Ca regula, aceasta consta in disproportia vadita de valoare intre prestatii, ce exista
in chiar momentul incheierii contractului. Desi in legislatia anterioara intrarii vigoare a Noului
Codul Civil la 1 octombrie 20122 leziunea ii privea doar pe minorii cu capacitate de exercitiu
restransa, in virtutea Noului Cod Civil, leziunea exista atat in cazul minorului, cat si in cazul
majorului.

Structura leziunii difera in raport de conceptia care sta la baza reglementarii ei. In cadrul
conceptiei subiective, leziunea presupune doua elemente: un element obiectiv, ce consta in
disproportia de valoare intre contraprestatii si un element subiectiv ce consta in profitarea de
situatia speciala in care se gaseste cocontractantul. Leziunea in cazul majorului are
reglementarea fundamentata pe conceptia subiectiva, deoarece vadita disproportie de valoare
intre prestatii nu mai este suficienta, fiind necesar ca una dintre parti sa profite la incheierea
contractului de starea de nevoie, de lipsa de experienta sau de lipsa de cunostinte a celeilalte
parti. In cadrul conceptiei obiective, leziunea are un singur element: prejudiciul material egal cu
disproportia de valoare intre contraprestatii. Leziunea in cadrul minorului are la baza aceasta
conceptie, astfel ca cel care invoca leziunea trebuie sa dovedeasca numai paguba suferita de
minor.

In cazul minorului, leziunea poate fi invocata daca este vorba de un act juridic care
indeplineste urmatoarele cerinte:

-este un act juridic civil de administrare

-sa fie act juridic bilateral, cu titlu oneros si comutativ

-sa fie incheiat de minorul intre 14 si 18 ani singur, deci fara incuviintarea ocrotitorului legal

-sa fie pagubitor pentru minor, in sensul ca prin acel act, astfel cum este reglementat in art. 1221
alin 3 C civ, minorul isi asuma o obligatie excesiva prin raportare la starea sa patrimoniala, la
avantajele pe care le obtine din contract ori din ansamblul circumstantelor. Acest caracter excesiv
al obligatiei asumate de minor se apreciaza tot prin raportare la momentul incheierii contractului.

In cazul majorului, pot fi atacate actele juridice bilaterale, cu titlu oneros si comutative,
indiferent daca sunt de administrare sau de dispozitie, daca, astfel cum este prevazut si in art.
1221 alin 1 C civ, una dintre parti, profitand de starea de nevoie, de lipsa de experienta ori de
lipsa de cunostinte a celeilalte parti, stipuleaza in favoarea sa ori a unei alte persoane o prestatie
de o valoare considerabil mai mare, la data incheierii contractului, decat valoarea propriei
prestatii. De asemenea, in cazul majorului, actiunea in anulare nu este admisibila decat daca
leziunea depaseste jumatate din valoarea pe care o avea, la momentul incheierii contractului,
prestatia promisa sau executata de partea lezata, iar disproportia subzista pana la data cererii in
anulare.

dar cealalta parte declara ca doreste sa execute sau executa contractul asa cum fusese inteles de partea indreptatita sa invoce anulabilitatea. Sanctiunile care intervin pentru leziune sunt nulitatea relativa si reducerea. daca o parte este indreptatita sa invoce anulabilitatea contractului pentru leziune. Dreptul la actiunea in anulare sau in reducerea obligatiilor pentru leziune se prescrie in termen de un an de la data incheierii contractului. marirea uneia dintre prestatii. la alegerea sa. in mod echitabil. nu pot fi atacate pentru leziune contractile aleatorii. . dup ace a fost informata asupra felului in care partea indreptatita sa invoce anulabilitatea a inteles contractul si inainte ca aceasta sa fi obtinut anularea. precum si alte contracte anume prevazute de lege. sa declare ca este de acord cu executarea sau sa execute fara intarziere contractul. astfel cum a fost inteles de partea aflata in eroare. 1224 C civ. dupa caz. 1222 alin 1 C civ. partea al carei consimtamant a fost viciat prin leziune poate cere. Prin urmare. Instanta poate sa mentina contractul daca cealalta parte ofera. anularea contractului sau reducerea obligatiilor sale cu valoarea daunelor-interese la care ar fi indreptatita. o reducere a propriei creante sau. cealalta parte. Anulabilitatea contractului nu poate fi opusa pe cale de exceptie cand dreptul la actiune este prescris. contractul se considera incheiat asa cum l-a inteles aceasta din urma parte. Conform art. In aceasta situatie. Conform art. tranzactia. in termen de 3 luni de la data cand a fost notificata ori de la data cand i s-a comunicat cererea de chemare in judecata. sau dupa caz. o majorare a propriei obligatii.

De ex. orice act juridic civil trebuie să aibă următoarele elemente constitutive: a) consimţământul părţilor. ce urmează a-şi produce efectele după decesul său. translative şi declarative. d) o cauză licită. Majoritatea actelor juridice civile sunt acte juridice între vii. ACT JURIDIC PENTRU CAUZĂ DE MOARTE.: actul prin care se constituie un drept de uzufruct. c) un obiect determinat şi licit. manifestare de voinţă a uneia sau mai multor persoane fizice sau juridice. trebuie să îndeplinească toate condiţiile prevăzute de lege. ca şi celelalte acte juridice. Actele juridice civile pot fi: unilaterale. ACT JURIDIC DE ULTIMĂ VOINŢĂ. Are un astfel de caracter. pentru a fi valabile.ACT JURIDIC CIVIL. ACT JURIDIC PRIN REPREZENTARE. Pentru a fi valabil. act juridic civil prin efectul căruia se naşte un drept subiectiv care n-a existat anterior. Detalii: http://legeaz. actul prin care se constituie un drept de gaj etc. act juridic civil specific prin faptul că îşi produce efectele numai la moartea autorului său. pentru actul juridic civil solemn este obligatoriu încheierea într-o anumită formă (înscris autentic). b) capacitatea de a-1 încheia. ACT JURIDIC CONSTITUTIV DE DREPTURI. Actele juridice civile mai pot fi: cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. cu excepţia situaţiilor în care legea prevede altfel.net/dictionar-juridic/act-juridic-civil . ACT JURIDIC ÎNTRE VII. în această grupă se includ majoritatea actelor juridice. act juridic civil care poate fi încheiat atât de persoana în cauză (personal) cât şi prin reprezentant. acte juridice civile constitutive. act juridic civil ce produce ca efect consolidarea ori definitivarea unui drept subiectiv preexistent. actul juridic civil este consensual. act juridic ce conţine dispoziţii ale unei persoane. acte juridice civile între vii sau acte juridice civile pentru cauză de moarte. prin excepţie. ACT JURIDIC DECLARATIV DE DREPTURI. încheindu-se numai prin acordul de voinţă al părţilor. bilaterale sau multilaterale şi. (de exemplu: actul de partaj). Cele mai multe acte juridice civile sunt bilaterale şi se numesc convenţii sau contracte. De regulă. act juridic civil care îşi produce efectele necondiţionat de moartea autorului. săvârşită în scopul de a crea. testamentul. modifica sau stinge raporturi juridice civile.

1884 alin.contractul de asigurare [art. FORMA AD PROBATIONEM forma ad probationem. poate fi făcută prin declaraţii de martori]. deosebindu-se. fie prevenirea unor eventuale litigii. . 1191 alin. Există o serie de dispoziţii legale care instituie forma scrisă ad probationem. prima nefiind necesară decât în caz de litigiu. indiferent de valoarea lor.contractul de depozit [art. două procedee tehnico-juridice: a) instituirea formei ad probationem pentru o anume categorie de acte juridice civile. dovada introducerii bunurilor în hotel. . .contractul de comision [art.contractul de societate [art. (2) C. . potrivit art. ci. depozitul necesar poate fi dovedit cu orice mijloc de probă.. 2044 C.civ.). în sensul că nerespectarea ei atrage. .. iar.civ. prin aceasta. în sensul că asigură redarea certă şi fidelă a conţinutului actului juridic civil şi. b) instituirea formei ad probationem. (1) C. indiferent de valoarea lui. pe de o parte. precum: .].]. din 1864]. de avantajul practic pe care ea îl prezintă. 2200 alin. 2133 C.civ. prin forma pentru probarea actului juridic civil se înţelege acea cerinţă care constă în întocmirea unui înscris cu scopul de a dovedi actul juridic civil. 2124 alin. Însă dovada actului juridic civil şi existenţa acestuia sunt două chestiuni distincte.civ. iar. Aşadar. în această privinţă. inadmisibilitatea dovedirii actului juridic civil cu un alt mijloc de probă.civ. pentru anumite acte juridice. Forma ad probationem este obligatorie. în cazul depozitului hotelier. iar nu facultativă.civ. în principiu. (1) C. 2104 C.civ. pe de altă parte. 2055 C. cu caracter particular. fie uşurarea sarcinii organului de jurisdicţie în ceea ce priveşte stabilirea situaţiei de fapt într-o speţă determinată. Această formă este justificată. conform art. nerespectarea formei ad probationem nu atrage nevalabilitatea actului juridic civil.contractul de consignaţie (art.. în principiu. anume cele care au un obiect de o valoare mai mare decât cea prevăzută de lege [art. sancţiunea care intervine constă în imposibilitatea dovedirii actului juridic civil cu un alt mijloc de probă. de importanţa anumitor acte juridice civile.civ.). însă. (1) teza I C.

(2) din Legea nr.net/dictionar-juridic/forma-ad-probationem Obligaţiile indivizibile Reglementare. cu modificările şi completările ulterioare] etc. părţile se înţeleg să o considere ca fiind indivizibilă .contractul de sponsorizare [art.contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor şi contractul de reprezentare teatrală sau de execuţie muzicală [art. (1) C. .]. unde se prevede ca excepţie de la regula divizibilităţii. (1) şi art. situaţia în care indivizibilitatea a fost stipulată expres (convenţională) sau obiectul nu este susceptibil de divizare materială sau intelectuală (naturală). . 32/1994 privind sponsorizarea. deşi prestaţia. Poate fi vorba de o indivizibilitate materială (exemplul tipic este cel al obligaţiei de a preda un animal în viaţă) sau poate fi vorba de o indivizibilitate juridică .. 1425-1433 Noul Cod Civil În înţelesul strict al cuvântului obligaţiile indivizibile sunt acele raporturi obligaţionale cu pluralitate de subiecte al căror obiect este nesusceptibil de divizare prin natura sa ori prin convenţia părţilor'. care trebuie încheiat în forma scrisă. După originea acesteia. Indivizibilitatea convenţională intervine atunci când. (2) din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe. în Capitolul I („Obligaţiile divizibile şi obligaţiile indivizibile”) din Titlul IV („Obligaţiile complexe”) al Cărţii a V-a („Despre obligaţii”).civ. obiect al obligaţiei. art. 2078 alin.este ceea se cheamă indivizibilitate artificială (ea trebuie să presupună voinţa neîndoielnică a părţilor de a vedea obligaţia ca indivizibilă). 68 alin. Sursele indivizibilităţii. Obligaţiile indivizibile sunt reglementate. este în natura sa divizibilă. . alături de obligaţiile divizibile. 42. O asemenea clasificare se deduce din chiar reglementarea legală a prezumţiei de divizibilitate cuprinsă în art. Indivizibilitatea naturală este aceea care rezultă din natura indivizibilă a prestaţiei. autentică sau sub semnătură privată [art. indivizibilitatea poate fi naturală sau convenţională.civ. 59 alin. 1 alin.contractul de tranzacţie (art.). Detalii: http://legeaz.contractul de agenţie. Definiţie. 1424 noul Cod Civil. cu modificările şi completările ulterioare]. Textele afectate obligaţiilor indivizibile sunt art.bazată pe consideraţii de natură intelectuală care presupun o plată nefracţionată în mod obligatoriu(exemplul potrivit este obligaţia de garanţie contra evicţiunii sau contra viciilor ascunse datorate de mai mulţi . 2272 C.

din acest punct. Vom observa. naturală. astfel cum s-a subliniat în doctrină. Efecte. A. (1) noul Cod Civil]. solidaritatea se bazează pe o comunitate de interese a celor obligaţi pasiv sau a celor în favoarea cărora este stabilită obligaţia şi ca urmare a acestui fapt. remiterea de datorie. Plata făcută de oricare din debitorii obligaţiei indivizibile stinge datoria pentru toţi ceilalţi codebitori. nu operează divizarea obligaţiei nici măcar între moştenitori. în cazul indivizibilităţii. între cele două figuri juridice există diferenţe semnificative generate de aplicarea acestor două distincţii. Indivizibilitatea activă este. ceea ce înseamnă că fiecare creditor este îndreptăţit să pretindă întreaga datorie de la debitor şi că plata astfel efectuată va avea ca efect stingerea obligaţiei. Cu toate acestea.mai cu seamă. în sensul că profitul creanţei trebuie împărţit între creditori. nu există reprezentare între părţile situate de aceeaşi parte a obligaţiei). 1425 alin. cu solidaritatea. Ea nu se divide nici între moştenitori [art. în mod logic. b) întrucât. fără a fi denaturat. între creditorii activi ai raportului obligaţionali legea prevede că nu operează nicio prezumţie de reprezentare reciprocă [art. novaţia. Obligaţiile de a nu face şi marea majoritate a obligaţiilor de a face sunt indivizibile prin natura lor. (1) noul Cod Civil]. compensaţia ori confuziunea care operează între unul din creditori cu . 1431 alin. Efectul principal al indivizibilităţii obligaţiei constă în faptul că oricare creditor poate pretinde de la debitor executarea în întregime a prestaţiei şi oricare debitor este îndatorat şi poate fi constrâns să execute întreaga prestaţie la care are dreptul creditorul.vânzători). nici material. Când obiectul prestaţiei. ea produce următoarele efecte: a) obligaţia nu se divide între creditori nici măcar prin succesiune. b) în al doilea rând. După această clasificare. aceeaşi executare integrală poate fi cerută şi de către unul din comoştenitorii unuia dintre creditorii iniţiali ai indivizibilităţii active. această divizare se produce de drept. această modalitatea a obligaţiei presupune o „indivizibilitate a creanţei şi o divizibilitate a profitului creanţei”. efectele secundare generate de constatarea de mai sus nu se produc (în principal. Indiferent dacă este naturală sau convenţională însă. avem de a face cu indivizibilitate obiectivă (care se circumscrie indivizibilităţii naturale) sau cu indivizibilitatea subiectivă (circumscrisă celei convenţionale). în cazul solidarităţii. cele două modalităţi ale obligaţiilor se deosebesc substanţial: a) în primul rând. prezentând efectele fiecăreia din aceste modalităţi ale obligaţiilor cu pluralitate de subiecte că. în cazul indivizibilităţii. Până la acest punct. o serie de consecinţe secundare se deduc din această constatare . reţinem posibilitatea recunoaşterii unei puteri de reprezentare între părţile situate de aceeaşi parte a obligaţiei. Cu toate acestea. indivizibilitatea se aseamănă până la identificare. nici intelectual avem de a face cu o asemenea indivizibilitate naturală. nu se poate împărţi. în doctrină este promovată şi o altă terminologie a surselor indivizibilităţii. de regulă. de îndată ce obligaţia a fost executată .

în privinţa prescripţiei)3. nu produce niciun fel de efecte asupra celorlalţi debitori [art. astfel încât. astfel cum am arătat la lit. profită şi celorlalţi creditori [art. Indivizibilitatea pasivă poate fi şi ea naturală sau convenţională. Totuşi debitorul chemat în judecată poate solicita un termen pentru a introduce în cauză şi pe ceilalţi codebitori spre a fi obligaţi la executare prin aceeaşi hotărâre judecătorească [art. B. (1) noul Cod Civil]. după cum poate pretinde plata de la toţi debitorii în acelaşi timp [art. fiind vorba de o obligaţie unică). în mod logic. 1428 noul Cod Civil). legea instituie o excepţie naturală . f) dacă obligaţia indivizibilă nu s-a executat sau nu mai poate fi executată în natură şi creditorul optează pentru executarea prin echivalent.” Particularizând. cu toate acestea. în această ultimă situaţie. Pe lângă efectul principal arătat mai sus. natural este să considerăm că punerea în întârziere efectuată de către unul din creditori produce efecte în beneficiul tuturor creditorilor (este firesc să le profite tuturor. 1431 alin. debitorul rămâne obligat pentru întreg. (2) noul Cod Civil]. dacă referitor la obligaţia indivizibilă s-a stipulat o clauză penală. 1433 noul Cod Civil. 1428 noul Cod Civil).) este divizibilă” [art. d) deşi nu se prevede expres. el va avea un drept de regres după executarea obligaţiei . punerea în întârziere a unui debitor. (2) noul Cod Civil]. fiecare creditor nu poate pretinde de la debitor decât plata în întregime a prestaţiei datorate (art. indivizibilitatea pasivă mai produce următoarele efecte: a) creditorul poate să ceară executarea obligaţiei de către oricare din debitorii obligaţi indivizibil. (4) noul Cod Civil]. (3) noul Cod Civil]. plata efectuată faţă de unul din creditori. c) cu toate acestea. faţă de aceştia. d) debitorul urmărit nu poate opune excepţia beneficiului de diviziune. e) dacă executarea obligaţiei indivizibile se face în natură. (2) noul Cod Civil]2. e) dacă executarea obligaţiei indivizibile se face în natură. atrage stingerea obligaţiei faţă de toţi creditorii.regresul trebuie considerat divizibil după regula de drept comun a obligaţiilor conjuncte (art. plata clauzei penale poate fi cerută în totalitate . 1424 noul Cod Civil). 1433 alin.întreruperea prescripţiei efectuată de un creditor indivizibil. iar daunele-interese „suplimentare” „nu pot fi cerute decât debitorului vinovat de neexecutarea obligaţiei.. creditorul nu poate pretinde de la fiecare debitor decât plata în întregime a prestaţiei datorate (art. Pe cale de consecinţă: b) întreruperea sau suspendarea prescripţiei produce efecte faţă de toţi ceilalţi codebitori (art. 1430 alin. c) în privinţa prescripţiei. 1432 alin.. „obligaţia de a executa prin echivalent (. a). 1432 alin.privire la dreptul de creanţă sunt inopozabile celorlalţi creditori [art. 1432 alin. cu excepţia cazului în care cel chemat în judecată este singurul care poate să realizeze prestaţia.

de la debitorul în culpă.acesta este sensul curios dat de art. 1490 noul Cod Civil care prevede că „Creditorul poate refuza să primească o executare parţială. vom observa că între cele două modalităţi ale obligaţiilor complexe există serioase distincţii. compensaţiei confuziunii. . novaţiei. (1) noul Cod Civil]. fie de la oricare din debitori în proporţie cu părţile din datorie ce revin fiecăruia. Distincţii esenţiale faţă de solidaritate. din chiar textul art. 1427 rezultă ca nu avem de a face cu o pluralitate de subiecte. h) indivizibilitatea pasivă priveşte şi obiectul obligaţiei . din moment ce.” Este o reluare care însă nu îşi găseşte locul în sectorul de reglementare dedicat pluralităţii de subiecte. g) în mod similar. b) menţinerea indivizibilităţii chiar şi în cazul succesiunii. dacă clauza penală este prevăzută ca echivalent al neexecutării. consacrat de art. La o primă vedere. aceştia rămânând însă ţinuţi să plătească celui dintâi echivalentul părţilor lor. este divizibilă între debitori. făcute de unul din creditori sau cu unul dintre debitori în cazul indivizibilităţii active faţă de efectele acestora în cazul solidarităţii active. 1429 noul Cod Civil). acest text nu face decât să reia într-o formulă diferită principiul indivizibilităţii plăţii.” [art. în realitate. chiar dacă prestaţia ar fi divizibilă. Intre altele. După analiza solidarităţii. c) efectele diferite ale remiterii de datorie. 1427 noul cod civil care prevede că „Obligaţia divizibilă prin natura ei care nu are decât un singur debitor şi un singur creditor trebuie să fie executată între aceştia ca şi cum ar fi indivizibilă. afară de cazul în care caracterul indivizibil al obligaţiei de restituire rezultă din chiar natura acesteia (art. însă ea rămâne divizibilă între moştenitorii fiecăruia dintre ei”. prezumţia de divizibilitate renaşte între comoştenitori. 1432 alin. faţă de dispariţia solidarităţii în cazul succesiunii. d) efectele diferite ale punerii în întârziere în cazul indivizibilităţii (care se rezumă la debitorul pus în întârziere sau aflat de drept în întârziere sau la creditorul pus în întârziere) faţă de cele ale punerii în întârziere de la solidaritate (efectele se întind la toţi debitorii solidar şi la toţi creditorii solidari). între solidaritate (pe care o vom analiza în secţiunea următoare) şi indivizibilitate nu există diferenţe. compensaţia ori confuziunea consimţită sau care operează în privinţa unui debitor stinge obligaţia indivizibilă şi îi liberează pe ceilalţi debitori. ar trebui reţinute: a) lipsa reprezentării reciproce legal prezumate în cazul indivizibilităţii şi prezenţa ei în cazul solidarităţii. dării în plată. De îndată ce avem de a face cu o pluralitate de subiecte (generată de moştenire). i) „novaţia. obligaţia de restituire a prestaţiilor dacă ele au fost efectuate în temeiul unei obligaţii indivizibile. remiterea de datorie.

prin ea însăşi. cand exista o pluralitate de creditori indivizibilitatea este activa. 1426 alin. 60): . este o indivizibilitate pasiva. unele acte cu efecte si in domeniul dreptului civil cum sunt casatoria. infierea. Detalii: http://legeaz. Indivizibilitatea poate fi naturala sau conventionala. Contractul de concesiune poate să înceteze (v. iar cand exista o pluralitate de debitori.net/dictionar-juridic/obligatiile-indivizibile 1.p. trebuie reţinut că solidaritatea debitorilor sau creditorilor nu atrage. o modalitate a obligatiilor in caz de pluralitate de subiecte. recunoasterea maternitatii sau paternitatii etc. legiuitorul a instituit două reguli legate de raportul dintre cele două modalităţi ale obligaţiei: a) în primul rând. ACT JURIDIC CONDITIE = Acel act juridic civil in care partile isi manifesta dorinta ca anumite reguli sa le fie aplicabile. b) în al doilea rând. Spre exemplu inchirierea de locuinte. relaţia dintre solidaritate şi indivizibilitate fiind atât de delicată. Din punctul de vedere al dreptului civil. „în lipsă de stipulaţie contrară. in temeiul careia fiecare dintre creditori este indreptatit si fiecare dintre deebitori este obligat la plata integrala a creantei.Pe de altă parte. (1) noul Cod Civil]. creditorii şi debitorii unei obligaţii indivizibile nu sunt legaţi solidar” [art. indivizibilitatea obligaţiilor [art. 1426 alin. Clauza de inalienabilitate: CARACTERUL DETERMINANT al clauzei de inalienabilitate se prezuma ÎN CAZUL CONTRACTELOR CU TITLU ONEROS. (2) noul Cod Civil]. rolul vointei respective rezumandu-se la a declansa incidenta regulilor de conduita respective.

care presupun un transfer al dreptului real de la o persoană la alta. precum și în cazul imposibilității obiective a concesionarului de a-l exploata. a bunului concesionat. ci și prin act juridic unilateral (de ex. Limitele in exercitarea dr de propr care sunt create prin voința părților (limitele convenționale) NU POT FI CREATE NUMAI PRIN CONVENȚIE. fie de către titularul dreptului de administrare. dobândirea fructelor de către posesorul de bună- credinţă. Contractul de concesiune încetează:  Prin ajungerea la termenul prevăzut în contract. dobândirea cu bună-credinţă a bunurilor mobile. prin renunțare. ROMÂNĂ SAU STRĂINĂ. După situaţia juridicâ a bunului la data dobândirii. caracterizate prin aceea că nu comportă o transmisiune juridică a dreptului de proprietate de la o persoană la alta. al succesiunii legale şi al legatului. fără plata unei despăgubiri (p. distingem: moduri de dobândire originare. Uzufructul este intransmisibil prin acte jur mortis cauza.  Prin denunțare unilaterală  Reziliere  In cazul imposibilității obiective a concesionarului de a-l exploata. Contractul de închiriere se poate încheia CU ORICE PERSOANĂ FIZICĂ SAU JURIDICĂ. Detalii: http://legeaz. Este cazul. . moduri de dobândire derivate. de asemenea. fără plata vreunei despăgubiri Limitele juridice ale dr de propr pot izvorî din UZANȚE. în cazul neexecutării culpabile a obl contr de către oricare dintre părți  Prin dispariția. prin renunțare. dintr-un caz de forță majoră.net/noul-cod-civil/art-557-dobandirea-dreptului-de-proprietate-continutul- intinderea-si-stingerea-dreptului-de-proprietate-privata-dispozitii-generale Servitutea este indivizibila si are un character perpetuu. prin testament). Unii autori includ. şi uzucapiunea. al convenţiei. cesiunea lui fiind posibilă doar prin a. inter vivos.  Prin denunțarea unilaterală a contractului de către concedent  Prin reziliere. afară de situația prelungirii lui prin acordul părților pentru o perioadă de cel mult jumătate din durata sa inițială. 60 DREPTURI REALE – BOROI) Concesionarea se poate face prin atribuire direct în favoarea companiilor și societăților naționale. fie de către titularul dreptului de proprietate. de exemplu. este cuprinsă aici ocupaţiunea.j.

Este: .com/d680-ce-inseamna-clauza-de- dezicere. Clauza de dezicere Clauza prin care partile isi rezerva dreptul de a se razgandi si de a desfiinta unilateral conventia (de regula intr-un anumit termen sau in anumite conditii). Detentorul fondului care nu are acces la calea publică nu are calitatea procesuală de a solicita recunoașterea unui drept de trecere. va trebui să îi solicite proprietarului acestui fond să îi asigure folosința terenului. poate fi exercitată de creditorii proprietarului.html#ixzz4bszyFGmE CONTRACTUL DE MANDAT  Capacitatea părților 1. fie  Prin intermediul unor subiecte de drept civil Acțiunea în revendicare nu poate fi folosită în raporturile dintre coproprietari.un drept gratuit de retractare a consimtamantului  Un drept legal de retractare a consimtamantului Citeste mai mult: http://www.Dr de propr publica se exercita de catre:  Titularii acestui drept.avocatura. Mandantul trebuie să aibă capacitatea necesară de a contracta el însuși actul juridic cu care l-a împuternicit pe mandatar. Instanta de judecata sesizata are insa libertatea de apreciere in ce priveste oportunitatea rezolutiunii contractului in raport . Patrimoniul se poate dobîndi chiar înainte de nașterea persoanei fizice. prin intermediul unor subiecte de dr administrative. Mandatarul trebuie să aibă capacitate de exercițiu. sau chiar independent de existenta vreunei clauze de arvuna ori a vreunei alte sanctiuni. Este admisibila chiar adaca natura viciului nu ar face lucrul impropriu destinatiei sale normale. 2. cu singura consecinta a pierderii arvunei date ori a restituirii dublei celei primite. ACTIUNEA REDHIBITORIE = Varietate cu caracter special a actiunii civile prin care cumparatorul poate cere rezolutiunea vanzarii invocand existenta unui viciu ascuns al lucrului.

a considerat că o persoană are un anumit drept sau o anumită calitate juridică. în vânzarea imobiliară. . urmând ca manifestarea de voinţă a părţilor să poată fi calificată ca împrumut de folosinţă (comodat). potrivit noilor dispoziţii ale art. în concluzie. în materie mobiliară.net/dictionar-juridic/transferul-dreptului-de-proprietate-in-noul-cod-civil VÂNZAREA BUNULUI DE NEPROPRIETAR EXEMPLU DE GRILA: Când părțile au fost în eroare. socotind că bunul vândut aparţine vânzătorului. momentul transferului proprietăţii de la vânzător la cumpărător este ulterior încheierii contractului şi se suprapune momentului realizării opozabilităţii faţă de terţi.cu gravitatea viciului reclamat putand dispune numai o reducere de pret atunci cand acel viciu este de mica importanta. potrivit Noului cod civil. în această situaţie. socotind că bunul vândut aparține vânzătorului: a) Adevăratul proprietar poate cere anularea b) Adevăratul proprietar nu poate cere anularea c) Adevăratul proprietar poate intenta o acțiune în revendicare Explicație: Când părţile (sau cel puţin cumpărătorul) au fost în eroare. TRANSFERUL PROPRIETATII IN VANZAREA IMOBILIARA: prin voinţa legii. va putea hotărî că actul încheiat în această stare va produce. în contractul de vânzare-cumpă-rare intabularea marchează numai momentul transferului proprietăţii imobiliare. Lipsa preţului atrage nulitatea contractului ca locaţiune. Astfel. Regula e ca ATRAGE NULITATEA. Detalii: http://legeaz. 885 Noul Cod Civil). faţă de cel aflat în eroare. ţinând seama de împrejurări. instanţa judecătorească. împărtăşind o credinţă comună şi invincibilă. atât între părţi. 17 alin. Mai mult. „drepturile reale asupra imobilelor cuprinse în cartea funciară se dobândesc. s-a admis că vânzarea este anulabilă (lovită de nulitate relativă) pentru eroare asupra calităţii esenţiale a vânzătorului (considerat proprietar al lucrului vândut). aceleaşi efecte ca şi când ar fi valabil’. 2 Noul Cod Civil „când cineva. cât şi faţă de terţi” numai din momentul înscrierii în cartea funciară (art. se poate spune că vânzătorul s-a comportat ca un proprietar aparent.

1238 alin. 2 Noul Cod Civil). d) Sancţiunea nerespectării dreptului de preempțiune .net/dictionar-juridic/conditile-lucrului-vandut Particularitatea promisiunii faptei altuia constă în faptul că. De menţionat că. „Partea care este victima unei erori nu se poate prevala de aceasta contrar exigenţelor bunei- credinţe!’ (art. Când părţile au fost de rea-credinţă. 1236 alin. dacă bunul înstrăinat face parte din domeniul public al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.Nulitatea relativă a vânzării poate fi cerută numai de către cumpărător. are o cauză ilicită şi deci este nulă absolut (art. dacă terţul ratifică actul. fiind terţ faţă de contract. Vânzătorul nu poate cere anularea contractului în niciun caz. pe cale de acţiune (dacă preţul a fost plătit) sau pe cale de excepţie (dacă preţul nu a fost plătit). Detalii: http://legeaz. vânzătorul a devenit proprietarul lucrului (după încheierea contractului de vânzare). 1212 Noul Cod Civil). vânzarea-cumpărarea lucrului altuia reprezintă o operaţiune speculativă. chiar dacă nu a participat la încheierea convenţiei. De observat însă că. nici cumpărătorul nu mai poate cere anularea acestuia. întrucât nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană. Obligaţia de garanţie a vânzătorului pentru evicţiune subzistă şi în situaţia în care cumpărătorul nu a cerut sau. şi adevăratul proprietar are dreptul să invoce nulitatea. este evins de către adevăratul proprietar. în această situaţie. dar poate intenta o acţiune în revendicare. chiar dacă cumpărătorul a fost de bună-credinţă (art. Nici adevăratul proprietar nu poate cere anularea. 2 Noul Cod Civil). neexercitarea acţiunii în revendicare poate fi interpretată şi drept „ratificarea vânzării de către proprietar” (art. acesta se va perfecta retroactiv. ştiind că lucrul vândut este proprietatea unei alte persoane (şi deci problema erorii nu se mai pune). 1683 alin. în acest caz. Dacă însă. deoarece eroarea nu produce nulitate când cade asupra persoanei cu care s-a contractat. b). 136 din Constituţie). 2 şi art. contractul este nul absolut în toate cazurile. chiar dacă a fost de bună- credinţă. De menţionat că. între timp. ab initio (din momentul încheierii sale). înainte de a fi cerut anularea.

cu toate că s-a încheiat cu nerespectarea condiţiilor imperative ale legii (dreptul de preempţiune). cealaltă parte se obligă să plătească o sumă de bani. 2 Noul Cod Civil. nici în numele persoanei ocrotite” (art. Detalii: http://legeaz. s. Acţiunea în anulare poate fi promovată indiferent de buna sau reaua-credinţă a cumpărătorului. Incapacităţi de a vinde Mandatarii. precum şi alte asemenea persoane nu pot nici „să vândă bunurile proprii pentru un preţ care constă într-o sumă de bani provenită din vânzarea ori exploatarea bunului sau patrimoniului pe care îl administrează ori a cărui administrare o supraveghează” (art. 1655 alin. De precizat că. 1 Noul Cod Civil). tutorele. 1 din Noul cod civil.).Nerespectarea dispoziţiilor generale referitoare la dreptul de preempţiune se sancţionează cu nulitatea relativă a contractului. Acţiunea în anulare este inadmisibilă celor „cărora le este interzis să cumpere ori să vândă”. După expirarea termenului de prescripţie a acţiunii în anulare (de 3 ani). Confirmarea tacită intervine în situaţia în care titularii dreptului de preempţiune sau succesorii lor în drepturi nu introduc acţiunea în nulitate relativă în termenul de prescripţie. Inadmisibilitatea acţiunii în anulare (în condiţiile de mai sus) se întemeiază pe principiul potrivit căruia. . curatorul. practicienii în insolvenţă. 1307 din Codul civil 1864 fiind eliminată). deoarece sancţiunea a fost instituită pentru protejarea celor dintâi. „fiecare soţ poate să încheie orice acte juridice cu celălalt soţ”. interdicţia de mai sus se aplică în mod corespunzător şi contractelor prestatoare de servicii în care. executorii. De menţionat că nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare expresă sau tacită de către cei îndreptăţiţi să ceară pronunţarea ei de instanţa de judecată. părinţii. în condiţiile art. Astfel. vânzarea între soţi a devenit valabilă (incapacitatea prevăzută de art. 317 alin. în principiu. în schimbul unei prestaţii promise (de persoanele incapabile. 1655 alin.n. nimeni nu se poate prevala de propria culpă pentru a obţine desfiinţarea unui act juridic. vânzarea se consolidează. Astfel. judecătorii-sindici. Potrivit art. incapabilii de a vinde sau de a cumpăra nu pot să ceară anularea vânzării nici în nume propriu.net/dictionar-juridic/dreptul-de-preemptiune B. administratorul provizoriu. funcţionarii publici. 1656 Noul Cod Civil). Titularii dreptului de preempţiune şi succesorii lor vor putea cere în justiţie anularea sa (nu şi părţile: vânzătorul sau terţul).

net/dictionar-juridic/incapacitati-de-a-vinde-si-cumpara-interdictie- inalienabilitate Cesiunea contractului de către locatar (chiriaș) se face numai cu acordul locatorului (şi invers). atenuată sau agravată (regulile de mai sus fiind aplicabile în lipsa unor dispoziţii contractuale). acelaşi contract poate fi însă. în baza principiului conversiunii actelor juridice. dacă obiectul vânzării este un lucru individual determinat. anulabil (preţul fiind neserios). poate fi valabilă şi vânzarea pe un euro având ca obiect un teren împreună cu datoriile sale (în care drepturile şi obligaţiile dobândite de cumpărător formează împreună „un tot indivizibil”). . contractul este evident.net/dictionar-juridic/efecte-contract-mandat VÂNZAREA PENTRU UN PREȚ SIMBOLIC în contextul general al excepţiilor de la principiul echităţii prestaţiilor. vânzarea unei societăţi comerciale aflate în dificultate financiară (în care obligaţiile tind să egaleze drepturile patrimoniale). valabil recunoscut ca o donaţie deghizată. neexistând solidaritate între mandatari. fiecare îşi va executa independent obligaţiile contractuale.Detalii: http://legeaz. vânzarea este valabilă. în principiu. Dacă însă obiectul vânzării este un patrimoniu (drepturi şi obligaţii luate împreună) a cărui valoare corespunde preţului de un euro. De exemplu. părțile pot cere REZOLUȚIUNEA contractului. De exemplu. În material contr de întreținere. Tot astfel. CONTRACTUL DE MANDAT: RASPUNDEREA Răspunderea mandatarului poate fi modificată însă de părţi. valabilă). Detalii: http://legeaz. Dacă într-un contract de mandat sunt împuternicite mai multe persoane în calitate de mandatari. iar preţul înstrăinării este un euro. dacă a existat intenţia de a face o libe-ralitate (animus donandi) şi dacă sunt întrunite condiţiile cerute pentru validitatea unei liberalităti inter vivos. amintim şi cazul vânzării pentru un preţ simbolic de „un euro” (care poate fi.

în calitate de proprietar.Detalii: http://legeaz. ulterior (de obicei înăuntrul unui termen) consimţământul de a încheia contractul de vânzare-cumpărare. respectiv pentru promitent). Noul cod civil a introdus în domeniu o instituţie mai eficientă. este o promisiune unilaterală de vânzare. Promisiunea numai de vânzare (sau numai de cumpărare) este deci. care poate fi exercitată atât împotriva locatarului sau arendaşului ori succesorilor săi în drepturi. respectiv: pactul de opţiune. CONTRACTUL DE LOCATIUNE: În cazul în care locatarul refuză să restituie lucrul.net/dictionar-juridic/conditiile-pretului-in-contractul-de-vanzare În ceea ce privește garanția contra viciilor: a) Viciile intervenite ulterior predării vor fi suportate de cumpărător. un contract unilateral (deoarece creează obligaţii numai pentru una dintre părţi. dar şi împotriva terţilor care deţin bunul. . O promisiune de vânzare este unilaterală atunci când o singură parte contractantă se obligă să vândă un lucru (sau să cumpere). o acţiune personală. întemeiată pe dreptul de proprietate. acțiunea personală pe care o are la dispoziție locatorul are dezavantajul că este supusă prescripției extinctive și nu poate fi intentată împotriva terților. dar şi de succesorii în drepturi ai acestuia. şi o acţiune în revendicare. cealaltă parte rezer-vându-şi numai facultatea de a-şi manifesta. care poate fi promovată nu numai de arendator sau locator. vânzătorul răspunde și pentru viciile ivite ulterior vânzării până la momentul transferului propr. Detalii: http://legeaz. derivată din contract.net/noul-cod-civil/art-1821-restituirea-bunului-dispozitii-generale- contractul-de-locatiune Pact de opțiune pactul de opţiune. Locatarul sau arendaşul dispune de două acţiuni în cazul refuzului de restituire a lucrului locat sau arendat. b) Atunci când dreptul de proprietate nu se transmite odată cu predarea lucrului.

faţă de altă persoană numită beneficiar. acea declaraţie se consideră o ofertă irevocabilă”. un contract prin care o persoană numită promitent se obligă. Astfel. 1 Noul Cod Civil). în condiţiile convenite prin pact (art. să accepte oferta de vânzare a promitentului). un contract nenumit sau altceva? Pentru a determina natura juridică a pactului de opţiune trebuie să observăm că acest contract conţine: o ofertă (a promitentului). Atunci când vânzarea preconizată strămută drepturi reale ce urmează a fi înscrise în cartea funciară. 1668 alin. Pactul de opţiune trebuie să conţină toate elementele contractului pe care părţile urmăresc să îl încheie astfel încât acesta să se poată încheia prin simpla acceptare a beneficiarului opţiunii. în concluzie. 1278 Noul Cod Civil. precum şi posibilitatea finalizării unei vânzări (toate în cuprinsul unui singur act juridic). o vânzare „cu drept de opţiune”. . pactul de opţiune se formează ca o promisiune de vânzare şi se poate finaliza printr- un contract de vânzare-cumpărare. pentru formarea vânzării trebuie ca beneficiarul să „ridice opţiunea” (cu alte cuvinte. Sancţiunea nerespectării formei autentice. după caz. un termen de opţiune (acordat beneficiarului). „Atunci când părţile convin ca una dintre ele să rămână legată de propria declaraţie de voinţă.Potrivit art. este nulitatea absolută a contractului. să vândă (sau să cumpere) un bun pentru un preţ (determinat sau determinabil). dacă acesta din urmă se va decide să cumpere (sau să vândă) într-un anumit termen. Pactul de opţiune este deci. 1244 Noul Cod Civil). 1670 Noul Cod Civil). Sumele plătite în temeiul unei promisiuni de vânzare se prezumă a fi un avans din preţul convenit pentru vânzare (art. Rezultă că. întrucât pactul de opţiune prezintă elementele unei promisiuni de vânzare dar şi ale unui contract de vânzare-cumpărare (în unele cazuri). astfel. bunul ce face obiectul pactului este indisponibilizat (art. iar cealaltă să o poată accepta sau refuza. se pune întrebarea firească: pactul de opţiune este o promisiune unilaterală de vânzare. 1278 alin. în acest caz. 3 şi 4 Noul Cod Civil). Contractul preconizat se încheie. pactul de opţiune trebuie încheiat în formă autentică (art. ridicarea opţiunii înseamnă acceptarea vânzării de către beneficiar. aceea a expirării termenului de opţiune. prin exercitarea opţiunii în sensul acceptării de către beneficiar a ofertei promitentului. între data încheierii pactului şi data exercitării opţiunii sau.

dispoziţiile art. în sensul că pactul de opţiune este pe fond o promisiune unilaterală de vânzări. exceptia de garantie nu poate fi opusa avanzilor . Dalloz. suntem motivaţi să credem că dispoziţiile art. 1 Noul Cod Civil fac trimitere expresă numai la „pactul de opţiune privind un contract de vânzare asupra unui bun individual determinat” (în care promitentul este proprietarul bunului. art. Astfel. 3 se arată că dispoziţiile promisiunii bilaterale de vânzare „se aplică corespunzător în cazul promisiunii unilaterale de vânzare sau de cumpărare”. în denumirea marginală a art. p. nu poate fi supus unei condiţii). 1668 alin. în aceeaşi măsură. 2009. apreciem că pactul de opţiune prezintă caracteristicile unei varietăţi ale promisiunii unilaterale de vânzare. Tot astfel. Deşi.net/dictionar-juridic/pact-de-optiune GARANTIA PENTRU EVICTIUNE In principiu. element esenţial pentru perfectarea vânzării şi producerea efectelor sale. mais seulement sur la promesse”. 129. şi o sumă de bani ca preţ al unei eventuale vânzări (în care promitentul face o ofertă de cumpărare. cel puţin pe considerentul că transferul dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător se realizează prin acordul de voinţe al părţilor (iar consimţământul.cauza cu titlu particular ai vanzatorului. în acest sens. 1278. în general. 1279. 1668-1670 Noul Cod Civil trebuiesc interpretate. „non pas sur la vente elle-meme. caci ei nu sunt tinuti de obligatiile personale . Nu împărtăşim varianta „vânzării cu drept de opţiune”. 1669 alin. în aceeaşi măsură în care există un pact de opţiune la vânzare (în sens restrictiv) tot astfel poate exista şi un pact de opţiune la cumpărare. Adăugăm că. în cuprinsul art. Deci. Puig. art. deşi Noul cod civil nu consacră expres instituţia promisiunii unilaterale. iar beneficiarul este eventualul cumpărător). expres şi distinct (de promisiunea de vânzare). avem în vedere şi considerentul că „promisiunea de cumpărare” este consacrată. iar beneficiarul-proprietar al unui lucru are un drept de opţiune). 1669 Noul Cod Civil Detalii: http://legeaz. ci o promisiune unilaterală a de a contracta De precizat că acceptarea vânzării (prin „ridicarea opţiunii”) de către beneficiar nu se confundă cu acordul pe care acesta şi l-a dat la încheierea pactului de opţiune. Paris. Contrats speciaux.Având în vedere că numai una dintre părţi (promitentul) se angajează ferm să vândă şi că este la fel de posibil ca vânzarea să fie perfectată sau nu. Pactul de opţiune „nu este un act unilateral. a se vedea P. în doctrina franceză se susţine că la promesse unilaterale de vente est un contrat. apreciem că pactul de opţiune poate privi.

legatarii universali. In aceasta categorie de succesori intra mostenitorii legali. si legatarii cu titlu universal. . Transmisiunea obligatiei se explica prin caracterul ei patrimonial. dobanditori „mortis cauza' ai patrimoniului acestuia sunt tinuti de obligatia de garantie intocmai ca si autorul lor.contractate de autorul lor. Succesorii universali sau cu titlu universal ai vanzatorului.