You are on page 1of 149

PUNCŢIA CAPILARĂ

Sangele obtinut prin punctie capilara este un amestec de sange provenit
din arteriole, venule,

capilare, lichid interstitial si tercelular in proportii nedeterminabile.

Punctia capilara este solicitata in special la copii mici dar si la adulti in
anumite cazuri, cum ar fi:

 Arsuri severe si intinse pe suprafete mari

 Obezitate

 Tendinta la tromboze

 Pacienti in special varstnici la care venele superficiale fie nu sunt
accesibile fie sunt foarte

fragile

Se au in vedere urmatoarele precautii:

 Plansul excesiv poate influenta rezultatele unor teste cum ar fi
numaratoarea de leucocite.

Se recomanda o perioada de asteptare de circa 30 minute intre momentul
calmarii copilului

si efectuarea propriu-zisa a punctiei. Daca proba este recoltata in timpul
plansului se

solicita notarea pe cererea de analize a acestui lucru.

 Daca un pacient este deshidratat sau prezinta circulatie periferica
saraca (ex. in stare de soc)

poate fi imposibila obtinerea unei probe de sange corespunzatoare

Zone pentru recoltarea sangelui prin punctie capilara

 Suprafata palmara a falangei distale a degetului, perpendicular pe
amprente, nu paralel cu

acestea

 Suprafata plantara laterala a calcaiului

 Suprafata plantara a degetului mare

Se au in vedere urmatoarele recomandari:

 La copii mai mici de un an se recomanda punctia calcaiului

 La copii mai mari si la adulti se recomanda suprafata palmara a ultimei
falange a degetului

mijlociu sau inelar

 Nu se punctioneaza mai profund de 2 mm

Nu se obtine sange din punctia urmatoarelor zone:

 Degetul mic

 Lobul urechii

 Zona centrala a calcaiului (la copilul mic)

 Degetele nou-nascutului

 Varful degetului

 Un loc punctionat anterior

Se recomanda incalzirea prealabila a locului de punctei; in felul acesta se
creste fluxul de sange la

locul punctiei. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul unui prosop sau
comprese incalzite la

maximum 420C tinuta timp de 2-3 minute pe locul respectiv

Materiale necesare

 Tampoane sterile

 Tampoane cu antiseptice (alcool izopropilic)

 Manusi

 Ac de punctie sau lanteta

 Microtuburi de recolta (se utilizeaza in special microtuburi pentru
hemograma – cu dop

rosu si microtuburi pentru ser – cu dop mov)

Recoltarea propriu-zisa

Inainte de recoltare se selecteaza microtuburile necesare recoltarii,
conform cererii de analize, in

conformitate cu indicatiile din Lista analizelor, cod FM 03-01.

Pe microtuburi se lipesc etichete cu cod de bare, unic, corespunzator,
identic din cererea

electronica de analize.

In cazul in care analizele sunt comandate in urgenta, pe vacutainere se
lipeste si eticheta rosie.

Datorita volumului mic al microtuburilor, eticheta rosie se lipeste avand
grija sa nu acopere cifrele

codului de bare de pe eticheta cu cod de bare.

Asistenta care efectueaza recoltarea obligatoriu poarta manusi
chirurgicale

 Se aseptizeaza zona cu un tampon imbibat in alcool izopropilic

 Se asteapta sa se usuce

 se prinde degetul pacientului (sau calcaiul) cu fermitate pentru a
preveni miscarea brusca de

retragere in momentul intepaturii

 se face o singura intepatura ferma, adanca de cel mult 2 mm

 prima picatura se sterge bland cu un tampon steril, uscat.

 Dupa formarea celei e a doua picaturi se aplica microtubul de recoltare

 Curgerea sangelui poate fi accentuata prin pozitionarea decliva a locului
punctionat

 Nu se aplica presiune la locul punctiei (nu se stoarce) pentru a creste
fluxul de sange; se

produce hemoliza sangelui si contaminarea (diluarea) lui cu lichid
interstitial, ducand la

vicierea rezultatelor analizelor cerute.

 Dupa terminarea recoltarii se aplica un tampon steril uscat si se face
presiune asupra locului

punctionat

 Cand se punctioneaza calcaiul, dupa terminarea recoltarii se aplica
tamponul steril uscat si

se preseaza usor locul punctiei; se ridica piciorul copilului pana se opreste
sangerarea.

 Nu este recomandata aplicarea de plasturi adezivi peste locurile
punctionate; deoarece

punctia capilara este efectuata de regula la copii, exista riscul ca acestia
sa le inghita. Daca

punctia degetului se face la o persoana adulta, se poate aplica plasture.

 Dupa terminarea recoltarii acul sau lanteta cu care s-a facut punctia se
arunca in containerul

Microtubul pentru ser 1. Ordinea de recoltare in punctia capilara: 1. in marginea mai groasa a frotiului se aplica (aproape de muchia lamei) eticheta cu codul de bare corespunzator cererii si altor vacutainere sau recipiente recoltate de la acelasi pacient in acelasi moment 2.5-2 cm si sa fie suficient de groasa astfel incat citirea prin transparenta picaturii a unui text tiparit sa se efectueze cu greutate  Se depun pe mijlocul unei lame de microscop 2-3 picaturi de sange obtinute prin punctie capilara (prima picatura dupa punctie se sterge) . dupa ce s-a aplicat capacul de protectie. Microtubul pentru hemograma (dop rosu) – se urmareste obtinerea unui volum adecvat pentru acuratetea testului hematologic 2. Efectuarea frotiului subtire:  A doua picatura de sange obtinuta in urma punctiei capilare se depune la unul din capetele lamei de microscop  Se asaza lama pe o suprafata dreapta  Lama cu marginea slefuita se aplica (cu marginea respectiva) peste picatura de sange la un unghi de 40-45 grade. sangele se va intinde pe toata lungimea muchiei lamei  Se aplica lamei slefuite o miscare de translatie rapida spre capatul opus al lamei de microscop  Lama cu frotiul astfel obtinut se prinde cu doua degete de muchiile laterale si se agita in aer pentru a se usca  Dupa uscare. de deseuri intepatoare. Picatura groasa Picatura groasa trebuie sa aiba un diametru de 1.

atat acul sau lanteta cu care s-a efectuat punctia capilara cat si lamele sau bagheta utilizate in efectuarea frotiului se arunca in containerul de deseuri infectioase taietoare. Dupa efectuarea recoltarii. lama se asaza pe o suprafata perfect neteda. se acopera cu o placa Petri si se lasa sa se usuce la temperatura camerei timp de 8-12 ore. orizontala. Daca temperatura camerei depaseste 250C se lasa la uscat intr-o incinta cu temperatura reglabila fixata la 24- 250C. RECOLTAREA DE EXSUDAT NAZAL Materiale tampon de exsudat  Manusi  Container pentru deseuri medicale inscriptionat corespunzator Mod de recoltare Inainte de recoltare se pregateste numarul corespunzator de tuburi de exsudat u necesar: daca pe recomandare se specifica doar examenul bacteriologic al exsudatului nazal dintr-o anumita nara (stanga sau dreapta) se pregateste doar un tub. daca pe recomandare se specifica examen . aceasta manevra se efectueaza timp de 10-15 minute  Dupa defibrinare.  Cu o bagheta sau cu varful unei alte lame de sticla se defibrineaza picatura groasa astfel obtinuta prin miscari circulare care intind picatura la diametrul indicat. pe una din marginile frotiului se aplica (aproape de muchia lamei) eticheta cu codul de bare corespunzator cererii si altor vacutainere sau recipiente recoltate de la acelasi pacient in acelasi moment  Dupa defibrinare.

Se introduce bland un tampon intr-o nara pana atinge peretele posterior al nazofaringelui. pregatirea bolnavului: .in timpul varsaturilor. prosop. bolnavul se aseaza in pozitie sezanda dar daca starea lui nu permite. va ramane culcat si doar capul va fi intors intr-o parte. aleza. Pe tuburile de exsudat se scrie cu pix NS. . 2 tavite renale curate si uscate in care s-a turnat solutie aromata. ETAPE DE EXECUTIE 1. unic. se pregatesc doua tuburi de exsudat cu mediu de transport. Se lasa tamponul pe loc cateva secunde dupa care se extrage cu blandete Cand se urmaresc patogeni ai cailor respiratorii inferioare (in special la copii) este recomandat sa se stimuleze mai intai un acces de tuse prin prelevarea tamponului de exsudat faringian si apoi recoltarea unui tampon cu exsudat nazal. asezandu-i sub cap un prosop. identic cu cel din cererea electronica de analize. bacteriologic al exsudatului nazal din ambele nari. Pacientul se asaza pe scaun cu capul indreptat spre sursa de lumina si ceafa sprijinita de speteaza scaunului. Pe tuburile de exsudat se lipesc etichete cu cod de bare. respectiv ND pe tubul corespunzator narii stangi si respectiv drepte. sau doar NS sau ND daca se recolteaza doar exsudat nazal din nara stanga respectiv dreapta Captarea varsaturilor Materiale necesare: musama.se protejeaza lenjeria de pat si de corp cu o musama si o aleza iar in fata bolnavului se aseaza un prosop. pregatirea materialelor: 2. efectuarea tehnicii: . 3.

. .pozitia poate fi:- determinata de afectiunea de baza(ex:in tetanos.varsatura captata in tavita renala se pastreaza pana la vizita medicala. . se spala.se ofera bolnavului paharul cu solutie aromata pentru a-si clati gura. . pasiva saufortata. Pozitia activa -pacientul se misca singur . in cazul cand acesta nu poate si cu mana dreapta se sustine fruntea bolnavului.adinamici Pozitia fortata -pacientul are o postura neobisnuita(inadecvata).se imbraca manusile de unica folosinta. .daca bolnavul are proteza dentara mobila. pozitia sa poate fi: activa.si-a pierdut forta fizica. folosind o alta tavita renala. . aceasta se indeparteaza. se indeparteaza tavita renala. .se ofera bolnavului tavita renala sau se tine de catre asistenta.nu are nevoie de ajutor Pozitia pasiva -pacientul nu poate sa-si schimbe singur pozitia.pacienti slabiti. POZITIILE PACIENTULUI IN PATIn functie de strarea generala a pacientului si de afectiunea sa. .bolnavi grav.se golesc. intr-un dulap special.unele . se dezinfecteaza si se sterilizeaza tavitele renale prin fierbere sau vapori supra-incalziti sub presiune.se dezbraca manusile.. .spalare pe maini cu apa si sapun.adinamici.cand bolnavul s-a linistit dupa varsatura.are nevoia deajutorul altei persoane.in meningita)-ca o reactie de aparare a organismului(in crizele dureroase de ulcer sau in colica biliara)-ca masura profilactica in prevenirea unor complicatii(prevenirea embolieiin cazultromboflebitei)-ca masura terapeutica(folosirea aparatelor de extensie=conditie esentiala a tratamentului)-alte pozitii fortate TIPURI DE POZITIE-Decubit dorsal -culcat pe spate cu fata in sus-fara perna-cu o perna subtire Pozitie Folwer -cu doua perne (pozitie obisnuita si comoda)Afectiunile care impun pozitiile de mai sus: (operati.tavita renala cu varsatura captata se indeparteaza imediat din salon.

se asaza sub regiunea poplitee o perna indoita sau un sul din paturainvelit intr-un cearsaf rasucit la extremitati si introdus sub saltea.dupa interventii intratoracice.se procedeaza la fel ca si in cazul pozitiei semisezand-In fotoliu-pacientul este asezat confortabil.dupa anumite interventii chirurgicale) Decubit lateral -Poate fi drept sau stang-culcat pe o parte-capul sprijinit pe o singura perna-membrele inferioare flectate usor-sau membrul inferior care este in contact cu suprafata patului intins iar celalaltindoit-spatele sprijinit cu o perna sau un sul sau cu rezematoare speciale.afectiunicerebrale.eventual lateral.pentruoprirea hemoragiilor membrelor inferioare si organelor genitale feminine dupa interventiiginecologice.pentru a impiedicaalunecarea.in cazul drenajului cavitatii pleurale) Pozitie (decliva)Trendelenburg -decubit dorsal.meningite.insuficientacardiaca.varstnici.cu capul mai in jos decat restulcorpuluiSe realizeaza prin:-ridicarea extremitatii distale a patului-diferenta dintre cele doua extremitati ale patului poate varia de la10 la 60 cm-sub capul pacientului se poate pune o perna subtire-se protejeaza capul pacientului cu o perna asezata vertical la capataiul patului-pentru evitarea alunecarii de pe masa de operatie.dispneici in caz de pneumonii intinse.pacientii varstnici.unele afectiuni ale coloaneivertebrale(suprafata tare).pacientul este fixat in chingi sau rezematoare deumarIn pozitie decliva Trendelenburg se aseaza pacientii: (in anemii acute.In pozitie semisezanda se aseaza pacientii cu: (afectiuni cardiace si pulmonare.unele categorii de operatii.anemii post-hemoragice.dupa punctie lombara.perioada deconvalescenta.capul se va sprijini cu o perna mica-sub bratele pacientului se poate aseza cate o perna.trebuie bine imbracat si acoperit cu o paturaIn pozitie sezand se aseaza pacientii: (in stare grava.In decubit lateral se aseaza pacientii: (in pleurezii.pentru a favoriza drenajul secretiilor din caile respiratorii superioare) Pozitie procliva(Trendelenburg inversat)- .Sub talpi se asaza un sprijinitor. Pozitie semisezanda -culcat pe spate-toracele formeza cu linia orizontala un unghi de 30- 45%Se realizeaza:-cu un nr mai mare de perne-cu rezemator mobil-cu somiera articulataCa pacientul sa nu alunece.in perioada acceselor de astm bronsic.pentru autotransfuzii.dupainterventii renale.in primul ajutor dat pacientilor cutulburari respiratorii) Pozitie sezand- in pat:-trunchiul formeaza cu membrele inferioare un unghi drept- pacientul are coapsele flectate pe bazin si gambele sunt in semiflexie pecoapse- genunchii sunt astfel ridicatiPozitia se realizeaza:-prin ridicarea partii cefalice a somierei articulate(cu ajutorul manivelei)-cu sprijinitorul de perne-sau se vor pune 4-5 perne asezate in trepte.

activ – pacienta mananca singura in sala de mese sau in salon . Nu se ating alimentele cu mana.pentru examinari rectale) Pozitie genu-pectorala -pacientul asezat pe genunchi. pasiv – pacientei i se introduc alimentele in gura . In salon la masa: se indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul pacientului (tavita. in caz contrar se afla motivul si se iau masuri. curatenia trebuie sa fie desavarsita. Se invita pacientul sa se spele pe maini. Felurile de mancare se servesc pe rand. in salon. artificial – alimentele sunt introduse in organism in conditii nefiziologice. alimentarea se face: . este invitat sa se spele pe maini. portiile aranjate estetic sunt asezate pe mese mici (4 persoane). vesela folosita se ridica imediat.hemiplegie. Se aseaza pacientul in pozitie confortabila. Se invita pacientele la masa. . In salon. la masa sau la pat. In sala de mese aerisita.drenarea unor colectii purulente. servirea mesei se face ca in sala de mese.In decubit ventral se aseaza pacientii cu: (paralizia unor grupuri musculare.acestia fiind usor indepartati-aplecat inainte-pieptul atinge planul orizontal In functie de starea pacientului. Alimentarea activa se poate face in sala de mese. se ajuta sa se aseze la masa. se invita sa se spele pe maini. la pat: se pregateste salonul ca pentru alimentarea in salon la masa.in escareextinse.inconstienti) Pozitie ginecologica -decubit dorsal-cu genunchii indoiti-coapsele indepartateSe poate realiza:-in pat-pe masa de examinare-pe masa ginecologica care are sprijinitor pentru membrele inferioare iar sub placa de sezut are otavita mobila. oblica cu capul mai sus-pentru extensia coloanei cervicale Decubit ventral -culcat pe abdomen-capul intr-o parte pe o perna subtire-membrele superioare asezate la stanga si la dreapta capului-cu fata palmara pe suprafata patului-cu degetele in extensie-sub glezne:-o perna cilindricaSub torace si abdomen se pot aseza perne subtiri si moi. plosca).In pozitie ginecologica se aseaza pacientii: (pt ex ginecologice si obstretice. Se observa daca pacientul a consumat alimentele.scuipatori.

Scop  vor fi hraniti bolnavii . in stare grava . pahar cu apa sau cana cu cioc . tacamuri asistenta  imbraca halatul de protectie  asaza parul sub boneta  se spala pe maini pacient . servet de panza . epuizati . trebuie sa fie ajutati. paralizati . cu usoare tulburari de deglutitie Pregatiri materiale . Se adapteaza masa speciala la pat si se serveste masa la fel ca in salon la masa.asistenta servindu-i materialele necesare si protejand lenjeria de pat cu musama. adinamici . tava . cana de supa . farfurii . Alimentarea pasiva .Cand starea generala a bolnavilor nu le permite sa se alimenteze singuri. imobilizati .

i se aranjeaza patul  se indeparteaza eventualele resturi alimentare care. pot contribui la formarea escarelor  schimba lenjeria daca s-a murdarit  acopera pacientul si aeriseste salonul  strange vesela si o transporta la oficiu De stiut  se incurajeaza pacientul in timpul alimentatiei. nici gustul alimentelor). taie alimentele solide  supravegheaza debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de deglutitie ale pacientului  este sters la gura. gustand cu o alta lingura  ii serveste supa cu lingura sau din cana cu cioc. neputand sa le inghita. ar putea sa le aspire De evitat . ajunse sub bolnav. asigurandu-l de contributia alimentelor in procesul vindecarii  se stimuleaza deglutitia prin atingerea buzelor pacientului cu lingura  se ofera pacientului cantitati nu prea mari-deoarece .  se asaza in pozitie semisezand cu ajutorul rezematoarelor de pat sau in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia  i se protejeaza lenjeria cu un prosop curat  se protejeaza cu un prosop in jurul gatului  se adapteaza masuta la pat si i se asaza mancarea astfel incat sa vada ce i se introduce in gura Servirea mesei  asistenta se aseaza in dreapta pacientului si ii ridica usor capul cu perna  verifica temperatura alimentelor(pacientii in stare grava nu simt temperatura.

servirea alimentelor prea fierbinti sau prea reci . Se realiz. sa fie la temperatura corpului. pensa hemostatica . prosoape . negativism alimentar Alimentarea prin sonda gastrica Materiale . de protectie: aleza. nesterile : palnie. sterile : sonda gastrica sau Faucher. sa aiba valoare calorica Pacient v..atingerea alimentelor care au fost in gura pacientului Alimentarea artificiala inseamna introducerea alimentelor in organismul pacientului prin mijloace artificiale. sondaj gastric . seringi de 5-10 cm. prin urmatoarele procedee:  sonda gastrica sau intestinala  gastrostoma  clisma  parenteral scop:  hranirea pacientilor inconstienti  cu tulburari de deglutitie  cu intoleranta sau hemoragii digestive  operati pe tubul digestiv si glandele anexe  cu stricturi esofagiene sau ale cardiei  in stare grava. bulion alimentar : sa nu prezinte grunji. tavita renala .

se inchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor in faringe de unde ar putea fi aspirate determinand pneumonia de aspiratie – complicatie grava . se extrage sonda cu atentie DE STIUT : la pacientii inconstienti cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimentati mai mult timp pe aceasta cale .Executie . incalzit la temperatura corpului . se introduc apoi 200-300 ml apa si o cantitate mica de aer pentru a goli sonda . in caz de staza gastrica . de preferinta cu aparatul de perfuzat utilizand vase izoterme Alimentarea prin gastrostoma  deschiderea si fixarea operatorie a stomacului la piele in scopul alimentarii printr-o sonda in cazul in care cale esofagiana este intrerupta  in cazul stricturilor esofagiene . dupa arsuri sau intoxicatii cu substante caustice . sonda se introduce endonazal sondele de polietilen se mentin mai mult de 4-6 zile . este fixata o sonda de cauciuc prin intermediul careia alimentele sunt introduse cu ajutorul unei seringi sau prin palnie  respectandu-se aceleasi principii se introduc si aceleasi amestecuri alimentare ca in cazul alimentatiei prin sonda gastrica . cele de cauciuc maximum 2-3 zile fiind traumatizante (produc escare ale mucoaselor) ratia zinica se administreaza in 4-6 doze foarte incet. se ataseaza palnia la capatul sondei si se toarna lichidul alimentar 200-400 ml pana la 500 ml. cand alimentatia artificiala ia un caracter de durata si nu se poate utiliza sonda gastrica . se aspira continutul si se efectueaza spalatura gastrica . alimentele vor fi introduse in organism prin gastrostoma  in stoma.

alcool iodat  materiale pentru punctia venoasa  de protectie-perna elastica pentru sprijinirea bratului.seringi si ace de unica folosinta(se verifica integritatea ambalajului. iar mucoasa absoarbe numai solutii izotonice. dupa orarul de alimentatie al pacientilor . tampoane .  alimentele vor fi introduse in doze fractionate la intervale obisnuite . regiunea din jurul fistulei se va pastra uscata. pense. aleza.  pt. substantele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefactie  alimentarea se face prin clisme picatura cu picatura cu solutie Ringer.)  instrumentar si materiale sterile .in functie de scop. valabilitatea sterilizarii. manusi chirurgicale.pregatirea si efectuarea clismei  in locul irigatorului se foloseste un termos alimentarea parenterala materile necesare  dezinfectante . glucoza 47‰ cu rol hidratant  v. musama. lungimea si diametrul acelor) . dezinfectia tegumentului tip I (cu tamponul imbibat in alcool se badijoneaza tegumentul timp de 30 de sec. acoperita cu un unguent protector si antimicrobian. incalzite la temperatura corpului  cantitatea introdusa o data nu va depasi 500 ml  dupa introducerea alimentelor sonda se inchide pentru a impiedica refularea acestora  tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea sucului gastric care se prlinge adesea pe langa sonda . provocand uneori leziuni apreciabile  de aceea . pansata steril cu pansamentb absorbant Alimentarea prin clisma  se poate asigura hidratarea si alimentarea pe o perioada scurta de timp  deoarece in rect nu sunt fermenti pentru digestie.

solutie dextran . glucozate si proteice  Alimentarea parenterala se face ca si hidratarea  Ritmul de administrare difera dupa natura si concentratia preparatului. fiole cu solutii medicamentoase. de la 50ml/h la 500ml/h - . starea pacientului. solutii perfuzabile. tavita renala  perfuzor = trusa de perfuzie (ambalat de unica intrebuintare)  pompa de perfuzie automata-cu reglare programata a volumului si ratei de flux  robinete cu doua sau mai multe cai  branula(cateter i.sau hipertone : glucoza 10-20-33- 40% . hidrolizate proteice  Planul de alimentare se face dupa calcularea necesarului de calorii / 24h si a ratiei de lichide in care pot fi dizolvate principiile nutritive  Nevoia de lichide este completatacu ser fiziologic sau sol.)  fluturas  benzi de leucoplast pentru fixarea acului(canulei) si a tubului perfuzorului de pielea bolnavului Se face cu substante care:  Au valoare calorica ridicata  Pot fi utilizate direct de tesuturi  Nu au proprietati antigenice  Nu au actiune iritanta sau necrozanta asupra tesuturilor  Pe cale i. fructoza 20% . pot fi introduse solutii izo.v. alte materiale-garou sau banda Esmarch.v.

- leziuni ale membrelor inferioare! sub membrul lezat. - leziuni ale membrelor superioare! membrul superior lezat se aşează peste toracelepacientului. - a treia! susţine membrele inferioare. - accidentaţii constienţi. dar cu mişcările inverse. face un pas înapoi . 4)brancardierii ridică şi cealaltă margine a tărgii. aducând"o în poziţie orizontalăsub pacient . eventual se fixează cu o eşarfă." leziuni ale gâtului! capul va fi flectat. prima! susţine capul şi toracele.î. se aşază o pernă.  în poziţie şezând " pacienţii cu traumatisme craniene. constienţi şi fără semne de şoc! menţinuţi cua$utorul pernelor. - a doua! spri$ină pacientul în regiunea lombară şi sub şezut . Po"i&iie pacient##i pe targ$ %n +#nc&ie de a+ec&i#ne  în decubit dorsal: - pacienţii cu traumatisme abdominale.regiunea mentoniană să atingă toracele.  în poziţie semişezând - .3rima persoană comandă mişcările! 1)ridică deodată pacientul. spri$inind ceafa pacientului pe antebraţ. cu genunc#i flectaţi. suspecţi de fractură a coloanei vertebrale sau a bazinului! seasigură suprafaţa rigidă .0)după ce acesta a fost ridicat.5)se aşază pacientul pe targă. a. se acoperă. - accidentaţii în stare de şoc cu #emoragie! cu membrele inferioare ridicate.escărcarea se face după aceeaşi metodă.

în poziţie %rendelenburg." accidentaţii cu leziuni abdominale (poziţia 6o7ler). - cu leziuni ale spatelui sau regiunii fesiere. pentru a asigura un aport mai mare de sânge în organele vitale. cu înclinare de maximum 1!1"$ . pentru a preveni acumularea şi aspirarea 5 secreţiilor.  în decubit ventral - pacienţii cu leziuni ale feţei (craniofaciale)! sub fruntea lor se aşază un sul improvizat din cearşafuri. iar în caz de tulburări de deglutiţie sau #ipersecreţie salivară.  în poziţia Trendelenburg. accidentaţii toraco"pulmonar. cu înclinare maximă de 1!1"# - accidentaţii în stare de şoc. sau antebraţul flectat al traumatizatului. cu genunc#ii flectaţi. - în colaps periferic.  în poziţie Trendelenburg inversat.  în decubit semiventral - pacienţii inconştienţi." pacienţii cu insuficienţă cardiorespiratorie.  în decubit lateral - pacienţii în stare de comă.

sub regiunea lombară şi şezut. este nevoie de trei persoane care execută te#nica înurmătorii timpi!" cele trei persoane se aşază lângă marginea patului. serecomandă ca pacienţii să fie transportaţi în poziţia în care au fost găsiţi  în cazuri cu totul excepţionale. A'e"area pe c$r#cior - căruciorul se aşază cu partea cefalică perpendicular pe capătul distal al patului (lapicioarele patului). - accidentaţii cu fracturi ale bazei craniului. 3entru ridicarea pacientului. cele trei persoane întorc pacientul înspre ele. T%&'(P)%T*+ * -%*." îşi îndreaptă corpul. scândură lată). sub coapse şi gamb.  în leziuni ale coloanei vertebrale. pentru a se putea transporta uşor pacientul de pe cărucior pemasă şi invers. îl apropie cât mai mult casă"l poată strânge. culcat cufaţa în $os." cele trei persoane îşi retrag braţele." lângă cărucior îşi flexează uşor genunc#ii şi aşază pacientul pe cărucior. cu excepţia celor suspecţi de fractură a coloanei cervicale.c#iar improvizată (uşă." toate trei îşi flectează genunc#ii introducând braţele sub pacient!" prima.e" apoi. -e re&in#t! -olnavii psi#ici agitaţi se calmează medicamentos şi se transportă imobilizaţi.)%*+ /ărucioarele utilizate pentru transportul pacientului au în general înălţimeameselor de operaţie. . - roţile căruciorului trebuie blocate. întind 6 braţele ca pacientul să fie aşezat în pozitiesezand." a treia. sub ceafă şi umeri." a doua. fiecare îşi plasează picioruldinspre targă mai în faţă. transportul este admis pe patură. făcând un pas înapoi (cu piciorul aflat în faţă) şi se îndreaptă spre targă. pacienţii vor fi transportaţi pe o suprafaţă dură. când este imposibil să se asigure o targă tare.

duratei drumului şimi$loacelor de transport. - . - pacientul transportat la alte servicii sau instituţii sanitare va fi însoţit de asistentă. la cele patru picioare. • 3rin utilizarea acestui sistem de transport. poziţia pacientului va fi cât mai comodă. sănu existe praguri. IMPORTANT! 8idicând pacientul. &ceastă metodă nu poate fi aplicată la toatespitalele.A/II! • %ransportul cu patul rulant este forma ideală detransport. - i se oferă bazinetul şi urinarul în vederea evacuării scaunului şi urinei. - va fi îmbrăcat în mod corespunzător anotimpului. TRANSPORTUL 0N A1ARA SPITALULUIPreg$tirea pacient##i - pacientul va fi pregătit din timp pentru transport. cudocumentaţia necesară. paturile sunt prevăzute cu roţi sau pot fi racordatela un dispozitiv cu roţi. OBSER. oricare pat poate deveni astfel rulant. ci va fi transportat direct cu patul. - i se asigură maximum de confort. uşilor. - i se comunică mi$locul de transport. de aici pe masa de operaţie sau la alteexaminări. persoanele trebuie sa"l ţină strâns către ele şi să"şifolosească cât mai mult forţa membrelor inferioare pentru a"şi prote$a propria lor coloană vertebrală. iar deplasarea între eta$e să se poată face cu ascensorul. 3atul cu dispozitiv rulant aşteaptăpacientul c#iar la serviciul de primire. pacientul nutrebuie transpus mereu din pat în cărucior. căci ea necesită o dimensionare corespunzătoare a coridoarelor.

3. .i$locul de transport va fi dezinfectat după transportul pacienţilor infecţiosi PARTICIPAREA LA PUNCTII . Sa fie dezinfectata regiunea unde se va efectua punctia si mainile celui care o executa. Cavitatile punctionate se vor evacua lent. Punctia se va exercita cu un ac de lungime variabila corespunzand profunzimii cavitatii de unde trebuie extras lichidul. 4. etc. pentru a se preveni accidentele grave (hemoragii. asistenta trebuie să fie înzestrată cu tot ceea ce i"ar trebui pe drum în acordareaprimului a$utor. sa se efectueze bolnavului o pregatire psihica. soc. Se va efectua anestezia locala pentru prevenirea reflexelor neuro-vegetative care pot produce accidente grave. Lichidul extras din seroase (pleura. calitatea pentru diagnostic. vascoase. cantitatea. In vederea executarii punctiilor este necesara respectarea urmatoarelorREGULI GENERALE: 1. traversand tesuturi in scopul extragerii unui lichid normal sau patologic sau a unui fragment de tesut. Punctia efectuata in scopul stabilirii existentei de lichid si a examinarii lichidului sau a tesutului extras privind natura. 2. Materialul necesar – pregatit si sterilizat. pe tot timpul transportului - predarea pacientului se face de către asistentă la medicul de gardă al instituţiei undea fost transportat - 3entru liniştea pacientului. peritoneu) este intotdeauna patologic. este bine ca ea să rămână lângă pacient până va fiamplasat în patul lui. Daca prin punctia exploratoare nu se obtine lichid.) 5. pentru ca lichidele sunt in majoritatea cazurilor dense. Anterior. atunci vorbim de punctie alba.NURSING Punctia este operatia prin care se patrunde intr-o cavitate naturala sau patologica sau intr-un organ parenchimatos cu un ac sau trocar. dar cu un calibru mai mare avand varful ascutit. se numeste punctie exploratoare. 9a supraveg#ează pacientul îndeaproape. pericard.

. un cilindru de sticla gradat de 100- 200 ml. . manusi sterile. SCOPUL – este: 1. Materiale necesare: masa acoperita cu camp steril. ace de seringa sterile. alcool si tinctura de iod pentru dezinfectie locala. trocare de calibru mic de 1. musama si traversa. un bisturiu steril. casoleta cu comprese sterile.5-2 mm si acestea prevazute cu un mandrin ascutit si unul bond. In practica curenta se executa urmatoarele punctii: . 7. Se va dezinfecta si pansa locul punctionat sau cand este cazul. ETAPE DE EXECUTIE 1.punctia venoasa.punctia unor colectii purulente.punctia rahidiana. provocand edeme). Efectuarea punctiei se va nota intotdeauna in F.punctia sternala. 2.punctia abdominala (paracenteza) .6. novocaina 1% pentru anestezia locala. 2 eprubete sterile astupate. seringa de 2-5 ml sterila si uscata. explorator – cand se efectueaza pentru precizarea diagnosticului. o cutie speciala cu un trocar gros avand diametrul de 3-4 mm prevazut cu un mandrin ascutit si mandrin bond de rezerva.punctia organelor pentru biopsie.O. ace de siguranta. se vor aplica agrafe la piele. pregatirea materialelor necesare: . a bolnavului. . substante necesare pentru reactia Rivalta. un vas gradat avand capacitatea de 10 l pentru colectarea lichidului. un cearsaf impaturit in 3 in lungime (pentru bandajarea abdomenului).punctia toracica (toracocenteza) . casoleta cu campuri sterile. o tavita renala. etichetate.punctia articulara. Punctia abdominala Paracenteza abdominala reprezinta traversarea peretelui abdominal si patrunderea in cavitatea peritoneala cu un ac numit trocar. . catetere sterile pentru evacuarea vezicii cand bolnavul prezinta tulburari de mictiune. densimetru. . terapeutic – cand se efectueaza ca metoda de tratament in ascitele masive (pentru evacuarea lichidului abundent care provoaca tulburari respiratorii si circulatorii prin presiunea exercitata asupra diafragmului si asupra venei cave inferioare.

.se anunta bolnavul si i se explica necesitatea punctiei.medicul va fi servit cu manusile sterile.in functie de starea lui. . . participarea asistentei la punctie: . 3. si trocarul – cu care va efectua punctia.se aduce bolnavul la marginea mesei de examinare sau la marginea patului.se controleaza temperatura camerei sau a salonului.spalare pe maini si imbracarea manusilor.se atrage atentia bolnavului sa stea linistit la senzatia data de intepatura. . .se dezinfecteaza mai intai locul punctiei cu alcool iodat si apoi cu tinctura de iod pe o suprafata de 10/10 cm. . . . .peste traversa se aseaza cearsaful impaturit in 3.bolnavilor care prezinta tulburari de mictiune li se efectueaza un sondaj vezical. in cazul in care punctia se face in salon.i se explica bolnavului. pregatirea fizica si psihica a bolnavului: . . seringa incarcata cu Novocaina pentru executarea anesteziei locale.medicul isi alege locul punctiei de obicei fosa iliaca stanga pe linia Monroe- Richter.se invita bolnavul sa urineze.se servesc medicului: bisturiu – cu care va inciza pielea. .i se ridica usor trunchiul si se acopera cu exceptia locului punctiei. .se izoleaza patul bolnavului cu un paravan. se administreaza bolnavului un cardio-tonic cu 15-20 min inainte de efectuarea punctiei.regiunea se dezinfecteaza din nou cu tinctura de iod. .se izoleaza locul punctiei cu un camp steril. . . .2. . .se dezbraca bolnavul si se aseaza in decubit dorsal.se spala locul punctiei. pozitia exacta pe care sa o mentina in timpul punctiei.se aseaza musamaua si traversa pentru protejare. . .

se noteaza in F. .se recolteaza probele sterile de lichid 100-200 ml dupa ce medicul extrage mandrinul din trocar. lichidul fiind recoltat pentru examen citologic de laborator si pentru determinarea cantitativa de albumina. aceasta cantitate se va efectua in decurs de 1-2 h. se anunta imediat medicul. .se schimba pozitia bolnavului in diferite directii cand in timpul evacuarii scurgerea lichidului se opreste brusc.partea superioara a abdomenului se bandajeaza cu cearsaful impaturit pentru ca decomprimarea cavitatii abdominale sa nu se faca brusc.se supravegheaza starea generala a bolnavului si se masoara pulsul si respiratia. . . care nu trebuie sa fie mai mare de 1litru/15 min.se determina densitatea lichidului evacuat si natura lui.cu pipeta. .daca apar complicatii. .spalare pe maini cu apa si sapun. . dupa ce medicul extrage trocarul. .pielea de cele 2 parti ale orificiului se indoaie sub forma de cute si se aplica transversal un leucoplast peste cutele obtinute. . .. . . . se adauga 1-2 picaturi din lichidul extras prin punctie.se strange cearsaful in jurul abdomenului si se fixeaza cu ace de siguranta. 4. . . data efectuarii punctiei si cantitatea lichidului evacuat. prin reactia Rivalta.se aplica pe plaga 1-2 agrafe chirurgicale si o compresa sterila.se introduce in trocar mandrinul bond atunci cand orificiul acestuia se acopera cu o ansa intestinala sau flocoane.intr-un pahar conic se amesteca 50 ml apa distilata cu o picatura de acid acetic.se supravegheaza viteza de evacuare. .se badijoneaza locul punctiei cu tinctura de iod.se aplica un tub de cauciuc in prelungirea curelei trocarului si se colecteaza lichidul ascitic in recipientul gradat.O.cearsaful se strange progresiv.dezbracarea manusilor. efectuarea reactiei Rivalta: . . . .la prima paracenteza se evacueaza numai 4-5 l de lichid. a bolnavului.

. melena. se eticheteaza: numele bolnavului. . SCOPUL: 1. nr. ingrijirea bolnavului dupa tehnica: .bandajul imprejurul abdomenului se mentine 5-6 h.se asigura in salon o temperatura optima si liniste. ascita).se completeaza formularul si se transporta imediat la laborator evitand suprainfectarea produsului. . astfel ca locul punctiei sa fie cat mai sus si in aceiasi pozitie se plaseaza si in pat. in jurul liniei pubo-ombilicala. deci lichidul este un trans-sudat. pregatirea probelor pentru laborator: ..reactia este pozitiva daca pictura se transforma intr-un nor asemanator cu fumul de tigara – lichidul rezultat printr-un proces inflamator (pleurezie.substantele analgezice se administreaza numai la indicatia medicului. accidentele care pot surveni. . hematemeza.se alimenteaza bolnavul la pat in tot timpul repausului. 2. .reprezinta patrunderea cu un ac in cavitatea pericardica care se transforma din spatiu virtual in cavitate reala prin acumularea sangelui sau a lichidului de trans- sudatie. continutul si data recoltarii. 6. . sunt: colaps. . . explorator – cand se face in vederea constatarii prezentei lichidului si a stabilirii naturii lichidului.recipientul cu lichidul recoltat. .bolnavul va fi supravegheat 24 h si se anunta medicul la orice modificare a starii lui.pansamentul se efectueaza dupa asepsie perfecta. salon. Punctia abdominala se mai poate executa in pozitie semisezanda in fotoliu in regiunea sub-ombilicala.reactia este negativa daca picatura cade in pahar fara sa modifice aspectul.lichidul recoltat se plaseaza imediat in eprubete sterile sau pe medii de cultura in termostat. solutia ramanand clara.bolnavul se aseaza pe carucior. 5. sectia. . OBSERVATII 1.agrafele chirurgicale se vor indeparta dupa 48 50 h. Punctia pericardica . .

alcool si tinctura de iod. 2. . solutii medicamentoase – novocaina 1-2%. comprese sterile. participarea asistentei la punctie: . apa distilata (pentru reactia rivalta) si accesorii: musama si aleza pentru pat. . romplast. casoleta cu campuri sterile. solutie de acid acetic glacial. . pregatirea materialelor necesare: . Materiale necesare: instrumentar: seringa de 1-2 ml cu ace pentru injectie subcutanata.se pregatesc materialele si solutiile necesare si toate se transporta langa patul bolnavului. 3. se pregatesc intr-o cutie si se sterilizeaza. Locul punctiei: spatiul 4 intercostal stang si varful sternului (paraxifoidian). densimetru. atropina. pregatirea bolnavului: . .se ofera medicului seringa pregatita pentru anestezie locala. . cand se face in vederea introducerii substantei medicamentoase si in vederea salvarii vietii bolnavului (in urgenta cand lichidul intra-pericardic este in cantitate mare). . morfina.se badijoneaza din nou locul punctiei.prima asistenta asigura mentinerea pozitiei bolnavului. un cristalizator cu apa si antiseptic pentru introducerea seringilor si acelor utilizate. tavita renala.se efectueaza o anestezie generala de baza cu atropina si morfina pentru prevenirea reflexelor patologice si a socului pericardic. .sunt necesare 2 asistente. cilindru de 100 ml. un ac pentru punctia pericardica.se spala regiunea stabilita de medic si se badijoneaza cu tinctura de iod. .se aleg materialele necesare. cilindru gradat de 500-1000 ml pentru masurarea lichidului extras. .se informeaza bolnavul privind tehnica si necesitatea efectuarii ei.se pregateste seringa pentru anestezia locala. ETAPE DE EXECUTIE 1. 2-3 seringi de 10-20 ml cu putere aspiratorie perfecta prevazute cu 2-3 ace avand o lungime de 10 cm si un diametru de 1 mm. . imobilizandu-i bratele. 2-3 eprubete sterile inchise cu dop de vata sau cauciuc si etichetate (pentru recoltarea probelor de lichid). 2. terapeutic – cand se face in vederea evacuarii lichidului acumulat. lampa de spirt. substante analeptice si toni-cardiace.se aseaza bolnavul in decubit dorsal cu bratele imobilizate in curele daca punctia are scop explorator sau in pozitie semisezanda (scop terapeutic).supravegheaza bolnavul pentru a evita orice miscare.

dupa retragerea acului de punctie.O. cu data. a respiratiei. ACCIDENTE 1. explorator – cand se efectueaza pentru punerea in evidenta a prezentei lichidului pleural sau cand se recolteaza lichidul pentru examinarea sa cantitativa si calitativa.bolnavul va fi asezat in decubit dorsal. 4.a doua asistenta inmaneaza trocarul medicului. . ingrijirea bolnavului dupa punctie: . . notarea in F. o dovedesc miscarile ritmice ale acului.cand se presupune o hemoragie intra-pericardica se pot aplica comprese reci pe regiunea pericardului.se interzic vizitele. pregatirea examinarii lichidului pericardic: . se face reanimare.daca lichidul este purulent.ofera medicului eprubetele necesare pentru colectarea lichidului.la indicatia medicului i se administreaza cardio-tonice si sedative. badijoneaza locul punctiei si aplica un pansament steril. .. . 3. a pulsului. se eticheteaza. Traversarea fundului de sac pleural poate da o infectie mediastinala daca continutul pericardului este septic. precum si alte semne. . SCOPUL este: 1. . . mucoasei vizibile. usor ridicat. 5. Punctia pleurala (toracocenteza) Toracocenteza – reprezinta stabilirea unei legaturi intre cavitatea pleurala si mediul extern prin intermediul unui ac. .lichidul se scurge in eprubetele sterile. 2. se completeaza buletinele de laborator si se trimit la laborator. cantitatea si caracterele lichidului extras. numele medicului care a efectuat punctia. 6. Patrunderea acului in miocard. asigurandu-i-se liniste.urmareste bolnavul din punct de vedere al culorii fetei. a bolnavului: .O.efectuarea punctiei se noteaza in F. Socul pericardic – se combate inca din faza de pregatire a bolnavului prin anestezia de baza si daca totusi apare. se insamanteaza imediat.

(c) colectiile purulente si tuberculoase se punctioneaza cat mai aproape de nivelul lor superior pentru a preintampina fistulizarea lor. romplast. seringa de 5 ml si ace pentru anestezie . solutii dezinfectante pentru tegument (alcool iodat si tinctura de iod). lampa de spirt. 2-3 seringi de 20-50 ml. recipiente pentru colectarea lichidului. . in tumorile pulmonare. CONTRAINDICATII . 2.toate acestea sterile. . aparat de aspiratie (Potain). manusi. punctia se face in spatiul VII-VIII intercostal pe linia axilara posterioara.se informeaza pacientul cu privire la scopul punctiei si pozitia in care va sta in timpul punctiei.in tulburari de coagulare a sangelui (hemofilie) si in tratamentul cu anticoagulant. . (b) dac lichidul este inchistat. 2-3 ace de punctie avand o lungime de 10 cm. INDICATII . . solutii anestezice). pentru administrare de medicamente in cavitatea pleurala (antibiotice sau citostatice) dupa spalarea cavitatii pleurale. Locul punctiei: se alege dupa situatia si cantitatea de lichid pleural: (a) daca lichidul este in stare libera. zona care va fi stabilita prin examen clinic. Punctia se face deasupra marginii superioare a coastei inferioare indiferent de locul punctiei. impiedicandu-le functiile. terapeutic – cand se efectueaza pentru evacuarea lichidului.se recurge la punctie cand cavitatea revarsatului pleural depaseste de 1. punctia se face in plina matitate. tampoane si comprese – sterile.pense. morfina. 2. tavita renala. in insuficienta cardiaca insotita de colectii lichidiene in cavitatea pleurala.in boli inflamatorii.5 l si exercita o presiune asupra inimii si plamanului. camp chirurgical. pregatirea materialelor: . ETAPE DE EXECUTIE 1. eprubete sterile. un diametru de 1 mm.pregatirea materialelor de protectie a patului. pregatirea fizica si psihica a bolnavului: .cu 30 min inainte de efectuarea punctiei se administreaza pacientului o fiola de atropina pentru a preveni accidentele stiind ca atropina scade excitabilitatea bolnavului si a nervului pneumo-gastric. medicamente (atropina. tonice cardiace.

locul punctiei. antebratele fiind sprijinite pe spatarul scaunului.pacientii in stare grava se aseaza in decubit lateral pe partea sanatoasa la marginea patului.medicul efectueaza anestezia dupa care asteapta efectul anesteziei.se face de catre medic si doua asistente. .medicul stabileste locul punctiei.prima asistenta serveste acul de punctie adaptat la seringa. dezinfectie cu tinctura de iod. . . .in acest timp prima asistenta serveste medicului manusile chirurgicale si campul chirurgical.pacientul se aseaza in pozitie sezanda la marginea patului sau a mesei de examinare avand picioarele sprijinite pe un scaunel. . . . . .prima asistenta pregateste locul punctiei prin spalare cu apa si sapun. . cu mana de partea bolnava ridicata peste cap pana la urechea opusa. .a doua asistenta aseaza pacientul in pozitia corespunzatoare locului ales. .medicul aseaza campul chirurgical in jurul toracelui sub locul punctiei. . . . .aseaza musamaua si aleza pe masa de punctie si dezbraca toracele pacientului.medicul executa punctia si aspira lichidul. .pacientii cu stare buna pot fi asezati calare pe un scaun cu spatar.se desfasoara in salon sau in sala de tratamente.a doua asistenta administreaza o fiola de atropina cu 30 min inaintea punctiei. .prima asistenta pregateste radiografia pacientului dupa care ambele isi spala mainile si le dezinfecteaza. dupa ce a dezinfectat din nou cu tinctura de iod. efectuarea punctiei: . . 3.apoi serveste medicului seringa cu anestezia.sau cu trunchiul usor aplecat in fata. cu antebratele flectate pe brate sau la ceafa si coatele inainte.prima asistenta preia seringa cu lichid de la medic si il introduce in eprubete si la cererea medicului serveste aparatul aspirator..in acest timp a doua asistenta mentine pacientul in pozitia respectiva si il supravegheaza.

respiratia. culoarea tegumentelor – periodic. .. . . avand cauze inflamatoare (tuberculoza) sau avand drept cauza o tulburare circulatorie (insuficienta cardiaca sau cancerul pulmonar). medicul retrage acul de punctie iar prima asistenta dezinfecteaza locul si aplica un pansament steril. . . .se examineaza lichidul biochimic prin reactia rivalta. galben deschis.scot musamaua si aleza de pe pat si invelesc pacientul.lichidul extras poate fi: (a) seros sau serocitrin – cand aspectul este limpede. .ambele asistente ajuta bolnavul cu miscari blande sa se aseze in pat. pregatirea produsului pentru examinare: .in acest timp a doua asistenta mentine pozitia bolnavului si il urmareste in timpul punctiei.medicul introduce solutia medicamentoasa dupa ce prima asistenta i-a inmanat medicului seringa incarcata cu solutia medicamentoasa. T.. (b) tulbure – cand lichidul poate fi purulent sau chilos cu aspect albicios lactescent. . . .in acest timp a doua asistenta mentine pacientul si il indruma sa-si retina tusea.se asigura repausul ala pat pe o perioada prescrisa de medic. dispneei. tahicardiei si a secretiilor bronhice. urmareste culoarea fetei si respiratia lui.pentru dozarea cantitatii de albumina pentru examenul citologic si bacteriologic. 5.examinarea macroscopica se face imediat apreciindu-se culoarea. (c) hemoragic sau sero-hemoragic – cand lichidul este roz sau rosu intens (in hemoragiile pleurale si in pleurezia hemoragica).in timp ce a doua asistenta mentine pozitia bolnavului si al urmareste. eprubetele cu lichid etichetate se trimit la laborator. in functie de scopul punctiei.se supravegheaza pulsul.se ridica membrele inferioare. .se masoara cantitatea lichidului extras. . 4. aspectul si cantitatea lichidului extras. . ingrijiri ulterioare acordate pacientului: .dupa introducerea solutiei medicamentoase. .A.se informeaza imediat medicul in cazul aparitiei cianozei.

care contine: 1-2 seringi de 20 ml sterile. Abcese de tuse determinate de iritatia pleurei – in aceasta situatie se intrerupe punctia. 4. novocaina 1%. 2. PRECIZARI 1. Aparatele aspiratoare inlatura neajunsul aspiratiei cu seringa. Evacuarea unei cantitati de lichid pleural nu trebuie sa fie mai mare de 1000- 1200 ml. cardio-respiratorii. 2-4 ace de punctie lungi de 8-10 cm cu un diametru de 0. INDICATII .COMPLICATII Hemoragiile intra-pleurale si rupturi pleuro-pulmonare.in artritele acute si cronice seroase. se administreaza analeptice. Lipotimie. recipient cu capacitate de 100-200 ml pentru . Edem pulmonar acut – determinat de evacuarea rapida a lichidului – in aceasta situatie se intrerupe punctia si se administreaza tonice-cardiace si diuretice la indicatia medicului. casoleta cu comprese sterile. 3. ulterior colaps – in aceasta situatie se suspenda tehnica. se culca pacientul in decubit dorsal. vata. ACCIDENTE 1. substante dezinfectante (alcool si tinctura de iod). SCOPUL – este explorator si terapeutic. 3. musama si traversa. sero-fibrinoase si purulente.5-2 mm ascutite si taioase dar cu varful scurt. 2. traumatizeaza pacientul si permite patrunderea unei cantitati necontrolabile de aer. 4. casoleta cu campuri sterile. in hemartroza si in artrita tuberculoasa. substantele medicamentoase prescrise pregatite in solutie sterila. Pneumotorax – prin ranirea plamanului cu acul de punctie – in aceasta situatie se intrerupe punctia. o seringa de 2 ml cu 2-3 ace subcutanate sterile. Punctia articulara Punctia articulara – realizeaza comunicarea directa cu ajutorul uni ac de punctie intre cavitatea articulara si mediul extern. pensa anatomica. De evitat evacuarea completa a lichidului pleural pentru a impiedica formarea aderentelor. Aspirarea lichidului pleural se poate face alternativ cu 2 seringi de 20 ml dar demontarea si adaptarea lor repetata la acul de punctie. Materiale necesare: o masa de tratament acoperita cu un camp steril pe care vom aseza trusa pentru punctie sterilizata. casoleta cu manusi de cauciuc sterile. la indicatia medicului.

.cea de a doua asistenta serveste medicul cu instrumentele si materialele necesare.medicul efectueaza punctia la locul ales de el si aspira cu seringa de 20ml. uscate si marcate.prima asistenta sustine si supravegheaza starea bolnavului. . medii de cultura.la punctie participa 2 asistente medicale.se izoleaza locul punctiei cu campuri sterile.de la exterior. 2. pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare: . . .se pregateste seringa de 20 ml si i se ofera medicului.se pregateste seringa cu novocaina 1% si i se ofera medicului pentru anestezie. se dirijeaza continutul articular spre locul punctiei prin miscari de strangere fina iar daca este cazul se pregateste ce-a de a doua seringa pentru ca medicul sa poata continua aspirarea continutului articular.se dezinfecteaza mainile cu alcool.se pregatesc substantele medicamentoase. . . . . convingandu-l de necesitatea efectuarii punctiei.se anunta bolnavul.tehnica se incepe cu spalare pe maini cu apa curenta si sapun. 3. 2-3 eprubete sterile.se sustine bolnavul in pozitia indicata de medic. astfel incat articulatia ce va fi punctionata. . .se aseaza musamaua si aleza sub articulatia ce va fi punctionata. sa fie cat mai relaxata iar exudatul intra-articular sa bombeze cat mai mult. . . continutul.i se ofera medicului pensa anatomica sterila pentru a-si alege acul cu care va efectua punctia. ETAPE DE EXECUTIE 1. pregatirea fizica si psihica a bolnavului: . participarea la punctie.se aseaza bolnavul in pozitia cea mai comoda. .instrumentele sterile si materialele anexe. . . .lichidul articular ce se va extrage.cea de a doua asistenta dezinfecteaza locul punctiei cu alcool si tinctura de iod.

- se pregateste seringa cu substantele medicamentoase ce urmeaza a fi injectate
in locul exudatului extras;

- dupa ce medicul a terminat de efectuat punctia, se badijoneaza locul ei cu
tinctura de io;

- se efectueaza un pansament steril care se fixeaza cu o fasa;

- acest pansament compresiv va fi mentinut timp de 24-48 h;

- spalare pe maini cu apa si sapun;

4. ingrijirea bolnavului dupa punctie;

- bolnavul se aseaza in decubit dorsal;

- locul punctiei se maseaza usor pentru a se inchide traiectul acului si a se
impiedica astfel ca dupa punctie sa se formeze o fistula;

- cu ajutorul unei atele se imobilizeaza articulatia punctionata pe o suprafata
elastica in pozitie fiziologica, timp de 2-3 zile;

5. pregatirea lichidului extras pentru examinare:

- continutul articular extras se scurge in eprubete sterile;

- se completeaza formularul de recoltare;

- daca medicul solicita, se insamanteaza pe mediu de cultura si se duce imediat
la laborator pentru a fi pus la termostat;

6. reorganizarea locului de munca:

- materialele folosite se strang;

- instrumentarul folosit se spala, se dezinfecteaza si se pregateste pentru
sterilizare;

- efectuarea punctiei se noteaza in F.O. a bolnavului mentionand data si
cantitatea de lichid extras;

PRECIZARE

Sterilizarea instrumentelor va fi perfecta intru-cat seroasele articulatiei prezinta o
receptivitate crescuta fata de infectii;

Punctia osoasa
Punctia osoasa – reprezinta patrunderea cu un ac intr-un os lat prin stratul extern
pana in zona spongioasa, realizandu-se astfel o comunicare intre acesta si mediul
extern.

SCOPUL este:1. explorator – cand se efectueaza in vederea stabilirii structurii
compozitiei maduvei sau a studiului elementelor figurate ale sangelui in diferitele
faze ale dezvoltarii lor in cursul imbolnavirilor hemato-poetice;

2. terapeutic – cand se efectueaza in vederea administrarii unor
medicamente sau a efectuarii transfuziilor de sange intra-osoase sau in vederea
recoltarii de maduva rosie pentru a fi transfuzata la bolnavii cu suferinta hemato-
poetica;

Materiale necesare: o masa de tratamente acoperita cu un camp steril pe care
vom aseza trusa pentru punctie sterilizata compusa din 2-3 ace pentru punctie
osoasa de tip Klima sau Rohr cu varful scurt dar foarte bine ascutit si prevazute
cu mandrin, seringa de 10-20 ml pentru aspirarea continutului medular, seringa
de 2-5 ml cu ace sterile pentru anestezie si o pensa anatomica; fiole de
novocaina 1-4%, substante dezinfectante (alcool si tinctura de iod), casoleta cu
campuri sterile, casoleta cu comprese sterile, fesi, leucoplast, musama si
traversa, casoleta cu manusi de cauciuc sterile;

In functie de scopul punctiei se mai adauga:

(a) pentru punctia in scop explorator: sticle de ceas, lame de sticla sterile, pipete,
solutii de dilutie pentru globulele albe, ser fiziologic steril incalzit la 37 grade C,
medii de cultura;

(b) pentru punctia in scop terapeutic: substante medicamentoase recomandate
de medic, sange si aparat de perfuzie sau de transfuzie;

Locul punctiei: in mod obisnuit este sternul sau creasta iliaca, tibia si
calcaneul.

ETAPE DE EXECUTIE

1. pregatirea materialelor si a instrumentelor necesare:

- se pregateste trusa pentru punctie si se sterilizeaza dupa care se pregatesc
materialele necesare in functie de scopul punctiei;

2. pregatirea fizica si psihica a bolnavului:

- se anunta bolnavul, i se explica necesitatea interventiei dupa care bolnavul se
aseaza in decubit dorsal cu trunchiul usor ridicat pe un pat cat mai rigid in cazul
punctionarii sternului;

3.participarea la efectuarea punctiei:

- punctia se efectueaza de catre medic;

- spalare pe maini cu apa si sapun, dezinfectare cu alcool;

- se spala locul ales pentru punctie, daca este cazul se rade;

- se dezinfecteaza locul punctiei cu alcool iodat si se badijoneaza cu tinctura de
iod;

- regiunea dezinfectata se izoleaza cu campuri sterile;

- se aspira in seringa 2-5 ml novocaina 2- 4% pentru adulti si 1% pentru copii;

- se ofera medicului seringa pentru a efectua anestezia tesuturilor moi de
deasupra osului;

- dupa 15-20 min timp in care s-a instalat anestezia, se ofera medicului pensa
anatomica cu care isi alege locul pentru punctie;

- se pastreaza steril mandrinul oferit de medic;

- se ofera medicului seringa de 10-20 ml necesara aspiratiei maduvei osoase;

- in cazul in care nu se obtine maduva osoasa , se ofera medicului seringa cu ser
fiziologic steril incalzit la 37 grade C;

- se pregatesc solutiile medicamentoase izo-tonice in aparatul de perfuzie sau
transfuzie daca sunt indicate de medic;

- ritmul de administrare nu va depasi 15-20 picaturi/min;

- dupa terminarea efectuarii punctiei se badijoneaza locul punctiei cu tinctura de
iod, se efectueaza un pansament steril;

- spalare pe maini cu apa si sapun;

4. ingrijirea bolnavului dupa punctie:

- bolnavul se aseaza intr-o pozitie cat mai comoda iar asistenta ii supravegheaza
faciesul si starea generala;

5. pregatirea maduvei osoase pentru laborator:

- continutul medular extras se evacueaza repede din seringa pe sticle de
ceasornic, aceste sticle fiind intoarse cu convexitatea in sus;

- sau pe o lama de sticla avand o lungime de 20-30 cm, inclinata pentru a nu se
coagula sangele;

- se efectueaza 3-4 sticle cu frotiu medular;

- daca medicul solicita, se insamanteaza pe medii de cultura;

- se completeaza formularul de laborator iar probele se transporta imediat la
laborator pentru a fi puse la termostat;

6. inregistrarea in F.O:

- punctia se noteaza in F.O. a bolnavului, cu data efectuarii ei si numele celui
care a efectuat-o;

OBSERVATIE

Punctionarea maduvei trebuie efectuata in conditii de asepsie perfecta deoarece
maduva osoasa este foarte sensibila la infectii.

. Pneumotorax spontan si ulterior sincopa. pe plamani si pe tumori. 1-2 seringi de 10ml. novocaina 1%.se pregatesc instrumentele sterile. 3. 5-6 lame de sticla. cardio-tonice. casolete cu comprese sterile. Materiale necesare: o masa de tratament acoperita cu un camp steril pe care vor fi asezate urmatoarele: trocar sau 2-3 ace de punctie Vim-Siherman sau Menghini. sange izo-grup pentru accidentele hemoragice. Hemoragie si hematom. hemostatice. fesi. timpul de protrombina si numarul trombocitelor. . 2-3 seringi de 20 ml. ace sterile. pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare: . casoleta cu campuri sterile. Punctie alba. a fragmentului de tesut extras pentru stabilirea diagnosticului. 2. pe splina. alcool si tinctura de iod. substante dezinfectante. . etc. pe ganglionii limfatici. 4. Punctia hepatica se poate repeta pentru a stabili evolutia proceselor cronice hepatice. . bacteriologice. 2 pense anatomice.se pregatesc medicamentele necesare.ACCIDENTE 1. pregatirea fizica si psihica a bolnavului: . casoleta cu manusi de cauciuc sterile.se anunta bolnavul explicandu-i-se importanta necesitatii tehnicii. Punctiile biopsice se efectueaza pe ficat.se controleaza timpul de coagulare si de sangerare. Punctia biopsica Punctia biopsica – reprezinta recoltarea unui fragment de tesut dintr-un organ parenchimatos cu ajutorul unui ac de punctie. pe rinichi. hartie de filtru sau un vas curat de 50-100 ml cu ser fiziologic strict izo-tonic sau solutii fixatoare. 2. romplast. SCOPUL – este explorator cand se efectueaza in vederea examinarii histo- patologice.se pregatesc celelalte materiale necesare efectuarii punctiei pe o masuta acoperita cu un camp steril care se transporta langa bolnav. Perforarea lamei posterioare a sternului care se previne prin utilizarea acelor cu disc aparator. lamele sterile. ETAPE DE EXECUTIE 1. medicamente analeptice.

la indicatia medicului se administreaza bolnavului o medicatie coagulanta si tonico capilara. .se ofera medicului pensa anatomica cu care isi alege trocarul dupa introducerea canulei acului Vim-Silverman.dezinfectare cu alcool.se inmaneaza medicului seringa de 20 ml cu care va face 1-2 aspiratii energice. .prima asistenta pozitioneaza bolnavul si il supravegheaza in timpul punctiei.spalare pe maini cu apa si sapun (valabil pt. Pentru punctia ganglionara sau a tumorilor .se izoleaza regiunea cu campuri sterile.. dupa ce medicul a indepartat acul. .se pastreaza mandrinul in stare de sterilitate. . . . .a doua asistenta. . .cand se utilizeaza acul Menghini acesta se permeabilizeaza cu ser fiziologic dupa care se retrage pistonul pentru a se realiza o presiune negativa necesara ulterior aspiratiei.se ofera medicului manusile sterile de cauciuc. . participarea la punctie: . . .se pregateste seringa cu novocaina si se inmaneaza medicului. . . . serveste medicul cu cele necesare.se aseaza bolnavul in pozitia necesara punctiei organului: Pentru punctia hepatica – decubit dorsal sau lateral stang cu mana dreapta sub cap. 3. Pentru punctia renala – decubit ventral cu un sac de nisip asezat sub cap.la punctie participa 2 asistente medicale. . in organul punctionat.cu 2 zile inainte de efectuarea punctiei. . a doua asistenta). .se badijoneaza locul punctiei cu tinctura de iod.medicul stabileste locul in functie de zona ce urmeaza a fi examinata prin punctie.locul unde s-a efectuat anestezia se badijoneaza din nou cu tinctura de iod.se aplica un pansament steril.se imbraca manusile de cauciuc sterile.se dezinfecteaza regiunea aleasa cu tinctura de iod.spalare pe maini cu apa si sapun. .

O.in cazul aparitiei unei tuse. OBSERVATII 1. 2. ACCIDENTE 1.fragmentele de tesuturi se indeparteaza din ac prin insuflare de aer. pregatirea materialului obtinut.dupa punctia hepatica. 6. a bolnavului cu o sageata verticala inscrisa in spatiul rezervat zilei respective. 3. Punctionarea se face in conditii de asepsie perfecta.cu aceste fragmente se efectueaza amprente pe lame de sticla. Soc. Sterilizarea acelor trebuie facuta la caldura uscata la Poupinel la 180 grade C deoarece acele umede pot altera tesutul extras pentru examenul biopsic.4. . 5. pentru examene de laborator: . notarea punctiei in F. 4.se mentine in repaus total la pat timp de 24-48 de ore. Hemoragie. .dupa punctia splenica.se completeaza buletinul de recoltare.: . .O.probele se trimit imediat la laboratorul de histo-patologie. in decubit dorsal. 2. Bolnavul va pastra inspiratia profunda in timpul punctiei pentru evitarea iritatiei pleurei. bolnavul va fi asezat in decubit lateral drept. . se controleaza urina bolnavului timp de 3-4 zile.se aseaza intr-un borcan cu ser fiziologic. . Hemotorax. datorata iritatiei pleurei si pentru a se preveni declansarea unei hemoragii se administreaza bolnavului un calmant prescris de medic.punctia de noteaza in F. perioada in care va fi ingrijit si urmarit cu atentie.pe regiunea punctionata se aplica o compresa rece sau o punga cu gheata. . ingrijirea bolnavului dupa tehnica: .dupa punctia renala. Tuse instantanee. . 3. . . .

. alegerea locului punctiei. . Punctia rahidiana Punctia rahidiana – reprezinta patrunderea cu ajutorul unui ac special printre vertebre in spatiul sub-arahnoidian la nivel lombar. 3 eprubete curate. .daca punctia se efectueaza in salon. . gradate pentru recoltarea L. hormoni.C. manometru Claude.se anunta bolnavul si i se explica necesitatea efectuarii punctiei. – se aseaza bolnavul in pozitie sezanda la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele atarnate. .C. medicamente: antibiotice. anestezice in spatiul sub-arahnoidian. ETAPE DE EXECUTIE 1. asezate pe stativ pentru analize citologice si biochimice. 2. SCOPUL – 1. substanta de contrast (pentru punctia rahidiana exploratoare). sticla cu alcool. Materiale necesare: o masa acoperita cu un camp steril pe care se aseaza ace pentru punctia rahidiana prevazute cu mandrin sterilizate si uscate. 2 eprubete sterile uscate si etichetate eventual medii de cultura. sau cand se efectueaza in scopul recoltarii in vederea executarii mielografiilor (radiografii de coloana vertebrala efectuate cu substante de contrast sau aer). pregatirea materialelor si a instrumentelor necesare: . . lungi de 3-10 cm. 2-3 pense anatomice sterile. explorator – cand se efectueaza in vederea masurarii tensiunii L. seringi de 2-5-10 ml. .masuta cu instrumente si materiale se aduce langa bolnav. . sticla cu tinctura de iod.se dezbraca bolnavul. casoleta cu manusi de cauciuc sterile.primele 8 materiale se pregatesc indiferent de scopul punctiei. anestezice – pentru punctia efectuata in vederea rahi-anesteziei. cand o denumim punctie lombara sau sub-occipital cand o numim punctie sub-occipitala.R.aceasta etapa se realizeaza in functie de scopul punctiei. A. terapeutic – cand se efectueaza in scopul decomprimarii in cursul sindromului de hipertensiune cefalorahidiana sau cand se efectueaza in scopul introducerii de substante medicamentoase. spatele bolnavului se inconvoaie sub forma de arc obtinand pozitia „spate de pisica” si se apasa moderat capul in regiunea occipitala.astfel.patul bolnavului se izoleaza cu un paravan de restul bolnavilor. temperatura acestuia trebuie sa fie de 20 grade C. tavita renala. seruri pentru punctia terapeutica – la indicatia medicului. pregatirea fizica si psihica a bolnavului. .R. casoleta cu campuri sterile.se explica bolnavului pozitia exacta pe care trebuie sa o mentina in timpul punctiei. 2.

spalare pe maini cu apa si sapun.se spala locul punctiei cu apa si sapun.C. . . pentru punctia dorsala – intre vertebrele D6 D7.se izoleaza cu un camp steril. apoi i se prezinta pensa anatomica cu care isi alege acul pentru punctie. B. decubit lateral la marginea mesei sau a patului.dupa extragerea acului se badijoneaza locul punctiei cu iod. .: ..asistenta recolteaza probele pentru laborator in eprubete sau pe medii de cultura pentru examenul bacteriologic. cu genunchii adusi cat mai mult spre capul aplecat inainte. . cu exceptia locului punctiei.O. – bolnavul se aseaza in pozitie culcat. .se aplica un pansament steril care se fixeaza cu leucoplast. ghemuit. A. la nevoie va fi ras. B.se prezinta medicului manusile de cauciuc sterile. a bolnavului. . dezinfectare cu alcool.se noteaza in F. .asistenta ii mentine ceafa cu o mana si genunchii cu cealalta mana. . .se dezinfecteaza locul punctiei cu alcool si tinctura de iod pe o suprafata de 10/10 cm. cantitatea de lichid extrasa precum si tratamentul efectuat. 5.. 3.spalare pe maini cu apa si sapun.locul punctiei este ales de medic:pentru punctia lombara – intre vertebrele D12 L1 sau L4 L5.se impinge inapoi zona epigastrica. astfel incat sa fie arcuit realizand astfel pozitia „cocos de pusca”.O. participarea la efectuarea punctiei: . ingrijirea bolnavului dupa punctie: . – se ofera medicului seringile cu substantele medicamentoase daca punctia se face in scop terapeutic sau cu substante anestezice cand punctia se face in scopul anesteziei rahidiana.se supravegheaza bolnavul pe tot parcursul efectuarii punctiei.bolnavul va fi asezat foarte atent pe carucior in pozitie orizontala si in momentul plasarii lui in pat. data punctiei.R. notarea in F. . . . – se ofera medicului aparatul Claude pentru masurarea tensiunii L. 4.bolnavul va fi acoperit. .

.bolnavul va fi servit la pat (plosca sau urinar) si se alimenteaza la pat dupa 6 ore de la efectuarea punctiei. 3. . . pregatirea lichidului pentru laborator (in cazul punctiei exploratoare): . Punctia sub-occipitala se poate efectua si in conditii ambulatorii deoarece bolnavul nu trebuie culcat. .eprubetele se transporta imediat la laborator evitand suprainfectarea produsului. denumita si punctia supra-pubiana.R recoltat se plaseaza imediat in termostat sau in baie de apa.la indicatia medicului se re-hidrateaza bolnavul cu substante hipo . . ACCIDENTE 1. . Ea este o .se completeaza formularul de recoltare. 4.eprubetele cu L. Contractarea fetei.a treia zi dupa punctie se aseaza bolnavul in pozitie sezanda. Socul reflex (foarte rar) care poate duce la sincope mortale. tuse. Nerespectarea repausului in pozitie orizontala poate da nastere la tulburari post-punctionale. 3. 4. tulburari vizuale. i se ofera bolnavului perna. dureri de cap. 2. 2. timp de 24 de ore. fiind recomandata pozitia sezanda. Daca in cursul punctiei s-a evacuat o cantitate mare de lichid. bolnavul va fi asezat in pozitie Trendelenburg moderata pentru cateva ore. se repeta punctia intr-un spatiu inter- vertebral superior. Hemoragii prin ac – daca persista.C. .recipientele cu lichid recoltat se eticheteaza.sau izo- tonice si se administreaza medicamente hipertensive.dupa 24 de ore de la efectuarea punctiei. a gatului sau a unuia din membre (prin atingerea nervilor spinali). Ameteli. varsaturi. Punctia vezicii urinare .. greata. Bolnavul va fi supravegheat timp de 24 de ore. 6.reprezinta golirea vezicii urinare prin intermediul unei canule sau a unui ac de punctie pe cale trans-abdominala. OBSERVATII 1.in pat bolnavul va fi asezat fara perna si se mentine in aceasta pozitie nemiscat.

un trocar subtire sau 1-2 ace de seringa lungi de 10-12 cm prevazute cu mandrin sterilizate. ETAPE DE EXECUTIE 1. . o perna tare (pentru a fi asezata sub bazinul bolnavului). alcool iodat si tinctura de iod.se anunta bolnavul informandu-l despre necesitatea efectuarii punctiei. 3.se completeaza formularul pentru examinarile de laborator. pensa anatomica sterila. un cilindru gradat de 1000 ml.se rade regiunea supra-pubiana si se spala cu apa si sapun.apoi se dezinfecteaza cu alcool si se badijoneaza cu tinctura de iod. .se aleg instrumentele necesare si se sterilizeaza. . .se ofera medicului pensa cu care isi alege acul pentru punctie.se recolteaza urina in eprubetele special pregatite direct din canula acului pentru examene de laborator. 1-2 tavite renale. . . .interventie de urgenta care se practica in cazul unei retentii acute de urina la care nu se poate efectua sondajul vezical. pregatirea bolnavului: . locul punctiei se badijoneaza cu tinctura de iod. . 2-3 eprubete uscate si etichetate.bolnavul este asezat in decubit dorsal. participarea la punctie: . se aplica un pansament steril care se fixeaza cu leucoplast. Se efectueaza numai cand exista pericolul rupturii vezicii urinare prin supra-distensia ei. Materiale necesare: seringa de 5-10 ml sterila cu 1-2 ace sterile pentru anestezie locala. solutie de novocaina 1-2 %. .dupa indepartarea acului de catre medic. musama si aleza curate. pregatirea materialelor necesare: .se pregateste seringa pentru anestezie locala incarcand-o cu solutie de novocaina pe care o oferim medicului. SCOPUL – terapeutic. comprese sterile si leucoplast.se recolteaza urina in tavite renale din care se colecteaza in cilindru gradat.pe pat se aseaza o musama si o aleza curata iar sub bazinul bolnavului se introduce o perna tare. . 2.in timpul punctiei. . mandrinul acului se pastreaza in conditii sterile pana la terminarea drenajului urinar. .toate materialele necesare se aseaza pe o masuta de tratament acoperita cu un camp steril care este transportat langa patul bolnavului.

O.: . * circulaţie – începerea masajului cardiac extern. I. În cazul în care nu reacţionează. Hemoragie intra-vezicala – aceasta se previne prin golirea lenta si incompleta a vezicii. 4.efectuarea punctiei se noteaza in F. notarea in F. RECUNOAŞTEREA STOPULUI CARDIORESPIRATOR În cazul în care găsim o persoană inconştientă.se determina cantitatea si calitatea urinei evacuate. Această verificare nu trebuie să dureze mai mult de 10 secunde. este foarte important s-o aşezăm. Punctie negativa – cand peretele abdominal este prea gros si acul nu a patruns suficient de profund. ELIBERAREA CĂILOR AERIENE .O. cantitatea de urina evacuata si numele medicului executant. a bolnavului cu data. verificăm dacă pacientul are puls. simte”. în care ne apropiem cu urechea de gura victimei. privind spre pieptul acesteia. Privim dacă pieptul victimei se mişcă.. * respiraţie – începerea respiraţiei artificiale. priveşte. În acelaşi timp. întâi de toate. întrebând-o dacă se simte bine. ACCIDENTE 1. ascultăm dacă respiră şi simţim pe obraz respiraţia acesteia. Respiraţia se verifică prin tehnica „ascultă. * alertarea sistemului de urgenţă şi solicitarea de ajutor. mai ales în caz de leziuni. având grijă s-o mişcăm cât mai puţin. cu faţa în sus. Astuparea acului de punctie cu flocoane de fibrina sau tesuturi detasate in timpul punctiei – in aceasta situatie acul se desfunda cu ajutorul mandrinului Primul ajutor în caz de stop cardiorespirator Primul ajutor de bază implică: * recunoaşterea stopului cardiorespirator. verificăm dacă respiră şi dacă are puls. 2. Verificăm dacă persoana răspunde la stimuli. 3. * eliberarea căilor aeriene. pe un plan drept. traume.

Păstrând braţele drepte. Repetăm manevra de 2 ori. 2013 by adid8 . inima nu mai bate şi noi trebuie să înlocuim această funcţie. Un masaj cardiac eficient prelungeşte timpul în care resuscitarea poate fi efectuată. suflăm aerul în pieptul acesteia. Deschidem gura pacientului şi verificăm dacă nu există corpi străini. Trebuie să avem grijă ca pacientul traumatizat să nu aibă fractură de coloană cervicală (posibilitatea de a avea gâtul rupt). După două minute. Odată cu compresiile. lipind buzele noastre de buzele victimei. prin compresiile pe care salvatorul le realizează pe pieptul victimei. 2) frecvenţa compresiunilor urmează să fie de aproximativ 100 apăsări pe minut. Aşezăm podul unei palme pe mijlocul sternului şi podul celeilalte palme peste prima. ne lăsăm cu greutatea corpului astfel încât să deplasăm sternul cu 4-5 centimetri. nu avem voie să facem hiperextensia capului şi trebuie să menţinem gâtul pacientului nemişcat. Sondajul vezical Posted on March 2. în care. punem mâna dreaptă sub gâtul acestuia şi mâna stângă pe fruntea lui. continuăm acordarea primului ajutor de bază până la sosirea ajutorului medical specializat. până la 30-40 de minute. Imediat după aceste manopere. inima se comprimă şi pune sângele în mişcare. evaluăm din nou victima şi verificăm dacă nu şi-a reluat respiraţia spontană şi pulsul. cu degetele aşezate în porţiunea verticală a mandibulei (imediat sub ureche). Tehnica masajului cardiac extern este următoarea: 1) ne aşezăm lângă victimă şi identificăm locul unde urmează să efectuăm compresiile toracice. în care. ridicăm uşor mandibula. apăsând cu mâna stângă fruntea spre spate. III. Acest fapt se realizează prin masaj cardiac extern. În aceste cazuri. se face hiperextensia corpului. îi ridicăm uşor gâtul.) şi în momentul în care a efectuat 30 de compresiuni. În cazul în care persoana dată nu este victima unui traumatism. CIRCULAŢIA În stopul cardiorespirator. după care eliberăm nasul victimei şi trecem la punctul următor. menţinând gura deschisă. Tragem aer în piept şi. care este situat la jumătatea sternului. mai verificăm dacă pacientul şi-a recăpătat respiraţia şi. Trecem apoi din nou la masajul cardiac extern şi ciclul se repetă. Următoarea manoperă este subluxaţia mandibulei. trece la capul victimei şi efectuează două ventilaţii gură la gură. în cazul în care nu respiră în continuare. salvatorul numără (de exemplu „şi unu şi doi şi trei” etc.Dacă victima nu respiră. Aşezat lângă pacient. II. după care eliberăm pieptul. RESPIRAŢIA Cu degetul mare şi arătător de la mâna stângă prindem nasul victimei şi îi presăm nările. În caz contrar. procedăm la începerea respiraţiei artificiale. începem manoperele de eliberare a căilor aeriene.

2. explorator – cand se efectueaza pentru recoltarea unei cantitati de urina in vederea examenelor de laborator sau cand se efectueaza pentru depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare. 2 sonde Foley lungi de aproximativ 15 cm. oxiceanura de mercur 1 la 5000. manusi de cauciuc sterile. materiale pentru toaleta organelor genitale. ser fiziologic. tavita renala. cu varful usor indoit complet rotunjit avand 1-2 orificii laterale aproape de varf. Pregatirea pacientei: – se anunta bolnava. . Pregatirea materialelor: – musama si aleza.Sondajul vezical reprezinta introducerea unei sonde sau cateter prin uretra in vezica urinara realizand astfel o comunicatie intre interiorul vezicii si mediul extern. – medicamente: ulei de parafina steril. SCOPUL: 1. medii de cultura in functie de germenii cautati. bazinet. 1-2 eprubete pentru urocultura. – se izoleaza patul cu un paravan. 2 pense hemostatice sterile. se protejeaza cu musama si aleza. terapeutic – cand se efectueaza pentru evacuarea continutului vezicii in situatia cand aceasta nu se face spontan sau pentru executarea unor procedee terapeutice prin sonda. recipient pentru recoltarea urinei. i se explica necesitata tehnici. casoleta cu tampoane de vata sterile.

tavita renala. – operatia se face de 2-3 ori. – se indeparteaza bazinetul si se aseaza intre coapsele pacientei. – sonda va fi orientata cu varful in sus si se introduce in uretra 4-5 cm. – lubrifiaza sonda cu ulei steril. Tehnica efectuarii sondajului la femei – sondajul se efectueaza in conditii de asepsie perfecta atat pentru pacienta cat si pentru mainile celui ce-l efectueaza si pentru instrumentar.– pacienta este asezata in decubit dorsal cu genunchii departati (pozitie ginecologica). – se indeparteaza perna si patura. A. de sus in jos in directia anusului. – se aseaza bazinetul si se efectueaza toaleta organelor genitale externe. – evidentiaza meatul urinar (locul pe unde iese urina). – dezinfecteaza cu oxiceanura de mercur orificiul uretral. – asistenta imbraca manusile de cauciuc sterile. – se acopera pacienta lasand libera regiunea genitala. . – scoate sonda cu o pensa anatomica sterila si o prinde intre degetul mediu si inelar ale mainii drepte.

– va fi supravegheata in continuare. – primele picaturi de urina se lase sa se scurga in tavita renala apoi urina se colecteaza in recipientele pregatite in functie de scop sau intr-un recipient de colectare. B. capatul liber al il pensam cu o pensa hemostatica iar extragerea sondei se va face cu aceleasi miscari in sens invers. extremitatea libera a acesteia va fi coborata printr-o miscare in forma de arc pentru a-i usura trecerea/inaintarea ei prin vezica. – tehnica se noteaza in F.– paralel cu inaintare sondei. Pregatirea psihica a pacientului: – pacientul este anuntat explicandu-i-se inofensivitatea tehnicii. – dupa ce urina a fost recoltata. a bolnavului precizand: numele celui care a efectuat-o. cantitatea de urina recoltata si aspectul macroscopic al urinei. . Tehnica efectuarii sondajului la barbat: – pregatirea instrumentelor si a materialelor sunt aceleasi ca si pentru sondajul vezical al femei. Ingrijirea ulterioara a pacientei: – se efectueaza toaleta regiunii vulvare – pacienta este ajutata sa se imbrace si sa se instaleze comod in pat.O.

– bolnavul este asezat in decubit dorsal cu picioarele intinse
si usor departate;

– se izoleaza patul cu un paravan;

– se acopera bolnavul lasand libera numai regiunea
genitala;

– se face toaleta organelor genitale externe;

– sub bazinul bolnavului se aseaza o perna tare, musama si
aleza;

– se aseaza tavita renala intre coapsele bolnavului;

Efectuarea tehnicii:

– asistenta imbraca manusile de cauciuc sterile;

– alege sonda cu care efectueaza sondajul folosind o pensa
anatomica sterila;

– sonda este lubrifiata;

– asistenta dezinfecteaza meatul urinar cu ser fiziologic
steril si oxiceanura de mercur;

– intre degetele inelar si mic ale mainii drepte se prinde
extremitatea libera a sondei si cu ajutorul unei pense sterile
tinuta in aceiasi mana apuca sonda in imediata vecinatate
a varfului;

– introduce varful sondei in meatul urinar si impinge usor cu
pensa in timp ce cu mana stanga intinde penisul cat mai
bine pentru ca sa dispara cutele transversale ale mucoasei

uretrale care ar putea impiedica patrunderea sondei in
vezica;

– daca pe parcursul inaintarii sondei aceasta intalneste
obstacole anatomice sau functionale sau daca se produc
spasme, asistenta retrage sonda si pregateste o alta de
calibru mai mic (sonda Thieman);

– patrunderea sondei in vezica se semnaleaza prin
scurgerea urinei prin sonda;

– sonda se fixeaza cu leucoplast pana se evacueaza urina;

– urina se recolteaza in eprubetele sau recipientele
pregatite in functie de examenele de laborator ce se vor
efectua;

– restul urinei se capteaza in tavita renala sau intr-un alt
recipient;

– indepartarea sondei se va face cu ajutorul unei pense
anatomice dupa ce extremitatea libera a fost inchisa prin
comprimare;

Ingrijirea ulterioara a pacientului:

– dupa indepartarea sondei se efectueaza toaleta organelor
genitale externe;

– pacientul este ajutat sa se imbrace si se schimba lenjeria
de pat daca este nevoie;

– tehnica se noteaza in F.O. a bolnavului mentionand
cantitatea de urina recoltata, aspectul macroscopic, numele
persoanei care a efectuat-o si eventualele accidente sau
incidente;

COMPLICATII

Dupa sondaj pot aparea 2 categorii de complicatii: imediate
si tardive;

Complicatii imediate:

1. Lezarea traumatica a mucoasei uretrale. Aceasta se
obtine prin hemoragie de diferite grade. In aceasta situatie
se impune introducerea imediata a tehnicii.

2. Crearea unei cai false prin fortarea sondei – se previne
prin efectuarea sondajului cu blandete, cu rabdare, fara sa
se forteze inaintarea sondei.

3. Astuparea sondei in cursul evacuarii vezicii – ne dam
seama dupa intreruperea curentului de urina. Sonda se
destupa prin insuflare de aer sau injectarea a cativa ml de
solutie dezinfectanta.

Complicatii tardive:

Infectii – prin introducerea germenilor patogeni prin
intermediul manevrelor si instrumentelor nesterile.

PRECIZARI

1. Nu se vor exercita presiuni externe asupra hipogastrului
pentru a accelera evacuarea urinei. Continutul vezical
trebuie sa se evacueze singur datorita elasticitatii vezicii
urinare.

2. Golirea brusca a vezicii destinse in special la persoanele
in varsta poate provoca hemoragie. De aceea evacuarea se
va face incet iar daca vezica nu a fost prea destinsa, se va

Poziţia bolnavului: . iar durata de introducere a conţinutului va fi de 15 – 20 min.lichidul se introduce lent – irigatorul se fixează pe stativ la o înălţime de 50 – 70 cm de orificiul anal. coapsa stângă flectată pe abdomen şi gamba stângă flectată pe coapsă 47 .explorator . Definiţie: – Clisma reprezintă manevra de introducere a unei substanţe lichide prin anus.face partial. prin reflexe mienterice. iniţiază. Scopul clismelor poate fi: .Clisma evacuatorie: .se unge canula cu vaselină sau ulei . Tehnica efectuării clismei: . lipide) şi apă. .distensia colonului.decubit lateral drept cu membrul pelvin drept întins. 2.se evacuează aerul din tubul de cauciuc .se scoate canula .explorarea lumenului. la început bolnavul stă în decubit lateral drept (examinare de profil a rectului). . Obiective: La baza acţiunii unei clisme stau cele două funcţii de bază ale colonului: .se introduce în canalul anal în direcţia ombilicului 3 – 4 cm. apoi se întoarce în decubit dorsal. CLISMELE (Spălătura intestinală) 1. regim hidric. urmand ca restul de urina sa se elimine printr- un nou sondaj dar dupa cateva ore.se închide robinetul canulei de ebonită .mucoasele rectală şi colică au capacitatea de a absorbi anumite substanţe (aminoacizi.terapeutic . integrităţii mucoasei rectului şi colonului cu substanţe radioopace.motilitatea .pentru clismele exploratorii. în intestinul terminal.explicarea menevrei ce urmează a fi efectuată bolnavului . medicaţie purgativă. terapeutice este necesară golirea colonului cu clisme evacuatorii. unde peristaltice puternice care împing conţinutul colic (lezarea plexului Auerbach împiedică producerea mişcărilor peristaltice) . de către substanţa introdusă prin clismă. a supleţei pereţilor.evacuator .la clisma exploratorie. apoi se îndreaptă vârful canulei spre promontoriu şi se introduce 2 – 3 cm . glucide.absorbţia 3. Pregătirea bolnavului : .se deschide robinetul . sub ecranul aparatului roentgen.

la pacientii cu interventii laborioase. existenţa eventualelor formaţiuni sau ulceraţii) .după eliminarea substanţei baritate se face o insuflaţie cu aer în colon şi se examinează încă o dată (în strat subţire – proba Fischer) . peretele gastric subminat patologic se poate fisura în cursul manoperei:  .în intervenţii pe stomac sau în cazul unei anestezii generale la un pacient cu conţinut gastric abundent  . distensia pereţilor. compresiunea realizată la nivelul cavităţii toracice de către stomacul dilatat conduce la complicaţii de vecinătate pentru pacienţii:  . umplerea colonului.bolnavul face câteva mişcări în pat într-o parte şi alta şi reţine lichidul prin contracţie voluntară a anusului până la senzaţia imperioasă de scaun. la care apare ileusul dinamic si varsaturile sau in dilataţii gastrice acute postoperatorii. 2.se introduce lent substanţa baritată examinându-se colonul până la valva ileocecală (progresia substanţei. în cazul:  .. Scop diagnostic: obţinerea unor produse patologice din stomac.in pregătirea preoperatorie  .cu insuficienţă respiratorie de diverse cauze .  . Se face în urmatoarele situaţii:  .analizei biochimice a unei substanţe ingerate accidental. .Clisma exploratorie: . voluntar sau în cursul unui act criminal  .mucoasa reţine bariul pe toată suprafaţa sa (lizereul de siguranţă).Interval mai mare de 2-3 ore de la ingestia de substanţe chimice caustice.cu tuberculoză pulmonară avansată sau în evoluţie  . Scop terapeutic: golirea conţinutului gastric şi curăţarea mucoasei gastrice de elemente patologice restante la acest nivel.Ulcere sau cancere gastrice cu suspiciune de perforatie  . o 2.in ingestii accidentale sau voluntare de substanţe toxice (diluare + neutralizare + evacuare)  .in staze gastrice prelungite însoţite sau nu de dilataţie gastrică şi procese fermentative (stenoze pilorice).in perioada postoperatorie.unor infecţii specifice ( bacilii Koch din TBC) Are ca şi contraindicaţii situaţiile în care: o 1. Spălătura gastrică 1. peristaltica.

masurind distanta de la nas la lobul urechii si apendicele xifoid si se marcheza locul . dar rapid o . facies congestionat sau alte reactii. . daca este agitat va fi tinut de alta persoana .  .se introduce sonda cu capatul proximal orientat spre partea posterioara a faringelui.se penseaza capatul extern cu o pensa hemostatica o .se pastreaza lichidul rezultat pentru analize diverse o . rugam pacientul sa inghita. se sterge regiunea periorala.se umezeste sonda sau se lubrefiaza cu un lubrefiant hidrosolubil . se aseaza copilul in pozitie comoda .daca pacientul este constient si cooperant.cu insuficienţă cardiacă decompensată  .se aseaza pacientulin decubit dorsal cu toracele ridicat sau sezind (functie de starea de constienta) .se spala mainile cu apa si sapun si se pun manusi sterile .se aspira continutul gastric cu o seringa.se indeparteaza materialele de protectie. apoi. golind continutul in recipientul de colectare. o . se verifica pozitia ei prin aspirare cu o seringa sterila.se protejeaza lenjeria de pat si corpul cu un material impermeabil . se umple palnia cu solutie de spalatura. al carei ambou se adapteaza la capatul distal · spalatura propriu-zisa : o .cand sonda a ajuns la arcada dentara cu marcajul efectuat. sincronizind miscarile de deglutitie cu cele de respiratie si cu introducerea sondei. se coboara mai jos de nivelul epigastrului.se repeta pana solutia rezultata este curata o .se aproximeaza pe sonda lungimea care trebuie introdusa. ridicind-o deasupra nivelului capului pacientului si cand din lichid mai ramine in palnie doar 1-2 cm .se ataseaza palnia la capatul extern al sondei.se pregatesc materialele necesare .cu anevrisme de vase mari la emergenţă Materiale necesare : · sonda gastrica de dimensiuni adecvate varstei · seringi sterile · manusi sterile · recipient cu lichid pentru spalatura (apa sterila la nou-nascut si la sugar ) · recipient pentru depozitarea lichidului gastric · palnie · pense hemostatice · antidot · lubrefiant steril pentru sonda · leucoplast · material pentru dezinfectia mainilor · material pentru protectia patului si lenjerie de pat Tehnica: · prima conditie este sa ne asiguram de permiabilitatea oro – faringo -esofagiana · introducerea sondei . o . dar se reia tehnica . daca este posibil. Se extrage sonda de urgenta daca se observa agitatie sau tuse. .se extrage sonda cu blindete. i se explica in ce consta tehnica si ce trebuie sa faca pentru afi de scurta durata si corecta. Daca se foloseste o sonda cu calibrul mic se introduce solutia cu seringa .

SISTEME DE BANDAJARE

Indicatii unui Bandaj sunt:

· fixare a pansamentului în regiuni în care plasturele adeziv nu îsi atinge
scopul (extremitati, regiune cefalica, plagi periarticulare);

· fixarea pansamentelor unor plagi situate în regiuni supuse traumatismelor în
timpul activitatii (mâna, picior);

· efectuarea unui pansament compresiv;

· imobilizare temporara a unor traumatisme ale membrelor (entorse, luxatii,
fracturi).

Principii de Efectuare a unui BANDAJ:
· punctul de plecare si de terminare trebuie sa fie la distanta de plaga;
· la membre, înfasarea se începe de obicei de la extremitate spre radacina (în sensul
circulatiei de întoarcere); la mâna, picior se începe dinspre proximal spre distal (prin
benzi de fixare);
· sa acopere în întregime pansamentul;

· sa fie elastica (sa nu jeneze circulatia) - pe traiectul vaselor mari se aseaza peste un
strat de vata;

· sa nu produca dureri (zonele iritate, nervii sa nu fie comprimate exagerat) · sa
permita miscarile articulatiilor peste care trece.

Tehnica

Materiale necesare:
1. Substante antiseptice - realizeaza curatirea si dezinfectia plagii si a tegumentelor
din jur:
· alcool
· tinctura de iod
· apa oxigenata
· cloramina
· betadina
· acid boric

2. Materiale care realizeaza protectia plagii – trebuie sa fie usoare, sa nu fie iritante
pentru tegumente, sa se poata steriliza, sa aiba putere absorbanta, sa se opuna
patrunderii germenilor din afara, sa realizeze o compresiune elastica a plagii:
· comprese din tifon (pânza rara de bumbac): capacitate de absorbtie mai mica decât a
vatei;
· vata hidrofila (bumbac prelucrat si degresat)

3. Mijloace de fixare:
· galifix (mastisol) - solutie de colofoniu

· leucoplast (se aplica pe tegument ras si degresat; este impermeabil pentru aer);
· bandaj - realizeaza „înfasarea” chirurgicala

4. Instrumentar chirurgicale – pense, foarfece

5. Alte materiale:
· benzina, neofalina, acetona: realizeaza degresarea tegumentului (necesare pentru
îndepartarea galifix-ului de pe tegument);
· unguente: protectia tegumentelor din jurul unei plagi secretante – cutaden, dermazin,
jecolan, jecozinc, tetraciclina.
· mesa - banda sterila de tifon utilizata cel mai frecvent în scop hemostatic, dar si pentru
a permite eliminarea secretiilor dintr-o plaga sau cavitate în care este introdusa mesa;
· aleze - bucati mari de pânza, inextensibila, cu rol de a solidariza o regiune operatorii
(plaga operatorie abdominala mare la pacient obez).

TIMPII DE EFECTUARE A UNUI PANSAMENT:
1) pregatirea medicului pentru pansament (manusi sterile, servire de catre asistenta
cu instrumentele necesare);

2) dezlipirea vechiului pansament, îndepartarea vechiului pansament (cu blândete,
eventual dupa umezire cu apa oxigenata, cloramina

3) curatirea si dezinfectarea tegumentelor din jurul plagii, centrifug cu un tampon de
vata sterila îmbibat cu alcool, iod

4) tratamentul plagii - în functie de natura sa si momentul evolutiei:

 - plagi operatorii cu evolutie aseptica: nu necesita tratament special,
în afara de scoaterea tuburilor de dren, a firelor sau agrafelor;

 - plagi secretante: necesita curatire (spalare cu solutie antiseptica,
excizie a tesuturilor mortificate),

 - evacuare a colectiilor (seroame, hematoame): scoatere a 1-2 fire
sau deschiderea plagii cu un stilet butonat sau o pensa

 - colectii purulente:

o deschidere larga,

o spalarea si

o drenarea plagii

 - plagi accidentale:

o curatare de resturi vestimentare sau telurice,

o debridare,

o regularizare,

o lavaj antiseptic,

o eventual suturare;

5) protectia plagii: stratul de comprese trebuie sa depaseasca marginile plagii, iar
grosimea sa nu fie mai mare de 1-2 comprese (pentru a realiza o buna capilaritate);

6) fixarea pansamentului: galifix, leucoplast, fesi.

Tehnica efectuarii unui bandaj:
· membrul sau regiunea care urmeaza a fi bandajata se aseaza in pozitia care va trebui
mentinuta dupa pansament

· rola de tifon se tine cu mana dreapta iar capatul liber cu mana stanga si se
bandajeaza de la stanga la dreapta (in sensul acelor de ceasornic) si de jos in sus,
fara a se desfasura tifonul in aer

· se incepe bandajarea cu 2-3 ture de fasa suprapuse pentru fixare, iar apoi se vor aplica
ture de fasa de jos in sus, fiecare tura acoperind jumatatea de fasa anterioara

· se termina tot prin 2-3 ture de fasa de fixare; fixarea se realizeaza astfel deasupra si
dedesubtul plagii, niciodata pe plaga; de asemenea legarea bandajului la final nu se face
in dreptul plagii

· daca nu este necesara realizarea hemostazei bandajul nu trebuie sa fie foarte
strans.

Tipuri de bandaje:
1. BANDAJUL CIRCULAR:
- se aplica cateva ture de fasa circular, la nivelul zonei afectate;
- acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei
2. BANDAJUL INCRUCISAT sau in forma de "8":
- se aplica 1-2 ture circulare iar apoi urmatoarele ture de fasa se aplica oblic, in forma
cifrei 8, dand in final aspectul de "Spic de Grau";
- este utilizat pentru bandajarea articulatiilor, regiunii occipitale, gatului, antebratului,
pieptului
3. BANDAJUL IN FORMA DE SPIRALA:
- se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu acoperirea turei
precedente la 2/3;
- se foloseste la traumatismele cutiei toracice, abdomenului, mainilor, picioarelor,
degetelor.

4. PANSAMENTUL CU CORNISOR:
- cornisorul este o bucata de fasa sau panza in forma triunghiulara, care se poate
folosi si la imobilizarea membrului superior in cazul fracturilor;
- se foloseste la bandajarea minilor, picioarelor, corpului
5. PANSAMENTUL TORACELUI SAU ABDOMENULUI:
- se aplica pe peretele abdominal sau toracic pansamente de dimensiuni mai mari decat
plaga, care se fixeaza cu ajutorul unor benzi de leucoplast pe patru laturi ca o rama de
tablou;
- daca este vorba de o plaga toracica penetranta se va fixa doar cu pe trei laturi, a patra
ramanand nefixata pentru a functiona ca o supapa;
- in cazul plagilor abdominale eviscerate se va folosi pansament umed
6. CAPELINA:
- este bandajul clasic al capului, care se realizeaza cu fasa, incepand cu 2 ture circulare
trecute pe frunte, deasupra sprancenelor si pavilioanelor urechii, dupa care se trece

lanţete sterile.Cantitate mica de sânge . . . . la sugari .1%) .Precizie .Gradul de eroare este foarte mic (aprox. .dispozitiv de înţepare.Înţepare fără durere . . într-un timp foarte scurt.Glucometru. de obicei dinpulpa degetului sau din lobul urechii sau regiune calcaneana . . . .la sfarsit capetele feselor se fixeaza cu cateva ture circulare. pana cand acopera tot capul.Glucotestul are la bază o tehnologie avansată care permite monitorizarea glicemiei simplu şi precis. se preleveaza sange capilar. dar si-n conditii de spital.GLUCOtestul este un sistem test de asistenta pentru investigarea nivelului de glucoza in sange.Glucotestul este cel mai performant sistem de măsurare a glicemiei datorita avantajelor sale unice: . .succesiv dinspre radacina nasului si spre ceafa. Masurarea Glicemiei cu Glucotestul .Prelevarea probei de sânge din zone alternative . Este utilizat de pacientilor cu diabet zaharat la domiciliu . de mai multe ori.Sistemul test conţine: .Glucometrul necesita pentru analiza o proba de sânge redusa cantitativ.teste. 0.soluţie de control. in urgente pentru determinarea rapida a glicemiei.Glucometru poate preleva proba de sânge necesara testării din zone alternative . .

curat şi cald. iar acest lucru porneste automat glucometrul .Se aplică imediat proba prelevată pe bandeleta de test.Se atinge picătura de sânge de zona albă din capătul .Capatul cu 3 liniute negre al bandeletei de test se introduce in fanta pentru bandeleta si se impinge inauntru pana cand se opreste.Lanţetele sunt de unică folosinţă. .La pornire.Solutiile antiseptice nu se folosesc deoarece influenteaza negativ masuratoarea . ziua si mesajul "Aplicati proba de sange" de obicei sub forma grafica "picatura de sange". glucometrul va afisa ora. iar acest lucru indica faptul ca glucometrul este pregatit sa se aplice proba de sange pe bandeleta de test pentru glicemie Cum se obtine picatura de sange? .Nu se stoarce locul înţepării. Tehnica de recoltare a sangelui pentru GLUCOTEST . datorita construcţiei speciale a dispozitivului de înţepare.La aruncarea lanţetelor folosite.Înainte de a preleva o probă de sânge din pulpa degetului. . .Înţeparea este nedureroasa. luna. .Pentru a încălzi locul prelevării.Se utilizează o lanţetă nouă la fiecare monitorizare.. dupa prealabila verificare a etalonarii cu bandeleta -martor . se freacă pielea energic timp de câteva secunde sau se aplică o compresă caldă. .Se scoate o bandeleta de test din folie.Se utilizează dispozitivul de înţepare pentru a obţine o picătură de sânge. . . locul prelevării trebuie sa fie uscat. se spală cu apă caldă. acul având o cursa calculata cu exactitate.In primul rand mainile pacientului trebuie sa fie spalate cu apa calda si sapun iar apoi sa fie sterse si uscate . se respectă normele in vigoare privind gestionarea deseurilor rezultate din practica medicala Aplicarea picăturii de sânge pe bandeleta de test ..

bandeletei de test. .Daca nu începe numărătoarea inversă: înseamnă că nu s-a aplicat o cantitate suficientă de sânge pe bandeleta de test.Se aplică o a doua picătura de sânge pe bandeletă la cel mult 30 secunde de la prima aplicare. Aplicarea picaturii de sange pe bandeleta de test Oprirea glucometrului .Se respecta normele mentionate anterior referitor la aruncarea bandeletei . . .Dacă nici acum nu începe numărătoarea inversă şi au trecut mai mult de 30 secunde. . se opreşte glucometrul.Sângele va fi absorbit în bandeletă şi aparatul începe testarea. . foaia de . . se încearcă din nou cu o nouă bandeletă.Se notează valoarea glicemiei în fişa de consultaţii.Pe ecranul de afişaj se vede numărătoarea inversă.Glucometrul se opreste automat cand bandeleta de test este scoasa din fanta aparatului . se aruncă bandeleta de test.Rezultatul testării glicemiei apare pe ecranul de afişaj şi este stocat în memoria glucometrului.

Daca aglutinarea nu se produce. pe lama. aantigenelor omoloage A. Reactivii au fost testati prin mai multe metode. cat si aglutinogen B . au o aviditate mult mai mare decat cele de sursa umana. B. 4-5 ml sange venos. Sange/e apartine grupei B III. fara anticoagulant. proteinelor serice si a lipidelor pentru determinari cantitative de laborator se face in sticlute simple. Sangele apartine grupei AII. 1. Daca aglutinarea se produce in ambele seruri-test. dupa 3-4 secunde. Face parte.Valoarea normala a glicemiei este intre 90-120 mg glucoza la 100 ml sange !!! .Viteza de lucru depinde de tipul aparatului. la temperatura camerei. Apartine grupei 0I. din grupa AB IV.Recoltarea glicemiei . in dreptul fiecarei picaturi de ser. Daca aglutinarea se produce in serul ANTI. se picura cate o picatura de ser ANTI A respectiv ANTI B. inseamna ca sangele de cercetat are aglutinogen B. deci. 2. . apar primele semne de aglutinare. inseamna ca sangele cercetat are aglutinogen A. . respectiv B. Pe o lama cu godeuri. inseamna ca sangele contine atat aglutinogen A.observaţie sau biletul de trimitere. Metoda de lucru: Se foloseste sange venos 3-4 ml. iar reactia este completa dupa un minut. Metoda Beth-Vincent cu ser anti-A anti-B Anticorpii monoclonali ANTI A si ANTI B sunt de tip IgM si produc aglutinarea directa. alaturi. cu coltul unei lame sau cu bagheta de sticla. 4. sunt specifici. 3. inseamna ca sangele cer cetat nu are aglutinogenul. se adauga cate o picatura de eritrocite de determinat (picatura de 10 ori mai mica decat picatura de ser). Daca aglutinarea se produce in serul ANTI A. dar in general este de cca 10-30 sec . picaturile de ser se omogenizeaza cu cele de eritrocite.

restabilirea masei sanguine și asigurarea numărului de globule roșii în caz de hemoragii. .metoda Beth-Vincent: vom avea in seruri test :  Anti A si Anti B-pozitiv  Anti A-negativ  Anti B-pozitiv  pentru grupa AB.metoda Beth-Vincent: – vom avea in seruri test:  Anti A si Anti B negativ  Anti A -negativ  Anti B –negativ  pentru grupa A – metoda Beth-Vincent: vom avea in seruri test:  Anti A si Anti B-pozitiv  Anti A-pozitiv  Anti B-negativ  pentru grupa B.  pentru grupa 0. prin introducerea în sângele primitorului a . . plasmă sau globule roșii în sistemul circulator al unui bolnav.metoda Beth-Vincent:vom avea in seruri test :  Anti A si Anti B-pozitiv  Anti A-pozitiv  Anti B-pozitiv – pozitiv inseamna – aglutinare prezenta pe lama – negativ inseamna – aglutinare absenta Tehnica transfuziei de sânge TRANSFUZIA DE SÂNGE Prin transfuzie se înțelege introducerea de sânge. anemii sau stări de șoc.stimularea hematopoiezei (transfuzii mici și repetate). Indicaţii Transfuzia are următoarele indicații importante: .mărirea capacității de coagulare a sângelui.

Nu există aglutinine naturale specifice față de factorul Rh. Transfuzia se poate face: . coagulare intravasculară diseminată. Incompatibilitatea de factor Rh poate produce accidente posttransfuzionale. în primul rând. B(III) și AB (IV). Pe eritrocite se mai găsește un aglutinogen numit „factorul Rhesus” sau Rh.indirect – cu sânge conservat. Transfuzia directă nu se mai practică. Pungile cu sânge de transfuzat conțin de obicei 250. De aceea.direct – cu sânge proaspăt. B și Rh. trombocitopenie. În sânge există aglutinogene care sunt fixate pe eritrocite și aglutinine. anticorpi provocați prin transfuzii repetate cu sânge Rhpozitiv.depurația organismului prin înlocuirea totală sau parțială a sângelui încărcat cu substanțe toxice. cu sânge proaspăt. lues. 400 sau 450 ml sânge. Grupele sanguine sunt: O(I). Cu ocazia transfuziilor. conținând aglutinogenul Rh. HIV. Trebuie să existe o identitate antigenică între sângele donatorului și cel al primitorului. 350. la gravide. Condiția realizării transfuziei este cea de compatibilitate între sângele donatorului și cel al primitorului. . VHB. Transportul sângelui conservat de la stația de recoltare și conservare la punctul de transfuzie se face în . trebuie să existe și o compatibilitate în sistemul Rh. mergând uneori până la moarte. în caz de hemofilie. A(II). ci se folosește sângele conservat. malarie sau alți germeni. . Determinarea factorului Rh se va face. noi cantități de elemente necesare procesu-lui de coagulare. Donatorii se verifică să nu aibă eventuale infecții transmisibile cu virus hepatic C. în mod special. Factorul Rh se poate găsi pe eritrocite independent de aglutinogenele din sistemul ABO. se determină grupa sanguină și Rh-ul primitorului. Cele mai importante aglutinogene sunt: A. Ele pot apărea sub formă de anticorpi de imunitate la persoanele Rh-negative.

prenume și data nașterii. de calibru mare.bolnavul își va evacua vezica și intestinul gros. introdus în eprubete cu nume.în caz de urgență nu se va ține cont de starea de umplere a stomacului. apoi urmează plasma. . Se utilizează întotdeauna set de transfuzii cu filtru. . Scuturarea pungilor este interzisă. +6ºC. Nu se adaugă medicamente. Trusa pentru perfuzat sânge. Tehnica transfuziei de sânge Prima dată se face determinarea grupei sanguine ABO și Rhesus a primitorului din 10 ml sânge proaspăt. va fi păstrat la frigider la +4.asistenta pregătește bolnavul.transfuzia de sânge se execută în salon la patul bolnavului. Pentru transfuzia preparatelor care conțin eritrocite trebuie ca sistemele ABO și Rhesus să fie compatibile. Pregătirea bolnavului . se sedimentează în 3 straturi. cel puțin numărul 17 G. Sângele păstrat câteva ore la frigider cu punga suspendată. Pe calea intravenoasă de acces nu este permis să se introducă decât soluție 0. ambalată și sigilată. Înainte de a fi transfuzat. folosind acul special de perfuzieintravenoasă continuă.9% de NaCl. Sângele sosit de la punctul de transfuzie se utilizează imediat. transfuzia se face pe nemâncate. de răsturnare a pungii. se folosește numai o dată apoi se aruncă. . următorul strat cuprinde trombocitele și leucocitele. sângele va fi omogenizat prin câteva mișcări fine.bonavul va fi așezat în decubit dorsal. . În caz contrar. Se folosește calea venoasă de acces. . Stratul inferior conține hematiile. frigidere portabile sau valize izoterme în care se introduce un lichid de răcire la +4º. + 6ºC.

.asistenta va supraveghea în permanență atât starea bolnavului cât și modul de funcționare a aparatului. .numărul picăturilor se poate urmări la 30-60 minute. Acestea pot fi: 1. . .dacă sângele nu se mai scurge. în primul rând.după terminarea transfuziei se vor păstra 5-10 ml sânge pentru verificări ulterioare. bine învelit. .dacă sângele va coagula pe ac se va schimba acul.se acoperă brațul bolnavului cu un câmp steril. .temperatura camerei va fi cea optimă. .imediat după terminarea transfuziei bolnavul poate bea lichide călduțe. Este unul dintre cele mai grave accidente posttransfuzionale. manifestându-se sub forma șocului hemolitic.se scoate aerul din punga cu sânge de transfuzat. .după transfuzie.cantitatea de sânge administrată. . iar după două ore se poate alimenta. precum și numele transfuzorului se notează pe foaia de observație a pacientului. Acesta trebuie recunoscut la timp. asistenta va verifica permeabilitatea tuburilor (să nu se formeze un cheag) cât și poziția acului în venă . pacientul va rămâne în pat.pacientul va fi bine învelit pentru a evita frigul și frisoanele.se controlează ritmul de scurgere de 10-15 picături/minut. . . . Supravegherea bolnavului în cursul transfuziei . . Accidente transfuzionale și posttransfuzionale În acest sens asistenta trebuie să cunoască.pacientul nu va fi lăsat singur nici un minut. cauzele accidentelor. B. eventual cu 1-2ºC mai ridicată.se pune punga pe un stativ. Incompatibilitatea de grup în sistemele O. . A. în caz că vor apărea accidente posttransfuzionale tardive.în caz de accidente posttransfuzionale se va anunța imediat medicul.se puncționează vena și se fixează acul și amboul tubului cu leucoplast.brațul bolnavului poate fi imobilizat într-un jgheab special. . . pentru că poate fi fatal. .

eventual. frison. stop cardiac. dispnee. cafea). apare insuficiența renală cu anurie. tensiune arterială scazută. hematurie (hematiile distruse eliberează hemoglobina pe cale urinară). dureri lombare. Transfuzia sângelui neîncălzit poate provoca hemoliză cu insuficiență renală. hemoptizie.   Embolia pulmonară cu cheaguri se manifestă ca un accident Bolnavul devine cianotic. 2. care se manifestă prin simptomele insuficienței cardiace acute: tahicardie. Introducerea aerului în vasele sanguine este o complicație rară și apare dacă sângele se administrează sub presiune. inclusiv aparatul de oxigen. Sângele hemolizat produce fenomene asemănătoare șocului transfuzional. spre deosebire de frisonul care apare la incompati-bilitatea de grup. agitat. asistenta va încălzi bolnavul cu pături și termofoare și îl va hidrata cu băuturi calde. Asistenta îi va administra oxigen.   Sângele infectat cu VHC. vâjâituri în urechi. dureri toracice. trusa pentru intubație traheală. șoc posttransfuzional.   Sângele infectat cu germeni virulenți provoacă frisoane foarte puternice. VHB. se blochează glomerulii renali. dispnee. care apar de obicei la una-două ore de la terminarea transfuziei. Semnele precoce se manifestă prin frison. începe hidratarea cu lichide călduțe pe cale bucală și pregătește trusa de prim- ajutor în caz de accidente post-transfuzionale. îi recoltează urina. Până la venirea acestuia învelește bine bolnavul. paloare. asistenta întrerupe imediat transfuzia și avertizează medicul. acidoză. tahicardie. care debutează chiar în timpul transfuziei. Apare puls slab. după trecerea perioadei de incubație. 3. tusește și are dureri toracice. Transfuzia de sânge se face obligatoriu izogrup: bolnavii cu Rh-negativ vor primi sânge doar de la donatori Rhnegativi. Asistenta va opri transfuzia. va anunța medicul și se va pregăti cardiotonice și opiacee.cefalee. 4.   La apariția primelor simptome de alterare a stării generale cu: senzația de frig. Asistenta va înștiința medicul la primele semne. spirochetta pallida nu provoacă reacții imediate. îi va face respirație artificială sau va pregăti. 5. HIV. cianoză. stare generală alterată. Până la intervenția medicului. ușor excitante (ceai. . scăderea tensiunii arteriale.ci tardive.dureri lombare. cianoză. Administrarea într-un ritm accelerat a unei mari cantități de sânge poate provoca dilatația acută a inimii. Transfuzia unui sânge alterat.deces. dispneic.

Activitatea electrica a inimii poate fi detectata de la nivelul pielii prin niste mici discuri metalice. pe o suprafata plana · se ataseaza la priza · daca pacientul este deja cuplat la un monitor cardiac se vor indeparta electrozii acestuia · se verifica aparatul de EKG sa aiba hartie de printat . pe care o inregistreaza pe hartie. este analizata de aparat si mai apoi de catre medic. Materiale necesare: · aparatul de EKG · harie pentru tiparit · comprese · gel. denumite electrozi. determinate de un dezechilibru electrolitic -semne de inflamatie a sacului ce inconjoara inima (pericardite). O electrocardiograma nu prevede aparitia unui infarct miocardic. Acestia sunt conectati la un aparat ce transforma impulsurile electrice intr-o reprezentare grafica. In timpul electrocardiogramei electrozii sunt atasati de piele la nivelul toracelui. Pregatirea echipamentului: · se plaseaza aparatul in apropierea patului pacientului. Aceasta reprezentare grafica.ECG) este un test ce masoara impulsurile electrice ale inimii. O electrocardiograma poate sa arate: -dovezi ale maririi de volum a inimii -semne ale unui flux sanguin insuficient la nivelul inimii -semne ale unor leziuni noi sau vechi ale inimii (infarcte) -probleme ale ritmului cardiac (aritmii) -modificari ale activitatii electrice. bratelor si picioarelor. Tehnica efectuarii EKG-ului Electrocardiograma (EKG. ce apare sub forma unei linii.

se verifica ca picioarele pacientului sa nu atinga tablia patului .se verifica daca traseul inregistrat indica pozitionarea corecta a electrozilor .daca EKG-ul trebuie facut la o femeie. V5 .se vor expune etremitatile mainilor si picioarelor pentru a atasa electrozii .la jumatatea distantei dintre V4 si V6.se explica procedura pacientului si faptul ca nu va trebui sa vorbeasca si sa se miste in timpul acesteia . cu mainile pe langa el .daca anumite zone prezinta pilozitate crescuta aceatsa va trebui indepartata prin radere sau scurtare .se deschide EKG-ul si se lasa cateva secunde sa apara traseul . nu pe muschi.spatiul 4 intercostal in stanga sternului. V3 – la jumatatea distantei dintre V2 si V4 . verde pentru piciorul stang) . Efectuarea: .se aplica gel pe locurile de plasare a electrozilor. sa stea nemiscat si sa nu vorbeasca ü se printeaza rezultatul . negru. electrozii se vor plasa sub sani . negru pentru piciorul drept. V2. la acelasi nivel cu V4 (adica. violet) .se confirma identitatea pacientului ü se seteaza aparatul conform cerintelor de plasare a electrozilor . pentru a nu interfera cu activitatea aparatului . de la dreapta pacientului spre stanga : rosu.se vor aplica electrozii pe zone plate.electrozii de pe piept se vor aseza astfel: V1 – spatiul 4 intercostal in dreapta sternului. verde. V6. galben. Nu se va folosi alcool deoarece poate distruge electrozii . maro.se aseaza pacientul in decubit dorsa in pat. negru. galben pentru mana stanga.spatiul 5 intercostal in dreptul liniei de mijloc a axilei.se cere pacientului sa se relaxeze si sa respire normal. conform indicatiilor de pe electrozi si culorilor ajutatoare ( rosu pentru mana dreapta. V4 – spatiul 5 intercostal in dreptul liniei de mijloc a claviculei.se verifica electrozii sa fie curati si apoi se aplica pe extremitatile mebrelor.

se indeparteaza electrozii.butelie de oxigen (de 300 . 2 — reductor de presiune .statie centrala de oxigen sau microstatie  .4 — manometre . se ajuta sa se acopere.imbogatirea aerului cu oxigen in scopul combaterii hipoxiei (oxigenarea redusa a tesuturilor)  . care indica volumul in litri de oxigen pe minut) si se modifica cu ajutorul barbotorului  a — butelia de oxigen cu : 1 — robinetul bombei . ADMINISTRAREA OXIGENULUI Aceasta actiune terapeutica are drept tinta:  . Administrarea oxigenului se face cu: .10. presiunea se regleaza cu reductorul de presiune (debitmetrul. se sterg electrozii si se strange aparatul de EKG . 3. . se sterge pacientul de gel.) Pentru a se putea administra.ameliorarea concentratiei de oxigen in sange Surse de oxigen:  . 9 — tub spre bolnav. 7 — lant de fixare b — umidificator (detaliu) cu 8 — oxigen de la butelie . 5 — robinet de închidere .000 litri oxigen comprimat la 150 atm. 6 — robinet de reglare a presiunii de iesire a oxigenului .

schimbandu-se de la o nara la alta. Se impune racirea cu gheata.ochelari  .se fixeaza dupa urechi si prezinta 2 mici sonde de plastic care patrund in nari.se introduce cateterul cu miscari blande paralel cu palatal osos si perpendicular pe buza superioara  .sonda sau cateter nazal  . realizeaza o circulatie deficitara a aerului.se fixeaza sonda cu leucoplast  .masca  . Debitul de 10-12 l/minut. Se introduce in nara pana in faringe.se fixeaza debitul la 4-6 l/minut  . Se poate introduce si in laringe.cand bolnavul s-a obisnuit cu masca. se aseaza cureaua de fixare in jurul capului d. Tehnica:  . ducand la incalzirea pacientului.  . Cateterul nazal (sonda) .se administreaza medicamente cu intermitenta si se supravegheaza debitul.  .are orificii laterale multiple. b.se masoara lungimea sondei pe obraz de la nara la tragus  .balon Ambu sau Ruben a. In general este greu suportata de bolnav datorita hamului de etanseizare.se dezobstrueaza caile aeriene  .cort de oxigen  . Cortul de oxigen: nu poate depasi o concentratie de 50 % a oxigenului. c.se pune masca in mana bolnavului pentru a-i usura controlul mastii si i se sustine mana.se verifica scurgerea oxigenului din sursa  .Se recomanda la copii si bolnavi agitati. Tehnica:  . Trebuie respectate cateva Reguli: . Masca pentru oxigen (cu inhalarea aerului expirat) se fixeaza acoperind gura si nasul. Ochelari pentru oxigen .se va observa bolnavul in continuare pentru prevenirea accidentelor  .se aseaza masca pe piramida nazala si apoi pe gura  .

Bandajul este fasa (in lipsa acesteia orice alt material) cu care se fixeaza pansamentul la nivelul plagii. se face toaleta si dezinfectia tegumentelor din jurul plagii si apoi a plagii. de latime si lungime diferita în functie de regiunea pe care o acopera si întinderea pansamentului. pânza sau tesatura elastica. Pansamentul chirurgical reprezinta actul prin care se realizeaza si se mentine asepsia unei plagi.barbotorul sa fie bine fixat deoarece prin rasturnare impinge apa in caile respiratorii ale bolnavului 3. pansamentul este realizat din tifon steril. Obiective: . se vor indeparta corpii straini superficiali (nu si corpii straini penetranti). Inainte de aplicarea unui pansament. cu scopul de a preveni contaminarea sau de a opri sangerarea.pansamente şi bandaje Definiţii: Pansamentul reprezinta totalitatea mijloacelor si metodelor care realizeaza protectia unui tesut sau organ fata de actiunea agresiva a diversilor agenti.oxigenul nu se foloseste fara manometru  . cu conditia sa fie curat. În general. insa in lipsa acestuia se poate utiliza orice material textil.distensia abdominala prin patrunderea gazului prin esofag  . orizontal pentru a evita loviturile  . latimea unei fesi trebuie sa fie aproximativ egala cu diametrul regiunii pe care o înfasa (5-20 cm). Ideal.enfizem subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gatului prin fisurarea mucoasei. Incidente la administrarea oxigenului:  .nu se unge cateterul cu substante grase (pericol de explozie si pneumonie)  . în scopul cicatrizarii ei. Pansamentul este reprezentat de o bucata de tifon care se aplica pe o plaga. Pansarea unei plagi operatorii Îngrijirea unei plăgi .bombele de oxigen se fixeaza pe un port butelie.Fasa reprezinta o banda de tifon. Bandajul .  .

· sa nu fie Dureros. Conditiile unui bun pansament: · sa fie facut în Conditii Aseptice. peste care se aplica un aparat gipsat). o pentru imobilizarea unei regiuni. Principii de Efectuare a unui BANDAJ: · punctul de plecare si de terminare trebuie sa fie la distanta de plaga. · efectuarea unui pansament compresiv. b. · fixarea pansamentelor unor plagi situate în regiuni supuse traumatismelor în timpul activitatii (mâna. Indicatiile unui Pansament sunt: · PANSAMENT PROTECTOR: pe plagi care nu secreta si nu sunt drenate · PANSAMENT ABSORBANT: pe plagi drenate sau secretante 20 · PANSAMENT COMPRESIV: o pe plagi sângerânde (scop hemostatic). o pentru reducerea unei cavitati superficiale dupa punctionare. picior). fracturi). · sa fie Protector. picior se începe dinspre proximal spre distal (prin benzi de fixare). cloraminat). regiune cefalica. · la membre. · sa fie Absorbant. o se realizeaza fixare cu fesi în cadrul unui bandaj. luxatii. înfasarea se începe de obicei de la extremitate spre radacina (în sensul circulatiei de întoarcere). · PANSAMENT OCLUZIV: pentru plagi însotite de leziuni osoase (acoperire a plagii cu comprese si vata. plagi periarticulare). . Indicaţii a. · PANSAMENT UMED (priessnitz alcoolizat. la mâna. Indicatii unui Bandaj sunt: · fixare a pansamentului în regiuni în care plasturele adeziv nu îsi atinge scopul (extremitati. · imobilizare temporara a unor traumatisme ale membrelor (entorse. · sa fie Schimbat la timp.

Substante antiseptice .realizeaza „înfasarea” chirurgicala 4.solutie de colofoniu · leucoplast (se aplica pe tegument ras si degresat. sa se opuna patrunderii germenilor din afara. · bandaj . · sa fie elastica (sa nu jeneze circulatia) . foarfece 5. sa nu fie iritante pentru tegumente. sa aiba putere absorbanta. Materiale care realizeaza protectia plagii – trebuie sa fie usoare.pe traiectul vaselor mari se aseaza peste un strat de vata. nervii sa nu fie comprimate exagerat) · sa permita miscarile articulatiilor peste care trece. sa realizeze o compresiune elastica a plagii: · comprese din tifon (pânza rara de bumbac): capacitate de absorbtie mai mica decât a vatei. Instrumentar chirurgicale – pense. · sa nu produca dureri (zonele iritate. este impermeabil pentru aer). · vata hidrofila (bumbac prelucrat si degresat) 3.· sa acopere în întregime pansamentul. Tehnica Materiale necesare: 1. Mijloace de fixare: · galifix (mastisol) . sa se poata steriliza.realizeaza curatirea si dezinfectia plagii si a tegumentelor din jur: · alcool · tinctura de iod · apa oxigenata · cloramina · betadina · acid boric 2. Alte materiale: .

2) dezlipirea vechiului pansament. îndepartarea vechiului pansament (cu blândete. o debridare. o regularizare. o eventual suturare. jecozinc. acetona: realizeaza degresarea tegumentului (necesare pentru îndepartarea galifix-ului de pe tegument). · unguente: protectia tegumentelor din jurul unei plagi secretante – cutaden. fesi. eventual dupa umezire cu apa oxigenata.  .banda sterila de tifon utilizata cel mai frecvent în scop hemostatic.plagi operatorii cu evolutie aseptica: nu necesita tratament special. leucoplast.colectii purulente: o deschidere larga. servire de catre asistenta cu instrumentele necesare).bucati mari de pânza. iod 4) tratamentul plagii . cu rol de a solidariza o regiune operatorii (plaga operatorie abdominala mare la pacient obez) TIMPII DE EFECTUARE A UNUI PANSAMENT: 1) pregatirea medicului pentru pansament (manusi sterile. tetraciclina. o lavaj antiseptic. centrifug cu un tampon de vata sterila îmbibat cu alcool. o spalarea si o drenarea plagii  . jecolan. neofalina. dermazin. · aleze . cloramina 3) curatirea si dezinfectarea tegumentelor din jurul plagii.în functie de natura sa si momentul evolutiei:  . · benzina. 5) protectia plagii: stratul de comprese trebuie sa depaseasca marginile plagii.  . inextensibila. a firelor sau agrafelor. 6) fixarea pansamentului: galifix. iar grosimea sa nu fie mai mare de 1-2 comprese (pentru a realiza o buna capilaritate). în afara de scoaterea tuburilor de dren. dar si pentru a permite eliminarea secretiilor dintr-o plaga sau cavitate în care este introdusa mesa. excizie a tesuturilor mortificate). Tehnica efectuarii unui bandaj: . · mesa .plagi secretante: necesita curatire (spalare cu solutie antiseptica.evacuare a colectiilor (seroame.plagi accidentale: o curatare de resturi vestimentare sau telurice. hematoame): scoatere a 1-2 fire sau deschiderea plagii cu un stilet butonat sau o pensa  .

antebratului.cornisorul este o bucata de fasa sau panza in forma triunghiulara. iar apoi se vor aplica ture de fasa de jos in sus. BANDAJUL IN FORMA DE SPIRALA: . fiecare tura acoperind jumatatea de fasa anterioara · se termina tot prin 2-3 ture de fasa de fixare. . care se poate folosi si la imobilizarea membrului superior in cazul fracturilor.acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei 2.este utilizat pentru bandajarea articulatiilor. 4.se aplica cateva ture de fasa circular. in forma cifrei 8. BANDAJUL CIRCULAR: . la nivelul zonei afectate. BANDAJUL INCRUCISAT sau in forma de "8": . cu acoperirea turei precedente la 2/3.se foloseste la bandajarea minilor. fara a se desfasura tifonul in aer · se incepe bandajarea cu 2-3 ture de fasa suprapuse pentru fixare. . dand in final aspectul de "Spic de Grau". Tipuri de bandaje: 1. abdomenului.· membrul sau regiunea care urmeaza a fi bandajata se aseaza in pozitia care va trebui mentinuta dupa pansament · rola de tifon se tine cu mana dreapta iar capatul liber cu mana stanga si se bandajeaza de la stanga la dreapta (in sensul acelor de ceasornic) si de jos in sus. . regiunii occipitale. corpului . picioarelor. pieptului 3. . PANSAMENTUL CU CORNISOR: . picioarelor.se aplica 1-2 ture circulare iar apoi urmatoarele ture de fasa se aplica oblic. de asemenea legarea bandajului la final nu se face in dreptul plagii · daca nu este necesara realizarea hemostazei bandajul nu trebuie sa fie foarte strans. niciodata pe plaga. fixarea se realizeaza astfel deasupra si dedesubtul plagii.se foloseste la traumatismele cutiei toracice. gatului. degetelor. mainilor.se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala.

de la regiunea occipitala. a patra ramanand nefixata pentru a functiona ca o supapa. PANSAMENTUL TORACELUI SAU ABDOMENULUI: . . pana cand se acopera uniform tot capul.in cazul plagilor abdominale eviscerate se va folosi pansament umed 6. 8. vertical spre cap. dupa care se trece succesiv dinspre radacina nasului si spre ceafa. pe cap. care se fixeaza cu ajutorul unor benzi de leucoplast pe patru laturi ca o rama de tablou. pe linga ureche. si se fac cateva ture mandibula-gat-occipital. . incepand cu 2 ture circulare trecute pe frunte. PANSAMENT TIP "HIPOCRAT": . . tensionat se face o tura in jurul ei si se indreapta tifonul 2 la regiunea opusa. sau pana cand nu se termina tifonul . de mai multe ori.daca este vorba de o plaga toracica penetranta se va fixa doar cu pe trei laturi. . . regiunea parietala.ajungand pana la banda 1 de tifon. se trece tifonul peste cap si coboara in jos spre mandibula. la spate. facand din nou 2-3 ture orizontale de fixare pe frunte.este bandajul clasic al capului. . .se aplica pe peretele abdominal sau toracic pansamente de dimensiuni mai mari decat plaga. se leaga sub barbie.se aplica o banda de tifon de aproximativ 1 m. deasupra sprancenelor si pavilioanelor urechii.de la mandibula se infasoara apoi in sus. care se realizeaza cu fasa. PANSAMENTUL DE TIP "CAPASTRU": . CAPELINA: .toata procedura se repeta 2-3 ori. pe la spatele urechii tifonul revine la cap. apoi se trece la regiunea occipitala.la sfarsit capetele feselor se fixeaza cu cateva ture circulare. 7. trecand pe sub ea inapoi spre regiunea occipitala. astfel incat capetele sa treaca inaintea pavilioanelor urechilor si sunt tinute suspendate. capatul fasiei se fixeaza de banda de tifon terminata. iar capetele tinute in jos. pana cand acopera tot capul.5.se fac 2-3 ture de fixare in jurul capului cu tifonul. .cu un alt tifon se efectueaza 2-3 24 ture circulare de fixare fronto-occipitale.

 din spate se coboara tura in jos si se trece sub pavilionul urechii peste obraz si ochiul drept. Hidratarea organismului prin perfuzie Perfuzie = introducerea pe cale parenterala (intravenoasa). Introducerea lichidelor se poate face prin ace metalice fixate direct in vena. Aplicarea Pansamentului pe Nas. prin mijloc. prin canule de material plastic ce se introduc transcutanat prin lumenul acelor (acestea apoi se retrag) sau chirurgical. iar capetele de jos . a solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si volemica a organismului. astfel incat sa ramana la mijloc o bucata intreaga de 10-15 cm lungime. se randuiesc turele de pansament mai intai pe ochiul drept apoi pe cel stang. se despica la ambele capete.ambii ochi: in caz de aplicare pe ambii ochi. . Barbie si toata Fata. prin regiunile fronto- occipitala. PANSAMENT PE OCHI: . impotriva acelor de ceasornic (pentru ochiul drept).pe plaga se aplica o fasa sterila. de tip "PRASTIE": .la spate pe varful capului.  apoi iar se efectueaza o tura de sustinere in jurul capului si se repeta turul precedent . se acopera cu bucata netaiata de tifon si capetele de sus se leaga la spate la ceafa.diluand si favorizand excretia din . picatura cu picatura.ochiul drept:  se fac 2 ture de fixare in jurul capului.tifonul cu o lungime de 60-70 cm si o latime ce acopera toata suprafata necesara. depurativ . administrarea medicamentelor la care se urmareste un efect prelungit. in asa mod ca sa nu alunece in jos 10. Scop: hidratarea si mineralizarea organismului. pe frunte.ochiul stang: in caz de aplicare pe ochiul stang directia turelor este inversa - dupa acele de ceasornic . care se va aplica pe locul lezat. prin evidentierea venei in care se fixeaza o canula de plastic ce se mentine chiar cateva saptamani (denudare venoasa). 9.

Materiale necesare: tava medicala acoperita cu un camp steril . casoleta cu comprese sterile. care se dezinfecteaza cu alcool. foarfece.T. stativ prevazut cu bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor. 1. 1. alcool. Se desface aparatul de perfuzie si se inchide prestubul. .10 cm cu ace pentru injectii intravenoase si intramusculare sterilizate (seringile si acele Record nu se mai utilizeaza). musama. ambalata steril. Dezinfectarea capacului flaconului 1. alimentatie pe cale parenterala. o perna tare. vata. solutiile hidratante in sticle R.2.Pregatirea materialelor. substante dezinfectante. benzina iodata . instrumentelor si aparatului de perfuzie. 1-2 pense sterile. tinctura de iod.1.C. casoleta cu campuri sterile. garou de cauciuc. trusa pentru perfuzat solutii. se desprinde sau se topeste la flacara parafina de pe suprafata dopului. 1-2 seringi Luer de 3 . completarea proteinelor sau altor componente sangvine. Se pregatesc instrumentele si materialele necesare. tavita renala. 1.3. riguros sterilizate si incalzite la temperatura corpului. inchise cu dop de cauciuc si armatura metalica sau in pungi originale de material plastic. romplast. Se scoale tifonul sau celofanul steril de pe flacon. o pensa hemostatica.organism a produsilor toxici.

Se suspenda flaconul pe suport. a – suspendarea flaconului pe stativ. Prestuburi a – tip Mohr. fara sa se atinga trocarul. 1. Se inchide cu pensa hemostatica.6.4.5. se indeparteaza teaca protectoare do pe ac si se patrunde cu acesta in flacon. b – tip Hoffman 1. imediat sub ac. Se indeparteaza teaca protectoare de pe trocar si se patrunde cu el prin dop in flacon. tubul de aer. prin dopul de cauciuc. b – deschiderea prestubului pentru umplerea tubului . Indepartarea tecii protectoare a acului Patrunderea acului in flacon 1.

deschizand drumul aerului in flacon. 2. 1. se badijoneaza cu tinctura de iod. 2.2. acoperita cu musama si un camp steril. Se indeparteaza pensa hemostatica. 3. 1.1. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului. fiind eliminate complet bulele de aer. fara ca picuratorul sa se umple cu lichid. Se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului. Se acopera bolnavul cu o invelitoare. Se coboara progresiv portacul.2. . pana cand tubul se um- ple cu lichid. Sub bratul ales se aseaza o perna tare. 3. 2. aparatul ramanand atarnat pe stativ. 1.11. 2. Efectuarea perfuziei.8. Se aseaza bolnavul in pat.1.3. Spalare pe maini cu apa curenta si sapun Se examineaza calitatea si starea venelor. 1. Se fixeaza tubul de aer la baza flaconului cu a banda de romplast. cu antebratul in extensie si pronatie. Se indeparteaza teaca protectoare de pe capatul portac al tubului. cit mai co- mod. 1.3. lasand sa curga lichidul in dispozitivul de perfuzie. in decubit dorsal. avand grija sa depaseasca nivelul solutiei sau al substantei medicamentoase. se ridica deasupra nivelului substantei medica- mentoase din flacon si se deschide usor prestubul. Se dezinfecteaza plica cotului cu alcool. 2. 3. 3.9.7. Se ridica picuratorul in pozitie verticala sip inchide prestubul.4. Amboul nu trebuie sa se atinga de nimic din jur pentru a nu se desteriliza.10. Se anunta bolnavul convingindu-l de importanta tehnicii.

3. incalzindu-1 la tempera- tura corpului. 3. Se deschide imediat prestubul. Se fixeaza cu benzile de leucoplast amboul acului si portiunea tubului invecinata acestuia. se inchide prestubul pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor si se racordeaza aparatul de perfuzie ia noul flacon. pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza viteza de scurgere a lichidului de perfuzat. Se. 3. Inainte ca flaconul sa se goleasca complet. supravegheaza permanent starea bolnavului si modul de functionare a aparatului. de pielea bolnavului. fisa 12.9.5. 3. pregateste (daca este necesar) cel de al doilea flacon cu substanta medicamentoasa. Se.8. cu ajutorul prestubului. 3. de preferinta se incepe cit mai periferic. Se verifica pozitia acului in vena.4.6.1). Se cere bolnavului sa inchida pumnul si se efectueaza punctia venei alese (v. se indeparteaza garoul de cauciuc si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac.7. Atasarea flaconului al doilea . la 60 picaturi/minut sau in functie de necesi tati. 3.

3. inainte ca flaconul sa se goleasca.1. .3. in directia axului vasului. pentru ca singhele refulat prin ac sa nu se coaguleze si se regleaza din nou viteza de scurgere a lichidului de perfuzat (la 60 pic. 4.10. Reorganizarea locului de munca. 4. 5. Se administreaza bolnavului lichide caldute (daca este permis). se dezin- fecteaza si se pregatesc pentru sterilizare. cine a efectuat perfuzia. 3. de exemplu). 4. Se aseaza bolnavul confortabil in patul sau. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica. 4. 5. Se deschide imediat prestubul./min. Acele (aparatul de perfuzie de material plastic se arunca). se extrage acul din vena. operatia de schimbare trebuie sa se petreaca cit mai repede.12. 5. se exercita o presiune asupra venei punctionate cu un tampon imbibat in solutie dezinfectant. Se dezinfecteaza locul punctiei cu tinctura de iod. si. printr-o miscare brusca. Se noteaza in foaia de temperatura data. 3. Se spala imediat la jet de apa rece seringa.2.11.1. se inchide prestubul. se aplica un pansament steril si se fixeaza cu romplast. pentru a permite lichidului sa curga . cantitatea de lichid perfuzat.2. Se supravegheaza bolnavul.

A. expectoratie.pregatirea materialelor Substante aditionale instalarea Schimbarea flaconului Flacon fisurat Sistemul de atasare a perfuziei Lichidul de perfuzie sau substante aditionale Aer poluat Sistemul de inchidere al Injectii complimentare flaconului Punctionarea dopului de cauciuc Toate elementele sistemului de perfuzie Antiseptic. INAINTE DE IN CURSUL PERFUZIE PERFUZIEI . la cardiaci. Embolie gazoasa prin patrunderea aerului in curentul circulator. Se reduce ritmul perfuziei sau chiar se intrerupe complet. cresterea T. Accidente Hiperhidratarea prin perfuzie in exces. se injecteaza cardiotonice. intreruperea ei inainte de golirea completa a flaconului si prin neutilizarea perfuziilor cu presiune (prin pere de cauciuc). Se previne prin eliminarea aerului din tub inainte de instalarea perfuziei. polipnee. poate determina edem pulmonar acut: tuse. etc. Injectia si manipularea cateter . Nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de frisoane.

Se recolteaza 5-10 ml sange simplu. pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor si pentru ase retine 2 . pentru a determina: Aplicarea garoului Fixarea locului punctiei . dimineata.3 cmc de solutie pentru control. in cazul in care s-ar produce un accident (intoleranta). RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE Se efectueaza prin punctia venoasa. bolnavul fiind „a jeune'. Instalarea perfuziei se face in conditii de asepsie perfecta inlocuirea rezervorului sau intreruperea perfuziei se va face inca inainte ca acesta sa se goleasca complet.

Efectuarea stazei venoase Fixarea acului in siringa Efectuarea punctiei Pozitii gresite ale acului Aspirarea sangelui in seringa Desfacerea garoului .

Retragerea acului Hemostaza INJECTIA SUBCUTANATA Scop: terapeutic Sunt folosire ace cu o lungime mai mica decat cele ce la injectia intrarausculara. cu bizoul lung. Locurile de injectare sunt cel bogate In tesut celuia: lax. 3. . coapsa: anterior si lateral.injectarea subcutanata se preteaza pentru cantitati mici de solutii apoase. regiunea periombilicala.regiunea deltoida si bicipitala (mediolateral). . brat: . extensibil: 1. In care este resorbita si transportata.substanta introdusa subcutanat formeaza un depozit. Viteza de resorbtie este influentata de presiunea ce filtrare si de pinocitoza. Un rol importantin resorbtia substantei ii detine circulatia sanguina superficiala. La injectarea insulinei se prefera regiunea abdominala (absorbtie de 2 ori mai rapida decat la nivelulcoapsei). . .este utilizata in mod deosebit in tratamentul cu insulina al diabeticilor si in tratamentul anticoagulant cu heparina. 2. d:n care difuzeaza lent spre sistemul capilar.

se extrage acul cu o miscare brusca si se tamponeaza locul de punctie cu un tampon steril. se va alterna de fiecare data locul Tehnica injectiei subcutanate: . Tehnica injectiei subcutanate (formarea pliului cutanat) . ridicand astfel pielea si tesutul subcutanat de pe tesutul muscular subiacent. Daca se utilizeaza ace lungi.dupa dezinfectarea locala si scurgerea timpului necesar actiunii preparatului respectiv. se poate renunta ia aspiratie.dupa injectarea substantei medicamentoase. acestea vor fi introduse sub un unghi de 45°. La efectuarea injectiilor senate.inainte de introducerea substantei medicamentoase. Complicatii: . pentru a avea garantia introducerii medicamentului in tesutul subcutanat. . Tehnica injectiei subcutanate (injectarea substantei) . se aspira pentru a verifica pozitia acului. se formeaza un pliu cutanat cu ajutorul policelui si indexului mainii stang. La introducerea unor cantitati mai mari de 0.se prefera injectarea sub un unghi de 90° in cazul acelor mai scurte. Daca se folosesc ace foarte subtiri.5ml se va mentine acul in tesut inca aproximativ 5 secunde dupa injectare. Piiul cutanat format se va mentine pe tot timpul injectarii. pentru a impiedica refluarea substantei prin canalul de punctie.

aleza impreuna cu musamaua se ruleaza in latime. SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT.se aseaza bolnavul in pozitia de decubit lateral (pe o parte).se trage perna usor cu mana stanga spre marginea capului. . 2. in ordinea intrebuintarii: patura si cearsaful ei se impaturesc in 3 sub forma de armonica. intr-o singura directie. 3. schimbarea cearsafului de pat: . ETAPE DE EXECUTIE 1. inflamatie. musama.se imbraca manusile de unica folosinta. necroza cutanata. aleza si un sac pentru rufe murdare.se indeparteaza noptiera de pat. pe fata. cearsaful de pat va fi rulat in lungime. . fete de perna. .se anunta bolnavul si i se explica simplitatea tehnicii pentru a nu ii crea stari emotive. cearsaf de patura.administrarea din greseala a unor preparate uleioase poate provoca necroze. pregatirea fizica a bolnavului: .lenjeria se impatureste si se aseaza pe un scaun. Tehnica se efectueaza de catre 2-3 asistente asezate de o parte si de alta a patului. . pregatirea psihica a bolnavului: . pregatirea materialelor necesare: . sprijinindu-i capul pe antebrat. .aparitia unor reactii alergice la medicament. 4. .la administrarea heparinei se pot forma local hematoame. . .injectarea necorespunzatoare poate cauza durere. BOLNAVULUI IMOBILIZAT SCOPUL: asigurarea conditiilor igienice si de confort pentru odihna si ingrijirea bolnavului Materiale necesare: cearsaf de pat.asistenta din partea dreapta prinde bolnavul cu mana stanga. patura. de axila dreapta a bolnavului.

el se aduce cu foarte mare atentie in decubit lateral stang. pe cealalta jumatate a patului. flecteaza membrele inferioare ale bolnavului. . pentru a nu raci. adica. ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara. in acest timp bolnavul se mentine bine acoperit. schimbarea cearsafului de patura: . cu foarte mare atentie.se aseaza peste bolnav cearsaful curat impaturit in 3.se intind bine cearsaful. sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si a genunchilor. .pana la jumatatea patului.se flecteaza usor. . . .se aseaza capul bolnavului pe perna. . 5.se indeparteaza patura cu miscari lente.asistenta din partea dreapta. ruleaza in continuare lenjeria murdara.asistenta din partea dreapta. dar fara ca lenjeria curata sa se atinga de cea murdara.se mentine bolnavul bine acoperit in aceasta pozitie.cu mana dreapta se trage perna pe marginea stanga a patului. .prinzand bolnavul de axila stanga. . cu mana stanga.se executa colturile. dincolo de cele 2 suluri de lenjerie. . etc.. bolnavul ramanand acoperit numai cu cearsaful murdar. bolnavul este readus in decubit dorsal. . il ridica usor si introduce mana ei dreapta sub spatele bolnavului. capul bolnavului fiind sprijinit pe antebratul ei stang. sprijinind bolnavul in regiunea omoplatilor si sub genunchi. .se intoarce bolnavul in decubit lateral drept. in forma de armonica. a germenilor patogeni. .asistenta din partea stanga a patului sprijina bolnavul in regiunea omoplatilor si sub genunchi iar dupa ce lenjeria a fost intinsa. musamaua si aleza.mentinerea colturilor de sus ale cearsafului.cearsaful impreuna cu musamaua si aleza pregatite anterior (cele curate) se deruleaza pe jumatatea libera a patului. il aduce in pozitie de decubit dorsal. care se introduce in sacul special pentru lenjerie murdara cu miscari lente pentru a evita imprastierea in aer a prafului. de catre asistenta din partea stanga a patului.. . . sprijinind bolnavul pe spate si in regiunea poplitee. . cu foarte mare atentie. asistenta din partea stanga.asistenta din partea stanga. gambele bolnavului spre coapse. impuritatilor. va fi efectuata de o a treia asistenta. .

se intinde bine cearsaful. se vor intinde foarte bine. . si acopera bolnavul cu cel curat. prind cu o mana colturile inferioare ale cearsafului curat. reorganizarea locului de munca: . pentru a nu raci si va fi miscat cat mai putin pentru a nu il obosi.se introduce cearsaful murdar in sacul de lenjerie murdara. si se fixeaza cearsaful si patura sub saltea. la bolnavii mobilizabili in pozitie sezanda. Pentru aceasta se aplica una din metodele descrise pentru schimbarea cearsafului de pat (in lungime sau in latime) aleasa in functie de starea bolnavului.sacul cu lenjerie murdara se scoate din salon. 2. iar cu cealalta. aleza si cearsaful. 3. . musamaua. bolnavul va fi mentinut acoperit. peste patura. se executa dimineata. colturile superioare ale cearsafului murdar si printr-o miscare atenta. 6. . se inlocuieste cu cea curata. .. pentru a nu produce iritatii tegumentelor bolnavului.noptiera se aseaza la locul ei. 4. cearsaful de pat se poate schimba si pe latime. OBSERVATIE 1. Administrarea medicamentelor pe cale orala . . 7. rasfrangand marginea dinspre cap. schimbarea lenjeriei cu bolnavul in pat.celelalte 2 asistente stand la marginile patului. a pulsului si toaleta bolnavului.se face cuta deasupra degetelor picioarelor bolnavului.fata de perna murdara. dupa aceiasi tehnica dar rularea cearsafului se face transversal.scaunul se aseaza la locul lui. indeparteaza cearsaful murdar. 6.se aeriseste salonul.se aseaza patura peste cearsaf. . cu miscari lente. . schimbarea fetei de perna: . dupa masurarea temperaturii. aleza va fi schimbata ori de cate ori se murdareste. avand rolul de a proteja cearsaful. la bolnavii imobilizati in decubit dorsal. inainte de curatenia salonului. ori de cate ori este necesara inlocuirea lenjeriei murdarite. in directia picioarelor bolnavului. 5. tot timpul manoperei. hotarata. schimbarea lenjeriei se face in latimea patului.

acestea putandu-se resorbi la nivelul mucoasei digestive Scop: -obtinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor: Efecte locale: .vasodilatatoare.cardiotonice . Efecte generale : medicamentele administrate pe cale orala se resorb la nivelul mucoasei digestive . -protejeaza mucoasa gastrointestinala .in cazul lipsei acestora .emulsii.Calea orala este calea naturala de administrare a medicamentelor .pulberi.pipeta.ceai. Materiale necesare: -medicatia prescrisa -recipient pentru medicamente-lingura. celor care prezinta varsaturi.granule.uleiuri.mixturi.solutii.lapte -pahar apa sau suc pentru copii Administrare: .extracte -solide: tablete. Contraindicatii : -medicamentul este inactivat de secretiile digestive -irita mucoasa gastrica -pacientul refuza medicamentele -se impune o actiune prompta a medicamentelor -medicamentul nu se resoarbe pe cale digestiva -se impune evitarea circulatiei portale Tratamentul pe cale orala este contraindicat pacientilor inconstienti.patrund in sange si apoi actioneaza aupra unor organe .lingurita. Tratamentul pe cale orala este contraindicat pacientilor inconstienti.drajeuri.sisteme . -dezinfecteaza tubul digestive.capsule.sticla picuratoare.secretia gastrica . celor care prezinta varsaturi. Forme de prezentare -lichidele: siropuri. cat si celor care din diverse motive nu pot inghiti.pahar gradat. -inlocieste fermentii digestive.decocturi.ceasca.favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor digestive.apa.mixturi.aparate (antibiotice.sedative). cat si celor care din diverse motive nu pot inghiti.

O schimbare in starea acestuia poate justifica schimbarea sau anularea medicatiei (de exemplu.) . de exemplu. Pacientul va trebui sa fie informat despre orice schimbare survenita in schema sa de tratament -pacientul va fi informat asupra posibileor efecte adverse si i se va cere sa anunte echipa de ingrijire despre orice schimbare in starea sa. -pulberile nedivizate –se dozeaza cu lingurita sau cu varful de cutit -granulele se masoara cu lingurita . nu se vor mai administra antihipertensive la un pacient care prezinta hipotensiune) -se administreaza medicatia impreuna cu apa sau alt lichid adecvat -siropul nu se adminstreaza cu apa pentru a nu-i diminua efectul daca este necesar -tabletele. se va verifica din nou prescriptia medicului si i se vor oferi detaliile cerute.drajeurile se aseaza pe limba pacientului si se inghit ca atare -pulberile divizate in casete amilacee . Injectia intradermica ( i.sau capsule cerate-se inmoaie inainte caseta in apa si se aseaza pe limba pentru a fi inghitita.-se verifica cu atentie medicatia prescrisa de medic si se compara cu cea primita de la farmacie -se spala mainile -se verifica data expirarii medicamentelor -se confirma identitatea pacientului -se verifica starea pacientului (constienta) si semnele vitale. -unele pulberi se dizolva in apa. cu ajutorul unui pai. -daca pacientul cere detalii despre medicatia sa. se va verifica deschizandu-i gura. pentru a preveni afectarea dentara -tot cu un pai se pot adminstra si lichidele cu gust neplacut -se va sta langa pacient pana cand acesta va inghiti medicamentul si daca este nevoie. cerand indicatii necesare timpului si modului de adminstrare daca este necesar -nu se va adminstra niciodata medicatie prin indicatie verbala -se va anunta medicul pentru orice medicatie neadministrata din diverse motive sau efecte adverse -medicamentele lichide necesita atentie sporita la dozare -nu se va adminstra niciodata un medicament dintr-un flacon neetichetat -medicatia nu se va lasa niciodata la indemana pacientului.d. -se va reveni pentru verificarea starii pacientului Observatii -asistenta se va asigura ca are medicatie scrisa de medic.ceai si apoi se administreaza sub forma de solutii (ex. purgativele saline) -se vor adminstra preparatele lichide pe baza de fier.

foarte lenta. Pregatirea echipamentului: -se verifica data de expirare a medicatiei -se spala mainile -se alege zona de injectare -se verifica medicatia -se prepara substanta daca aceasta nu vine deja preparata de la farmacie ( de exemplu. -fata externa a bratului si a coapsei .BCG la nn -explorator-intradermoreactiile la tuberculina . -desensibilizarea organismului in cazul alergiilor. cu densitate mica Resorbtia. cu partea ventrala expusa -se pun manusile -se curata locul ales cu un pad alcoolizat si se verifica sa nu aiba par. edeme. pentru a testa sensibilitatea pacientului la medicamentul respectiv) Administrare -se confirma identitatea pacientului -se comunica pacientului zona aleasa pentru injectare -se indica pacientului sa stea asezat si sa-si sprijine antebratul .diametru 5-6mm. se va retrage si se va relua tehnica de la inceput .anestezie locala. echimoze -se lasa sa se usuce alcoolul pe piele inainte de injectare -se apuca antebratul pacientului cu o mana si se intinde pielea -cu cealalta mana se ia seringa cu acul atasat si se indreapta sub un unghi de 10-15 grade fata de antebrat -se introduce acul imediat sub piele si se injecteaza lent -se va simti o mica rezistenta la administrare si va aparea o papula cu aspectul cojii de portocala. leziuni . inseamna ca acul este prea adanc introdus .inaltime de 1-2mm -daca aceasta nu apare. izotone usor resorbabile. la diversi alergeni Locul injectiei -regiuni lipsite de foliculi pilosi : -fata anterioara a antebratului .Scop -terapeutic. -orice regiune in scop de anestezie Solutii administrate. in testele alergenice trebuie facuta o dilutie corespunzatoare indicatiilor medicului.sol.

-dupa injectare se va retrage acul sub acelasi unghi sub care a fost introdus. . Nu se maseaza locul injectarii deoarece poate irita tesuturile si poate afecta rezultatul testului -se incercuieste locul administrarii cu un marker pentru a se stii apoi cat de mult se modifica marginile semnului care trebuie citit -pacientul este atentionat sa nu se spele in zona respectiva pana cand testul nu va fi citit -testul se citeste in cazul intradermoreactiilor la intervalul de timp stabilit in functie de substanta injectata -se arunca manusile si seringa cu ac in recipientele colectoare specifice Ingrijiri ulterioare: -este recomandat sa nu se spele pe antebrat -sa nu comprime locul injectiei -se citeste reactia in cazul intradermareactiilor la intervalul de timp stabilit Incidente: -revarsarea solutiei la suprafata pielii .cauza-patrunderea solutiei subderm -lipotimie . Aceasta cale de administrare permite o actiune rapida prin absorbtia in circulatia sistemica.avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului acului -lipsa aspectului caracteristic (papula cu aspect de portocala ). Deoarece tesutul muscular are mai putini senzori nervosi permite administrarea de substante iritante. Administrarea intramusculara este aleasa atunci cand pacientul nu poate inghiti medicatie orala. cand este prea iritanta gastric.stare de soc cauzata de substanta injectata -necrozarea tegumentelor din jurul injectiei Consideratii speciale: -pacientii hiperalegenici necesita atentie sporita deoarece pot face soc anafilactic la administrare de antigeni -se evita dezinfectia cu alcool in cazul intradermoreactiei la tuberculina -nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea INJECTIA INTRAMUSCULARA procedura de lucru Injectia musculara introduce substanta medicamentoasa adnac in tesutul muscular.

. tragand de piston. in functie de tesutul adipos al pacientului. se va face si in functie de constitutia fizica a pacientului.Locul de injectare trebuie ales cu multa grija. scotand aerul din seringa. se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia intramusculara  tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza capacul flaconului se introduce acul. se dezinfecteaza capacul de cauciuc. Injectia intramusculara se efectueaza prin tehnica sterila. Se evita zonele cu edeme. Seringa si acul trebuie alese adecvat ( pentru injectia intramusculara acul trebuie sa fie mai lung . se sparge si se trage doza indicata. dupa terapii antitrombotice. se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul. coloratie . in timpul unui infarct miocardic. seringa se umple cu aer. si cu un calibru potrivit pentru vascozitatea substantei de injectat). se trage doza indicata. Pregatirea echipamentului:  se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare. Apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculara  daca medicamentul este in flacon sub forma de pudra. echimoze. aceea cantitate echivalenta cu doza care trebuie extrasa din flacon. Materiale necesare:  medicatia prescrisa de medic comparata cu cea ridicata de la farmacie  seruri pentru dizolvat  seringa  ac  manusi  comprese  paduri alcoolizate Medicatia prescrisa trebuie sa fie sterila. aspect  se testeaza pacientul sa nu fie alergic . Injectiile intramusculare sunt contraindicate pacientilor care prezinta tulburari ale mecanismelor de coagulare. de locul ales pentru injectie. iritatii. aceasta se dezinfecteaza. in special inaintea administrarii primei doze  daca medicatia este in fiola. semne din nastere. se reconstituie lichidul .

pana in muschi  se sustine seringa seringa cu cealalta mana. se va injecta substanta lent pentru a permite muschiului sa se destinda si sa absoarga gradat medicatia . rezultand patru cadrane. in linie cu axila). se recomanda sa nu isi incordeze muschiul  se introduce printr-o singura miscare. Administrarea:  se confirma identitatea pacientului  se explica procedura pacientului  se asigura intimitate  se spala mainile. Acest loc poate fi muschiul deltoid ( se poate localiza foarte usor pe parea laterala a bratuli. muschiul ventrogluteal( poate fi localizat prin linia imaginara ce trece prin extremitatea superioara a santului interfesier) si muschiul de pe fata antero-externa a coapsei( vastus lateralis). acul prin piele . se pun manusile  se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai facut recent injectii intramusculare  la adulti deltoidul se foloseste pentru injectare de cantitati mici. iar la copil fata antero laterala a coapsei  se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare  se stimuleaza zona de injectare prin tapotari usoare  se sterge cu un pad alcoolizat prin miscari circulare  se lasa pielea sa se usuce  se fixeaza si se intinde pielea cu ajutorul mainii nedominante  se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade. tesut subcutanat. se va retrage acul si se va relua tehnica  daca la aspirare nu apare sange. repede . Daca apare sange. locul de administrare uzula fiind fata superoexterna a fesei. se intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara  alegerea locului de injectare in injectia intramusculara trebuie facuta cu grija.Cadranul superior si exterior este muschiul cautat). muschiul dorsogluteal ( poate fi usor localizat impartind imaginar fesa cu ajutorul unei cruci. se aspira pentru a verifica daca nu vine sange. se atentioneaza pacientul ca urmeaza sa simta o intepatura.

cum ar fi la administrarea de fier)  se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a observa eventualele sangerari sau reactii locale  daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz de echimoze  se va reveni si inspecta locul injectiei la 10 minute si la 30 de minute de ora administrarii  nu se va recapa acul  se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare Consideratii speciale:  la pacientii care au tratament indelungat intramuscular se va tine o evidenta clara a zonelor de injectare pentru a le roti  la pacientii anxioasi se poate tine gheata cateva secunde pe zona de injectare inainte de adminstrare. tocmai pentru a evita confuziile precizate mai sus  din cauza unui tesut muscular mult mai slab dezvoltat. trebuie ceruta analiza celulelor musculare specifice inimii ( CK-MB) si a lactodehidrogenazei. trebuie avut in vedere ca la pacientii varstnici absorbtia medicamentului are loc mult mai rapid Complicatii:  injectarea accidentala de substante iritative in tesutul subcutanat datorita alegerii unui ac inadecvat sau unei tehnici gresite de administrare. implicit. Aceasta poate determina apariti aunui abces  daca locul de injectare nu se roteste ci se fac injectii repetate in acelasi loc. pentru a anestezia intrucatva locul  se incurajeaza pacientul intotdeauna sa relaxeze muschiul pentru ca injectarea intr-un muschi incordat este dureroasa  injectia intramusculara poate distruge celule musculare determinand astfel cresteri ale nivelului CK ( creatinkinaza) care pot duce la o confuzie. brusca.  dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare. aceasta poate conduce la o slaba absorbtie a medicamentului si . sub acelasi unghi sub care a fost introdus  se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru a ajuta distribuirea medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci cand este contraindicat. deoarece aceeasi crestere poate indica un infarct miocardic. Pentru a diferentia cauzele. la scaderea eficientei acestuia . La pacientii care necesita o monitorizare atenta a CK si CK-MB se va schimba modul de adminstrare medicamentoasa din intramuscular in intravenos.

Materiale necesare:  medicatia prescrisa  manusi  seringa si ac  ser pentru dizolvat  garou  paduri alcoolice si cu betadina sau iod  comprese sterile  bandaj adeziv  solutie normal salina si solutie diluata de heparina Pregatirea echipamentului:  se verifica medicatia prescrisa  se verifica data expirarii  se trage solutia in seringa si se dilueaza daca e necesar Administrare:  se confirma identitatea pacientului  se selecteaza o vena accesibila si destul de larga ( cu cat vena e mai larga si solutia mai diluata cu atat e mai putin iritanta)  se aplica un garou deasupra locul de punctionare pentru destinderea si evidentierea venelor  se dezinfecteaza locul punctionarii cu un pad cu betadina sau iod. pentru a evita contaminarea locului de punctionare  se asteapta sa se usuce dezinfectantul si se punctioneaza vena cu acul la un unghi de 30 de grade cu amboul in sus . Pacientul trebuie supravegheat deoarece efectele sunt rapide si imediate.Este folosita in urgente( bolusuri) sau in cazurile in care nu se poate face intramuscular administrarea. prin miscari circulare dinspre locul punctiei inspre afara.INJECTIA INTRAVENOASA DIRECTA procedura de lucru Injectia intravenoasa directa permite o abordare rapida si un efect imediat.

are marcate pe el gradaţii . 10. leucoplast   . In aceasta situatie ( cand pacientul devine dispneic. gradată corespunzător scopului pentru care este folosită.capacitate de 1.etanşă. sau din sticlă.  se aspira in seringa pentru a vedea daca este introdus corect in vena ( apare sange)  se indeparteaza garoul si se injecteaza substanta  la terminarea injectarii se aspira din nou pentru a vedea daca acul a fost tot timpul in vena si daca intreaga medicatie a fost corect introdusa.  · piston – este clindric.  Este alcătuită din:  · corpul de pompă – cilindric. în scop terapeutic sau diagnostic. 2. etanş. cianotic etc) trebuie chemat imediat medicul si se incep manevrele de resuscitare  daca apar semne de extravazare se intrerupe injectarea si se reia tehnica tinand cont de substanta pierduta prin extravazare  INJECTIILE    Definiţie – Injecţiile reprezintă mijlocul prin care introducem o substanţă în ţesuturi. de unică folosinţă. 20 ml.   Obiective – administrarea parenterală oferă o serie de avantaje:  · dozarea precisă a substanţei  · acţiune rapidă după administrare  · absorbţie completă  · se poate folosi când calea orală este inutilizabilă  · se pot administra substanţe ce sunt distruse sau inactivate de sucurile digestive  · se pot administra la bolnavii aflaţi în stare de inconştienţă sau recalcitranti  · se pot introduce substanţe în scop explorator sau diagnostic   Tehnica  a) Materiale necesare: Pentru efectuare unei injecţii avem nevoie de:  · seringă  · ace sau branule  · substanţa injectabilă  · antiseptice. Orice seringă trebuie să fie . 5.Seringa – se folosesc seringile din material plastic. tampon. in cazul pacientilor alegici poate aparea socul anafilactic. cu ajutorul seringii. Dupa verificare se schimba seringa goala cu una cu solutie normal salina pentru a spala vena  se scoate acul din vena printr-o miscare rapida si se preseaza locul punctionarii cu compresa sterila timp de 3 minute  se aplica un bandaj adeziv Consideratii speciale:  deoarece medicamentele administrate prin injectie intravenoasa directa au efect imediat. sterilă  .

în funcţie de utilizare:  · pentru injecţii intradermice au lungime 10 – 25 mm.6 – 0.  Substanţele injectabile se pot administra:  · intradermic  · subcutanat (hipodermic)  · intramuscular  · intravenos  · intraarterial  · intracavitar  · intraosos  În principiu.Se introduce acul în fiolă şi se aspiră cu grijă conţinutul  . calciu. substanţele se introduc direct în circulaţia sanguină (intravenos. intraarterial)   Unele substanţe pot determina reacţii de hipersensibilitate din partea bolnavului. data fabricaţiei şi valabilitatea.4 mm şi bizou scurt  · pentru injecţii subcutanate au lungime 25 – 30 mm. cantitatea.Se schimbă acul seringii.   c) Pregătirea seringii:  · montarea seringii (cele de unică folosinţă sunt montate) şi adaptarea acului  · încărcarea seringii  – Se face respectând regulile se asepsie şi antisepsie. calea de administrare.Se evacuează aerul din seringă  .Substanţele antiseptice – alcool.  Tegumentul trebuie să fie indemn. grosime 0.pentru dezinfecţia regiunii  .8 – 1 mm şi bizou scurt 10  . ceea ce necesită testarea prealabilă a sensibilităţii.8 mm şi bizou lung  · pentru injecţii intravenoase au lungime 30 – 40 mm. . intraarterial)  · cantităţile mari de substanţe (soluţii perfuzabile. pungi.Se ia fiola şi se goleşte lichidul din gâtul acesteia 11  .   Obligatoriu trebuie specificate: denumirea substanţei. aur) se introduc intramuscular  · substanţele uleioase se injectează intramuscular profund  · soluţiile izotonice se pot injecta pe orice cale  · soluţiile hipotonice se administrează în circulaţia sanguină (intravenos. flacoane.7 – 0. grosime 0. tinctură de iod .8 mm şi bizou lung  · pentru injecţii intramusculare sunt lungi de 50 – 80 mm. iod.  .Se dezinfectează cu alcool şi se taie cu o pilă specială. în stare lichidă sau sub formă de pulberi (insotite de solvent). grosime 0. foliculită). mercur. conţinutul fiind steril. sau se rupe catul fiolei  . derivate de sânge) se introduc intravenos sau intraarterial  · pentru explorarea funcţiei anumitor organe sau vizualizarea sistemului arteriovenos.  .    d) Pregătirea regiunii în care se execută injecţia.Garou – în cazul injecţiilor intravenoase   b) Calea de administrare – exista mai multe cai de administrare a substantelor parenteral. sânge.Acele – au diferite dimensiuni. diferitele substante se administreaza astfel:  · sarurile metalelor grele (bismut. grosime 0. . fără leziuni sau infecţii (dermită. concentraţia.Substanţele injectabile sunt livrate în fiole.

Injecţia intradermică  Scop:  · diagnostic – se injectează diverse antigene sau alergeni care in contact cu anticorpii din organism produc o reacţie eritemopapuloasa la locul injectarii (intradermoreactie)  · terapeutic – în desensibilizări  Zona de elecţie – faţa anterioară a antebraţului   Tehnică  · se foloseşte seringa de 1 ml.3 ml. Injecţia intravenoasă – se face în scop diagnostic (introducere de substanţă de contrast) sau terapeutic şi constă în introducerea substanţei direct în circuitul sanguin. Se dezinfecteaza locul. La locul injectării apare o mică papulă.    e) Efectuarea injecţiei propriu-zise  Bolnavul este bine să fie în clinostatism (pericol de lipotimie).   2. iar pielea ia aspectul de "coajă de portocală”. În funcţie de tipul de injectare se fac si alte manevre: aplicarea garoului şi fixarea venei.   Zona de elecţie – venele superificale de la plica cotului (în principiu se poate injecta în orice venă superficială)  . cu bizou scurt. reperarea pulsaţiilor unei artere. la baza căreia introducem acul paralel cu suprafaţa zonei   3. subţiri.1 – 0. Injecţia subcutană  Scop .terapeutic   Zona de elecţie:  · faţa anteroexternă a coapsei  · faţa posterioară a braţului  · faţa laterală a toracelui  · perete anterolateral abdominal  Tehnică:  · se dezinfectează tegumentul  · se prinde pielea cu indexul şi policele stâng până face o cută.  · dezinfecţia zonei respective  · se introduce vârful acului paralel cu suprafaţa pielii. ace mici. strict intradermic şi se injectează 0.    1. Injecţia intramusculară – se face în scop terapeutic   Zona de elecţie:  · regiunea fesieră – obligatoriu cadran superoextern  · regiune deltoidiană 12  · faţa anterioară a coapsei  Tehnică :  · se dezinfectează tegumentul  · acul ataşat la seringă se introduce profund în masa musculară printr-o mişcare bruscă  · se aspiră puţin cu seringa (pentru a verifica dacă nu s-a pătruns într-un vas)  · se injectează lent substanţa   4.

  Incidente.Hematomul postinjecţional  . intensă. 13 TEST 1. bizoul în sus. se introduce acul  · se aspiră uşor (sângele pătrunde în seringă)  · se înlătură garoul şi se injectează substanţa lent sau rapid    5. trohanter. izotone. în unghi ascuţit.Ruperea acului  .profilaxia unor afecţiuni infecto-contagioase: de ex.: vaccinul antigripal se poate administra subcutanat profund sau intramuscular . insulină. Materiale necesare in efectuarea unei injectii 3. Injectia subcutanata 8. Avantajele administrarii parenterale de substante medicamentoase 2. creasta iliacă.  Tehnică  · se aplică un garou strâns moderat.Embolia – prin injectarea de aer sau substanţe uleioase.Prin injectie subcutanata se administreaza de regula soluţii cristaline.Înţeparea unui nerv – apare durere vie. . adrenalină (tratamentul reacţiilor alergice) . încât să producă staza venoasă  · se dezinfectează regiunea  · cu indexul se imobilizează vena ce urmează să fie puncţionată  · acul montat la seringă.  .Tromboflebita – iritaţia lumenului venos de substanţă injectată intravenos  . Injecţia intraosoasă .Înţeparea unui vas sanguin – apare sânge în seringă la aspiraţie. peronier) sau pentru anestezii intraosoase.hipodermica . Injectia intramusculara 9. care să comprime numai reţeaua venoasă superificală. Injectia intradermica 7. atropină (prevenirea şocului vagal).Incidente si accidente in efectuarea unei injectii Injectia subcutanata .  .administrarea diverselor medicamente . care formează local un depozit din care difuzează lent spre sistemul capilar. ce iradiază de-a lungul nervului. Cai de administrare a substantelor injectabile 4. Se retrage acul. Se retrage puţin acul. artera carotidă. Pregatirea seringii pentru efectuarea unei injectii 6. maleola tibială.Indicatii terapeutice .   7.Flegmonul postinjecţional datorită unor defecte de asepsie sau injectării unor substanţe necrozante  .  Se puncţionează artera femurală. Modalitati de administrare a unor categorii de substante injectabile 5.se face în scop terapeutic (perfuzii de sânge la copil – stern.   6. precum: Heparinele fracţionate. Injecţia intracavitară – se face în scop diagnostic sau terapeutic. aorta abdominală. accidente:  . Injecţia intraarterială – se face în scop explorator (arteriografii) sau terapeutic. Injectia intravenoasa 10.

. periombilical.spălarea antiseptică a mâinilor .ac (preferabil 23 sau 26 Gauge) + încă un ac pentru încărcarea substanţei de injectat în seringă (în afara utilizării seringilor preîncărcate sau pen-urilor) .soluţie pentru antiseptizarea tegumentului !NU se utilizează alcoolul medicinal pentru antiseptizare în cazul injectării insulinei . manifestată fie prinlipoatrofie = atrofia ţesutului celular subcutanat manifestată prin depresiuni la nivelul tegumentului.regiunea ideala pentru injectia subcutanata este cea deltoidiană.Contraindicaţii . suprafeţele tegumentare în contact apropiat cu elemente osoase.imbrăcarea mănuşilor .seringă cu capacitate totală de 1 ml sau seringă specială pentru injectarea insulinei (de 1 ml sau pen) sau a heparinelor fracţionate .pregătirea substanţei de injectat în seringă (încărcarea seringii) în afara cazurilor de utilizare de seringi preumplute (preîncărcate) cu medicaţie.lipodistrofie (reacţie locală la injectarea prelungită a insulinei în acelaşi loc. regiunile supuse la compresie prin poziţie sau îmbrăcăminte . fie prin lipohipertrofie = pierderea elasticităţii şi îngroşarea ţesuturilor).substanţa de injectat ..manusi .alegerea locului de injectare: se evită regiunile pe unde trec superficial trunchiuri vasculare şi nervoase. faţa antero-externă a coapselor .in cazul infectiei locale se alege alta regiune de abord Materiale necesare .schimbarea acului seringii utilizat la încărcarea acesteia (în afara utilizării seringilor preumplute sau pen-urilor) cu acul pentru injectarea substanţei în hipoderm (23 sau26 G) .se alege regiunea Tehnica . ca în cazul heparinelor fracţionate .

dacă .pentru injectarea heparinelor fracţionate: periombilical (pacientul se găseşte în decubit dorsal sau poziţie semi-Fowler) .pentru injectarea Insulinei se alternează continuu regiunile.. pentru a preveni apariţia lipodistrofiei . sau la 45° în plin pliu.pentru injectarea Adrenalinei şi Atropinei se preferă regiunea deltoidiană (pacientul se poziţionează cu mâna în şold) .cu policele şi indexul mâinii stângi se formează un pliu cutanat ridicat de pe planurile profunde . se introduce acul în profunzimea stratului subcutanat (2 – 3 cm) pe direcţie paralelă cu tegumentul învecinat la baza pliului. se aspiră prin retragerea pistonului seringii pentru a verifica dacă nu s-a abordat accidental un vas de sânge.antiseptizarea locală a tegumentului pacientului (nu cu alcool medicinal dacă este vorba despre injectarea Insulinei) .seringa se ţine în mâna dreaptă ca un condei.

) .nu se aspiră sânge în seringă se injectează substanţa medicamentoasă. se tamponează şi se masează uşor locul injectării (nu cu alcool în cazul Insulinei).injectarea intravasculară a substanţelor → accidente provocate de ajungerea în circulaţia generală a acelor substanţe (hipoglicemie.durere violentă locală apărută în momentul abordului = s-a înţepat un traiect nervos → repoziţionarea acului .durere violentă locală apărută în momentul injectării substanţei = injectare rapidă a unei cantităţi mari de substanţă.infecţii locale – în cazul nerespectării normelor de asepsie şi antisepsie . se retrage acul (în cazul injectării Insulinei se numără până la 10 apoi se retrage acul). cu policele si indexul mainii stangi se formeaza un pliu cutanat ridicat de pe planurile profunde Posibile accidente . care duce la distensia bruscă a ţesuturilor şi durere . etc. - dacă se foloseşte seringă de Insulină cu ac 27 G şi lungimea acului 12 mm se pătrunde cu acul în vârful pliului. embolii. mai ales la injectarea de Heparină . perpendicular.hematoame la perforarea unui vas de sânge pe traiectul acului.

al apariţiei unor complicaţii şi al prognosticului Elemente de apreciat Tipul respiraţiei Amplitudinea mişcărilor respiratorii Ritmul Frecvenţă Materiale necesare Ceas cu secundar Creion de culoare verde / pix cu pastă verde Intervenţiile asistentei Aşează pacientul în decubit dorsal . fără a explica tehnica ce urmează a fi efectuată Plasarea mâinii. cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui Numărarea inspiraţiilor timp de un minut Consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură (fiecare linie orizontală a foii reprezintă o respiraţie) Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pentru obţinerea curbei .Masurarea si notarea respiratiei Scop: evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al evoluţiei .

corespunzătoare. cât şi caracteristicile respiraţiei: Ex. Se apreciază: Ritmul Amplitudine frecvenţa Celeritatea Loc de măsurare: oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos: a. Aprecierea celorlalte elemente ale funcţiei respiratorii se face prin simpla observare a mişcărilor respiratorii Masurarea si notarea pulsului Pulsul reprezintă expansiunea ritmică a arterelor ce se comprimă pe un plan dur.temporală_superficială (la copii) a. Scop: evaluarea funcţiei cardiovasculare. osos şi este sincronă cu sistola ventriculară.carotidă regiunea apicală (vârful inimii) . ritm regulat . Rs = 20 resp/min Rd = 18 resp/min de amplitudine medie.in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obţinută.

În . medius şi inelar pe traiectul arterei se exercită o uşoară presiune cu vârful degetelor asupra peretelui arterial până la perceperea zvâcniturilor pline ale pulsului se numără pulsaţiile timp de 1 minut Consemnarea valorii obţinute se face printr-un punct pe foaia de temperatură.pedioasă Materiale necesare: pix culoare roşie ceas cu secundar Tehnica pregătirea psihică se asigură repaus fizic şi psihic 10-15 minute reperarea arterei fixarea degetelor index.radială a.tibială a. ţinând cont că fiecare linie orizontală reprezintă 4 pulsaţii. Şi se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară cu o linie.a.femurală la nivelul regiunii poplitee(în spatele genunchiului) a. pentru obţinerea curbei.humerală a.

cu volum redus. pulsul este ritmic. 130-140 p/m copil mic 100-120 p/m la 10 ani 90-100 p/m adult 60-80 p/m vârstnic >80-90 p/m modificări de frecvenţă a pulsului . urmată de pauză Amplitudinea (volumul) este determinată de cantitatea de sânge existentă în vase este mai mare cu cât vasele sunt mai aproape de inimă la arterele simetrice. abia perceptibil puls asimetric – volum diferit al pulsului la artere simetrice Frecvenţa n.unele documente se notează cifric. una puternică şi alta slabă. volumul pulsului este egal modificări de amplitudine a pulsului puls filiform. modificări de ritm al pulsului: puls aritmic = pauze inegale între pulsaţii puls dicrot = se percep două pulsaţii.n. Interpretare Ritmul – pauzele dintre pulsaţii sunt egale.

Masurarea si notarea tensunii arteriale TA reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali.tahicardie = creşterea frecvenţei pulsului bradicardie = scăderea frecvenţei pulsului Celeritatea reprezintă viteza de ridicare şi coborâre a undei pulsatile. rezistenţa determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor). Scop: evaluarea fcţiei cardiovasculare (forţa de contracţie a inimii. cu manometru. electronice) stetoscop biauricular tampon de vată alcool pix de culoare roşie metode . elemente de evaluat -se măsoară tensiunea arterială sistolică(maximă) şi cea diastolică(minimă loc de măsurare artera humerală a.radială(electronic) Materiale tensiometru(Riva-Rocci.

etapele fiind identice metodei auscultatorii. aceasta echivalând cu tens. max. se utilizează în cazuri deosebite când nu avem la îndemână un stetoscop valorile se determină înregistrând val. braţul fiind în extensie se fixează membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea inferioară a manşetei se introduc olivele stetoscopului în urechi se pompează aer în manşeta pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia zgomotelor pulsatile se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei până când se aude primul zgomot(acesta reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime). indicată pe cadranul manometrului în momentul în care simţim că trece prima undă pulsatilă. .auscultatorie palpatorie oscilometrică Tehnică metoda auscultatorie pregătire psihică repaus timp de 5 minute se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului. Se reţine valoarea indicată continuându-se decomprimarea până când zgomotele dispar(tensiunea arterială minimă) metoda palpatorie determinarea se face prin palparea arterei radiale.

valoarea tensiunii arteriale minime se calculează după formula: TAmin=TAmax/2 + 1 sau 2 are dezavantajul obţinerii unor valori mai mici decât în realitate metoda oscilometrică Oscilometria – metoda prin care se evidenţiază amplitudinea pulsaţiilor peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului Pachon. Se citeşte amplitudinea oscilaţiilor pe cadranul manometrului Se scade presiunea cu 10 mmHg şi se citesc din nou oscilaţiile arteriale. Valorile normale sunt apreciate în limite foarte lungi şi foarte variabile Nu are importanţă valoarea obţinută. Aparatul este alcătuit dintr-un cadran gradat în unităţi. Se scade apoi presiunea din 10 în 10 cu citiri succesive până se găseşte valoarea maximă a amplitudinii care se numeste indice oscilometric. Pregătirea bolnavului Camera de examinare trebuie să aibă un climat corespunzător Bolnavul este culcat în repaus cu cel puţin 15min înainte de măsurare Se descoperă membrele superioare sau inferioare Se aplică manşeta aparatului la nivelul dorit pe membrul de examinat Tehnica Se pompează aer până ce dispare pulsul periferic. o manşetă pneumatică şi pară de cauciuc. Manşeta aparatului se fixează pe membrele bolnavului la nivelul dorit. ci importantă este diferenţa dintre 2 regiuni . de unde pulsaţiile se transmit la manometru.

Masurarea si notarea temperaturii Scop evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza Locuri de masurare axila.simetrice care nu trebuie să depăşească 2mmHg Valori normale Adulti: 115-140 / 70-80 mmHg Copii: 91-110 / 60-65 mmHg Nou-nascuti: 65-80 / 40-50 mmHg Valori peste cele normale -hipertensiune. hTA notare se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontala de culoare rosie-socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur se unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat în alte documente medicale se notează cifric. .HTA Valori sub cele normale -hipotensiune.

suzeta(copii) tampoane de vata si comprese sterile tava medicala lubrefiant alcool medicinal ceas Interventiile asistentei pregatirea materialelor langa pacient pregatirea psihica a pacientului spalarea pe maini se sterge cu o compresa cu alcool. vagin Materiale necesare termometru maximal. rect. cavitatea bucala.electronic. paralel cu toracele .plica inghinala. se scutura pentru masurarea in axila se asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand se ridica bratul pacientului se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei.auricular.

prin miscari de rotatie si inaintare termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii se mentine termometrul 3 min copiii mici sunt asezati in DD. ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat cea centrala pentru masurarea in cavitatea bucala se introduice termometrul in cavitatea bucala. bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de catre asistenta termometrul se mentine timp de 10 min-pentru termometrul maximal temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului. precum si la copii. asigurandu-i intimitatea se introduce bulbul termometrului in rect. cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui daca pacientul este slabit. la cei cu afectiuni in cavitatea bucala. cu picioarele ridicate sau in DV . cu membrele inferioare in semiflexie. sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas se mentine termometrul timp de 5 min masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la: copii. agitat. pacienti agitati.se apropie bratul de trunchi. pacientul nu va consuma lichide reci sau calde si nici nu va fuma cu cel putin 10 min inainte de determinarea temperaturii pentru masurarea rectala se lubrefiaza termometrul se aseaza pacientul in DL.

se scutura se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura: notarea unui punct pe verticala. pentru fiecare linie orizontala a foii.4-0. se sterge cu o compresa sterila se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului se spala termometrul.5 grade masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la cei cu afectiuni rectale pentru masurarea in vagin se urmareste aceleasi etape ca la masurarea rectala introducandu-se termometrul in vagin este contraindicata in bolile aparatului genital valoarea este mai mare cu 0.5 grade decat cea axilara dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului. acesta se scoate. socotind. corespunzator datei si timpului zilei. 2 diviziuni de grad se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei termice in alte documente medicale se noteaza cifric interpretarea curbei termice in mod curent temperatura se masoara dimineata intre orele 7-8 si dupa-amiaza intre orele 18-19 pentru masurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate si termometre electronice .temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0.

efort fizic.5 -1 grd C. şi copil mic 36. Febra intermitenta-diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara in perioada de stare a bolii.8 ºC adult 36-37 ºC în axilă vârstnic 35-36 ºC temp. digestie etc temperatura prezinta oscilatii patologice: hipotermie .n. hipertermie valori normale n. in prima jumatate a menstrei este crescuta temperatura in timpul desfasurarii unor activitati.temperatura prezinta oscilatii fiziologice: in timpul zilei de 0.cele mai mici valori nu scad sub 37 . si ↑intre orele 9- 10 a.1-37. si seara 16-20 la tineri seara este mai ridicata in sarcina.cele mai mici valori scazand sub 37 grade C Febra remitenta-diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara.m. < 36 ºC : hipotermie 37-38 ºC subfebrilitate 38-39 ºC febră moderată 39-40 ºC febră ridicată Peste 40 ºC hiperpirexie Tipuri de febra Febra continua este o febra ridicata in care diferenta dintre temperatura matinala si cea vesperala timp de mai multe zile nu depaseste 1 grad C.inperioada de stare a bolii. temp ↓ dimineata intre orele 4-5 .

trecerea facandu-se lent Febra de tip invers este febra in care temperatura matinala este mai ridicata decat cea vesperala. Temperatura se va citi dupa 3 minute.supuratii pulmonare) Febra recurenta-perioade febrile de 4-6zile ce alterneaza cu perioade de afebrilitate de 4-6zile. Pentru a compara aceasta citire cu cea masurata rectal.grade C (septicemii. Se apasa pe butonul de pornire localizat in partea din fata a suzetei.trecerile facandu-se brusc Febra ondulanta-perioade febrile ce alterneaza cu perioade afebrile. Termometrul tip suzeta. Apare in tuberculoza pulmonara grava. Bulbul suzetei se va curata foarte bine dupa fiecare folosire . Se pozitioneaza bulbul in gura copilului. Acesta prezinta siguranta si indica temperatura corect in cazul copiilor mici. Termometrul se va folosi insa numai pentru masurarea temperaturii si nu ca suzeta obisnuita. supuratii profunde si inflamatii cavitare.

se colectează. Materiale necesare se pregătesc recipiente : vase cilindrice gradate. la aceeaşi oră. la o anumită oră. de la prima emisie. se poate utiliza orice borcan de 2-4 litri pe care-l vom grada noi cu creion dermograf sau pe benzi de leucoplast se informează pacientul asupra necesităţii colectării corecte a urinei şi asupra procedeului colectarea începe dimineaţa. cu gât larg. păstrându-se şi urina de la ultima emisie . pacientul urinează dimineaţa la o oră fixă. spălate şi clătite cu apă distilată (pentru a nu modifica compoziţia urinei) şi acoperite. apoi. la aceeaşi oră Pentru o determinare corectă 1. şi se termină în ziua următoare. toate urinele emise în decurs de 24 de ore până a doua zi. se aruncă 2. această cantitate de urină.Masurarea Si notarea diurezei Diureza reprezintă cantitatea de urină eliminată din organism timp de 24 ore. Scop: Obţinerea datelor privind starea morfofuncţională a aparatului renal şi asupra altor îmbolnăviri Cunoaşterea volumului diurezei Efectuarea unor determinări caliatative (analize biochimice) din cantitatea totală de urină emis Urmărirea bilanţului circulaţiei lichidului în organism = bilanţul lichidul (intrări – ieşire).

cantitatea de lichide pierdute prin transpiratie. cantitatea de lichide ingerate. la urina colectată.800 . barbati = 1.000-1.200-1. pentru a preveni descompunerea urinei după golirea recipientului. este de aproximativ 1500 ml Se noteaza in foaia de temperatura: . în mod normal. . graficul evolutiei greutatii corporale. cristale de timol recipientul de urină este etichetat cu numele pacientului. Interpretarea rezultatelor Cantitatea urinei valori fiziologice normale – femei = 1. se vor adăuga. se ţine la răcoare şi ferit de lumină. număr salon. număr pat. diaree. miros) se recoltează urina din 24 de ore pentru examene chimice-se recoltează 100ml de urină Notarea diurezei Diureza se notează zilnic în foaia de temperatură a pacientului prin haşurarea pătrăţelelor corespunzătoare cantităţii de urină şi zilei respective spaţiul dintre două linii orizontale a foii de temperatură corespunde la 100 ml de urină cantitatea de urină eliminată în 24 de ore. .400 ml/ 24 ore. acesta se va spăla şi dezinfecta conform cerinţelor pentru examene fizice (cantitate. aspect.golirea vezicii trebuie să se facă înainte de defecare pentru a împiedica procesele de fermentaţie.

ischiurie sau retentie de urina = imposibilitatea de a urina. enurezis = pierderea involuntara de urina in timpul noptii (mai frecvent la copii cu tulburari nevrotice.aromatic de fructe – in diabet.ml/24 ore. aspectul – normal – clar transparent. dupa varsta de 3 ani). -patologic – tulbure Se vor observa tulburarile de mictiune: polakiurie = mictiuni frecvente. nicturie = egalarea sau inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si . valori patologice – poliurie = peste 3. -fiziologic = albastru-verde – tratament cu albastru de metilen. disurie = eliminarea urinei cu dificultate si dureri. cu cantitati mici.<50ml Calitatea urinei: culoarea – normal = galben deschis -urina diluata.brun-negru – tratament cu chinina sau acid salicilic. miros – amoniacal – in fermentatia alcalina .000 ml/24 ore -oligurie = sub 1. = cafeniu – rosu. = brun inchisa – urina concentrata -patologic = brun inchisa + spuma – icter. = rosie deschisa pana la rosie bruna – hematurie.000 ml/24 ore -anurie = absenta urinei in vezica.

se aşează sub cap un prosop sau în jurul gâtului . aleza v pregatire pacient .cantitatea de urina emisa ziua fata de cea emisa in cursul noptii.fizic: . hematurie Observarea si notarea varsaturilor v pregătire materiale -2 tăviţe renale curate şi uscate -pahar cu soluţie aromată -muşama.se protejează lenjeria de pat şi de corp cu muşama si aleza v Executie se îndepărtează proteza dentară (când este cazul) i se oferă tăviţa renală sau o susţine asistenta sprijină fruntea bolnavului dacă varsă după intervenţii chirurgicale intraabdominale va fi sfătuit să-şi comprime uşor cu palma plaga operatorie după vărsătură se îndepărtează tăviţa i se oferă paharul cu apă să-şi clătească gura (aruncă în altă tăviţă).se aşează în poziţie şezând sau decubit dorsal cu capul întors lateral . v Îngrijirea ulterioară a pacientului .psihic: va fi încurajat şi susţinut în timpul vărsăturii .

acru.rosie(hematemeza).ocazionale.frecvente.tardive ü Cantitatea : .apoase.fecaloide.biliare.mucoase.fad.se va masura cantitatea in 24 de ore pentru starea bilantului hidric ü Continutul alimentare.transpiratii reci.ranced ü Forta de proiectie: brusc.galbena/verzuie. in jet.salivatie.galben murdar.fecaloid.dureri abdominale. se şterge gura pacientului se îndepărtează materialele folosite se aşează pacientul în poziţie comodă şi se acoperă se aeriseşte salonul se supraveghează pacientul în continuare v Pregătirea produsului pentru examen de laborator se completează buletinul de recoltare se trimite produsul la laborator Ø Observarea varsaturilor ü Frecventa : .incoercibile ü Orarul: .matinale..sanguinolen te ü Culoarea: .deshidratare .greata.bruna(aspect zat de cafea) ü Miros: . fara greata ü Simptomele care insotesc varsatura : .tahicardie.postprandiale.purulente. fara efort.cefalee.

a reactivitatii generale si a somnului bolnavului Scop .nas ascutit.agitate.cu oci sclipitori-in boli infectioase grave fata tradeaza spaima-in boala Basedow fata rotunda .acestea determina bolnavului un anumit comportament. Notarea propriu-zisa in foaia de observatie: . n Expresia fetei bolnavului fata anxioasa.daca sunt foarte frecvente se va nota nr lor in ziua respectiva Observarea faciesului.trebuie cunoscute pentru a fi appreciate prin observatie .intristata-in tetenos-ras sardonic n Starea psihica a bolnavului bolnavul isi pasreaza constienta .asemanatoare cu luna plina-in mixedem trasaturile fetei din jurul gurii.ileus.fiecare varsatura se noteaza cu un cerc insotit de data si ora cand s-a produs – varsaturile alimentare – culoare albastra – varsaturile bilioase – culoare verde – varsaturile sanguinolente – culoare rosie .in stabilira diagnosticului si aprecierea evolutiei anumitor boli.tradus prin cateva elementecare.impreuna cu caracteristicele lor.cianotica-la bolnavii cu insuficienta circulatory grava fata acoperita cu sudori reci.ochi infundati si inconjurati cu cearcane albastre.privire anxioasa(fata peritoneala)-in peritonita.ochilor si narilor simuleaza un ranjet.alte afectiuni abdominal grave fata congestionata.a starii psihice.fruntea incretita adanc.

. stare tifica-constienta tulburata.privirea absenta.poate fi trezit dar nu raspunde la intrebari somnolent-necesitatea de a dormi indelungat.diaree.neagitat Somnolenta instalata dimineata—in hepatita virala Somnolent instalata imediat dupa alimentare-in insuficienta hepatica Stare de insomnia-reala sau falsa-raportul dintre somn de zi si noapte inversat Somn agitat cu intreruperi repetate(dureri fe foame.afectiuni cerebrale.odihnitor.necessitate de mictiune.sta in pat nemiscat-in formele grave de febra tifoida carfologie-stare tifica insotita de miscari automate.intoxicatii n Somnul bolnavului Somn linistit.bolnavul poate fi trezit numai cu excitanti foarte puternici apatie-dezinteres fata de mediu si persoana proprie stupoare-bolnavul sta in stare de imobilitate.asemanatoare cu prinderea mustelor din aer obnubilatie –bolnavul isi pastreaza starea de constienta.hiperexcitatii-in boli infectioase acute.star de tensiune nervoasa) n Durerea .halucinatii.bolnavul se trezeste usor dar adoarme imediat delir –stare de obnubilatie insotita de iluzii.insensibilitate.sesizeaza partial evenimentele di jurul lui sopor-hipersomnie profunda.fara intreruperi.

arsura de durata-de la cateva ore la cateva zile.sfasiere.in colelitiaza in hipocondrul drept.suportabila-dureri articulare reumatismale durere de mare intensitate-colica biliara. n Parezele si paraliziile pareza-scaderea functiei motorii musculare paralizia-disparitia totala a functiei motorii muscular .rupture.renalaetc spontana sau provocata prin palpare se poate define ca jena.enervare. intensitate mica.localizare daca a aparut sponatan sau in timpul somnului sau sub influienta unei excitatii.in functie de cauza.ritmice associate cu altele cu character permanent Se va inregistra ora cand s-a produs.in apendicita acuta in fosa iliaca dreapta etc n Convulsiile si contractile Contractia muscular= punerea intensiune sau scurtarea fibrelor musculare Convulsia =succesiunea de contractii puternice involuntare a unor grupe musculare convulsii locale sau generale convulsii clonice scurte convulsii tonico-clonice-scurte.durata caracterul.tensiune.tulburari sfincteriene etc.avand character de permanenta sau intermitanta localizarea si iradierea-in ulcerul gastric sau duodenal durerea iradiaza din epigastru in spate.daca au fost insotite de pierderea starii de constienta.

sol. . . paralizii periferice-scade tonusul muscular. b) dezlipirea pansamentului vechi se va face cu blandete.miscarile passive se pot efectua cu amplitudine mai mare paralizii central-tonusul muscular ete pastrat sau chiar exagerat .miscarile pasive se pot executa cu amplitudine redusa Se disting: monoplegia-paralizia unui singur membru hemiplegia-paralizia unei jumatati laterale a corpului paraplegia-paralizia membrelor inferioare tetraplegia-paralizia celor patru membre ngrijirea unei plagi (chirurgicale) operatorii In spital. d) dezinfectarea pielii din jur cu tinctura de iod. din ATI) sa fie pansati la pat. fie la patul bolnavului. Dakin). pansamentele se pot efectua fie in salile de pansamente. KMnO4 1/4000.in sala de pansamente (special amenajata pentru plagi aseptice si septice) ETAPE: a) medicul imbraca manusile chirurgicale sterile si e servit cu instrumentele necesare. Se considera ca numai bolnavii netransportabili (politraumatizati. alcool iodat (alcool pe o distanta de 6 . ceilalti . Indiferent de locul unde se executa pansamentele bolnavul trebuie sa fie in decubit pentru a evita eventualele hipotimii emotionale. tractionand usor banda de leucoplast sau umezind tifonul cu benzina / eter in zona de fixare cu galifix. imobilizati.se indeparteaza vata si compresele de tifon ce acopera plaga (daca sunt lipite de plaga. se umezesc cu solutii antiseptice: H 2O2. cu tamponul imbibat in tinctura de iod / alcool. c) se degreseaza cu benzina tegumentul din jurul plagii (de la plaga spre periferie).7 cm folosind la fiecare stergere alt tampon) e) plaga suturata se dezinfecteaza printr-o singura stergere.

SUTURAREA PLAGILOR Materiale de sutura: a) resorbabile: colagen (Catgut). f) se dezinfecteaza din nou tegumentul din jurul plagii. . maini nu se practica incizii suplimentare.de conducere: anestezicul local se aplica perineural (ex: anestezia Oberst) . prin impuscare) si plagi de peste 6 .8 ore (pentru pielea scalpului de peste 24 ore) de la producere. poliamid (nylon)(Ethikon).7 zile ATENTIE: inainte de sutura chirurgicala.plagi puternic contaminate sau infectate (plagi prin muscatura.dupa 4 .dupa 10 . acid poliglicolic (Vicryl.20 ml .in leziuni ale falangei proximale. Anestezia locala: . In leziunile situate la fata.14 zile -la extremitati . Extragerea firelor: . poliester. ex: Lidocaina (xilina) 1 % = 2 . Avantaje: . marginile plagii trebuie sa fie tensionate ! cand se sutureaza. cicatrizarea este mai puternica b) neresorbabile: matase.10 zile -la fata si in general la copii .dupa 7 . Se spala cu o mare cantitate de ser fiziologic.nu se mai extrag firele. pielea trebuie mobilizata. Dexon). fir de argint sau otel special. trebuie sa se indeparteze toate fragmentele de tesuturi devitalizate si toate corpurile straine.infiltrativa (cea mai frecventa): se injecteaza circular in jurul zonei de interventie. g) se acopera plaga cu o compresa sterila apoi se fixeaza pansamentul. Sutura (inchiderea) plagii poate fi: 1) sutura imediata = sutura primara a plagii NU SE PRACTICA SUTURA PRIMARA IN: .7 (dupa retragerea edemului local) 3) sutura secundara: din a 8 a zi.regula generala: -la trunchi . 2) sutura primara amanata: in ziua 4 .

vena bazilică – spre partea ulnară a antebraţului .se scoate acul de puncţie din venă şi se conectează cateterul la trusa de perfuzie .venele dorsale ale piciorului · Puncţionarea .cateterizarea venelor cefalică şi bazilică Locul de elecţie pentru puncţie este plica cotului. Materiale necesare: . substanţe perfuzabile Tehnică: .ac puncţie din oţel sau teflon cu mandren . Se utilizează: .se aplică garoul în treimea inferioară a braţului .mănuşi sterile .truse catetere . Administrarea medicamentelor pe cale parenterala Definitie: Prin cale parenterală se înţelege administrarea medicamentelor pe alt ă cale decât tubul digestiv.tampoane . MONTAREA CATETERULUI VENOS PERIFERIC Definiţie – cateterismul venos se defineste ca totalitatea modalităţilor prin care se asigură acces direct. Cea mai facilă modalitate de acces intravenos este puncţia venoasă.trusa de perfuzie Loc de elecţie: . urmată sau nu de cateterism venos.fixarea cateterului la piele .soluţie antiseptică.control radiologic pentru verificarea poziţiei cateterului Administrarea antibioticelor intravenos Administrarea medicamentelor pe cale parenterala. si alte cai ocolesc tubul digestiv (ex: calea respiratorie).puncţionarea venei cu ac gros conectat la seringă .vena cefalică – spre partea radială a antebraţului . disponibil în permanenţă şi de durată.ace de oţel tip Luer . Injectia consta in introducerea substantelor medicamentoase lichide in . notiunea de cale parenterala a fost reconsiderata. in afara injectiilor.trusă de perfuzie.se stabilizeaza vena cu indexul sau policele mainii stangi .canule scurte din teflon . la sistemul vascular al unui pacient . ac. Dat fiind faptul ca. pastrand in sfera ei numai calea injectabila de administrare a medicamentelor.cateter de circa 50 cm .se desface garoul după puncţionare şi se introduce cateterul prin lumenul acului în venă (de preferat vena bazilică care are diametrul mai mare şi se continuă cu vena axilară) .vena mediană a antebraţului .degresarea şi dezinfecţia regiunii plicii cotului .venele dorsale ale mâinii . aţă pentru fixarea cateterului .

ocluzii intestinale.(intraosos) -injectia -in spatiul subarahnoidian. -in interventia de urgenta –in maduva rosie a oaselor.siguranţa administrării medicamentului la pacienţii recalcitranţi sau inconştienţi.acţiunea mai rapidă după administrare.injectia subcutanata. -terapeutic:-administrarea medicamentelor. .absorbţia completă. Asistenta efectueaza injectiile intradermica. Alegerea caii de executare a injectiei este facuta de catre medic. -tesutul muscular.varsaturi etc.cu hemoragie digestiva. Avantajele pe care le oferă calea parenterală faţă de celelalte căi sunt următoarele: . Locul injectiilor (ca si scopul) il constituie tesuturile in care se introduc medicamentele: -grosimea dermului.injectia intradermica.). . in functie de scopul injectiei rapiditatea efectului urmarit . subcutanata.organism .in tesutul celular subcutanat. .in fiole sau flacoane cu doza unica sau mai multe doze . prin intermediul unor ace care traverseaza tesuturile. intramusculara si intravenoasa.injectia intavenoasa si injectia intraarteriala .injectia intramusculara.compatibilitatea tesuturilor cu substanta de injectat Pregatirea injectiei: materiale: -seringi de unica folosinta cu o capacitate in functie de cantitatea de solutie medicamentoasa: -pentru injectia intradermica – seringa de 1 ml gradata in sutimi de ml -pentru injectia intravenoasa – seringa cu amboul situat excentric -acele se gasesc impreuna cu seringa in acelasi ambalaj sau separate -se pregateste un ac pentru aspirarea solutiilor si altul pentru injectare -ca medicament direct injectabil.se pot introduceşi substanţe în scop explorator sau diagnostic. aculfiind adaptat la seringa. Scopul injectiilor: -explorator .se poate folosi atunci când calea orală este inutilizabilă (stenoze esofagiene sau pilorice.dozarea precisă a substanţelor. -sub piele. -in inima – injectia intracardiaca. . .administrarea de substanţe care sunt distruse de sucurile digestive. .care consta in testarea sensibilitatii organismului fata de diferite substante. -in vasele sanguine.in seringa gata de intrebuintare .

prin impingerea pistonului pana la aparitia primei picaturi de solutie prin ac.se adapteaza acul pentru aspirat solutia . Pregatire fizica: -se aseaza in pozitie confortabila .se asteaptaevaporarea alcoolului -se patrunde cu acul prin capacul de cauciuc si se introduce cantitatea de solvent prescrisa -se scoate acul din flacon si se agita pentru a completa dizolvarea.se verifica integritatea fiolelor sau flacoanelor eticheta .-ca medicament indirect injectabil -pudre sau produse liofilizate in fiole sau flacoane cu dop de cauciuc. -se verifica seringa si acele-capacitatea si termenul de valabilitate .musama (ptr. -se schimba acul de aspirat cu cel folosit pentru injectia care se face.solutii dezinfectante .fiind in pozitie vericala cu acul indreptat in sus . inj iv) -recipiente ptr colectarea deseurilor Pregatirea psihica pacientului: -se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventuale reactii pe care le va prezenta in timpul injectiei.doza termenul de valabilitate . .pernita .in functie de tipul si locul injectiei Incarcarea seringii -se spala pe maini cu apa curenta .acoperit cuprotectorul si se aseaza pe o compresa sterila a) aspirarea continutului fiolelor -se goleste lichidul din varful fiolei prin miscari de rotatie -se dezinfecteaza gatul fiolei prin stergere cu tamponul imbibat in alcool -se deschide fiola astfel:se tine cu mana stanga iar cu policele si indexul mainii drepte protejate cu o compresa sterila se deschide partea subtiata a fiolei -se introduce acul in fiola deschisa .tinuta intre policele mainii drepte si avand grija ca bizoul acului sa fie permanent acoperit cu solutia de aspirat -fiola se rastoarna progresiv cu orificiul in jos -se indeparteaza aerul din seringa. b) dizolvarea pulberilor:-se aspira solventul in seringa -se indeparteaza capacelul metalic al flaconului se dezinfecteaza capacul de cauciuc.insotite sau nu de solvent alte materiale : -tampoane sterile din vata si tifon .aspectulsolutiiei -se indeparteaza ambalajul seringii.tavita renala -garou.

fie dintr-o fiola si un flacon.se verifica data de expirare a medicatiei . Injectia intradermica ( i. fie din doua flacoane. Medicamentele pot fi combinate intr-o seringa in mai multe feluri. Tipul de seringa si ac folosite vor depinde de medicatia prescrisa. Mai exista si medicamente gata dozate si trase in seringi sterile –seringi preumplute(cum ar fi anticoagulantele).BCG la nn -explorator-intradermoreactiile la tuberculina . -se introduce acul prin dopul de cauciuc in flacon.foarte lenta.d. Pregatirea echipamentului: . Aceste combinatii sunt contraindicate daca medicamentele nu sunt compatibile fie pentru ca precipita. desensibilizarea organismului in cazul alergiilor.fata externa a bratului si a coapsei . izotone usor resorbabile.se spala mainile . fie pentru isi anuleaza unul efectul celuilalt.pana la nivelul dopului si apoi se introduce aerul. la diversi alergeni Locul injectiei -regiuni lipsite de foliculi pilosi : -fata anterioara a antebratului . Scop -terapeutic. . -se retrage pistonul sau se lasa sa se goleasca singur continutul flaconului in seringa sub presiunea din flacon.Fie din doua fiole.sol. . cu densitate mica Resorbtia. fie cand cantitatea combinata este prea mare pentru a fi absorbita printr-o singura injectie.anestezie locala. -acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimba cu acul pentru injectie ADMINISTRAREA COMBINATA A MEDICATIE INTR-O SERINGA: Combinarea a doua medicamente intr-o seringa scuteste pacientul de doua intepaturi. calea de administrare. constitutia fizica a pacientului.se asteapta evaporarea alcoolului -se incarca seringa cu o cantitate de aer egala cu cantitatea de solutie ce urmeaza a fi aspirata.orice regiune in scop de anestezie Solutii administrate.c) aspiratia solutiei din flaconul inchis cu dop de cauciuc: -se dezinfecteaza dopul de cauciuc .

lipsa aspectului caracteristic (papula cu aspect de portocala ). Nu se maseaza locul injectarii deoarece poate irita tesuturile si poate afecta rezultatul testului .se arunca manusile si seringa cu ac in recipientele colectoare specifice Ingrijiri ulterioare:-este recomandat sa nu se spele pe antebrat. leziuni .inaltime de 1-2mm .pacientul este atentionat sa nu se spele in zona respectiva pana cand testul nu va fi citit . edeme.se verifica medicatia . se va retrage si se va relua tehnica de la inceput .se prepara substanta daca aceasta nu vine deja preparata de la farmacie ( de exemplu. inseamna ca acul este prea adanc introdus .se lasa sa se usuce alcoolul pe piele inainte de injectare .se confirma identitatea pacientului .se curata locul ales cu un pad alcoolizat si se verifica sa nu aiba par.se pun manusile . in testele alergenice trebuie facuta o dilutie corespunzatoare indicatiilor medicului.stare de soc cauzata de substanta injectata -necrozarea tegumentelor din jurul injectiei .daca aceasta nu apare.se apuca antebratul pacientului cu o mana si se intinde pielea .cu cealalta mana se ia seringa cu acul atasat si se indreapta sub un unghi de 10-15 grade fata de antebrat .se comunica pacientului zona aleasa pentru injectare .se incercuieste locul administrarii cu un marker pentru a se stii apoi cat de mult se modifica marginile semnului care trebuie citit .se va simti o mica rezistenta la administrare si va aparea o papula cu aspectul cojii de portocala.avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului acului .se introduce acul imediat sub piele si se injecteaza lent ..diametru 5-6mm.dupa injectare se va retrage acul sub acelasi unghi sub care a fost introdus.sa nu comprime locul injectiei-se citeste reactia in cazul intradermareactiilor la intervalul de timp stabilit Incidente: -revarsarea solutiei la suprafata pielii .cauza-patrunderea solutiei subderm -lipotimie .se indica pacientului sa stea asezat si sa-si sprijine antebratul .se alege zona de injectare .testul se citeste in cazul intradermoreactiilor la intervalul de timp stabilit in functie de substanta injectata . echimoze . cu partea ventrala expusa . pentru a testa sensibilitatea pacientului la medicamentul respectiv) Administrare .

-reg subclaviculara.Consideratii speciale: -pacientii hiperalegenici necesita atentie sporita deoarece pot face soc anafilactic la administrare de antigeni -se evita dezinfectia cu alcool in cazul intradermoreactiei la tuberculina -nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea Injectia subcutanata( s. se sparge si se trage doza indicata. Pot fi.) Scop -terapeutic Locul injectiei-regiuni bogate in tesut celular. -fata supra. cofeina. locurile de adminstrare se vor alege prin rotatie. Injectiile subcutanate sunt contraindicate in zonele inflamate.sol izotone. . histamina. contraindicate persoanelor cu tulbrari de coagulare.c. cum este cazul insulinei. si dureaza in functie de cantitatea de substanta administrata Pregatirea echipamentului: -verificarea medicatiei si dozelor prescrise -se testeaza pacientul sa nu fie alergic la substanta.incepe de la 5-10 min de la adm. Solutii administrate: . care prezinta felurite leziuni sau semne din nastere. scotand aerul din seringa. extensibil: -fata externa a bratului. in special inainte administrarii primei doze -se spala mainile -se inspecteaza medicatia sa nu aiba un aspect tulbure sau anormal( cu exceptia celor care au un aspect particular. sol cristaline : insulina.si subspinoasa a omoplatului. -flancurile peretelui abdominal. lax. nedureroase . -fata supero-externa a coapsei. edematiate. cum ar fi un anumit tip de insulina care are un aspect tulbure) -se alege locul de injectare -se verifica inca o data medicatia -daca medicatia este in fiola se dezinfecteaza aceasta.anticoagulante Resorbtia. de asemnea. Cand tratamentul subcutanat se administreaza timp indelungat.

cu o miscare ferma . printr-o singura miscare. seringa se umple cu aer.-apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare subcutanata -daca medicamentul este in flacon sub forma de pudra.se pun manusile .nu se aspira atunci cand se fac injectii cu heparina si cu insulina ( nu este necesar la insulina. tragand de piston.se explica procedura pacientului pentru a ne asigura de cooperarea sa si pentru a-i reduce anxietatea .se elibereaza pliul cutanat pentru a nu introduce substanta in tesutul sub compresie si a nu se irita fibrele nervoas .cu o mana se pliaza pielea din zona aleasa. printr-o singura miscae.se indeparteaza capacul acului de la seringa . sub acelasi unghi sub care a fost introdus .se selecteaza un loc pentru injectare (avandu-se in vedere ca trebuie alternate) . se dezinfecteaza capacul de cauciuc.se atentioneaza pacientul ca va simti o intepatura .se injecteaza substanta scotandu-se apoi bland dar repede acul. la un unghi de 45 sau 90 de grade .se asigura intimitate .se acopera locul injectarii cu o compresa sau pad alcoolizat masand bland.se lasa alcoolul sa se ususce pe piele pentru a preveni introducerea de alcool subcutanat in timpul injectiei. circular pentru a facilita absorbtia medicamentului (masarea nu se va face atunci cand se adminstreaza insulina sau heparina) . se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia subcutanata -tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza capacul flaconului se introduce acul. se trage doza indicata.se va introduce acul repede.se indeparteaza compresa si se verifica locul pentru a depista eventualele sangerari sau echimoze . ceea ce produce o senzatie de usturime pacientului . formand un pliu de tesut adipos . aceea cantitate echivalenta cu doza care trebuie extrasa din flacon.se confirma identitatea pacientului .se aspira pentru a vedea daca suntem intr-un vas de sange . iar la heparina poate produce hematom) . se intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara Administrare . se reconstituie lichidul .daca apare sange la aspiratie se va arunca seringa si se va incepe tehnica de la inceput . se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul.se sterge locul ales pentru injectare cu un pad alcoolizat incepand din centrul zonei alese spre exterior prin miscari circulare .

pana deasupra santului interfesier .punctul Barthelmy este situatla unirea treimii externe cu cele doua treimi interne aunei linii care uneste splina iliacaanteroposterioara cu extremitatea santului interfesier) -cand pacientul este in pozitie sezand . se termina in 3-5 min .incepe imediat dupa adm .nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea . Resorbtia.sol izotone. se mentine seringa cu acul inca 10 secunde inainte de a se scoate. Locul injectei il constituie muschii voluminosi. Pregatirea echipamentului . mai lenta ptr sol uleioase Locul injectiei . -fata externa a coapsei in 1/3 mijlocie . Scop –terapeutic Solutii administrate: . -fata externa a bratului. aspect .Consideratii speciale. de exemplu.in muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic: -cadranul super extern fesier -rezulta din intretaierea unei linii orizontale .uleioase sau a unei substante coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa.cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale -cand pacientul e culcat se cauta ca repere punctuale Smirnov si Barthelmy (punctul Smirnov este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui trohanter.daca apar echimoze la locul injectarii cu heaprina se poate aplica gheata in priele 5 minute dupa injectare si apoi se face compresie .materialele folosite se arunca in recipientele potrivite Injectia intramusculara( im)Injectia intramusculara constituie introducerea unor solutii izotonice.muschii voluminosi.dupa injectarea cu heparina.nu se dezinfecteaza cu alcool la administrarea insulinei . in muschiul deltoid. Se va evita masarea zonei de injectare .injectia se poate face in tota regiunea fesiera.locul indicat de adminstrare a heparinei este in abdomenul inferior. sol coloidale cu densitate mare.se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare. sol uleioase . sub ombilic .se va avea intotdeauna in vedere sa se alterneze locurile de injectare pentru a preveni complicatiile (lipodistrofia.deasupraliniei de sprijin. un raspuns imun normal al organismului ce apare in cazul injectarii repetate in acelasi loc) . coloratie .lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi : -reg supero-externa a fesei .lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi.a caror lezare ar putea provoca accidente.care trece prin marginea superioara a marelui trohanter.

daca apare sange. se va injecta substanta lent pentru a permite muschiului sa se destinda si sa absoarga gradat medicatia . .daca medicatia este in fiola. se pun manusile . seringa se umple cu aer. se aspira pentru a verifica daca nu vine sange.se inteapa perpendicular pielea. se intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara . aceasta se dezinfecteaza. . se dezinfecteaza capacul de cauciuc.se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru a ajuta distribuirea medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci cand este contraindicat.se intinde pielea intre policele si indexul sau mediul mainii stangi.se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat prin miscari circulare .se sustine seringa seringa cu cealalta mana. iar la copil fata antero laterala a coapsei .alegerea locului de injectare in injectia intramusculara trebuie facuta cu grija. sub acelasi unghi sub care a fost introdus . cum ar fi la administrarea de fier) .apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculara .dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare.se spala mainile. . se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul.se testeaza pacientul sa nu fie alergic . se va retrage acul si se va relua tehnica . se recomanda sa nu isi incordeze muschiul .se explica procedura pacientului .se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai facut recent injectii intramusculare . scotand aerul din seringa. aceea cantitate echivalenta cu doza care trebuie extrasa din flacon.se invita bolnavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit.daca medicamentul este in flacon sub forma de pulbere. se reconstituie lichidul . se trage doza indicata. tragand de piston.se confirma identitatea pacientului ..se lasa pielea sa se usuce .se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare . locul de administrare uzula fiind fata superoexterna a fesei. Administrarea:.tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza capacul flaconului se introduce acul. brusca. patrunzand (4 – 7 cm) cu rapiditate si siguranta cu acul montata la seringa. se atentioneaza pacientul ca urmeaza sa simta o intepatura. .se asigura intimitate . .la adulti deltoidul se foloseste pentru injectare de cantitati mici. in special inaintea administrarii primei doze . se sparge si se trage doza indicata. se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia intramusculara .daca la aspirare nu apare sange.se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade.

-se previne prin verificarea pozitiei acului un vas a solutiilor uleioase Injectia intravenoasa (i.se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a observa eventualele sangerari sau reactii locale . izotonice sau hipertonice in circulatia venoasa.daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz de echimoze .v.se va reveni si inspecta locul injectiei la 10 minute si la 30 de minute de ora administrarii .respectarea asepsiei asepsiei -embolie prin injectarea accidentala intr.efectuarea injectiei in alta sau a unor ramuri ale sale zona -paralizia prin lezarea nervului sciatic -se evita prin respectarea zonelor de electie a injectiei -hematom prin lezarea unui vas -ruperea acului -extragerea manuala sau chirurgicala -supuratie aseptica -se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a patrunde in masa -supuratie septica-prin nerespectarea musculara.nu se va recapa acul ..prin atingerea nervului sciatic :-retagerea acului. . sol hipertone.se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare Incidente si accidente Interventii -durere vie . Scop -terapeutic .sol izotone.) Injectia intravenoasa consta in introducerea solutiilor cristaline.explorator -se administreaza substante de contrast de contrast radiologic Solutii administrate . Resorbtia este instantanee calea intravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare.

. . . . Manevre pentru facilitarea palparii si functionarii venelor-aplicam garoul elastic si inclinam bratul pacientului in jos.masam bratul pacientului dinspre pumn catre plica cotului.cantitatea de administrat.plica cotului.etc. durata tratamentului.alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depind de: .abordul venos periferic este realizat de catre asistenta medicala. .eczeme. .starea clinica a pacientului si criteriul de urgenta in administrare sau nu. .pentru alegerea locului in efectuarea punctiei venoase examinam atent ambele brate ale pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor. . abordul venos capata o importanta deosebita in cadrul diverselor conduite terapeutice. . evitam regiunile care prezinta .antebrat. examinarea o efectuam in urmatoarea ordine: .nevralgii. iar cel central numai de catre medic. -tapotam locul pentru punctie cu doua degete.procese recuperative.pentru administrarea anumitor medicamente al caror efect trebuie obtinut rapid ca si pentru corectarea unei hipovalemii.Loc de electie . pentru reliefare venoasa. Utilizarea garoului . . . .incalzim bratul cu ajutorul unui tampon imbibat cu apa calda sau prin introducere in apa calda. -solicitam pacientului sa-si stranga bine pumnul sau sa inchida si sa deschida pumnul de mai multe ori consecutiv.fata dorsala a mainilor.traumatism.venele epicraniene la sugari si copii.la nivelul plicii cotului venele antebratului cefalica si bazilica se anastomozeaza dand nastere venelor mediana cefalica si mediana bazilica.vena maleolara interna. . abductie si extensie maxima. .tipul medicamentului ce trebuie administrat si efectul scontat. . anemii. -efectuam miscari de flexie si extensie a antebratului. . .piadermite. .abordul venos poate fi efectuat periferic sau central.

injectia i. nu se efectueaza in pozitia sezand.de aceea nu se vor repeta injectiile in acceasi vena la intervale scurte . . .intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea extremelor in mana stanga in asa fel ca policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei.se explica procedura pacientului . -se retrage brusc acul . se pun manusile. .se confirma identitatea pacientului .patrundem cu acul montat la seringa in lujmenul vasului. .alegem locul punctiei si il dezinfectam.dupa ce am patruns cu acul in lumenul vasului. introducand solutia lent si verificand pentru control la nevoie cateterizarea corecta a venei prin aspirare. . . -strangem garoul in asa fel incat sa opreasca complet circulatia venoasa si controlam pulsul radial care trebuie sa ramana perceptibil. -aspiram medicamentul din fiola dupa care schimbam acul cu unul de lumen mai mic si aplicam garoul.la locul punctiei se aplica tamponul imbibat in alcool Ingrijirea ulterioara-se mentine compresiune la locul injectiei cateva minute-se supravegheaza in continuare starea generala Consideratii speciale -in timpul injectarii se va supraveghea locul punctiei si starea generala -vena are nevoie pentru refacere de un repaus de cel putin 24h .in timpul lucrului ne pozitionam vis-a-vis de pacient. . .desfacem garoul cu mana stanga. Efectuarea injectiei injectia intravenoasa consta in -punctia venoasa si -injectarea medicamentului. exercitand miscarea de tractiune si compresiune in jos asupra tesuturilor vecine. schitam o usoara miscare de aspirare pentru a verifica pozitia acului.se spala mainile. astfel am intrerupt circulatia arteriala a bratului prin comprimarea arterei.v. -interzis a palpa vena dupa dezinfectare. iar cu policele apasam pistonul. Injectarea substantei medicamentoase -mentinem seringa cu mana dreapta fixand indexul si medianul pe aripioarele seringii.cand injectarea s-a terminat .-garoul elastic se aplica la aproximativ 10 cm deasupra locului punctiei.pentru plica cotului la nivelul unirii treimii inferioare a bratului cu cea mijlocie.mentinem bratul pacientului inclinat in jos.

pentru ca acesta .nu se administreaza solutii uleioase in vena .solutiile hipertone-va fi instiintat medicul pentru a interveni.abordul venos superficial la nivelul membrelor inferioare este realizat doar in cazuri de urgenta majora si de scurta durata pentru a evita complicatiile tromboembolice si septice. .uleioasa prin injectarea unei -evitarea greselilor-eliminarea aerului din cantitati mari de aer brusc in sistemul vascular seringa sau prin gresirea caiii de administrare a solutiilor uleioase-se produce decesul bolnavului -evitarea introducerii solutiilor uleioase iv -punctionarea si injectarea unei artere-produce -se intrerupe de urgenta injectarea necroza totala a extremitatilor.senzatie de uscaciune in -injectare lenta faringe -hematom prin strapungerea venei -se intrerupe injectia -ameteli.manifesta prin tumefierea tesuturilor.abordul venos profund este realizat de catre medi in conditii tip protocol-operator:- vena jugulara interna.spre a se evita necrozarea tesuturilor.tegumentul gatului il destindem cu policele mainii libere si punctionam vena la locul de incrucisare cu marginea externa a muschiului sternochidomastoidian. . .punctiile se vor face intotdeauna mai central fata de cele anterioare -daca s-au revarsat.colaps -se anunta medicul -embolie gazoasa.continuandu-se injectia sau se incearca alt loc -flebalgia produsa prin injectarea rapida a -injectarea lenta solutiei sau a unor substante iritante -valuri de caldura .prin volumul sau .in tesutul perivenos.durere vasului. vena femurala. Trendelenburg 150° cu capul intors contralateral.durere .deplaseaza traiectul obisnuit al venei . -De evitat incercarile de a patrunde in vena dupa formarea hematomului.-daca pacientul are o singura vena disponibila si injectiile trebuie sa se repete .lipotimie.pozitia pacientului pentru abordul venei jugulare externe este decubit dorsal. Incidente si accidente Interventii -injectarea solutiei in tesutul perivenos -se incearca patrunderea in lumenul . vena subclavic.

corespund punctelor de sprijin ale corpului. ETAPE DE EXECUTIE 1. pudriera cu pudra de talc. .regiunea interna si externa a maleolelor (ousoare). Regiunile predispuse escarelor. Escara apare ca o plaga alba.NURSING Escara – este o leziune profunda a tesutului prin irigarea insuficienta datorita comprimarii lor indelungate intre proeminentele osoase si un plan dur.regiunea ischiatica (fesele). pe planul patului: .se efectueaza cu rigurozitate toaleta bolnavului imobilizat la pat.regiunea occipitala. . se sterg bine tegumentele prin tamponare stiind ca umiditatea favorizeaza aparitia escarelor. masajul regiunilor expuse: . .se explica bolnavului utilitatea si simplitatea tehnicii.regiunea omoplatilor. 3. a coatelor si a calcaielor. . secundara ischemiei si devitalizarii regiunilor predispuse. 2. pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare: . pomezi grase.in decubit dorsal:. . colac de cauciuc sau perna elastica.regiunea trohanteriana.se inspecteaza tegumentele bolnavului.exacerbata.in decubit lateral:. Materiale necesare: sapun acid. rosie. . .regiunea sacrala a feselor.se pregatesc materialele si instrumentele necesare efectuarii toaletei.in pozitie sezanda:.albirea mainii.dupa toaleta. . alcool diluat.efectuarea tehnicii: . violeta sau neagra. 4.degete cianotice PREVENIREA ESCARELOR .regiunea interna si externa a genunchilor. colac sau inele de vata. pregatirea fizica si psihica a bolnavului: .

succesiv: decubit dorsal. se maseza minutios. la intervale de 30 min – 1 ora. prin miscari lente.se intinde bine lenjeria de corp a bolnavului. schimbarea pozitiei bolnavului nu se face decat cand afectiunea bolnavului permite acest lucru.pentru sustinerea coatelor se aseaza colaci sau inele de vata pudrate cu talc. realizand astfel reactivarea circulatiei sangvine periferice si intarirea epiteliului.de asemenea.se asigura bolnavului un pat comod. uscata. sistematic – la nivelul sezutului.sub regiunea sacrala a bolnavului.. etc.local in jurul punctelor dureroase. spatele calcaiele. . pentru sustinerea regiunii occipitale la bolnavii in stare grava imobilizati in decubit dorsal precum si intre genunchi. O compresiune in acelasi punct timp de peste 2 ore la un bolnav imobilizat. lenjeria curata si uscata. timp de cel putin 10 min. a regiunii sacrale.se indeparteaza din pat resturile alimentare si obiectele ce ar putea produce prin comprimare. . provoaca aparitia escarelor. se aseaza un colac de cauciuc umflat moderat. in sacul de lenjerie murdara. saltea anti-decubit din burete sau pneumatica compartimentata. .sub regiunea calcaneana. se aseaza colaci de vata sau inele de vata. decubit ventral. PRECIZARI 1. daca bolnavul sta in decubit lateral. pudrate cu talc. decubit lateral drept si stang. energic dar fara brutalitate. se schimba pozitia bolnavului. 6. bucati de ghips. pudrat cu talc. 5. cearsaful bine intins. medicamente. a regiunii fesiere. .substantele folosite se aseaza in ordine in dulapul de medicamente. . . executand miscari largi in sens: circular . coatele. pe metal. reorganizarea locului de munca: . tegumentele se pudreaza cu talc.masajul se face profund.lenjeria murdara si umeda se introduce.se pudreaza cu talc.se efectueaza masajul regiunilor predispuse escarelor. . cu alcool diluat. sa nu formeze cute. . se plaseaza o pernita. . acoperit cu un material textil. 2.). .regiunea trohanteriana. . tulburari de circulatie (nasturi. . schimbarea lenjeriei de corp si asezarea colacilor: . .in momentul asezarii plostii in locul de sprijin al sezutului.bolnavul se imbraca cu lenjerie curata. fara cute.

produce o hiperemie activa a pielii. amestecatecu praf.3. descoperind progresivnumai partea care se va spala dupa ce pacientul a fost dezbracat complet si acoperit cu uncearceaf si cu o patura.Indepartarea acestora deschide orificiile de excretie ale glandelor pielii.favorizand mobilizarea anticorpilor formati in celulele reticulo-endoteliale din tesutulcelular subcutanat.-se izoleaza bolnavul prin paravan. membrele inferioare. Desi pacientul cu hemoragie cerebrala se mobilizeaza cu multaatentie trebuie sa beneficieze de toaleta zilnica la pat.-se pregatesc in apropiere materialele necesare toaletei. Toaleta linisteste bolnavul. partea anterioara a toracelui.-se evita curentii de aer prin inchiderea usilor. coapsele. descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare. pe regiuni. 3)PRINCIPII Pentru ca toaleta sa se desfasoare in bune conditii se urmaresc cateva principii caretrebuie respectate:-se apreciaza starea generala a bolnavului pentru a evita o toaleta prea lunga. ii creeaza o senzatie placuta de confort. in cazul aparitiei primelor semne de escara. schimbarii lenjeriei patului si a bolnavului si pentru prevenirea escarelor. resturi de dejectii si alte substante straine care adera la piele.Baia partiala la pat consta in spalarea intregului corp pe regiuni. 4)ETAPE Toaleta se face respectand o anumita ordine si se va incepe intotdeauna cu fata. Musamaua si aleza de protectie se muta infunctie de regiunea pe careo spalam iar la sfarsit se face . partea posterioara atoracelui. 2)OBIECTIVE Prin toaleta pacientului imobilizat la pat se indeparteaza de pe suprafata pielii stratulcornos. pentru a evita racirea pacientului. 5. Ea constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de vindecare. se va evita contactul direct al tegumentelor cu suprafete de cauciuc. apoigatul. se va anunta medicul si plaga se va ingriji dupa principiile plagii. 4. alimente. ferestrelor.obositoare. starea tegumentelor reprezinta oglinda calitatii muncii profesionale de ingrijire si a constiinciozitatii asistentei medicale. membrele superioare. organele genitale si in sfarsitregiunea perianala.-se verifica temperatura ambianta. abdomenul. TOALETA PACIENTULUI IMOBILIZAT LA PAT 1)INTRODUCERE Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza care au scopul de a asiguracontrolul si igiena bolnavului. invioreazacirculatia cutanata si a intregului organism. regiunea sacrala.Apa calda trebuie sa fie din abundenta si se va schimba de cate ori este nevoie. Asistenta va avea grija ca temperatura in salon sa fie de cel putin20 iar temperatura apei de 37se va controla cu termometrul de baie sau cu cotul.

aleza. tensiune. paravan. recipient pentru apa.-evitarea leziunilor de grataj la pacientii cu prurit/agitati. bazinete. prevenirea escarelor. se reintroduce sonda. iar daca ochiulramane deschis se aplica comprese imbibate in ser fiziologic si se indeparteaza periodicsecretiile oculare.manusi de cauciuc. se limpezesc. Se indeparteaza secretiile oculare cuun tampon steril de la comisura externa spre cea interna. se spala cumiscari circulare regiunea periorala si regiunea perinazala. Spalarea gatului si a membrelor superioare se face cu miscari circulare incepandde la umar spre capatul distal stergandu-se imediat. Asistenta pregateste psihic bolnavul cu hemoragie cerebrala.-mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii superioare. seindeparteaza crustele de pe mucoasa nazala cu un tampon umezit in apa oxigenatadiluata. Materialele necesare pentru toaleta pe regiuni sunt:-musama. Tehnica: Spalarea fetei incepe cu ingrijirea ochilor.toaleta parului. indepartarea secretiilor si a depozitelor naturale. daca acesta esteconstient. se curata tubul cu un tampon. profilaxia cariilor dentare. tavita renala. manusi de baie. comprese. explicandu-i manevrele pe care le va face cu foarte mare atentie la miscareacapului si cerand cooperare daca este posibil. Se spala ochii cu mana acoperitacu manusa.-la pacientii inconstienti cu sonde vezicale/nazogastrice intretinerea si mentinereaacestora. se fixeaza. Sonda pentru oxigenoterapie se poate introducein cealalta fosa nazala. ce mobilizare i se permite in ziua respectiva. se supravegheaza respiratia pacientului. Se continua apoi cu fruntea de la mijloc spre tample. sapun. respiratie. La pacientul ia nconstient pentru amentine supletea corneei se picura “lacrimi artificiale” in fiecare ochi. dacase poate spala singur. . plosca. pe care parte a corpului. toaleta partii bucale. Se controleaza functionarea sondelor. tampoane tifon. Se curata fosele nazale fiecarecu cate un tampon umezit in ser fiziologic. se sterg cu prosopul curat. Se va insista la axile tamponandu-le pana la perfecta uscare.5) EXECUTAREA INGRIJIRILOR-TOALETA PE REGIUNI Scopul ingrijirilor este:-prevenirea infectiilor.Inainte de a incepe baia pe regiuni se vor colecta date medicale cu privire la starea pacientului: puls. se extrage 5-6 cm.- obtinerea unei stari de bine a pacientului. Daca pacientul se poate intoarce in decubit lateral spalareaceleilalte maini se face in aceasta pozitie.-pregatirea pacientilor pentru diferite interventii chirurgicale-mentinerea unei stari de confort la pacientii imobilizati la pat. prosoape. cearseafe. Daca pacientul prezinta o sonda se dezlipesteromplastul cu care este fixata.

in stare grava.daca este cazul. 6)CONSIDERATII PERSONALE Toaleta pe regiuni a pacientului imobilizat la pat ofera informatii despre stareategumentelor. Seimbraca manusa de cauciuc apoi cea de baie si se spala regiunea dinspre simfiza pubianaspre anus. Ingrijirea parului. urmarirea starii tegumentelor este . bolta palatina. suprafata interna siexterna a arcadelor dentare cu glicerina boraxata. Se evita lezarea tesuturilor adiacente (risc de infectii– panaritii mai ales la diabetici). Mana sau piciorul se aseaza pe un prosop unde se aseaza fragmentele taiate. pacienti cu stare generala alterata. depozitul de murdarie se poate indeparta cu un tampon inmuiat in benzina. cu atentie. inconstienti. Spalarea parului este contraindicata la pacientii cu hemoragiecerebrala. cu paralizii carenu au posibilitatea sa-si schimbe singuri pozitia in pat sunt mai predispusi escarelor. Spatele bolnavului este bine sa se spele in decubit lateral daca nu este posibil insezut. fara brutalitate se va avea grijala ombilic.Bolnavii cu hemoragie cerebrala.Prevenirea acestora. Estede evitat la pacientul imobilizat la pat udarea pansamentului a aparatului gipsat in timpul baii pe regiuni. pacientul este asezat comod. la sfarsit se sterg buzele. La pacientii cu hemoragie cerebrala capul se va sustine tot timpul si se va misca catmai putin posibil. La acestia se face zilnic perierea si pieptanarea parului. cu fracturi ale craniului. traumatisme mari. cu miscari dinspre inauntru inspre afarasi se sterg dintii cu un alt tampon. cu boli ale pielii capului. pliurile-care se pudreaza cu talc.anala. La pacientul inconstient se vafolosi deschizatorul de gura introdus in arcadele dentare si se va scoate proteza dentara. In final dupa spalarea intregului corp. se limpezeste abundent. Ingrjirea unghiilor se face prin taiere la nivelul degetului. Se scoate bazinetul si se usuca regiunea genitala. Se dezinfecteazainstrumentele dupa utilizare. pentru activarea circulatiei sanguine bolnavul se va frictiona cu alcool mentolat indeosebi regiunile predispuse la escare. Toaleta partii anterioare a toracelui se face insistand la femei la pliurilesubmamare.Pentru a evita iritatiile se unge pielea cu vaselina.adinamici.febrili. Toaleta partii inferioare a corpului se face ca si la membrele superioare cuatentie deosebita la spatiile interdigitale. Se sapuneste si se clateste cu o mana ferma. Se indeparteaza materialele si se aranjeaza patul. pacientul ramanand in pozitia ginecologica. modificarile acestora fiind foarte importante in munca cu bolnavul. Toaleta organelor genitale si a regiunii perianale se face dupa ce pacientul este informat si i se asigura intimitatea. Se va evita contactul mainilor cu secretia salivara a pacientului sau cumaterialul folosit. Toaleta cavitatii bucale la pacientul cu hemoragie cerebrala-constient se facecerand bolnavului sa deschida gura: se sterg limba. Se serveste pacientul cu bazinet pentru a-si goli vezica urinara si se inlocuieste cu unul curat.

daca exista secretii oculare acestea sunt indepartate cu o compresa sterila . 1. Efectuarea tehnicii: . descuamatii observate in timpul efectuarii toaletei pacientului caretrebuie semnalate de urgenta medicului. Ele se aplica diferit.eruptii cutanate. pe un scaun. a) Aplicarea medicamentelor pe mucoasa conjunctivala.se aseaza in decubit dorsal sau in pozitie sezand. Administrarea medicamentelor prin instilare Medicamentele aplicate pe suprafata mucoaselor sub forma de solutii.prosop . in functie de mucoasa care se trateaza.se aspira solutia in pipeta . cu capul in hiperextensie. Aceste zone trebuie foarte bine ingrijite odata ce au fost observatemodificari tegumentare. Pozitia bolnavului se va schimba frecvent (la 2 ore). Instilatia oculara reprezinta administrarea unor solutii medicamentoase (prin picurare) pe mucoasa conjunctivala.tavita renala . Mai pot aparea deasemenea si alte modificari tegumentare: edem. Inrosirea pielii in regiunile predispuse escarelor: regiuneaoccipitala. sacrata. unguente.solutie medicamentoasa izotonica Pregatirea pacientului: . Materiale necesare: . creasta iliaca. partea interna si externa agenunchilor si regiunea maleolara precum si o senzatie dureroasa la presiune sunt primelesemne ale escarelor. la pacientulcu hemoragie cerebrala cu multa grija la miscarea capului – acesta se va sustine de catre oasistenta. a omoplatului.pipeta .tampoane si comprese sterile .asistenta isi spala mainile cu apa si sapun . calcaiele. au scopul de a dezinfecta si decongestiona mucoasele.foarte importanta in evolutia boliisi prevenirea complicatiilor.pacientul se informeaza cu privire la scopul tehnicii . pulberi. cianoza.

se aseaza bolnavul in decubit dorsal.se ridica usor varful nasului pacientului cu policele mainii stangi . deprimand usor pleoapa inferioara cu policele mainii stangi . *** Instilatia pe mucoasa conjunctivala se face numai cu solutii izotonice sau apropiate de acestea. Pregatirea pacientului: .tampoane si comprese sterile .se instileaza numarul de picaturi de solutie medicamentoasa. .se informeaza cu privire la scopul tehnicii .tavita renala. Materiale necesare: .se invita bolnavul sa priveasca in sus .se deschide fanta palpebrala. Efectuarea tehnicii: .solutia medicamentoasa .prosop . Instilatia nazala reprezinta administrarea unor solutii medicamentoase (prin picurare) pe mucoasa nazala.asistenta isi spala mainile cu apa si sapun .invita pacientul sa-si sufle nasul .se solicita bolnavului sa miste globul ocular . fara perna sau in pozitie sezanda cu capul in hiperextensie.se instileaza numarul de picaturi prescrise .se pozitioneaza bolnavul .se sterge picatura de medicament sau lacrima care se scurge. 1. cu un tampon steril ce se arunca in tavita renala.pipeta .se continua apoi cu celalalt ochi daca este cazul .se introduce varful pipetei in vestibulul fosei nazale fara a atinge peretii ei . recomandata de medic in fundul de sac conjunctival inferior .

se procedeaza la fel si pentru urechea opusa. Efectuarea tehnicii: .se anunta pacientul sa ramana in aceasta pozitie 30-40 secunde pentru ca solutia sa ajunga in faringe. in baie de apa.se lasa sa cada din pipeta numarul de picaturi prescrise .se mentine pacientul in aceeasi pozitie cateva minute .se incalzeste solutia medicamentoasa.se curata conductul auditiv extern cu un tampon de vata .se aseaza pacientul in decubit lateral (pe partea sanatoasa) . *** Medicamentul lichid sa nu fie aspirat.tavita renala .asistenta se spala pe maini cu apa curenta si sapun .se curata conductul auditiv extern cu un tampon de vata . provocand accese de tuse si spasme laringiene. Efectuarea tehnicii: .asistenta se spala pe maini cu apa curenta si sapun . 1. Materiale necesare: .se aseaza pacientul in decubit lateral (pe partea sanatoasa) .tampoane de vata si comprese sterile . pana la 37 0 C . . Unguentele se aplica in conductul auditiv extern cu ajutorul tampoanelor de vata infasurate pe porttampon.pipeta .prosop .se se tractioneaza pavilionul urechii in sus si inapoi cu mana stanga . 2. Instilatia auriculara reprezinta administrarea unor solutii medicamentoase in conductul auditiv extern. lejer .vas cu apa calda la 370 C.se introduce un tampon de vata absorbant in conductul auditiv extern.se repeta operatia si in narina opusa . deoarece poate patrunde in laringe.

dupa terminarea tehnicii. vată. de marimea unui bob de grau . învelitori de flanelă.- materiale sterile: canulă vaginală. muşama.se izolează patul cu paravan(daca nu se efectuează în sala detratamente). folosindu-se numai o singura data. Se pregăteşte pacienta: -psihic: .se introduce un mic tampon steril in pavilion.-calmarea durerilor.- materiale nesterile: stativ pentru irigator. traversă. prosoape. *** A nu se patrunde in ureche peste limita vizibilitatii. irigator. SPĂLĂTURA VAGINALĂ Spălătura vaginală= introducerea unui curent de lichid(apă sausoluţii medicamentoase)în vagin. -dezlipirea exudatelor patologice de pe mucoasă. solutie sublimat 1%).se introduce tamponul cu foarte mare precautie in conductul auditiv extern . bazinet. permanganat de potasiu 1/2000.oxicianura de mercur1/4000.se incarca tamponul cu o cantitate de unguent. -fizic: . care după ce spală pereţii vaginali. .se anunţă şi i se explică necesitatea efectuării examenului.-dezinfecţia locală înaintea intervenţiilor chirurgicale.-se protejează patul cu muşama şi aleză.-reducerea proceselor inflamatoare MATERIALE NECESARE: -materiale de protecţie: paravan. Se utilizeaza tampoane separate. SCOP terapeutic :-îndepărtarea conţinutului vaginal(produse normale sau patologice). seevacuează pe lângă canulă.se depune unguentul pe portiunea bolnava a conductului sau se intinde pe toata suprafata lui . pentru a nu leza membrana timpanului. -medicamente:2l soluţie medicamentoasă(apă oxigenată soluţie decloramină.-aşezarea pacientei în . pentru fiecare ureche.

-se examinează lichidul de spălătură.-se reperează orificiul de intrare în vagin.-se introduce bazinetul sub bazinul pacientei. TEHNICA: -se spală şi se dezinfectează mâinile. se elimină aerul.. se penseazătubul şi se pune în tăviţa renală. -se ajută să se îmbrace.spălături reci( până la 20°C).-se trimite la laborator la solicitarea medicului.spălături călduţe(35-37°C). -se pregăteşte produsul pentru laborator.poziţie ginecologică. -se verifică temperatura soluţiei . Înainte de utilizarese va verifica temperatura acestora . -se adaptează canula la tubul irigatorului.spălături calde(45- 50°C). se deschide robinetul şi seintroduce canula odată cu curentul de lichid până în fundul de sacposterior al vaginului.. -se aşează comod în pat.-se spală organele genitale cu apa şi săpun. -se aeriseşte salonul. se aşazăirigatorul la 50-70cm înălţime faţă de simfiza pubiană.- se spală bine fundul de sac posterior şi apoi se plimba canula pe toatăsuprafaţa vaginului. După temperatura lor spălăturile vaginale se împart în:. ÎNGRIJIRI ULTERIOARE ALE PACIENTEI: -se usucă regiunea genitală cu vată şi prosoape.Soluţiile medicamentoase( preparate farmaceutice sau pe loc)vor fi încălzite la temperatura necesară în baie de aburi. -se retrage canula înainte ca irigatorul să se golească. -se îndepărtează materialele folosite.