You are on page 1of 2

Portul femeilor este un exemplu admirabil de echilibru intre creativitate, simt practic si bun gust.

Folosind, la baza, aceeasi croiala si aceleasi reguli de compozitie, fiecare femeie si-a adaptat costumul
astfel incat sa fie unic si s-o avantajeze pe ea. Ia a fost ca un fel de uniforma, dar uniform e ultimul lucru
care-ti vine in minte cand te gandesti la ii: de fapt nu sunt 2 ii compuse la fel si purtate la fel.

Aceste reguli de compozitie au plecat de la considerente practice si functiunea a fost, inainte de orice.
Haina a fost compusa pentru a putea fi si descompusa, pentru a inlocui partile care se uzau mai repede;
la nevoie, camasa primea un 'refresh'. Cu astfel de croiala, nu se pierdea nici un petec de material. Totul
a fost gandit si optimizat pentru ca sa nu se risipeasca material, timp, efort.

Costumul, in mare, arata ca un fel de rochie, compusa din bucati: camasa la care se atasau manecile si
poalele (fusta) care nu erau insa intotdeauna cusute de camasa. Poalele se faceau dintr-o panza cu
tesatura mai putin fina decat pentru camasa: se uzau mai repede si erau acoperite de catrinte, fote, deci
nu merita sa investesti in poale. Doar marginea de jos, care se vedea de sub fota / catrinta – primea o
bordura decorativa. Oricum ar fi trebuit sa i se coasa tiv si atunci, de ce sa nu fie si placut ochiului?

Prima cusatura care a aparut pe ie – pentru ca nu se putea fara, a fost "UMARUL" anume cea care unea
maneca de trup. Aici au aparut prima data semnele cusute, marcand aceasta cusatura. Ulterior, aceasta
banda a fost repetata mai jos, de cateva ori si a devenit "ALTITA". Sunt 3 reguli de baza ale altitei pe o ie
corecta:

> banda decorativa de sus este distantata un pic de restul si bordurile laterale ce o marginesc se ridica
mai sus de ea; altita sa ramana deschisa inspre sus
> altita este mai ingusta decat restul manecii (regula derivata din croiala, considerente practice)
> motivele folosite pe altita nu se regasesc nicaieri altundeva pe ie (aceste motive sunt legate de
identitatea femeii, de locul de unde ea s-a nascut, etc)

altita se facea, de multe ori, o bucata de panza separata; pentru ca presupunea multa munca; este cea
mai densa cusatura. Fiind separata, femeia o putea refolosi pentru camasa urmatoare, cand prima se
invechea.

In studii mai vechi, facute prin 1850, pe plansele desenate, inca se mai trecea separat numele de
"UMAR" pentru banda decorativa de sus si "ALTITA" pentru benzile decorative similare care se repetau
mai jos. Mai tarziu, "UMARUL" a fost contopit cu totul in "ALTITA", desi a ramas ca rand distantat, nu a
mai fost numit in mod special.

"INCRETUL" a aparut tot din considerente practice: manecile au fost croite mai largi, ca sa fie mai
comode si atunci a fost nevoie de aceasta banda pentru a le aduce la aceeasi dimensiune cu despicatura
din trupul camasii. Realizat printr-o tehnica de cusut speciala, incretul era cusut cu linii paralele pe fata si
verticale pe spate. Se trageau firele si banda se ingusta. Atunci nu exista elastic, dar incretul are un rol
asemanator. Intotdeauna romancele au cusut incretul in nuante de ocru, galben, chiar si alb (Mehedinti).
Hutanii din Bucovina au preluat si ei incretul odata cu costumul dar pentru a se diferentia – l-au facut
rosu. Iar Rutenii au ales, tot pentru diferentiere, sa-l faca verde sau albastru. Pe banda incretului s-au
folosit motive specifice, feminine, legate de fertilitate: in special romburi si variatiuni de romburi, taiate si
intersectate.

"RAURII" de pe maneci au rol estetic. Jongland cu proportia modelelor, densitatea raurilor, culorile
folosite, femeile isi reglau aparitia, silueta, prin adevarate iluzii optice. Sunt 2 tipuri de rauri: drepte (simple

Raurii de pe piept. pentru a coase fata de spate. Nu avea rost sa incarci o ie pe care urma s-o ascunzi sub bundita. adica cu 2 treimi. Se vedeau doar manecile. si in sud. Si femeile au stiut ele foarte bine sa pastreze o compozitie echilibrata. Muntenia si Oltenia cele drepte. se fac cu ata alba sau rosie. Te-apuci sa bibilesti o ie numai daca mai ai timp si chef. cel putin in Dobrogea si uneori in sud – este "BIBILURI" si numele spune totul. altita + incretul = 1/3 din lungimea totala a manecii. Asa ar fi o ie ideala. cu toate "bibilurile". femeile purtau bundita (cojoc fara maneci) care acoperea ia pe piept si spate. Numele folosit pentru aceste cusaturi. piezuri (piezise). Doamna Varvara Buzila. pentru ca nu are rauri si incret. dar ca reper. Am cautat in disperare sa gasesc o schema cu regulile de compozitie si proportiile elementelor pe ii. Facand un desen. Mai exista cusaturi decorative pentru guler si marginea de jos manecilor. asa putem sa numim aceasta schema "ia de aur" si s-o folosim – nu ca regula rigida. la vremea respectiva. O parte revine incretului. cosand raurile drepte dar rasuncind manecile. Raurii raman cu 8 parti din 12. In nord. dar imi pare ca in Moldova si Bucovina predomina raurile piezise. Proportiile s-au obtinut facand o medie intre foarte multe variante de ii. . "cheite" – folosite pentru a uni bucatile de panza intre ele: pentru a coase maneca pe interior. in Tulcea. mult mai bogati la iile de vara si normal. Asta pentru ca intentionez sa recompun ii. insa. colectate pe bucati. Aceasta "moda" s-a raspandit si prin zonele invecinate. in sudul tarii. pe baza motivelor autentice recuperate – care au fost. un raport palcut ochiului intre fondul alb al iei si cusatura colorata. femeile au ajuns la un efect special. dar nu obligatorie. numite: costisate. ci doar "UMAR". Cheitele. a fost amabila sa-mi raspunda la intrebari si sa-mi dea niste indicii. ajungand pana in Muscel. director adjunct al Muzeului de Etnografie si Istorie Naturala din Chisinau. adica un sfert din lungimea manecii revine altitei. Asta nu inseamna ca o incarci excesiv. fiind mai rece. camasa arata foarte simplu si elegant. a rezultat cum ca maneca se imparte in 12 parti egale: 3 parti. Asa cum s-a ajuns la "dreptunghiul de aur". Astfel: incretul = 1/3 din altita. bibilurile. De altfel.sau increngate) si oblice. chiezuri. In Vrancea. Nu cred ca poate fi o regula fixa. Si mai exista un tip de cusaturi. N-am reusit sa gasesc nimic concret.