You are on page 1of 11

Regimul ariilor

protejate şi al monumentelor naturii

§1. Regimul general al conservării biodiversităţii

Capitolul VIII din Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2005 stabileşte regimul juridic
general al acestor două componente majore ale protejării naturii,
Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice stabileşte regimul
special.
Printre regulile constitutive ale acestui regim se numără:
-obligativitatea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului la proiectarea
lucrărilor care pot modifica cadrul natural al unei arii protejate,
-obligaţia deţinătorilor, cu orice titlu, de suprafeţe terestre şi acvatice supuse refa-
cerii ecologice sau aflate într-o arie naturală protejată de a aplica şi/sau respecta
măsurile stabilite de autoritatea competentă pentru protecţia mediului;
– obligarea respectării prevederilor din planurile de management şi
regulamentele ariilor naturale protejate;
– interzicerea accesului cu mijloace motorizate care utilizează carburanţi fosili,
în scopul practicării de sporturi, cu excepţia dreumurilor permise accesului public;
– interzicerea explotării, pe suprafaţa ariilor naturale protejate, a oricăror resurse
minerale neregenerabile;
– interzicerea, în ariile naturale protejate, a oricăror activităţi de obţienre,a
cultivare, depozitare, prelucrare, comercializare a organismelor vii modificate
genetic.

§2. Regimul ariilor protejate

2.1. Regimul juridic al ariilor naturale protejate, al conservării habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice
Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2007 s-a dat o nouă reglementare regimului
ariilor naturale protejate, conservării habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice.
Scopul acesteia îl constituie „garantarea conservării şi utilizării durabile a patri-
moniului natural, obiect de interes public major şi componentă fundamentală a
strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă”
Regimul juridic astfel instituit reglementează:
a) asigurarea diversităţii biologice, prin conservarea habitatelor naturale, a florei
şi faunei sălbatice pe teritoriul României;

faunistice şi biocenotice ale mediului natural.ansamblul componentelor fizico-geografice. cultură şi civilizaţie ale generaţiilor prezente şi viitoare. acvatică şi/sau subterană în care există specii de plante şi animale sălbatice. arii de protecţie specială avifaunistică. precum şi a regimului acesteia. pentru conservarea şi utilizarea durabilă a acestora. parcuri naţionale. economică. urmărind conservarea lor în sit. f) regimul de administrare a ariilor naturale protejate şi procedurile de instituire a regimului de protecţie pentru alte arii naturale şi bunuri ale patrimoniului natural. rezervaţii naturale. c) de interes comunitar sau situri „Natura 2000”: situri de importanţă comu- nitară. geoparcuri. elemente şi formaţiuni biogeografice. paleontologice. 57/2007 instituie un regim diferenţiat de protecţie. ale căror importanţă ecologică. monumente ale naturii.componenta patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie. cu valoare ecologică. b) de interes internaţional: situri naturale ale patrimoniului natural universal. Conservarea este concepută ca ansamblul de măsuri care se pun în aplicare pentru menţinerea sau refacerea habitatelor naturale şi a populaţiilor de specii de faună şi floră sălbatice. Bun al patrimoniului natural . arii speciale de conservare. parcuri naturale. Arie naturală protejată . e) constituirea. conservare şi utilizare durabilă în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare. speologice sau de altă natură.zona terestră. vegetal şi animal. b) menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică. într-o stare favorabilă. ştiinţifică ori culturală deosebită. peisagistice. c) identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie. Patrimoniu natural . speciile de floră şi faună sălbatică şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de protecţie. precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de viaţă. tipurile de habitate naturale. potrivit următoarelor categorii de arii naturale protejate: a) de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice. vulnerabile Concepte şi termeni. ştiinţifică au o semnificaţie relevantă sub aspectul conservării diversităţii biologice floristice şi faunistice. stabilit conform prevederilor legale. organizarea şi dezvoltarea reţelei naţionale de arii naturale prote- jate. bunăstare. conservării patrimoniului genetic. floristice. geologice. conservare şi utilizare durabilă. con- servare şi utilizare a bunurilor patrimoniului natural. care are un regim special de protecţie şi conservare. Ordonanţa de urgenţă nr. rezervaţii ale biosferei. d) categoriile de arii naturale protejate. zone umede de importanţă internaţională. . g) măsurile pentru protecţia şi conservarea speciilor de animale şi plante sălbatice periclitate.

pentru siturile naturale ale patrimoniului natural universal şi pentru rezervaţiile biosferei. în vederea avizării acestora. sănătăţii oamenilor şi animalelor. modul de constituire şi de administrare a ariilor naturale protejate va lua în considerare interesele comunităţilor locale. Reguli generale. după caz. 2. la pro- punerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. În momentul primirii documentaţiei necesare instituirii regimului de arie naturală protejată. A. arii speciale de conservare. geopar- curi. cu evidenţierea categoriilor de folosinţă a terenurilor. pentru arii naturale protejate. rezervaţii ştiinţifice. rezer- vaţii naturale. asigurarea securităţii. prevenirea unor catastrofe naturale) şi b) regimul de protecţie se stabileşte indiferent de destinaţia terenului şi de deţinător. 57/2007). În orice caz. d) prin hotărâri ale consiliilor judeţene sau locale. autorităţile competente pentru protecţia mediului trebuie să înştiinţeze deţinătorii şi administratorii de terenuri şi să iniţieze consultări cu toţi factorii interesaţi. cu avizul Academiei Române. de interes judeţean sau local (art. facilitându-se participarea . Aceste categorii se pot modifica şi completa prin hotărâre a Guvernului.Pentru arie naturală protejată de interes naţional trebuie să cuprindă: a) studiul de fundamentare ştiinţifică. iar respectarea acestuia este obligatorie (art. d) de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor administrativ-teritoriale.2. b) prin hotărâre a Guvernului. Instituirea regimului de arie naturală protejată. Instituirea regimului de arie naturală protejată se face: a) prin lege. Documentaţia pe baza căreia se instituie o anumită arie protejată diferă în raport cu categoria de apartenenţă a acesteia şi particularităţile sale. luându-se în considerare recomandările organizaţiilor internaţionale auto- rizate. monumente ale naturii. c) avizul Academiei Române. Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturală protejată se pot face din iniţiativa oricărei persoane fizice sau juridice şi se înaintează Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate. parcuri naturale. Reglementarea în materie stabileşte două reguli în această privinţă: a) instituirea regimului de arie naturală protejată este prioritară în raport cu orice alte obiective (cu excepţia celor care privesc: asigurarea securităţii naţionale. 6-7 din Ordonanţa de urgenţă nr. c) prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. zone umede de importanţă internaţională. pentru propunerile de situri de importanţă comunitară. pentru parcuri naţionale. b) documentaţia cadastrală cu limitele ariei naturale protejate. 8). arii de protecţie specială avifaunistică.

se administrează prin preluare în custodie. pentru ariile naturale protejate. c) autorităţilor administraţiei publice locale. instituţie publică.reprezentanţilor acestora în consiliile consultative pentru aplicarea măsurilor de protecţie. aceştia pot fi persoane fizice sau juridice care au calificarea. a ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică se realizează de structuri de administrare special constituite. De menţionat că modalităţile de administrare a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale patrimoniului natural. ariile speciale de conservare şi ariile de protecţie specială avifaunistică. după caz. în beneficiul comunităţilor locale (art. Astfel. administrată în formele stabilite de reglementările legate pertinente. Responsabilităţile de administrare a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale patrimoniului natural. În vederea realizării unei administrări unitare şi eficiente a ariilor naturale prote- jate. care nu necesită sau care nu au structuri de administrare special constituite. rezervaţiile ştiinţifice. a parcurilor naturale şi. atestate de Agenţia Naţională pentru Arii Natu- rale Protejate. . 10). rezervaţiile naturale. siturile de importanţă comunitară. c) posibilităţile de asigurare a resurselor financiare pentru asigurarea unei funcţionări corespunzătoare a administraţiei şi pentru atingerea obiectivelor de conservare. monumentele naturii şi. Ansamblul ariilor naturale protejate. constituie reţeaua naţională de arii naturale protejate. încurajându-se menţinerea practicilor şi cunoştinţelor tradiţionale locale în valorificarea acestor resurse. declarate prin hotărâri ale acestora. instruirea şi mijloacele necesare pentru a stabili şi aplica măsurile de protecţie şi conservare a bunurilor încredinţate. b) întinderea ariei naturale protejate. puse sub regim special de protecţie şi conservare. care funcţionează în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. conservare şi utilizare durabilă a resurselor naturale. cu personalitate juridică. prin hotărâre a Guvernului sau prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. B. după caz. Administrarea reţelei de arii naturale protejate de interes naţional. administrarea rezervaţiilor biosferei. se stabilesc avându-se în vedere: a) categoria ariei naturale protejate. geoparcurile. pentru ariile naturale prote- jate. declarate prin lege. a siturilor de importanţă comunitară. revin: a) Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate. a geoparcurilor. a parcurilor naţionale. Referitor la custozi. cu personalitate juridică. desemnate potrivit legii conform categoriilor reglementate. b) Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” pentru Rezervaţia Bio- sferei „Delta Dunării”. s-a înfiinţat Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate.

b) activităţile de construcţii-investiţii. Planurile de management al ariilor naturale protejate se elaborează astfel încât să ţină cont de exigenţele economice. se avizează de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. de mare importanţă ştiinţifică. Astfel. a: Zonele cu protecţie strictă sunt zonele din ariile naturale protejate. C. conform legii. care cuprind măsuri adecvate de conservare şi utilizare durabilă a spaţiilor respective. precum şi orice forme de folosire a terenurilor. Principalul instrument juridic îl constituie. Zonele de protecţie integrală cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale protejate şi în acestea sunt interzise: a) orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale. . se avizează de consiliile ştiinţifice. Managementul ariilor naturale protejate. parcu- rilor naţionale şi naturale se elaborează de administratorii acestora. sociale şi culturale. cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale. Respectarea planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate. Calitatea de custode se stabileşte prin încheierea de convenţii între părţi. în care se stipulează obligaţiile şi drepturile acestora. planurile de management şi regulamentele elaborate în mod diferenţiat. Principalul rol al planului de management este acela de zonare internă a ariilor naturale protejate de interes naţional. cu avizul autorităţilor publice centrale interesate. în acest sens. după caz. cu limitările descrise în planurile de management. prin definirea şi delimitarea. prioritate având însă obiectivele care au dus la constituirea ariei naturale protejate. Convenţia de custodie şi legitimaţia de custode reprezintă documente valabile în faţa autorităţilor publice şi a altor persoane interesate (art. educaţie şi ecoturism. aici se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane. incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare. cu excepţia activităţilor de cercetare. ce cuprind zone sălbatice . precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei. 20). consiliile consultative de administrare şi de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. planurile de management şi regulamentele se elaborează de administratorii acestora. la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate. pentru celelalte categorii de arii naturale protejate. planurile de management şi regulamentele rezervaţiilor biosferei.

b) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii. nu se includ în zonele cu protecţie integrală. se pot desfăşura activităţi precum : a) ştiinţifice şi educative. . 57/2007 instituie şi un regim sancţionator. Prin excepţie de la aceste interdicţii în zonele de protecţie integrală. f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate Zonele-tampon. . c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat d) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor. strictă sau de dezvoltare durabilă a activităţilor umane şi care fac trecerea între zonele cu protecţie integrală şi cele de dezvoltare durabilă. lucrări speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerării naturale . dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii. cu prioritate cele de interes turistic. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii. 2/2001. Regimul sancţionator În vederea asigurării măsurilor de protecţie şi conservare stipulate. în parcurile naţionale. în afara perimetrelor rezervaţiilor ştiinţifice cu regim strict de protecţie.cele permise in zonele de protecţie integrală + . prin tehnologii cu impact redus. format dintr-o serie de infracţiuni şi contravenţii. Zone de dezvoltare durabilă a activităţilor umane sunt zonele în care se permit activităţi de investiţii/dezvoltare. denumite zone de management durabil. precum recoltarea de fructe de pădure. în limita capaci- tăţii productive şi de suport a ecosistemelor. §3. cu respectarea normativelor în vigoare.lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor. Contravenţiile prevăzute se conformează regimului comun stabilit prin Ordonanţa Guvernului nr. în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. denumite zone de conservare durabilă şi în parcurile naturale.activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile. În zonele de conservare durabilă se pot desfăşura următoarele activităţi: . de ciuperci şi de plante medicinale.

şi înscrierea Deltei Dunării (în mai 1991) pe lista aferentă acestei convenţii. Protecţia Deltei Dunării ca obiectiv al patrimoniului mondial Prin Decretul nr. instituţie cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Mediului. şi de . aparţin întregii umanităţi. 983 din 29 august 1990 s-a înfiinţat Administraţia Rezervaţiei „Delta Dunării”. 92/1983 şi au fost oprite oricare alte activităţi care ar afecta mediul deltaic. în special ca habitat al păsărilor acvatice (încheiată la Ramsar la 2 februarie 1971). prin Legea nr. a fost abrogat Decretul nr. 103 din 7 februarie 1990 au fost sistate lucrările de aplicare a programului de amenajare şi exploatare integrală a Deltei Dunării. Reflectând asemenea evoluţii. 4. 5 din 25 ianuarie 1991. exploatării neraţionale a resurselor piscicole. 4. iar Delta Dunării a fost înscrisă pe lista patrimoniului mondial în decembrie 1991 . Toate aceste reglementări au stabilit un ansamblu de reguli internaţionale aplicabile Deltei Dunării. Regimul juridic de protecţie şi conservare a Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” Delta Dunării este cea mai mare şi mai puţin afectată zonă umedă a Europei. agriculturii şi operaţiunilor de regularizare. la Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională. prin Hotărârea Guvernului nr. §4. România a aderat la Convenţia UNESCO adoptată la 16 noiembrie 1972. 4. Prin Decretul nr. completate cu prevederi legislative de ordin intern. Primul principiu consacrat de acest document internaţional deosebit de important este acela al obligaţiei tuturor statelor de a proteja bunurile naturale şi culturale excepţionale care. ca urmare a supradezvoltării navigaţiei. privite în mod colectiv.2. Evoluţia reglementărilor vizând protecţia şi conservarea Deltei Dunării Prin Decretul nr. constituind o regiune de importanţă internaţională. 187 din 30 martie 1990.1. mediul deltaic fiind supus în ultimele decenii unei degradări grave.2. Ea este în acelaşi timp deosebit de fragilă. Un pas important în stabilirea noului regim de protecţie şi conservare a mediului deltaic l-au constituit aderarea României. România a aderat la Convenţia UNESCO adoptată la 16 noiembrie 1972. iar Delta Dunării a fost înscrisă pe lista patrimoniului mondial în decembrie 1991 şi a fost declarată rezervaţie a biosferei. Reglementările internaţionale privind protecţia şi conservarea Deltei Dunării Cele două convenţii internaţionale (respectiv Convenţia UNESCO şi cea de la Ramsar) stabilesc un sistem general de protecţie la nivel naţional şi internaţional. poluării sub diferite forme.1. 187 din 30 martie 1990.

Totodată. pe de o parte. Documentul a instituit un sistem de cooperare internaţională pentru a ajuta statele sărace în eforturile lor de a asigura o protecţie corespunzătoare elementelor naturale reprezentative. Bunurile naturale care fac parte din patrimoniul mondial rămân supuse legislaţiei statului competent teritorial în ce priveşte proprietatea.cu consimţământul statelor competente teritorial. comunitatea internaţională exercită o influenţă efectivă. că acestea trebuie să coopereze în acest domeniu. În acest sens. Statele trebuie să trimită periodic rapoarte asupra măsurilor pe care le-au între- prins în acest sens unui comitet special creat de convenţie (art. se stabileşte clar că guvernele naţionale sunt responsabile de protecţia siturilor.a nu lua nicio măsură susceptibilă de a prejudicia direct ori indirect acest patrimoniu. patrimoniului mondial aflat sub jurisdicţia lor. Pe de altă parte. private ori particularilor. prin intermediul UNESCO. Conservarea Deltei Dunării ca zonă umedă de interes internaţional Prin Legea nr. iar pe de altă parte. Gestiunea raţională presupune măsuri legislative şi administrative în vederea asigurării creşterii efectivelor la populaţiile de păsări acvatice. protejării faunei şi florei şi a habitatelor naturale din zonă.2. astfel încât să se favorizeze conservarea acestor zone şi să asigure utilizarea raţională a resurselor lor (art. documentul consacră convenţia statelor semnatare de a-şi coordona politicile lor de conservare. ca autoritate morală şi de acordare de asistenţă tehnică şi financiară. 29).2. Dispoziţiile convenţiei încearcă o conciliere cât mai bună posibil între principiile suveranităţii şi integrităţii teritoriale şi necesitatea unei intervenţii internaţionale. valorificarea ori reanimarea elementelor acestui patrimoniu. Romania a aderat la Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională. întocmeşte o listă a patrimoniului mondial şi o alta a patrimoniului mondial în pericol. 5 din 25 ianuarie 1991. Tot comitetul este cel care studiază şi decide în privinţa cererilor de asistenţă internaţională pentru protecţia. a fost creat un comitet interguvernamental al patrimoniului mondial natural şi cultural care. în special ca habitat al păsărilor acvatice (încheiată la Ramsar la 2 februarie 1971) Convenţia stabileşte pentru statele-părţi în primul rând cerinţa de a elabora şi a aplica planurile lor de amenajare. 3). în sensul că acestea vor continua să aparţină entităţilor publice. Astfel. Acest stat are competenţa de a identifica şi a delimita diferitele bunuri care să fie înscrise pe lista patrimoniului natural mondial supus protecţiei. 4. Orice reducere a suprafeţei unei zone umede trebuie să fie compensată prin crearea de noi rezervaţii naturale. . conservarea.

participarea colectivităţilor locale şi informare şi educaţie ecologică.2. inclusiv terenuri aflate permanent sub ape. specii de plante şi animale care îi conferă o importanţă biogeografică.2. cu valoare de patrimoniu natural şi universal. În urma evoluţiilor de peste două decenii. Acest obiectiv urma să fie atins prin elaborarea unui management de conservare şi gestiune a acestor zone. Actul legislativ cuprinde trei mari categorii de dispoziţii: a) dispoziţii referitoare la regimul general şi special de protecţie. bazine hidrografice ori aceleaşi populaţii de animale din zonele umede. respectiv Legea nr. supusă unui regim de protecţie şi conservare bazat mai ales de promovarea unui tip de dezvoltare durabilă. având ca obiectiv demonstrarea beneficiilor conservării pentru societate şi procesul de dezvoltare.1. 4. ca de exemplu păsările de apă migratoare.4. fiind supusă unui regim special de administrare în scopul conservării acesteia. Legea privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” În realizarea angajamentelor internaţionale şi pentru constituirea unui regim adecvat de protecţie şi conservare a Deltei Dunării a fost elaborată şi adoptată de către parlament o lege specială. 4. 4. Conceptul de rezervaţie a biosferei Conceptul de rezervaţie a biosferei a fost introdus de către consiliul internaţional de coordonare a Programului MAB din cadrul UNESCO în anul 1970. calitatea de patrimoniu natural mondial şi zonă umedă de importanţă internaţională. ca elemente esenţiale. cercetare şi dezvoltare) şi existenţa unei instituţii având competenţa de a gera ansamblul zonei. Legea defineşte rezervaţia biosferei ca zonă geografică cu suprafeţe de uscat şi de apă. îndeplinirea a trei funcţii principale (conservare. conceptul actual de rezervaţie a bio- sferei exprimă drept cerinţe esenţiale: cuprinderea a trei zone de protecţie (zona centrală. este stipulată obligaţia de a coopera pentru statele care împart aceleaşi zone umede. Zonele de protecţie a rezervaţiei .4. dezvoltarea unui sistem de monitoring. De asemenea.2. Scopul declarat al acestuia l-a constituit stabilirea unei serii de arii protejate. b) dispoziţii cu caracter instituţional şi de autorizare şi c) sancţiuni. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”. ecologică şi estetică deosebită. zona-tampon şi zone de tranziţie). în care există elemente şi formaţiuni fizicogeografice. Definiţia legală surprinde. prin dezvoltarea aşezărilor umane şi organizarea activităţilor economice în corelare cu capacitatea de suport a mediului deltaic şi a resurselor sale naturale (art.3. legate între ele printr-o reţea de coordonare internaţională. 2).

Populaţia locală are drept de preempţiune. Valorificarea resurselor naturale prin activităţi economice tradiţionale desfăşurate pe terenurile aparţinând domeniului public de interes naţional. cu sediul în municipiul Tulcea. care intră în componenţa rezervaţiei. 3). . Desfăşurarea de activităţi economice. c) zone economice. 4. eliberat de Administraţia Rezervaţiei. sunt delimitate trei zone funcţionale: a) zone cu regim de protecţie integrală. propuse de către Consiliul Judeţean Tulcea. precum şi utilizarea unor terenuri pentru realizarea de obiective de investiţii în zonele valorificabile din punct de vedere economic ale domeniului public de interes naţional pot fi concesionate în condiţiile legii de Administraţia Rezervaţiei. Tot în componenţa Administraţiei Rezervaţiei funcţionează şi corpul de inspecţie şi pază. sunt insuficiente. Din consiliul ştiinţific fac parte şi trei personalităţi din teritoriu. conform legii.2. Suprafeţele terestre şi acvatice. în subordinea autorităţii centrale pentru protecţia mediului. având ambele ca preşedinte pe guvernator. 4.) şi Colegiul executiv (ca organ de aplicare a hotărârilor consiliului ştiinţific). Regimul de administrare Pentru aplicarea regimului general de protecţie şi conservare a Rezervaţiei Bio- sferei „Delta Dunării” s-a înfiinţat Administraţia Rezervaţiei.4. inclusiv terenurile aflate permanent sub apă. în care se pot desfăşura activităţi economice tradiţionale (art. precum şi zone de reconstrucţie ecologică. având ca funcţie realizarea supravegherii întregului teritoriu al rezervaţiei şi sancţionarea nerespectării măsurilor de protecţie stabilite în statutul rezervaţiei.4. Astfel. local sau judeţean. în care se pot desfăşura unele activităţi umane. Atribuţiile de administrare. se efectuează pe baza permisului de practicare a activităţilor respective. b) zone-tampon cu regim diferenţiat de protecţie. împreună cu resursele naturale pe care le generează. ca instituţie publică cu personalitate juridică. de turism şi agrement de către persoane fizice şi juridice se autorizează de Consiliul Judeţean Tulcea pe baza acordului şi autorizaţiei de mediu emise de Administraţia Rezervaţiei. Administraţia este condusă de către Consiliul ştiinţific (cu rol deliberativ. constituie patrimoniul natural.3. Valorificarea resurselor regenerabile terestre şi acvatice.2. Protecţia şi conservarea teritoriului rezervaţiei se fac în mod diferenţiat. cu excepţia terenurilor care formează obiectul dreptului de proprietate privată sau aparţin domeniului public ori privat. Atribuţiile Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” A.2. în funcţie de elementele supuse ocrotirii. domeniul public de interes naţional aflat în administrarea Administraţiei Rezervaţiei.

cât şi persoanelor juridice (în acest caz cuantumurile fiind mai ridicate). organizarea de acţiuni de informare. h)]. în acord cu potenţialul lor de regenerare şi cu capacitatea de suport a ecosistemelor -funcţiile de promovare a activităţii de cercetare şi cooperare ştiinţifică internaţională. Amenda sancţionatoare poate fi aplicată atât persoanelor fizice. 6 lit. îndeplinind funcţia de autoritate de mediu. de turism şi agrement de către persoane fizice şi juridice în concordanţă cu cerinţele conservării biodiversităţii şi a structurilor ecologice specifice şi exercită modul de aplicare a prevederilor acestora [art. B. 6 lit. a resurselor naturale şi a nivelului de valorificare a acestora. Regimul sancţionator. protecţiei şi conservării rezervaţiei este sancţionată sub forma contravenţiilor stabilite expres de lege (art. educaţie şi propagandă ecologică şi de conlucrare şi cooperare la nivel intern şi internaţional în domeniu -sprijinirea şi protejarea activităţilor economice tradiţionale ale populaţiei locale. Atribuţii de protecţie şi conservare a mediului. planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism ale localităţilor de pe teritoriul rezervaţiei. 12 şi 13). indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare asupra diferitelor zone ale acesteia. respectiv a stării ecologice a patrimoniului natural. inclusiv de reconstrucţie ecologică. administraţia avizează. În acelaşi context. Ca atribuţii de autorizare ecologică. C. f)]. 6 lit. în sensul că sunt exercitate în privinţa întregului teritoriu al rezervaţiei. . Este vorba despre o competenţă generală şi exclusivă a Administraţiei Rezervaţiei. în condiţiile legii. Nerespectarea măsurilor legale instituite în vederea gospodăririi raţionale. -atribuţii de evaluare ecologică. elaborate potrivit legii [art. e)] emite acordul şi autorizaţia de mediu privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor economico-productive. sub raportul protecţiei ecosistemelor. iar constatarea şi sancţionarea contravenţiilor se realizează de către persoanele împuternicite în acest sens de către Administraţia Rezervaţiei şi organele Ministerului de Interne. pe teritoriul rezervaţiei [art. Acestea au un caracter general.