You are on page 1of 13

A.

ATRIBUTE VITRUVIENE

1.Firmitas
Muzeul de Arta Kimbell-Renzo Piano

Proiectul venea in continuarea proiectului realizat de Louis Kahn; astfel, Renzo Piano a
incercats a continue ideea de la acre a pornit marele architect creand o noua caldirea separate de
muzeul initial. Se dorea totusi o contopire intre cele doua structuri, noul arhietect doreste o
structura independent de cea initiala si nu o copie a acesteia.

Astfel, el nu foloseste un limbaj arhietctural alcatuit din elemente curbilinii ci unul din
elemente rectilinii .

Noua cladore dorea a rezolva o problema existenta- ce a parcarilor. Louis Kahn a fost profnd
arcat de impactul negative al traficului
asupra propunerii sale, vorbind la un
moment de de o eventuala distrugere a
orasului din aceasta cauza.

Perspectiva lui Renzo Piano urma sa fie
total opusa fata de ce aa lui Kahn-initial,
acesta a astezat parcarea pricnipala in spatele
caldirii, imprimand astfel vizitatorilor ideea
de a se plimba in jurul muzeului, intrand dup
ace au de parcurs dievrse spatii plantate. In

. Noua cladire va rezolva astfel aceasta problema printr-o parcare subterana. defiind un mimesis. ajungand in final in muzeul original. pierzand tot parcursul pe care marele arhietct si-l imagina. ci dimpotriva.realitate insa cu totii intrau prin usa din spate. care sa intoarca spatele cladirii suport pe acre el isi propune sa o intregeasca. intregindu-se astfel itinerariul muzeului. iesind apoi in gradina. In final putem conchide cu idee ca atitudinea arhitectului Renzo Paino este aceea nu de a crea un obiect de arhitectura exuberant. el ajuta si completeaza intreg conceptual pe care marele architect Louis Kahn il gandise. urmand acel parcus pe care Kahn il gandise de la inceput. Astfel muzeul nu este doar spatiul intergral interior al muzeului ci intreg parcursul bogat prin gradina acestuia pe care vizitatorii il fac. Astfel. ins ape care nu il putuse finalize din cauza circulatiei cua utomobilele. vizitatorii vor urca cu un lift in noua cladire propusa de Renzo Piano.

. Puente del Alamillo este singurul pod care sta in echilibru adaugand greutati suplimentare.Santiago Calatrava Elementele structurale ale constructie sunt motivele primare ale esteticii sale. 2. Spania. astfel atributul Utilitas practic exceleaza in fata celorlalte atribute vitruviene. Podul este format dintr-un singur pilon care se contrabalanseaza cu ajutorul a 13 cabluri metalice. nefiind nevoie de ancorari. Utilitas practic Podul Alamillo –Sevilla.este un alt argument ce sustine dominanta atributului vitruvian utilias practic asupra acetsei lucrari. scopul pragmatic fiind mult superir oricarei dorinte de a crea ceva daor pur estetic. Este de la sine inteles ca scopul constructiei – necesitate circulatie si fluidizarea traficului. Initial se dorea construirea a 2 poduri identice de o parte si de cealalta a insulei dar in cele din urma proiectul cu o singura structura a avut un impact mai mare.

omul isi poate desfasura activitatea. conectate printr-o galerie mare în formă de U. constructia podului creaza prilejul de a crea promenada aeriana asupra aerului. o biblioteca de artă şi un restaurant cu terasă alăturată. birouri şi stocare. pe langa necesitate incontestabila de a facilita circulatia pietonala. 3. Portugal Muzeul este opera lui Alvaro SIza. parc si casa de pe proprietatea fosta burgheza. Auditoriul şi librăria au intrări independente şi pot fi utilizate atunci când muzeul propriu-zis este inchis Zona expoziţională este compusa din mai multe camere. Imediat i se subordoneaza Utilitas psihologic prin alegerea locatiei de catre Siza ce incearca sa creeze o relatie simbiotica si interdependenta intre noua cladire. . ocupand cele mai multe dintre nivelul de intrarea si extinzandu-se de la etajul inferior în una dintre aripi Marile uşi care separă spaţii pentru diferite expoziţii şi peretii despartitori pot fi utilizati pentru a crea diferite rute sau pentru a organiza simultan expoziţii separate Cladirea cuatifica in mod principal comandamentul vitruvian Utilitas psihologic. devenind astefl un element de atractie . Utilitas psihologic Muzeul de Arta Contemporana Serralves-Porto. De asemena putem afirma ca atributele vitruviene utilitas psihologic dar si venustas vin in completarea elemntului arhitectural final. aceasta avand o perceptie subiectiva a spatiului fara de care. si este amplasat in Portugalia din 1997 Volumul clădirii principale este împărţit în spaţii de expoziţie. dar nu intr-un mod optim. Cu toate aceste.

dar la o privire mai atenta.Utilitas simbolic Muzeul holocaustului –Berlin Daniel Libeskind face parte dintr-o familie de supravietuitori ai Holocaustului. printre frunzele careia strabate soarele ca prin zabrelele unei inchisori adanci. un fel de steaua lui David despicata si desfasurata oblic. de diferite marimi. 4. si in ferestrele inguste. dar continua la nesfarsit. Gradina exilului. muzeul este impartit in mai multe etape una din ele fiind Turnul holocaustului sau Gradina exilului. Arhitectura lui Alvaro Siza pare ca este una dintre « cutiile albe ale modernismului » . dar se frange in curand. se poate observa cum cladirile sale inspira prin jocul constiincios dintre forma si umbra. o constructie aducand aminte de Memorialul Holocaustului din Berlin din apropierea Tor-ului. este arhitectul care a conceput aceasta capodopera pe care a numit-o ″Between the lines″. cealalta este sinuoasa. Linia franta este vizibila in forma monumentului. Despre organizarea planimetrica-O linie este dreapta. Intre linii. . cu 49 de monoliti deasupra carora creste vegetatie. care sfasie zidurile din metal In ceea ce priveste organizarea.

Aceste blocuri de beton contin pamant si cate un maslin plantat deasupra. o scoala de management si design. la acelasi unghi-astfel prin lipsa raportarii ortogonale la planul orizontal. 4. Essen. odata patruns in interior. simti ca inaltime . Astfel. fiind inclinate toate usor. Ea capata de fapt un rol esenetial. lasand un mesaj cu mare impact asupra privitorilor. Germany SANAA.acest grup de arhiteti propune intr-o zona tensionata pe de o parte de locuinte individuale si pe alta de o veche frabrica.Venustas Scoala de Management si Design Zollverein. peceputa vizual de vizitator isi lasa o amprenta in constiinta acestuita transmitandu-i un mesaj de o anumita factura. Volumetria propusa este aceea a unui cub de 35 m care represinta cun contrast in tot acest context suburban. iar vizitatorul e pus in fata unui monument Atributul utilitas psihologic este recunoscut in masura in care abianta cadrullui interior. anuntand prezenta fabricii in tot acest tesut de case. Desi a fost considerat de multi ca fiind un volum construit mutlea mare pentru functiunea ce o adaposteste. spatiul isi pierde coordonatele fundamentale. mesaj care corelat cu funcitunea cladirii devine esential. putem conchide prin ideea ca dimensiunea simbolica a acestui spatiu are forta de a pune in balanta efemeritatea si neputinta firii umane in fata unui asemenea gol atat de evident.

golul devenind totdata ca un tablou ce decupeaza peisajul pentru privitorul dinauntru. spaland astfel interiorul. limitele orizntale nu mais unt atatd e puternic percepute. prin inaltimea libera mare a camerelor. Aceste limite vertical sunt perforate in camp de sparturi prin care lumina patrunde .camerlor de un alb imaculat si ianlte. Atfel. Simgurele limite resimtite la nivel spatial sunt peretii structurali exterior. capata aura unor saloane care devin o bogatie in acest context in acre deserves invatatului. Puntem conchide cu afirmarea ca in cadrul acestei cosntructii antributul Vitruvian venustas dar si utilitas psihologic. se imbina impletind in final un cadru artificial care nu neaga in totalitate contextual prin masivitatea sa ci se deschide punctual catre acesta creand legaturi directe. . elemntul chromatic jucand si el un rol essential.

aici dominand impunator cladirea catedralei Sf.Stephanplatz  Piata Sf. . kilometrul 0. care o leaga de restul orasului-aceste benzi sunt starpunse de numeroase starzi secundare.B. Stefan care este ins til gotic. Sftefan din Viena marcheaza centrul orasului .Relatia intre obiectuld e arhitectura si spatiul urban 1.  Piata este inconjurata de 2 benzi majore de circulatie.

raportul plin gol fiind ecgilibratDe asemenea datorita strapungerilor starzilor . Haas House este un accent vertical si deci un reper major pentru locuitorii si fizitatorii orasului. silueta rotunjita a cladirii Haas House corespunzand formelor aspre si unghiurilor ascutite ale catedralei. contrastand cu fatadele mate alea celorlalte caldiri. .cladirea Haas House se subordoneaza catedralei insa are un statut superior celorlalte cladiri atat prin froma sa cat si prin tratarea anvelopei-la ea se foloseste sticla. Alaturi de catedrala se creaza o relatie de complementaritatein ceea ce priveste forma. Forma pietei este trapezoidala si functioneaza ca un spatiu autonomy in cadrul intregului sistem urban.multe cladiri apartin perioadei renascentiste deci apar in fatada goluri ritmate. Piata in intregimea sa. atrage circulatii de tip corridor bordate cu fronturi continue de cladiri ce functioneaza ca limite perimetrale puternice  Efectul de directionare al pavajului distribuie circulatia dinspre si inspre punctual de dilatare al pietei. Raportul plin gol/ figura find. Insertie. efectul este Acela de cladifi figura .

care a păstrat unele dintre cele mai autentince tradiţii europene:case din piatră alipite.2.care limita .Însa piaţa nu se bucura de atenţia pietonilor.pavate cu piatră.alei si zone verzi.Piaţa este situată adiacent arterei principale a oraşului.într-o zonă aglomerată.străzi înguste. Piata Domingo Gascon -Turuel  Teruel este un oraş in Spania .întrucât centrul ei era îngrădit de un gard înalt.  Piaţa Domingo Gascon este o piată unde o astfel de interventie a avut loc.

lucru inevitabil pentru insertia unei cladiri noi.Rezolvarea a constat in construcţia unui ansamblu subteran . . De aceea nu putem vorbin despre fatade figura deoarece de la nivelul pietii acestea se percep ca un front continuu  Fronturile clădirilor fiind omogene.fapt care dă naştere unui front omogen.  Raportul plin-gol-Faţadele se însriu în aceiaşi schema de organizare.fără a le demola pe cele existente.exista pericolul prabuşirii.pe locul unui vechi magazin .  Planul de baza are forma unui dreptunghi.raportul plin-gol fiind de aproximativ 50% – 50%.  Interventie-Arhitecţii Mi5 Arquitectos si PKMN au dorit ca noua intervenţie urbană să nu distrugă spaţiile verzi din oras.o bibliotecă si un muzeu.Denivelarea care are panta ascendentă spre cadrul natural directionează şi ea spre zona pietonală de unde se deschide vederea panoramică cea mai frumoasa asupra cadrului construit.ea fiind ca un pretext pentru a mai rămâne.Cele 3 etaje subterane adăpostesc o sală de concerte.deschis spre un peisaj natural pe una dintre laturile sale scurte. dire.Traseul directional te duce mai întâi spre intrarea in construcţia subterană.care fiind într-o stare de degradare .fără accente majore la scara întregului ansamblu de case. zona unei foste pieţe subterane.care directioneazaă spre peisajul natural.cu înălţimea relativ egală lucrează ca un întreg.in stare avansată de degradare.

1.  Limite. intersectata de axe principale de circulatie.este o piata dechisa. astfel putem vorbi de o dominant veriticala care reprezinta intr-un oras aglomerat un punct de reper . repere. Piata Leeds City Relatia cu orasul. devine un saptiu public expus ce preia agitatia orasului.caldirile pietei apartin si folosesc limbae arhitecturale diferite. trasee.

ea creeaza efectul de ascensiune. atat prin tratarea fatadelor cat si prin dimensiunile sale  Fatada alcatuita din mai multe registre verticale. Insertie.este vorba despre hotel Plaza care exte o cladire foarte inalta inaltata foarte mult. cu un numar moderat de goluri Golurile dispuse pe colturile cladirii aduc o noua nota de verticalitate si zveltete  Forma pietei este data de pozitiile constructiilor ce o marginesc si anume:old post office. parc plaza  Planul de baza dispune de efecte de delimitare si directionare  Efecte de delimitare: spatiul se delimiteaza de zona ce il inconjoara prin interventia unor usoare denivelar care semnaleaza spatiul public si il diferentiaza de drumurile care il inconjoara . queens hotel.