You are on page 1of 5

Tema: Caracterele anatomo-fiziologice ale mucoasei cavității bucale.

Metodele de examinare a
pacientului cu leziuni bucale. Elementele lezante.

1. Regulile de completare a fisei de observație a pacientului cu afecțiuni ale mucoasei cavității
bucale si importanta ei in activitatea practica si științifică.
Foaia de observație a bolnavului stomatologic este un document unde se înregistrează datele de identitate,
rezultatele examenului efectuat si tratamentului promovat.

2. Caracterele anatomo-fiziologice si structura histologica ale epiteliului mucoasei cavității
bucale (gingia, buzele, mucoasa jugală, palatul)
Buzele
Buzele au 3 zone:
 Rosul buzei – este zona de trecere de la piele la mucoasa acoperita cu epiteliu pluristraficata,
keratinizat. Pe restul mucoasei buzei epiteliul nu se keratinizeaza.
 Zona Klein – este linia de contact a buzelor, care trece direct in mucoasa vestibulara si cea jugală.
 Mucoasa buzei – tapetează musculatura lor, iar sub mucoasa se afla o mulțime de glande salivare mici,
secretul cărora poate fi observat daca răsfrângem buza.

Versant extern
 Epiteliu stratificat keratinizat
 Foliculi piloşi, glande sebacee, sudoripare
Versant intern
 Epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat
 Orificiile glandelor salivare minore labiale

Mucoasa jugală
Are o culoare roz-pala si este bogat vascularizata. Uneori pe suprafata ei putem observa o plica, o linie
albicioasa, numita linia alba jugală, care proemineaza slab, dar care se poate si keratinizat.
Pe mucoasa, in dreptul dinților 17 si 27 deasupra liniei albe, se poate observa o papila deseori destul de
pronunțata – ductul Stenon. Posterior, mucoasa jugală se continua cu mucoasa regiunii retromolare, numita
comisura intermaxilară.

Gingia, palatul dur
Mucoasa acestor sectoare nu are strat submucos, este fixata si se keratinizeaza pronunțat.
Palatul dur are o mucoasa groasă, keratinizata, roz-pala, cu suprafata neuniforma, formând rugile palatine.
Mucoasa palatului este strâns legata de os, gratie lipsei stratului submucos si conține numeroase glande salivare
mici.
Palatul moale este mobil, este alcătuit din epiteliu:
 Epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat pe versantul bucal
 Epiteliu respirator pe versantul faringian

3. Papilele linguale: structura si funcțiile
Papilele linguale au dimensiuni si forma variata, comporta vase sanguine si nervi, acestea fiind conductorii
sensibilității olfactive sau generale, fiecare papila reprezintă o excrescenta de țesut conjunctiv tapetat ca si toata
membrana mucoasa cu un epiteliu plat multistratificat necornificat.

Pe dorsul limbii sunt prezente 4 tipuri de papile linguale:
 Filiforme sau conice – sunt cele mai numeroase, ele sunt dispuse pe toata fata dorsala a limbii, anterior
de santul terminal. Nu contribuie la perceperea mirosului.
 Fungiforme – sunt localizate mai ales in regiunile apicala si marginale ale limbii. Ele au o baza îngustata
si un vârf sferic dilatat. In papile se afla corpusculi gustativi de la care pornesc nervii conductori de
sensibilitate gustativa. Sunt de dimensiuni mai mari.
 Foliate – au aspect de lamele plate alungite si sunt situate pe marginile limbii.
 Circumvalate – in nr de 7-12 sunt situate anterior de brazda terminala si orificiul orb pe o linie ce
amintește cifra romana V. diametrul unei asemene papile echivalează cu 2-3 mm. In centrul papilei se afla
o proeminenta ce poarta corpusculi gustativi, iar in jurul ei e situat un val delimitat de proeminenta
centrala printr-un sant îngust.

4. Structura corionului
Epiteliul oral este format din următoarele straturi:
 Stratul bazal sau germinativ – format din celule de forma cuboidala sau usor alungite.
 Stratul spinos – este stratul cu cea mai mare grosime.

In realizarea puncției neoformațiunilor situate superficial si a ganglionilor limfatici aceste formațiuni se fixează cu indicele si policele mâinii stângi. Pe o sticla bine degresată (dupa o menținere îndelungata in etanol 96%) se aplica pe eroziune sau pe ulcerul mucoasei sau al marginii roșii a buzelor. cercetarea citologica poate fi efectuată indiferent de starea si evoluția procesului inflamator. Materialul obtinut prin oarecare din metode se usucă la temperatura camerei (uscarea la flacăra deschisa sau prin alte metode cu temperaturi înalte nu este recomandabila. Mobilitate 6. Se realizează cu o seringa cu volumul de 5-10 ml. Absorbanta f. Un băștinaș de radiera se aplica pe suprafața plăgii. Sunt prezente granulele de keratohialina (precursor a keratinei)  Stratul cornos. b. Rezistența la factorii fizici si chimici. dupa aceasta pistonul se readuce in poziția inițiala si se repeta manopera de 2-3 ori. keratinizat 5. Piesele microscopice se fixează cu alcool metilic sau cu amestecul Nikoforov. In aceasta situație bom evita colectarea sângelui care poate nimeri pe sticla de microscop.Amprenta sau raclajul de pe suprafața mucoasei. Dupa aceasta porțiunea de țesut strânsa intre degetele mâinii stângi se masează ușor. se sterilizează prin fierbere si se păstrează uscata. Când se conțin cantitati mari de sânge. O radiera obișnuita se taie in porțiuni longitudinale mici cu dimensiuni transversale de 5 x 5 mm.5 cm se scoate împreuna cu acul si apoi conținutul acului se propulsează pe sticla de microscop. Puncția – se aplica in caz când e nevoie sa obținem material de pe o porțiune îndurate. si cum un ac de injecții de 6-8 cm lungime. seringa se deconectează de la ac. Amprenta de pe suprafața rănii poate fi obținută prin 2 metode: a. deoarece se poate produce deformarea sau distrugerea celulara). Printre inconvenientele acestei metode e si faptul ca nu totdeauna reușim a obține cantitatea necesară de material. Aceasta metoda este inaplicabilă dacă este intr-o regiune greu accesibila sau materialul care se cere prelevat se afla in porțiuni profunde ale ulcerației. si ultimul este retras din țesut sau seringa cu pistonul retras de 1-1. ulcerației. pungilor parodontale . din ganglionii limfatici mariti in volum. 1-2 picături din materialul obtinut sunt suficiente pentru a studia compoziția celulara a porțiunii cercetate. deseori predomina doar masele necrotice. Prin reclaj – de pe porțiunea ce urmează sa fie examinată se înlătura masele necroptice. 7. c. Colorația se realizează cu azur-eozina timp de 25 min.  Stratul granular – cu cel mai redus ca grosime. Examenul citologic: indicațiile si metodele de efectuare Metoda citologice de cercetare se bazează pe studierea particularităților de structura a elementelor celulare si a conglumeratelor lor. apoi se face un frotiului pe sticla degresată. apoi pistonul se retrage cu 1-1. apoi cu spatula stoamtologica sau cu un alt obiect se face raclarea. Metodele de investigație suplimentare in diagnosticarea patologiei orale 8. ceea ce contribuie la obținerea unei cantitati mai mari de material. eroziunii. frotiurile se fac imediat. care dupa o sterilizare obișnuita se dehidrateaza cu alcool 96%.5 cm. Cu ea se poate obține material din canalele fistulare. Calea acului de injecții trebuie sa fie cea mai scurta si cea mai inofensiva. Pe lângă aceasta. fistulilor. In unele cazuri putem aplica lingura de chiuretaj. termici b. de pe marginile îndurate ale ulcerelor. . Ea este aplicată pentru determinarea eficientei tratamentului promovat. Dupa obținerea punctatului seringa se deconectează de la ac. Metodele de baza in examinarea pacientului cu leziuni bucale. deoarece din sângele coagulat va fi greu sa obținem piese microscopice satisfăcătoare. Regenerare rapida d. Functiile mucoasei bucale Funcțiile: a. iar capătul acului se introduce la adâncimea ceruta. Drept material pentru cercetarea citologica poate servi: . Descuamare c. Senzorială e.Punctatul din porțiunea situată in țesuturile subiacente.

Fungi Candida in cantitati mici se întâlnesc habitual in cavitatea bucala ca saprofit la 50% din oamenii intacți. materialul se plasează in soluție de fixare si se îndreaptă la cercetarea histologica. Materialul pentru cercetare se preleva dimineața pe nemâncate pana la curatarea dinților si clătirea gurii sau peste 3-4 ore dupa masa si dupa clătirea gurii. precum si toate cazurile când apare suspiciul de boala a organelor hematopoietice.Indicatii:  In caz de pemfigusul acantolitic  Unele infecții virotice  In tumori  In ulcere tuberculoase  Ulcer traumatic  Lichen ruber plan  Eroziunilor. deoarece modificările pot sa se manifeste in primul rând in cavitatea bucala. 10. eroziunilor. Biopsia. prezenta ulcerelor rebele. 11. deoarece materialul prelevat pentru cercetare. Biopsia este rezecția intravitala a țesuturilor pentru cercetări microscopice in scopuri diagnostice. Indicatii:  Pentru a depista unele boli ale mucoasei: micoze. deoarece lipsa lor ar putea duce la o eroare de diagnostic. La început lamele de sticla se fierb intr-o soluție 1% de bicarbonat de sodiu. Analiza clinica a sângelui constituie o metoda suplimentara importanta si urmează sa fie executata pentru fiecare bolnav prezentând afecțiuni ale mucoasei bucale. bule. atunci ea se preleva in întregime (biopsie totala). Ea se aplica pentru a confirma sau a exclude leziunile micotice. Analiza include determinarea cantitati de hemoglobina. cu acid clorhidric si din nou cu apa. nu comporta modificări legate de autoliza. La biopsie se recurge când stabilirea diagnosticului prin alte metode eșuează sau in cazurile când se prezintă necesitatea de a confirma presupunerile clinice. calcularea formulei leucocitare. in special pentru a confirma candidozele. degresate si sa aibă o grosime de 1-1.Analiza clinica a sângelui. Piesele pentru microscopia preparatelor native se prepara din material proaspăt neprelucrat. apoi se spăla cu apa.Indicațiile examenului bacteriologic si determinarea sensibilității culturilor evidențiate fata de preparatele chimio-terapeutice. stomatita necrotica ulceroasa. fisuri. . Deseori bolnavii cu boli ale sângelui se adresează primar la stomatolog. Daca porțiunea afectata nu este mare. mai ales daca ele nu corespund cu datele clinice fundamentate. nr de eritrocite si leucocite. In leucoza acuta. in special pentru a confirma sau a exclude leziunile micotice. curate. Indicația absoluta pentru aplicarea acestei metode o constituie prezenta in cavitatea bucala a unei porțiuni de necroza a mucoasei. Indicațiile ei.2 mm. de pe suprafata ulcerelor. Lamele de sticla destinate pentru piese microscopice trebuie sa fie transparente. Particularitățile de efectuare a biopsiei. Pentru biopsie e suficient sa se preleve o particula de țesut de dimensiuni 5-6 mm. iar in caz de necesitate se repeta biopsia. fiind fixat corect. Biopsia permite cu o mare precizie sa diagnosticam procesul patologic. in carenta vit B12 deseori primele semne clinice ale bolii se declara in cavitatea bucala. pustule care se caracterizează printr-o evoluție trenanta si comporta semne de hiperkeratoză la periferii 9. ulcere. In fisa de comanda se vor indica neapărat date clinice succinte si diagnosticul prezumptiv (unul sau câteva). indicelui de culoare. Examenul bacteriologic presupune bacterioscopia materialului obtinut de pe suprafata mucoasei bucale. in agronolocitoza. Lamele de sticla se păstrează in alcool etilic de 95% intr-un borcan cu dop etanș sau șterse bine in vase închise. Clinicistul trebuie sa aibă o atitudine critica fata de rezultatele examenului histologic. Mai frecvent se aplica bacterioscopia pieselor fixate. Spre a evita erorile de diagnostic se face aprecierea repetata a datelor clinice. sifilis In practica de laborator se aplica microscopia preparatelor native si preparatelor fixate. Se studiază minuțios materialul biopsiei (se va prefera ca verificarea sa fie efectuata de un alt specialist).

Papula – e un element necavitar de origine inflamatorie cu dimensiuni de sub 5 mm. hipovitaminoza B12. mucoasa e hiperemiata. mai ales pe limba. Metodele sunt:  Anamneza alergologica  Probe cutanate si de provocație  Metode de laborator – se aplica reactii serologice si celulare.5 cm e desemnata ca rozeola iar cea care depaseste de 1. cuprizand epiteliul si straturile superficiale ale mucoasei propriu-zise. poate mărturisi ca boala este cauzata de anemia hipercromatica. Proba pozitivă cu histamina (sporirea dimensiunilor papulei histaminice) se observa in cazul bolilor tractului gastro-intestinal.Metodele de cercetare alergologica si indicațiile la efectuarea lor.Tuberculi . 12. dureros. in eritem exsudativ polimorf. in stomatita aftoasa recidivanta. La palpare e dur.Daca valoarea indicelui de culoare depaseste 1. . .0 pe fondul senzației de arsura in cavitatea bucala. Proba cu histamina se aplica pentru determinarea sensibilității la histamina. . In mod normal acest diametru e de 5 mm. hiperkeratoză si acantoza. Tuberculele se formează in tuberculoza. Pe pielea curățata si degresată a antebratului se aplica o picătura de histamina in diluție 1:1000. La palpare se constata un infiltrat ușor dureros. Are 5-7 mm in dimensiuni.Elementele lezante primare ale mucoasei bucale.Papule urticariene . Elementele primare sunt: . care si-a schimbat culoarea. Tuberculul e susceptibil la dezintegrare cu formare de ulcerații.Vezicule . 13. Apoi cu un ac fin de injecții prin picătura se străpunge pielea la o adâncime de 4 mm.Chisturi Macula .5 cm este eritem. Peste 10 min. Prin examenul morfologic se constata infiltrații microcelulare.despre permeabilitatea capilarelor. Macula inflamatorie având diametrul de sub 1.Pustule . Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) nu constituie un indice specific pentru o careva boala concreta. scarlatina. Macule pigmentare provenite din depozit de melanina (colorație înnăscuta a unor regiuni ale mucoasei) sau de pe urma admnistrarii de medicamente ce conțin bismut si plumb se refera la grupul de macule catarale (neinflamatorii).Macule . Tuberculul – ca element de etiologie inflamatorie antrenează toate straturile tunicii mucoase. care proemineaza de asupra nivelului mucoasei. însa accelerarea sedimentarii întotdeauna denota prezenta unui proces patologic. care participa la reacțiile alergice. iar diametrul zonei de eritem e de 20 mm.Noduli . Se întâlnesc in Lichen rubber planus.se numește o porțiune limitata de mucoasa bucala. Se bazează le faptul ca dimensiunile papulei histaminice in montarea pe-o ei se afla in raport direct cu conținutul de histamina in sânge. Macula poate fi un produs al agenților termici traumatizanți sau poate sa se prezinte ca o manifestare a unor boli cu caracter general: rujeola. Nodozitatea – diferă de papula prin dimensiuni mai mari si prin antrenarea tuturor straturilor tunicii mucoase in procesul inflamator. Rezultatele acestei probe ne permit sa ne creăm o idee: .despre starea alergică a organismului.despre funcțiile sistemului nervos vegetativ. se măsoară diametrul papulei formate. Distingem macule de natura inflamatorie si catarala. Daca dimensiunile papulelor depășesc de 5 mm in confluenta ele formează o placa.Microabcese . Urticatia – aceasta este un edem limitat si pronunțat al tunicii mucoase proprii observat in reacția alergica (edemul Quincke). edematiata. Dupa vindecare ramane o cicatrice.

sifilis. Pustula – seamănă cu o vezicula. Afta – este o eroziune de forma ovala acoperita cu o membrana fibrinoasa si circumscrisa intr-un inel de hiperemie. însa are un conținut purulent. Bula – ea diferă de vezicula prin dimensiunile mai mari. Cicatrice g. Veziculele apar in cadrul leziunile virotice: zona Zoster. de schimbările locale din mucoasa bucala. Fisura sau ragada – e un defect liniar ce apare intr-un țesut care isi pierde elasticitatea. când are lor decolarea stratului epitelial (in eritem exsudativ polimorf. deoarece ele se rup imediat si pe locul lor apar eroziuni. Eroziuni b. care de obicei. apar ca epifenomen a unui proces patologic din organism. alergii). bismut). . Debutul melanomului de asemenea se declara prin apariția unei porțiuni pigmentata pe mucoasa. Se distinge pigmentație fiziologica si patologica. Chistul – este formațiune cavitara cu tapet epitelial si membrana de țesut conjunctiv. se rupe ușor. Se dispune in interiorul epiteliului.Vezicula – constituie o formațiuni cavitara de forma ovala (sub 5 mm in diametru). Pigmentația patologica apare când in organism nimeresc săruri de metale grele (plumb. Pigmentații Eroziunea – constituie o leziune a mucoasei ce nu depaseste limitele epiteliului.Elementele lezante secundare ale mucoasei bucale. 14. febra aftoasa. Elementele secundare sunt: a. herpes. Ulcerul – este un defect ce cuprinde toata straturile mucoasei bucale. Poate fi localizata intraepitelial de pe urma clivării celulelor epiteliale si subepiteliale. Scuama sau solzii – sunt niște formațiuni ale straturilor de epiteliu ce apar de pe urma tulburării proceselor de descuamație. Ulcerul poate sa apăra in traumatism. se intalneste la popoarele sudice. si mai rar hemoragic. Pigmentație fiziologica când mucoasa bucala capata o nuanța întunecata. la acest nivel se formează o cicatrice. Fisuri d. ce pare dupa ruperea unei vezicule. care proemineaza de asupra nivelului mucoasei si este umpluta cu un conținut seros sau hemoragic. in dezintegrarea unei neoformațiuni. Deseori pe la marginile eroziunii se vad resturile operculului bulei. Spre deosebire de eroziunea in ulcer distingem fundul si pereții lui. placi precum si ca rezultat al unui traumatism. Ulcerații c. tuberculoza. Pigmentație – modificarea culorii mucoasei sau pieli la nivelul procesului patologic de pe urma depunerii de melanina de pe urma depunerii de melanina sau de alt pigment. Se observa pe piele si pe marginea roșie a buzelor. Se vindeca fara a forma cicatrice. Cruste e. Cicatrice – daca un defect al mucoasei este substituit de țesut conjunctiv. Trebuie de asemenea sa distingem modificările epidermului cu caracter general. In cavitatea bucala bulele se observa foarte rar. Conținutul bulei este de obicei serios. Dupa vindecarea ramane o cicatrice. unei bule sau se instalează pe locul unei papule. Scuame f. Crusta – este un exsudat uscat ce apare in locul fisurilor si eroziunilor.