You are on page 1of 5

v-1

1)Piata comuna-un teritoriu format din propria initiative dintre 1 sau mai multe state care au anulat total barierele din calea
cemertului si este caracterisitc 4 trasaturi: :Libera circ a marfii,a servicilor,persoanelor, capitalulul
UEM-o forma de integrare cu relatii complexe dintre s sau mai multe state care binevol au format un teritoriu vamal unic
si au dezvoltat politici econ unice.
2) Tratatul de la Roma se referă la tratatul prin care a fost instituită Comunitatea Economică Europeană (EEC) şi a fost
semnat de Franţa, Germania de Vest, Olanda, Italia, Belgia şi Luxemburg la 25 martie 1957. n aceaşi zi a mai fost semnat
un tratat care instituia Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, Euratom) : cele două tratate, împreună cu
Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, care a expirat în 2002, au devenit Tratatele de la
Roma. Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.
Obiectivul Tratatului de la Roma era integrarea economiei comune, crearea unei piete comune, instituirea celor "4
libertati", exculederea oricarei discriminari nationale. pentru a functiona insa, avea nevoie de un fundament juridic, erau
ecesare armonizari legislative, astfel, rolul Curtii Europenede Justitite se arata extrem de important.
3)Parl-Rol: organism legislativ al UE, ales în mod direct, cu responsabilități bugetare și de control
Rol legislativ
Adoptă legislația UE, împreună cu Consiliul UE, pe baza propunerilor Comisiei Europene.Ia decizii cu privire la
acordurile internaționale.Ia decizii cu privire la extinderea UE.Revizuiește programul de lucru al Comisiei și îi cere să
propună acte legislative.
Rol de control
Exercită control democratic asupra tuturor instituțiilor UE.
Alege președintele Comisiei și aprobă colegiul comisarilor în ansamblu. Poate recurge la o moțiune de cenzură, obligând
Comisia să demisioneze.
Acordă descărcarea de gestiune, adică aprobă modul în care s-a cheltuit bugetul UE.
Analizează petițiile cetățenilor și formează comisii de anchetă.
Discută politicile monetare cu Banca Centrală Europeană.
Adresează interpelări Comisiei și Consiliului.
Participă la misiuni de observare a alegerilor.
Rol bugetar
Stabilește bugetul UE, împreună cu Consiliul.
Aprobă bugetul pe termen lung al UE („cadrul financiar multianual”).

V-2
1)Zona liber comert-teritoriu format din 2 sau m multe state pe baza binevola care au decis sa excluda barierele tarifare si
netarifare di ncalea comertului iar politica vamala fata de tert ramine la discretia fiacarui stat (CSI si UE)
UT- Forma de integrare reprezinta stadiul ultim al integrarii în cadrul caruia unificarea politicilor economice este întregita
prin stabilirea unei unitati supranationale ale carei decizii sunt obligatorii pentru statele membre.(uniunea europeana)
2) apropierea niv de dezovl econom si gradului maturitatii econom a statelor doritoare de integrare
-apropierea geog a statelor ce doresc integrarea si existenta granitelor in lant.Relatiile istorice.
-Probleme ,obiective somune
-Efectul de demo.
3)Comisia - Rol: apără interesul general al UE, propunând acte legislative, asigurând respectarea acestora și implementând
politicile și bugetul Uniunii
Comisia Europeană este organul executiv al UE, independent din punct de vedere politic. Este responsabilă cu elaborarea
de propuneri de noi acte legislative și cu punerea în aplicare a deciziilor Parlamentului European și ale Consiliului UE.
Proces decizional colectiv
Deciziile sunt luate pe baza responsabilității colective. Toții comisarii sunt egali în cadrul procesului decizional și răspund,
în aceeași măsură, pentru deciziile luate. Ei nu dețin competențe decizionale individuale, decât dacă primesc o autorizație
specială în anumite situații.
Vicepreședinții acționează în numele președintelui și coordonează activitatea în domeniul lor de competență, împreună cu
mai mulți comisari. Pentru a asigura colaborarea strânsă și flexibilă a comisarilor, se definesc o serie de proiecte prioritare.
Comisarii îi sprijină pe vicepreședinți în prezentarea de propuneri în cadrul colegiului. În general, deciziile se iau prin
consens, dar se pot supune și votului. În acest caz, este nevoie de majoritate simplă, fiecare comisar dispunând de un vot.

La sfârșitul negocierilor. A fost creata o noua baza juridica în scopul de a permite Consiliului sa fixeze statutul partidelor politice la nivel european. Prin Tratat s-a consolidat rolul colegislator al Parlamentului European. sau se pot referi la subiecte specifice. cunoscute și sub numele de codecizie. se adoptă în decembrie și începe la 1 ianuarie anul următor. În perspectiva. Într-o Uniune care va numara într-o zi aproximativ 30 de state membre. transporturile. In asemenea conditii. prin intermediul procedurii legislative ordinare. . Tratatul de la Nisa a decis consolidarea puterii presedintelui Comisiei.Modificari legate de Parlamentul European. Codecizia se utilizează pentru domenii de politică în care UE are competență exclusivă sau competență partajată cu statele membre.Direcția-Generală relevantă (condusă de un director-general care răspunde în fața comisarului competent) se ocupă apoi de chestiunea respectivă.Modificari legate de Consiliu. Referitor la ponderarea voturilor. Adoptă bugetul UE Consiliul adoptă bugetul UE împreună cu Parlamentul. coerența și eficacitatea acțiunii externe a UE. În aceste cazuri. a acordurilor dintre UE și țările care nu sunt membre ale UE și organizațiile internaționale. existând riscul ca actiunea Uniunii Europene sa fie paralizata. împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. având totodata dreptul sa ceara demisia unui comisar. 2) Problemele nesoluționate de Tratatul de la Amsterdam trebuiau rezolvate prin Tratatul de la NisaAceste modificari sunt: . pe baza unei propuneri din partea Comisiei. a fost prevazuta repartizarea locurilor între statele membre si tarile candidate. care trebuie însa aprobata de plenul Comisiei. Acest proces conduce la definirea unor proiecte de propuneri legislative. Se impunea deci ca aceasta reforma sa reduca numarul situatiilor în care un stat membru poate ridica veto-ul sau. ca o masura indispensabila pentru asigurarea coerentei unui colegiu largit la peste 20 de membri. Aceasta include totodată ajutorul umanitar și pentru dezvoltare al UE. Presedintele Comisiei va decide repartizarea portofoliilor si va putea sa remanieze responsabilitatile comisarilor. astfel ca începând cu 2005 fiecare stat membru va avea un singur comisar. Perioada bugetară acoperă un an calendaristic. cum ar fi: -politicile economice și bugetare -educație. Tratatul limiteaza numarul comisarilor. Încheie acorduri internaționale Consiliul acordă Comisiei mandatul de negociere. . Din momentul aderarii la Uniune a celorlalte 12 state. De asemenea. Acesta negociază și adoptă acte legislative în majoritatea cazurilor împreună cu Parlamentul European. 2. 5. De asemenea. asigură unitatea. tineret și sport: -politica de ocupare a forței de muncă: 3. după ce Parlamentul și-a dat aprobarea (necesară în domenii care fac obiectul codeciziei) și după ce acordul a fost ratificat de toate statele membre ale UE. Acestea sunt apoi retrimise comisarilor spre adoptare în cadrul reuniunii săptămânale. prin mentinerea actualului sistem Comisia ar numara 33 de membri. care pâna acum erau guvernate de regula unanimitatii. cum ar fi textilele. Negociază și adoptă legislația UE. De obicei. Consiliul adoptă decizia finală de încheiere a acordului. cultură.Modificari legate de Comisia Europeana. Consiliul. . Coordonează politicile statelor membre Consiliul este responsabil de coordonarea politicilor statelor membre în domenii specifice. apărarea și comerțul. în numele UE. pescuitul. Consiliul legiferează în temeiul propunerilor care îi sunt înaintate de Comisia Europeană. noul Tratat a prevazut ca ea va fi modificata începând cu 1 ianuarie 2005. Tratatul a limitat numarul maxim de deputati europeni la 732. vămile. Consiliul decide cu privire la semnarea și încheierea acordului. știința și tehnologia etc. largirii. un acord unanim va fi foarte greu de atins. Acestea nu vor detine locuri în Parlament decât ulterior aderarii tarii respective. cooperarea și dezvoltarea. precum comerțul. Dezvoltă politica externă și de securitate comună a UE Consiliul definește și pune în aplicare politica externă și de securitate a UE pe baza orientărilor stabilite de Consiliul European. Aceste acorduri pot acoperi domenii largi. 4. după care devin propuneri oficiale și sunt transmise Consiliului și Parlamentului pentru etapa următoare a procesului legislativ. Tratatul va permite o majoritate calificata asupra deciziilor. V-4) 1) 1.

Tratează chestiuni complexe și sensibile care nu pot fi soluționate la niveluri mai joase de cooperare interguvernamentală. Este adoptată Convenţia pentru Cooperare Economică. ținând cont de interesele strategice ale Uniunii și de implicațiile în domeniul apărării. făcut să ţină locul convertibilităţii monedelor). creşterea schimburilor internaţionale între ţările participante. Prin Convenţia din 14 decembrie 1960. Obiectivele incluse în plan vizau promovarea producţiei industriale şi agricole. pe seama reducerii barierelor comerciale. odată redresată economia Europei. . George Marshall. secretarul de stat american. ceea ce permite mentinerea numarului actual de membri pentru fiecare stat . Pentru realizarea obiectivelor. Tratatul prevede posibilitatea întrunirii Curtii într-o Mare Camera.Modificari legate de Comitetul Regiunilor. specializare în anumite domenii. Numirea membrilor va fi validata de Consiliu. va veni timpul reformării OECE. alcatuita din 13 judecatori. de liberalizarea schimburilor în special prin stabilirea unor „coduri de liberalizare“ şi prin suprimarea restricţiilor cantitative. sub forma celebrului plan rămas în istorie sub numele său. în conditiile Uniunii largite. treptat. S-a prevazut posibilitatea crearii de camere jurisdictionale. situatie care ar duce la mari întârzieri în solutionare. si de faptul ca numarul acestora va creste si mai mult o data cu aderarea noilor membri. Dincolo de repartizarea ajutorului american. Pentru fiecare chestiune. Canada. pentru un mandat de sase ani. de la teorie la practică. care făcea posibilă trecerea planului de reconstrucţie a Europei. dar este clar ca se impune o dezbatere mai larga si mai aprofundata asupra viitorului Uniunii Europene. propunând un ajutor financiar global pentru reconstrucţia europeană. . Pentru a se evita convocarea plenului. Tratatul a stabilit ca aceasta institutie va fi alcatuita dintr-un reprezentant al fiecarui stat.Modificari legate de Comitetul Economic si Social. obţinerea şi menţinerea stabilităţii financiare interne. organizaţia se va preocupa de coordonarea politicilor economice naţionale. OECE va asigura într-un mod eficace solidaritatea statelor europene în efortul de redresare şi le va face să abandoneze. pe fondul situaţiilor şi mentalităţilor încă inflamate de anii războiului. a fost înlocuită cu Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică. dar nu adoptă acte legislative. prezenta un discurs la Universitatea Harvard. 12 ani mai târziu. 3) După ce dificultăţile europenilor s-au amplificat. Desemnează și numește candidați la anumite posturi de importanță majoră la nivelul UE. v-5 Stabilește orientarea generală și prioritățile politice ale UE. cu majoritate calificata. Consiliul European poate: să îi ceară Comisiei Europene să elaboreze o propunere să i se adreseze Consiliului UE. cum ar fi BCE și Comisia. Ţinându-se seama de supraaglomerarea cazurilor de rezolvat. Conform Tratatului.Modificari legate de Curtea de Conturi. Definește politica externă și de securitate comună a UE. care cuprindea patru puncte esenţiale şi anume: un mare efort de producţie. dezvoltarea cooperării economice în statele membre. reformele aduse prin Tratat pregatind cadrul institutional al Uniunii în vederea largirii. condiţia de asistat de către Statele Unite. are marele merit de a-i fi învăţat pe europeni lecţia cooperării şi liberului schimb. obţinerea şi menţinerea stabilităţii monetare şi bugetare. a fost creată Administraţia de Cooperare Economică. ajungând să cuprindă şi celelalte state industrializate: Australia. de asemenea. membrilor Comitetului. . soluţionarea penuriei de dolari. Tratatul de la Nisa impune. la 5 iunie 1947. Curtea va numara atâtia judecatori câte state membre vor alcatui Uniunea. Numarul membrilor a fost limitat la 350. de punerea la punct a unui sistem multilateral de plăţi (mecanism multilateral de compensaţie. Curtea de Conturi va putea sa creeze Camere pentru adoptarea anumitor categorii de rapoarte sau avize. dar şi de agresiunea directă a stângii asupra întregului continent european. sa aiba mandat din partea colectivitati lor pe care le reprezinta sau sa raspunda politic în fata acestora. Tratatul de la Nisa a repartizat mai eficient competentele între Curte si Tribunalul de prima instanta. . în particular. Japonia. şi chiar dacă nu a dus la realizarea unei uniuni vamale. Numarul membrilor sai a fost limitat la 350. Planul Marshall a fost un factor crucial în procesul de refacere materială şi de reasigurare spirituală a Europei. Tratatul de la Nisa are anexata o "Declaratie asupra viitorului Uniunii". după iarna grea 1946-1947. Tratatul precizeaza ca aceasta institutie trebuie sa fie compusa din reprezentanti ai diferitelor categorii ale societatii civile organizare. Noua Zeelandă şi Sua. Cele 16 ţări asociate la OECE s-au pus de acord asupra programului de reconstrucţie a Europei.Modificari legate de Curtea de Justitie.

şi astfel s-a format Comunitatea Europeană aCărbunelui şi Oţelului (C. Monnet a devenit primul preşedinte al Înaltei Autorităţi. Primele masuri luate in acest sens au fost. Tratatul de la Amsterdam stabilea patru obiective principale : . v-6 TRATATUL DE LA BRUXELLES DIN 1965 A intrat in vigoare la 1 ianuarie 1967. În 1949 Monnet şi asociaţii săi au conceput ideea de Comunitate Europeană. Olanda şi Luxemburg au răspuns favorabil. Tratatul a intrat in vigoare la 1 iulie 1967 si este cunoscut sub denumirea de “Tratatul de fuziune a executivului comunitatilor”. s-a cautat sa se aplice o politica a pasilor marunti. reprezentarea fiecarui stat in Comisie si durata mandatului. Jean Monnet a fondat Comitetul de Acţiune pentru Statele Unite ale Europei cu scopul de a relansa construcţia europeană ca urmare a eşecului CEA. pentru ca aceasta entitate nu apare decat in cadrul si in limitele realizarii functiunilor comune. În 1945.Pentru reconstrucţie. şi acţiunea împreună 6 pentru a găsi soluţii pentru reducerea şomajului care este problema principală a Europei astăzi. acestea ramanand cele atribuite prin fiecare tratat in parte.Proiectul a fost făcut public la 9 mai sub numele de Declaraţia sau Planul Schuman. avea in esenta acelasi obiectiv general : constituirea unei piete comune care 535e41f avea in vedere aceleasi state membre. La 8 aprilie 1965 a fost adoptat Tratatul de la Bruxelles. Monnet a propus un plan care îi poartă numele. Pregătind lărgirea Uniunii Tratatul de la Amsterdam a adâncit procesul integraţionist prin plasarea Justiţiei şi a Afacerilor interne sub orbita comunităţii. Tratatul a realizat unificarea serviciilor acesteia. functionarii nu mai sunt legati de o anumita comunitate. a stabilit proceduri uniforme de desemnare a comisarilor prin acordul comun al statelor. prin întărirea politicii privind securitatea şi politica externă şi iniţierea unei noi politici privind forţa de muncă şi protecţia socială. - depăşirea ultimelor obstacole din calea libertăţii de circulaţie a cetăţenilor precum şi întărirea securităţii prin consolidarea cooperării statelor membre în domeniul justiţiei şi afacerilor interne. precum si adoptarea in 1958 a denumirii comune de “Adunare parlamentara”. avand in vedere rolul acesteia in activitatile comunitatilor.plasarea drepturilor cetăţenilor şi a ocupării forţei de muncă în centrul Uniunii. Prin Tratatul de fuziune s-a creat entitatea “Comunitatile europene”. ci una singura.E. Germania de Vest. cu sisteme politice. Astfel s-a considerat ca o prima masura care se poate lua este unificarea institutiilor comunitare.). În 1955. a comisiilor de control. În 1952.eficientizarea structurii instituţiilor unionale în perspectiva lărgirii Uniunii în special spre ţările Europei de Est. Aceste elemente reprezentau premise deosebit de importante in vederea realizarii unei uniuni europene veritabile.C. stabilirea in 1957 a Curtii de Justitie ca institutie comuna a celor trei comunitati. prin care se instituia un Consiliu unic si o Comisie unica pentru cele trei comunitati. Prin acestea nu au fost absorbite cele trei comunitati initiale. Acest tratat nu a unificat competentele institutiilor comunitare. Propunerea concretă viza plasarea producţiei francogermane de cărbune şi oţel sub responsabilitatea unei autorităţi supreme comune. Intrucat acest obiectiv se dovedea a fi foarte greu de atins in acea perioada.Jean Monnet a propus un „plan global de modernizare si ezvoltare economică” guvernului francez. asa cum am aratat. independente. De asemenea. Italia. aceasta si din considerente de eficienta a acestora si de reducere a costurilor functionarii lor. De asemenea. 3) După cel de-al Doilea Război Mondial. a bugetelor si administratiilor. economice si juridice asemanatoare si cu culturi apropiate. de a prelua controlul asupra acestor zone din Germania. În urma acestei declaraţii. la Amsterdam şefii de stat şi de guvern din cele cinsprezece ţări membre au revizuit Tratatul privind crearea Uniunii Europene. Belgia.acordării Europei o poziţie mai puternică în sfera economică prin responsabilizarea Consiliului European pentru definirea strategiilor comune care urmează să fie administrate de Uniune şi de statele membre. dar cu structura institutionala identica. Franţa se afla într-o gravă nevoie de reconstrucţie.2) Tratatul de la Amsterdam La 17 iunie 1997. Tratatul de la Amsterdam care este în vigoare şi în prezent stabileşte o Europă mult mai democratică bazată pe respectul drepturilor omului şi pe principiile democratice în ţările membre. ministrul de externe al Franţei. Franţa era complet dependentă de cărbunele din zonele principale de mine rămase din Germania. Unificarea Comisiei a reprezentat o chestiune deosebit de importanta. desi distincta. care sa nu mai aiba la baza trei organizatii. Ideea lui Jean Monnet este acceptată de Robert Schuman. Statele membre şi-au asumat ca principală responsabilitate ocuparea forţei de muncă. Aceasta entitate permite ca atat in sistemul juridic intern al statelor cat si in ceea ce priveste privilegiile si imunitatile diplomatice sa se incheie acte si sa .O. De asemenea s-a realizat un real progres referitor la libera circulaţie a cetăţenilor. ci de “Comunitatile europene”. Constituirea celor trei comunitati cu domenii de activitate specifice. . . în cadrul unei organizaţii deschise participării şi altor state europene.

Garantează siguranța și soliditatea sistemului bancar european. insa in mod uzual pana la crearea Uniunii Europene a fost utilizata sintagma Comunitatea Europeana. comunitatile. Din 1985 are statutul teritoriilor externe neeruopene. au functionat separat din 1958 pana in 1967. Anul 1985 a adus primul si ultimul caz de pana acum cand un teritoriu european a parasit Comunitatea. CEE si EURATOM. respectiv CE. . controlând astfel masa monetară și inflația. Autorizează tipărirea de bancnote euro de către țările din zona euro. desi raman distincte din punct de vedere juridic (fiecare avand propria personalitate juridica). Datorita faptului ca numai sistemul institutional al celor trei comunitati a devenit comun. Cele tei comunitati – CECO. De la acest moment. Incepand din anul 1978 potrivit unei rezolutii adoptata de Parlamentul european ca denumire pentru cele trei comunitati europene se poate folosi denumirea colectiva de „Comunitatea Europeana”. deoarece Groenlanda ca teritoriu danez care se bucura de autonomie. in documentele oficiale s-a pastrat denumirea de Comunitatile europene. precum și cumpărarea și vânzarea de valută pentru a echilibra cursurile de schimb. Monitorizează evoluția prețurilor și evaluează riscul pe care aceasta îl poate reprezenta pentru stabilitatea prețurilor. fiindu-i aplicabile regulile dreptului comunitar. cand a intrat in vigoare Tratatul de fuziune a executivelor. pe baza referendumului din 23.antameze actiuni in numele Comunitatilor europene. Curtea Europeana de Justitie si Adunarea parlamentara[2]. vor avea ca si institutii comune Comisia europeana (formata din fuziunea Inaltei Autoritati cu Comisia CEE). semnat la 8 aprilie 1965. in numele acestei entitati[1]. de asemenea. Consiliul Comunitatilor Europene. Se asigură că instituțiile și piețele financiare sunt supravegheate corespunzător de către autoritățile naționale și că sistemele de plăți funcționează corect. fara ca acestea sa fuzioneze integral. Gestionează rezervele valutare străine din zona euro. cu exceptia celor referitoare la reglementarea cotelor de pescuit. Fixează rata dobânzilorCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• la care acordă credite băncilor comerciale din zona euro.1982 a decis iesirea din comunitati. iar pe plan international. acreditarea unor reprezentanti diplomatici sa se faca.02. si abrevierile CEE.