You are on page 1of 6

Baltagul

Realismul este un curent literar aparut la jumatatea secolului al
XIX-lea in Franta Revolutionara, drept o reactie impotriva
idealismului fichtian si a romantismului desuet. Acesta se
orienteaza spre aparenta banalitate cotidiana, in structura careia
incearca sa identifice o cauzalitate pentru a sublinia unitatea si
organicitatea lumii, dintr-o perspectiva critica.

O importanta deosebita se acorda construirii tipurilor umane,
verosimile, intrucat "perfectul realist trebuie sa faca portretul fizic
al unui individ, descrierea obiceiurilor sale, talia exacta a omului
si chiar greutatea sa" (Kampfleury). Desi opereaza, asemenea
clasicismului, cu notiunea de tip, tipicitate tipologie, scriitorul
realist surprinde complexitatea reflexiv-afectiva a personajelor
sale, creand o adevarata "comedie umana" cu fateta tragica.

Prin capodopera “Baltagul”, aparut in 1930, Sadoveanu realizeaza
o noua interpretare a mitului mioritic, mottoul indicand sursa de
inspiratie “Stapane, stapane,/Mai cheama si un caine”. Incadrat in
“monumentul sadovenian” romanul este o opera reprezentativa
pentru creatia sadoveniana. “Baltagul” se constituie ca o
monografie a satului moldovenesc de la munte, avand ca puncte
de plecare trei balade populare: “Solga”- din care preia setea de
dreptate a eroinei, “Dolca”- care infatiseaza prietenia dintre om si
animalul credincios si “Miorita” din care sunt preluate simbolul,
structura epica si conflictul, astfel incat opera lui Sadoveanu
poate fi considerata o continuare a baladei.

Desi recunoscut de majoritatea criticilor literari drept un roman
mitic, “Baltagul” poate fi vazut si ca un roman monografic
(descrierea satului traditional si a obicieurilor), de dragoste
(fidelitatea Vitoriei dar si povestea de iubire dintre Minodora si fiul
lui Topor), politist (prin dorinta Vitoriei de a gasi sotul si de a
pedepsi pe faptasi) si ca un Bildungsroman (prin evolutia lui
Gheorghita).

Tema ilustreaza perceptia romaneasca traditionalista. unealta este specifica satului romanesc. Insa. intoarsa. Motoul din “Miorita” l-a facut pe criticul G. baltagul nu se pateaza de sange. la final observam ca “Baltagul” devine un roman initiatic si de dragoste. a simti si a reactiona in fata problemelor cruciale ale vietii. cu un mod propriu de a gandi. observandu-se focalizarea zero si viziunea par derriere . conturand fiinta arhaica a satului romanesc. reliefandu-se mitul labirintului (interior fiind ilustrat framantarilor eroinei si exterior este drumul sapat in stancele muntilor) si descriindu-se obiceurile muntenilor. ce in opera data. ilustrandu-se caracterul de Bildungsroman al operei. fiind un obiect cu valenta duala: “unealta raului se dovedeste a fi. baltagul reprezinta simbolul initierii. Sadoveanu opteaza pentru deschiderea creatiei sale cu sintagma “Stapane. baltagul. Structura trimite la imaginea cainelui. atunci cand este folosit. aparand principii existentiale fundamentale statornicite din vremuri imemorabile. arma simbolica si magica menita sa implineasca dreptate. romanul debuteaza drept unul mitic si monografic. De asemenea. fiind un element al monografiei. In basmele populare. Titlul numeste obiectul eponim. arma binelui” (Petru Mihai Gorcea). al traditiilor si al specificului national. Relatia dintre incipit si final. In incipit. Calinescu sa afirme ca “Baltagul reprezinta o Miorita in dimensiuni mai mari”. deci o unelta justitiara (din perspectiva romanului politist). Perspectiva narativa defineste punctul de vedere al naratorului obiectiv si omniscient asupra evenimentelor relatate la persoana a III-a. stapane/Mai cheama s-un caine” pentru a potenta idea de continuare a baladei. prin drumul parcurs de Gheorghita. sufletul taranului moldovean fiind un pastrator al lumii vechi. reprezinta echivalentul oitei nazdravane care incerca sa-si salveze stapanul. Pentru Gheorghita. respectiv iubirea dintre Minodora si fiul lui Topor.

care o defineste ca personaj traditional. dar alta data "trecand calare o apa neagra". Vitoria se ghideaza dupa semnele naturii si intelege ca Nechifor a trecut pe taramul celalalt. “un Ulise carpatic” si au alaturat-o Antigonei. care cerceteaza si analizeaza. respectand traditiile si obieceurilor si totodata avand setea pentru justitie si dreptate. ajungand sa o ameninte. o figura reprezentativa de erou popular. Atunci cand cocosul "se intoarse cu secera cozii spre focul din hora si cu pliscul spre poarta". respecta neabatut datina mostenita de vechime manifestata in viata cotidiana. Victoria Lipan este personajul principal. Ea se supara ingrozitor la gandul ca Minodora s-ar putea indeparta de credinta strabuna. In spirit traditionalist. Ea este o sinteza de spiritualitate straveche romaneasca. Elementele naturii indeplinesc o functie simbolica. dorind sa afle adevarul si sa se implineasca dreptate. traditional si “rotund”. care "a impus-o inima" atunci cand il vizeaza pe Nechifor Lipan calare. cu spatele intors catre ea. Actiunea romanului este simpla. Vitoria este sigura ca are primul semn rau. elementul pe care se focuseaza naratorul sunt ochii ei caprui care dau dovada de o privire vie si de frumusetea muntencii. Protagonista este caracterizata si in mod direct de catre narator inca din expozitiune. Nechifor. desi nu mai este tanara. detinand calitatile fundamentale ale omului simplu de la tara. sau la evenimente . trecand spre asfintit o revarsare de ape". eroina de factura mitica. prin caracterizare indirecta. subiectul avand un singur fir epic si anume drumul parcurs de Vitoria Lipan in cautarea sotului sau. Calinescu a definit-o drept un Hamlet feminin. Critica literara a vazut in Vitoria “o eroina tragica”.(naratorul stand in umbra Vitoriei). Trasatura dominant a Vitoriei Lipan este respectarea traditiilor stramosesti. Potretul moral reiese mai ales din faptele si gandurile eroinei. Vitoria intelege ca Nechifor "nu vine". mai ales vantul.

stabilind treburile gospodaresti si munceste pentru a avea bani pentru drum. fiind coplesita de griji si neliniste. enumerand anumite idei cu caracter de adevar general: "Cine nu incearca. care se rupe din suvoiul de ganduri si de a-si indeplini datoria de sotie. avand un caracter solemn si sacru. Glumele sale sunt fine. Vitoria este inteligenta. un traseu psihologic parcurs din intunericul nestiintei la lumina certitudinii. Eroina impresioneaza prin luciditate si spiritul organizatoric.pan' ce l-oi gasi pe Nechifor Lipan"). Protagonista traieste un zbucium interior permanent. Vitoria este inteligenta. se marturiseste preotului la sfanta impartasanie si sfinteste baltagul pentru feciorul ei. fiind dispusa sa porneasca dupa acesta. Toate actiuni ei poarta pecetea ceremonialului. Personajul isi lasa fata la manastire. Fiind o fire credincioasa. botezuri. Eroina impresioneaza si prin luciditate. tinand post. nu izbuteste". remacadu- se prin umorul si ironia care le contin.cruciala (nunti. oriunde s-ar afla ("N-am sa am hodina cum n-are paraul tarcaului. Zbuciumul si cautarile launtrice ale Vitoriei Lipan constituie un labirint interior ca procedeu artistic de caracterizare indirecta. continuand cu vorbele bine chibzuite si culmiand cu arta dialogului in urma caruia ii descopera pe vinovati. fapt evidentiat in opera prin capacitatea ei de reconstituirea drumului si reusind in cele din urma sa dezvaluie pe vinovati. prin stapanire de sine. inmormantari). Ea devine constienta de faptul ca a pastrat in suflet iubirea din tinerete pentru Nechifor. se duce la parintele Daniil pentru a-i cere sfatul si inainte de plecare simte nevoia unei purificari sufletesti. insa gaseste taria morala. incepand cu abilitatea reconstituirii drumului. . fapt argumentat in permanenta de scriitor. Loialitatea si dragostea ei puternica pentru sot o determina sa se duca la ghicitoarea satului si in cele din urma se porneste intr-o calatorie avand obiectivul de a afla adevarul despre disparitia lui Nechifor.

O secventa esentiala care reliefeaza tema si viziunea despre lume (din punct de vedere al romanului politist-facerea dreptatii) si totodata o scena fundamental pentru caracterizarea Vitoriei in romanul lui Sadoveanu este scena demascarii ucigasilor. formandu-se. desprinsa din realitate. eroina trebuia sa ia de una singura hotarari. Niciodata nu se lasa intimidata de ucigatorii sotului ei. in ceea ce priveste destinul copiilor ei. care conform mentalului arhaic era asociata cu imaginea gospodariei si din acest motiv il are pe Gheorghita pe langa ea. finalul romanului ilustrand aceeasi luciditat. pentru a putea demasca faptasii si a se face dreptate. Vitoria este constienta de pozitia ei. Sadobeanu construieste o adevarata fresca sociala. Acest fapt este . Odata adevarul aflat si criminalii pedepsiti. Consider ca romanul "Baltagul" ilustreaza aspectele monografice ale satului arhaic. lumea satului pare a fi asezata sub semnul unei dimensiuni mitice. chiar si cand Bogza o priveste la inceput ironic din cauza statului ei de femeie. Se observa inteligenta Vitoriei deoarece printr-o gama variata de atitudini de la lingusire la amenintare voalata. Locuitorii nu se ghideaza dupa calendar. Caracterul puternic al protagonistei se observa prin spusele ei care reusesc sa il frapeze pe Bogza prin lipsa de ezitare in ceea ce spunea. planuind ca va reveniaci pentru parastasul de patrusezi de zile si o va aduce atunci pe Minodora "ce sa cunoasca mormantului tatalui ei". Prin conturarea elementelor semnficicative pentru munteni. astfel. Intorcandu-se dinpre moarte spre viata. pastrator de traditii si obiceuri stramosesti. o adevarata conexiune intre om si toposul in care a fost incadrat. In primul rand. ci dupa semnele naturii. ea reuseste sa creeze o presiune asupra lui Bogza. o femeie care se gandeste ca nu poate s-o dea pe Minodora "dupa feciorul acela nalt si cu nasul mare al dascalitei Topor". Vitoria se pregateste sa se intoarca acasa.

inmormantarea. buciumasi. o prima imagine asupra muntenilor si prin care se puncteaza trasaturile definitorii ale acestora.. evidentiind caracteristicile fundamentale ale unui popor care e bazeaza pe traditie.explicitat chiar in incipitul operei prin legenda spusa de Nechifor Lipan. In al doilea rand. bocitoare si preoti. . Obiceurile capata o perspectiva rituala: inmormantarea presupune "un car impodobit cu cetina. nunta. totodata. ce ofera. Multitudinea acestora definitiveaza monografia satului prin corelarea cu elementele preluate din realitate. dar si implicatiile pe care le are dimensiunea mitica a existentei asupra satenilor. Asadar.". bazata pe traditie si pe obiceurile stramosesti. se ghideaza dupa semnele naturii si care respinge elementele modernitatii. Valorificarea problematicii Mioritei atrage dupa sine si reevaluarea mitului in raport cu istoria. romanul "Baltagul" contureaza aspectele monografice ale satului arhaic. existenta muntenilor este una simpla. precum traditiile specifice pentru fiecare moment-cheie din viata omului: botezul.