You are on page 1of 3

Arg

ila

Argila are putere antitoxică. de silicat de rulment. În plus față de procesul de dezagregare chimica cauzat de intemperii. cât și pe cale externă (sub formă de cataplasme). Are o compoziție asemănătoare corpului nostru. și există multe depozite apărute în mod natural care includ atât nămoluri cât și zgură. Anulează efectul nociv al nitriților și nitraților. În cazul unei răni sau leziuni. .Argile primare. prin concentrații mici de acid carbonic și al ți solven ți dilua ți. drenează. după ce au fost erodate și transportate de la locul lor de origine de formare. în sculptură etc. alcătuită dintr-un amestec de silicați și din fragmente de cuarț. Depozite secundare de lut au fost mutate de eroziune și de apă din locul lor primar.. mică etc. Dar există unele suprapuneri în dimensiunea particulelor. Depozitele de argilă se poate constitui în loc ca depozite reziduale în sol. Minerale argiloase sunt de obicei formate pe perioade lungi de timp prin dezagregarea chimică treptată a rocilor. . Este întrebuințată în olărie.. Argila se folose ște atât pe cale internă (se bea amestecată cu apă). Ea constituie un pol de atracție pentru factorii morbizi. Această substanță este dotată cu ceea ce numim . ca fiind mai mici de 2 microni și nămoluri mai mari. Argila captează. la lucrări de construcție. iar chimiștii pot folosi dimensiunea de 1μm. măsurat prin Limite ale solurilor Atterberg. sedimentologii folosesc adesea dimensiunea de 4-5 μm pentru a face diferența între soluri. cunoscând acțiunea sa antiseptică.Mineralele din argilă se formează prin acțiunea chimică îndelungată a acidului carbonic și a altor solvenți naturali. stimulând deficiențele radioactive și absorbind poverile excesive. apoi elimină impurita țile din țesuturi. sunt formate ca urmare a unui proces de sedimentare secundar prin depunere. de obicei acidzi. ISO 14688 clasele particulelor de argilă. Nămolurile (soluri cu granulație fină) care nu includ minerale argiloase. În urma intemperiilor acești solvenți.Inginerii geotehnici fac distincția între nămoluri și argile pe baza proprietăților de plasticitate ale solului.Straturile argiloase fiind impermeabile. sânge sau limfă. Argila împiedică proliferarea micribilor sau a bacteriilor patogene. fortifică organismul și combate bolile datorită slăbirii și degenerescenței. ea elimină țesuturile bolnave și distruge germenii periculo și.Argilele primare. fără să atingă sau să ditrugă celule sănătoase. Argila se deosebește de alte soluri cu granulație fină prin diferențele de mărime și cele mineralogice. de obicei. dar depozitele groase. migrează prin stâncă după scurgerea prin straturile superioare erodate. inteligența naturii . bactericidă. joacă un rol în reținerea apei de înfiltrație și în formarea pânzei de apă freatică. denumite și caoline se găsesc în locul formării lor pe când argilele secundare se găsesc departe de locul formării lor fiind mutate de eroziune și apă. de asemenea. antiseptică. cât și în ceea ce privește alte proprietă ți fizice. Depozitele argiloase sunt de obicei în marile lacuri și bazinele marine. tind să aibă dimensiuni mai mari decât particulele de argilă. se află la locul de formare. de obicei. Argila posedă posibilitatea de a echilibra radioactivitatea corpuluin.Argila (deseori Lut) este o rocă sedimentară cu granulație fină. Geologii și pedologii consideră că separarea dintre cele două soluri are loc la o dimensiune a particulelor de 2 microni (argilele fiind mult mai fine decât nămolurile). Distinc ția dintre nămol și argilă variază în funcție de disciplină. Egiptenii foloseau argila la mumificare. cu un supliment de minerale. cunoscut sub numele de Caoline. unele minerale argiloase sunt formate prin activitatea hidrotermal.