You are on page 1of 235

ACHIZIŢII PUBLICE

NOTE DE CURS

1

Cuprins
Capitolul I Fondurile structurale şi de coeziune
1. Politica de dezvoltare regională la nivelul UE
1.1. Evoluţia politicii de dezvoltare regională
1.2. Scurt istoric al fondurilor structurale si de coeziune
1.3. Baza legală a politicii de dezvoltare regional
1.4. Obiectivele politicii de coeziune
1.5. Instrumentele financiare ale politicii regionale
1.5.1. Fondul European de Dezvoltare regională (FEDR)
1.5.2. Fondul Social European (FSE)
1.5.3. Fondul de Coeziune
1.6. Principiile asistenţei
1.7. Documente de programare la nivel comunitar
Capitolul II Achiziţiile publice în România
2.1. Scurt istoric
2.2. Cadru legislative
2.3. Autorităţi contractante și entități contractante
2.3.1. Calitatea de Autoritate contractantă
2.3.2. Noțiunea de Organisme de drept public
2.3.3.Calitatea de Entitate contractantă
2.3.4.Compartimentul intern specializat din cadrul A.C.
2.4.Domeniu de aplicare
2.4.1.Domeniu de aplicare Legea nr. 98/2016 –achiziții „clasice”
2.4.2. Domeniu de aplicare Legea nr. 99/2016- achiziții sectoriale
Capitolul III Activități de achiziție centralizată
Capitolul IV Remedii şi căi de atac
Capitolul V Contravenții și sancțiuni
Capitolul VI Strategia de contractare
Capitolul VII Portofoliul proceselor de achiziţie publică
Capitolul VIII Managementul achiziţiilor publice
Capitolul IX Legislaţie
Capitolul X SICAP platforma de achiziţii publice care va înlocui SEAP
Bibliografie
Anexe:
Fişa de date a achiziţiei – versiunea Decembrie 2016
Dicţionar achiziţii publice
Referatul de necesitate
Codul de conduită etică în achiziţii

2

Capitolul I
Fondurile structurale şi de coeziune

1. Politica de dezvoltare regională la nivelul UE
1.1. Evoluţia politicii de dezvoltare regională
De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht privind Uniunea
Europeanã în noiembrie 1993, consolidarea coeziunii economice şi sociale a devenit,
din punct de vedere oficial, unul dintre obiectivele Uniunii Europene, pe lângã
înfiinţarea pieţei interne şi a Uniunii Economice şi Monetare.
De-a lungul istoriei integrãrii europene postbelice s-a acordat tot mai multã
importanţã coeziunii.
Însã, pe mãsurã ce Uniunea se extindea, realizarea coeziunii economice şi
sociale a devenit mai dificilã, deoarece statele membre deveneau tot mai
eterogene.(1)

1.2. Scurt istoric al fondurilor structurale si de coeziune
Fondurile structurale au contribuit, încă de la înfiinţarea Comunităţii Oţelului
şi a Cărbunelui, la realizarea politicilor europene în domeniul economic şi social.
1957. Încă de la redactarea Tratului de la Roma, documentul care a pus bazele
viitoarei Comunităţi Europene, s-au făcut referiri precise la nevoia de eliminare a
disparităţilor economice dintre regiuni.
1958. S-au înfiinţat Fondul Social European şi Fondul European pentru
Orientare şi Garantare în Agricultură.
1975. După intrarea în Comunitate a Danemarcei, Irlandei şi a Marii Britanii
s-a creat Fondul European de Dezvoltare Regionala. Este pentru prima dată când a
apărut conceptul de redistribuire între zonele bogate şi sărace ale Comunităţii.
1986-1987. S-a introdus în Tratat conceptul de Coeziune socială şi economică,
care a urmărit să ajute ultimele state intrate (Spania şi Portugalia) pentru a face faţă
provocărilor pieţei unice.
1988. La iniţiativa lui Jacques Delors, preşedintele Comisiei Europene, s-au
dublat resursele financiare pentru fondurile structurale pe următorii ani. Astfel,
ţările sărace au primit în nouă ani aproximativ 154 mld Ecu.

1
1 Fondurile Structurale ale UE dincolo de Agenda 2000: Reforma si implicatiile pentru actualele si viitoarele state
membre, ., Institutul European de Administratie Publicã, Maastricht, Olanda
3

1989. S-a revoluţionat sistemul de acordare a fondurilor structurale, prin
introducerea principiului programării multi-anuale, stabilirea obiectivelor
prioritare şi punerea la punct a sistemului de parteneriate între statele membre.
1992.Şefii de stat au hotărât dublarea bugetelor pentru regiunile dezavantajate.
1993. ―Coeziunea‖ a devenit obiectiv prioritar pentru Uniune.
1995. Prin accederea Suediei şi Finlandei, regiunile puţin populate au început
să primească fonduri.
1999. Şefii de state şi de guvern au hotărât la Berlin cea de-a doua reformă a
fondurilor structurale, punând accent pe ajutorarea grupurilor sociale şi a
regiunilor dezavantajate.
Implementarea politicii de coeziune la nivelul Uniunii Europene presupune
reducerea decalajelor existente între regiuni în termeni de producţie, productivitate şi
ocupare.
Aşadar, politica de coeziune are drept scop reducerea decalajelor existente
între regiunile din Uniunea Europeană.(2)
Pentru atingerea telului politicii de coeziune, statele membre şi regiunile au
nevoie de ajutor financiar important în vederea soluţionării diverselor probleme
structurale răspândite şi a realizării potenţialului lor de creştere.
Există disparităţi semnificative între statele membre ale UE şi regiunile sale,
acestea în afara diferenţelor Produsului Naţional Brut (PNB) fiind date de:
- dotările cu infrastructura,
- calitatea mediului,
- şomaj şi aptitudinile forţei de muncă necesare pentru dezvoltarea viitoare.
Politica de coeziune economică şi socială a Uniunii Europene este, înainte de
toate, o politică a solidarităţii.
Scopul acesteia este să promoveze un înalt nivel de competitivitate şi de
ocupare a forţei de muncă, oferind ajutor regiunilor mai puţin dezvoltate şi celor care
se confruntă cu probleme structurale.
Se asigură astfel o dezvoltare stabilă şi durabilă a UE şi o funcţionare optimă a
Pieţei Interne.
Politica regională se bazează în principal pe solidaritate financiară, adică pe
redistribuirea unei părţi din bugetul comunitar realizat prin contribuţia Statelor
Membre către regiunile şi grupurile sociale mai puţin prospere.
2
Tratatul privind UE, art.158
4

deschiderii pieţelor. 1. politica de protecţie a mediului. Baza legală a politicii de dezvoltare regională . . 1084/2006 privind Fondul de Coeziune.Regulamentul nr. competitivităţii şi a gradului de ocupare. . 1082/2006 privind cooperarea teritorială europeană. .3. La care au acces ţările în curs de aderare şi prin care este sprijinită tranziţia acestora la standardele UE.Regulamentul 1828/2006 cu privire la regulile de implementare a 3 Strategia de la Goteborg. Fondul Social European şi Fondul de Coeziune. În acelaşi timp Uniunea se confruntă ca ansamblu cu provocarea rezultată în urma potenţialei accelerări a restructurării economice în urma globalizării. precum şi oferirea de oportunităţi economice menite să ajute persoanele să-şi folosească cunoştinţele în scopul consolidării potenţialului de creştere economică a UE spre beneficial tuturor. Prin reducerea decalajelor existente între regiuni. revoluţiei tehnologice. politica de coeziune urmăreşte îmbunătăţirea funcţionării Pieţei Unice Europene.Regulamentul nr. dezvoltării economiei şi societăţii bazate pe cunoaştere. ISPA şi SAPARD. . politica de dezvoltare regională este corelată şi cu politica de extindere a UE. îmbătrânirii populaţiei şi creşterii nivelului emigrărilor. iar prin fondurile sale de solidaritate contribuie la îndeplinirea obiectivelor altor politici sectoriale ale UE – cum ar fi politica agricolă comună.Regulamentul nr. . 1083/2006 stabilind prevederile generale privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Politica de coeziune are un puternic caracter instrumental. Pentru îndeplinirea obiectivelor stipulate în tratatul privind constituirea UE. 1080/2006 privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională.Regulamentul nr. Acest lucru va genera o creştere a bunăstării cu avantaje asupra întregii economii europene. În plus. 1081/2006 privind Fondul Social European. politică socială.Regulamentul nr. prin crearea fondurilor de pre-aderare Phare. acţiunile care vor fi finanţate din bugetul UE alocat politicii de coeziune trebuie să contribuie la promovarea creşterii sustenabile(3). 2001 5 .

Regulamentului Comisiei (CE) nr.163 mld.Fondul Social European (FSE) şi .54%.Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Alocarea financiara pentru acest obiectiv a crescut la aproximativ 81. . 1083/2006 ce conţine prevederi generale cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regională. Obiectivele politicii de coeziune Politica de coeziune este finanţată din bugetul UE prin 3 instrumente structurale: . euro din alocarea pentru politica de coeziune. Cele trei instrumente financiare finanţează următoarele obiective: Obiectivul 1: Obiectivul de convergenţă Vizează regiunile NUTS II cu un PIB/Capita mai mic decât 75% din media comunitară. De asemenea sunt eligibile a fi finanţate sub acest obiectiv din Fondul de Coeziune. Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi a Regulamentului Comisiei (CE) 1080/2006 cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regională.95% din bugetul politicii de coeziune şi însumează 49. Alocarea financiară este de 15. capitalul uman. Obiectivul urmăreşte accelerarea dezvoltării economice în regiuni mai puţin dezvoltate prin investiţii în infrastructura. Acest obiectiv este finanţat doar din fondurile structurale.Fondul de Coeziune (FC). inovare şi dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere.euro pentru perioada financiara 2007-2013. statele membre ale căror PNB/capita este mai mic decât 90% din media comunitară. Obiectivul 2. 1.127 mld. protejarea mediului. adică din FEDR şi FSE. Acţiunile care pot fi finanţate sub acest obiectiv sunt acelea care privesc 6 .4. Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă Regiunile care pot beneficia de finanţări sub acest obiectiv sunt acelea care nu sunt eligibile pentru a primi fonduri sub obiectivul de convergenţă. 251.

dezvoltarea regiunilor competitive.5.75 mld. Principiile alocãrii acestui fond sunt: concentrarea pe obiective si regiuni (pentru maximizarea efectelor). acordând ajutoare financiare zonelor defavorizate. inovare şi promovarea societăţii informaţionale. În acest sens.destinat reducerii dezechilibrelor între diferitele regiuni ale UE. Cooperare teritorială europeană Acest obiectiv urmăreşte creşterea cooperării între regiuni pe trei niveluri: . parteneriatul între Comisia Europeanã. 7 . inclusiv conversia regiunilor aflate în declin industrial şi a regiunilor rãmase în urmã.52% din fondurile pentru politica de coeziune şi este finanţat integral din FEDR. programarea intervenţiei şi adiţionalitatea contribuţiei comunitare (care nu trebuie sã se substituie celei naţionale). Instrumentele financiare ale politicii regionale 1. 1. Euro. find astfel un important instrument de corecţie a dezechilibrelor regionale. FEDR va susţine prioritãţile Comunitãţii. prin sprijinirea dezvoltãrii şi ajustãrii structurale a economiilor regionale. Obiectivul 3. crearea de locuri de muncã pe termen lung şi asigurarea dezvoltãrii durabile.1. FEDR trebuie sã contribuie la creşterea coeziunii economice şi sociale şi reducerea disparitãţilor regionale.cooperare interregională – încurajarea schimbului de experienţă între zone din UE.cooperare transnaţională. în special întãrirea competitivitãţii si inovãrii. .5. Este cel mai important fond structural în termini de resurse. statele membre UE şi autoritãţile locale şi regionale (pentru planificarea şi punerea în practicã a intervenţiei structurale). ocuparea forţei de muncă prin anticiparea schimbărilor economice şi sociale. Alocarea financiară pentru acest obiectiv este de 7. prin creşterea şi îmbunătăţirea calităţii investiţiilor în capitalul uman. Fondul European de Dezvoltare regională (FEDR) Fondul European de Dezvoltare Regionalã . transnaţionale şi interregionale. reprezentând 2.cooperare transfrontalieră – programe comune derulate de regiuni aflate la graniţe şi . cooperãrii frontaliere.

asigurarea calitãţii şi productivitatea muncii şi promovarea incluziunii sociale. Fondul Social European (FSE) Fondul Social European . 1. cercetare-dezvoltare. – Dezvoltarea educaţiei şi a formării continue. Prin intermediul sãu se acordã susţinere financiarã acţiunilor de formare şi reconversie profesionalã ca şi celor vizând crearea de noi locuri de muncã. a asigurãrii unui nivel înalt de ocupare şi locuri de muncã mai multe şi mai bune. – infrastructură. – servicii de sprijin pentru afaceri şi crearea de fonduri de garantare. Fondul de Coeziune 8 .2.5. – educaţie. prin asigurarea accesului la piaţa muncii a categoriilor dezavantajate şi reducerea disparitãţilor regionale şi naţionale. antreprenoriat. – asistenţă tehnică. prin îmbunãtãţirea oportunitãţilor de angajare. – Sprijinirea întreprinzătorilor şi a creării de locuri de muncă. Domenii de finantare: – inovare. 1. Domenii de finanţare: – Promovarea includerii sociale şi a şanselor egale pentru toţi. – Susţinerea potenţialului uman în cercetare ştiinţă şi tehnologie. – turism.3. FSE trebuie sã contribuie la îndeplinirea prioritãtilor Comunitãţii în ceea ce priveşte întãrirea coeziunii economice şi sociale. Acesta va trebui sã sprijine politicile naţionale pentru obţinerea unei ocupãri depline a forţei de muncã.5. – mediu – prevenire accidente ecologice.principalul instrument al politicii sociale a Uniunii Europene. sprijinirea inovaţiei în organizarea muncii. – creare de noi locuri de muncă. – Promovarea unei forţe de muncă adaptabile şi calificate. – investiţii.

precum şi cu politicile şi acţiunile UE.mfinante. Fondul de Coeziune -contribuie la întãrirea coeziunii economice şi sociale a Comunitãţii. 1. Statele Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanţi la diferite stadii ale programării. Prin Fondul de coeziune se finanţează proiecte pentru: – măsuri în domeniul mediului cum ar fi surse regenerabile de energie care promovează dezvoltarea durabilă. împreună cu autorităţi şi organisme numite de Statele Membre. finanţarea. Parteneriat: acţiunile comunitare trebuie realizate printr-o strânsă consultare între Comisie şi Statele Membre.6. Parteneriatul trebuie să acopere pregătirea.ro/wps/portal 9 . cum ar fi autorităţi regionale şi locale. – reţele trans-europene. în vederea promovãrii unei dezvoltãri durabile. Subsidiaritate: Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie. monitorizarea şi evaluarea asistenţei financiare. in special proiecte de interes european. Principiile asistenţei Principiile de programare ale fondurilor structurale sunt:(4) Complementaritate: acţiunile comunitare trebuie să fie complementare cu cele naţionale corespondente. 4 Ministerul Finanţelor Publice. parteneri economici şi sociali. Bugetul programelor pot include atât fonduri UE cât şi fonduri naţionale din surse publice sau private. dar alegerea proiectelor şi managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale şi regionale. http://anaf. Principalele priorităţi ale programului de dezvoltare sunt definite de autorităţi naţionale/regionale în cooperare cu Comisia. Compatibilitate: Operaţiunile finanţate de Fonduri Structurale trebuie să fie în conformitate cu prevederile Tratatului UE. Aditionalitate: Ajutorul Comunitar nu poate înlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre.

Modalitatea de transpunere a priorităţilor CE în vederea promovării unei dezvoltări echilibrate.Cadrul de intervenţie a fondurilor structurale. Programul operaţional de mediu 5. . achiziţiile publice. Documente de programare la nivel comunitar Liniile strategice comunitare privind coeziunea reprezintă: . Programele Operationale Programele operaţionale sunt documente aprobate de Comisia Europeană pentru implementarea acelor priorităţi sectoriale şi/sau regionale din Planul national de dezvoltare care sunt aprobate spre finanţare prin Cadrul de sprijin comunitar. o mare parte a acestora acoperă un număr limitat de zone. iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confruntă cu dificultăţi în toată Uniunea Europeană. Programul operaţional creşterea competitivităţii economice 3. Programul operaţional dezvoltarea resurselor umane 2. eliminarea inegalităţilor. Programul operaţional regional 10 .Liniile strategice la nivel comunitar în domeniul economic. Concentrare: Fondurile Structurale sunt concentrate pe câteva obiective prioritare. protecţia mediului. 1. social şi al cooperării teritoriale.inclusiv regulile privind concurenţa. de fapt. Romania are elaborate 7 programe operaţionale sub obiectivul de convergenţă: 1. Programele operaţionale (PO) sunt instrumentele de management prin care se realizeazã obiectivele. Programul operaţional dezvoltarea capacităţii administrative 6. Multianualitate: acţiunea comună a Comunităţii şi Statelor Membre trebuie să fie implementată pe o baza multianuală printr-un proces de organizare. fără a satisface criterii geografice speciale. promovarea egalităţii între barbaţi şi femei. care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor. luare de decizii şi finanţare bazat pe formularea de strategii integrate şi coerente multianuale şi definirea de obiective concrete. armonioase şi durabile. prin intermediul unor intervenţii specifice. . Programul operaţional de transport 4.7.

potenţialii beneficiari. indicatori.Strategia în domeniu (Axe prioritare. modurile de decontare. documente ce nu sunt supuse aprobării Comisiei Europene. 7. Documentul Cadru de Implementare este trimis la Comisia Europeană (CE) pentru informare. Acţiuni şi Operaţiuni indicative).Analiza puncte forte/puncte slabe a situaţiei curente. . . . . dar care detaliază programele operaţionale cu elemente practice privind proiectele şi cheltuielile eligibile.Lista indicativă a proiectelor. unde este cazul. Un program operaţional are următoarea structură5: . Documentul Cadru de Implementare conţine elemente detaliate ale Programului Operational la nivel de domeniu major de intervenţie şi sunt elaborate de Statele Membre şi revizuite. Programul operaţional asistenţă tehnică Fiecare program operaţional este finanţat dintr-un singur instrument. potrivit propunerii din partea AM.Documente Cadru de Implementare ( Programele Complement) Fiecare Program Operaţional este completat de un Document Cadru de Implementare. Documentul Cadru de Implementare reprezintă documentul elaborat de Autoritatea de Management pentru detalierea implementării domeniilor majore de interventie ale Programului Operational Sectorial sau Regional. . Documentul Cadru de Implementare: este documentul elaborat pentru implementarea strategiei şi a axelor prioritare ale Programului Operational. .Ilustrarea priorităţilor identificate în raport cu cele comunitare.Prevederi referitoare la implementare. 5 Regulamentul nr.Plan financiar. Domenii majore de intervenţie. Fondul Social European si Fondul de Coeziune 11 . . excepţia constituind-o programele operaţionale pe mediu şi transport care sunt finanţate din FEDR şi FC.Ţinte. rolul autorităţilor samd. de Comitetele de Monitorizare. 1083/2006 stabilind prevederile generale privind Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.

Indiferent de situatie. Evaluarea ex-ante a Documentul Cadru de Implementare Evaluarea ex-ante reprezintă un proces interactiv care oferă puncte de vedere şi recomandari ale experţilor privind Documentul Cadru de Implementare. arătând clar motivaţia şi scopul care au stat la baza alegerilor. Aceasta sectiune cuprinde: Descriere (un acccent deosebit se pune pe relaţia cu obiectivele generale ale Programului Operaţional. II. 12 . IV. Durata operaţiunilor. Evaluarea ex-ante constituie un element-cheie în vederea înţelegerii strategiei şi alocării resurselor finale. Introducere: Prima secţiune evidenţiază rolul şi importanţa Instrumentelor Structurale în susţinerea dezvoltării României prin intermediul Programului Operational respectiv. tipuri de scheme de grant unde este cazul). Descrierea detaliată a domeniilor majore de interventie. Documentul Cadru de Implementare poate fi înaintat în acelasi timp cu proiectul de Program Operational. Folosirea finanţării comune FEDR/FSE (regula specifică fondurilor structurale. separate de cele ale specialiştilor implicaţi în planificare. detaliată ulterior). Operaţiuni orientative (Tipuri de proiecte. Pentru a urgenta procedurile. Autoritatea de Management trebuie să adopte Documentul Cadru de Implementare cel mai târziu la trei luni dupa decizia CE de aprobare a unui PO. Structura Documentului Cadru de Implementare: I. relaţia cu obiectivele specifice ale Programului Operaţional şi relaţia cu priorităţile Cadrului Strategic Naţional de Referinţă). puncte slabe şi potenţial de dezvoltare) III. forma de finanţare şi dimensiune teritorială. Clasificarea intervenţiilor include: tema prioritară. Obiectivul este de a îmbunătăţi şi consolida calitatea finală a Documentul Cadru de Implementare aflat în elaborare. Scurta descriere/trecere în revista a Programului Operational Reprezintă o analiza succintă a Programului Operaţional respectiv (disparităţi de dezvoltare.

Acolo unde este cazul. pe fiecare Axa Prioritară şi pe fiecare domeniu major de intervenţie.Privată Indicatori de monitorizare si evaluare. VI. Destinatari finali/Aplicanti. Valoarea maximă a finanţării nerambursabile din costurile eligibile totale. Programare financiară. Valoarea eligibilă a proiectului (EURO). Se detaliază. alocarile financiare ale Programului Operaţional în general. Principii de aplicare. Contribuţia comunităţii/Uniunii Europene la finanţarea nerambursabilă. Aceasta secţiune cuprinde: Managementul. Teme orizontale. Autoritatea de Plată competentă. Criteriile de eligibilitate şi selecţie a proiectelor. în ce măsură finanţarea europeană a potenţialelor operaţiuni respectă reglementările comunitare şi naţionale în domeniul ajutorului de stat. V. Contribuţia minimă a solicitantului/beneficiarului. 13 . Organismele Intermediare:sunt indicate Organismele Intermediare aferente si sunt detaliate responsabilităţile acestora şi legăturile lor cu celelalte structuri instituţionale. Buget total (EURO). doar pentru schemele de grant. acolo unde va fi cazul.EURO . Sistem de implementare. Valoarea finanţării nerambursabile. Ajutorul de stat. Beneficiarii. Mecanisme de asigurare a cofinanţării. Contributia public naţională la finanţare. Contributia Comunităţii/Uniunii Europene (FEDR/FSE/FC) – EURO Contribuţie naţională . Se indică Autoritatea de Plată competenţa şi se detaliază responsabilităţile acesteia în legătură cu Programul Operaţional respectiv şi cu celelalte structuri instituţionale. se detaliaza potentialii destinatari finali/aplicanti Planul financiar.Publică . selecţie şi evaluare a proiectelor.

Proceduri de modificare a Documentului Cadru de Implementare. măsuri referitoare la ajutorul de stat.Autoritatea de Audit.Autoritatea de Certificare. Indicatori (sinteza indicatorilor de monitorizare şi evaluare de la nivelul fiecărui DMI). analize SWOT. Plan de promovare. Anexe. Capitolul II Achiziţiile publice în România 14 . scheme de implementare. .Comitetul de Monitorizare al PO. Sistemul de implementare Sistemul de implementare al programelor operationale în România cuprinde urmatorii actori: . . VII. . glosare de termeni.Autoritatea de Management.Organisme Intermediare. . Vor include tabele indicatori.Autoritatea de Plăţi. hărţi etc. profiluri. .

Carte verde privind modernizarea politicii UE în domeniul achiziţiilor publice „Către o piaţă europeană a achiziţiilor publice mai performantă‖ . de care este strâns legată. punctul 15. din păcate. Normele din dreptul derivat trebuie interpretate ĩi aplicate în conformitate cu dreptul primar (Hotărârea din 13 decembrie 1983. nicio definiţie legală. cu unul sau mai mulţi operatori economici. Rep. Astfel fiind. a unui contract de furnizare de produse. în opinia noastră. p. noţiunea este susceptibilă de mai multe accepţiuni.. ci doar participă la aceasta – ĩi de o anumită finalitate – acordul valabil al părţilor –.COM(2011)15. respectiv contracte de furnizare de produse ĩi contracte de servicii. într-o anumită măsură. conform unei jurisprudenţe constante a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. la care nu ne raliem întrucât. Hotărârea din 26 iunie 2007. p. sarcina formulării unei definiţii a noţiunii revine destinatarilor şi interpreţilor legilor lato sensu în care este utilizată. ĩi Hotărârea din 9 iunie 2009. I-5305. În atari circumstanţe. 15 . p. De altminteri. Hotărârea Michaniki. I-73. în special. A se vedea Comisia Europeană. pe de o parte. 27 ianuarie 2011. C-402/07 ĩi C-432/07.. punctul 47). disponibilă la adresa http://eurlex. Ordre des barreaux francophones et germanophone ĩi alţii. C-305/05. nu îşi găseşte în dreptul pozitiv. Scurt istoric Noţiunea de achiziţie publică. p. în funcţie de obiectul lor. 2. Rec.1. Comisia/Consiliul. Rec. Comisia/Germania. ĩi Hotărârea din 19 noiembrie 2009. 218/82. C-480/06. îndeplinirii liberei prestări a serviciilor (a se vedea Hotărârea din 15 ianuarie 1998.. Mannesmann Anlagenbau Austria ĩi alţii. Ab initio trebuie să admitem că.europa. leagă o procedură care este de resortul exclusiv al autorităţii contractante organizatoare de acte ĩi fapte ale altor persoane – operatorii economici interesaţi în participarea la procedură. punctul 39. punctul 48). punctul 43. punctul 28. Această semnificaţie se apropie.do?uri=COM:2011:0015:FIN: RO:PDF. care însă nu realizează („parcurg‖) procedura. cu precădere în contextul reluării tezelor instituţiei juridice a contractului administrativ. normele din dreptul Uniunii referitoare la atribuirea contractelor de achiziţii publice de lucrări servesc. Sturgeon ĩi alţii.6cu titlu oneros. I-9999..eu/LexUriServ/LexUriServ. fiecare rezultând din ipostaza în care este amplasată. Bruxelles. Rep. iar pe de altă parte conduce la concluzia că nu suntem în prezenţa unei proceduri de atribuire în situaţia în care autoritatea contractantă realizează toate 6 În sistemul Acordului privind achiziţiile guvernamentale al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (la care este parte ĩi Uniunea Europeană) sunt recunoscute doar două tipuri de contracte de achiziţie publică. de prestare de servicii sau de execuţie de lucrări. prin achiziţie publică înţelegem procedura pe care o autoritate contractantă trebuie să o efectueze conform legii pentru încheierea. 4063. C-44/96. deşi larg utilizată în limbajul juridic şi economic actual. de definiţia legală a expresiei procedură de atribuire („etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractantă ĩi de către candidaţi/ofertanţi pentru ca acordul părţilor privind angajarea în contractul de achiziţie publică să fie considerat valabil‖). C-213/07. lucrările fiind considerate o formă de servicii („contract de servicii de construcţii‖). într-un prim sens.

10 Contractele de achiziţie publică fiind asimilate actelor administrative. potrivit tradiţiei şi Legii contenciosului administrativ nr. dacă în prima variantă achiziţia exprima o succesiune de operaţiuni/ procedură. p.). în conformitate cu legislaţia în vigoare. 8 Etimologic. care constă în furnizarea unui produs. prestarea unui serviciu sau execuţia unei lucrări. Civitas. servicii sau lucrări. a unui interes public. 1999. în speţă cu procurarea. Curso de Derecho Administrativo. dar nu mai puţin corectă: procedura de obţinere de către o autoritate contractantă de produse. termenul „achiziţie‖ provine din latinescul acquisitio – procurare. mai apropiată de verbul acquirere. în general reticentă în suplinirea acestuia. era firesc a se reţine că unul dintre subiecţi este o autoritate a administraţiei publice sau alt subiect autorizat de o autoritate a administraţiei publice. a îmbrăţişat cele două accepţiuni expuse mai sus. ĩi sunt supuse unui regim juridic de drept public. T. 554/2004. care determină ca acordul părţilor privind angajarea în contractul de achiziţie publică să nu fie considerat valabil. fie prin exercitarea unei atribuţii publice. Georgescu. de Enterría.etapele prevăzute de lege. vol. Instrumente de monitorizare a achiziţiilor publice. Aşadar.G. practic. Baia Mare. fie prin prestarea unui serviciu public. A. Ed. 3. Baia Mare. în cea secundă achiziţia se confundă. cumpărarea unui produs. 6. Agenția Națională pentru Achiziții Publice 7 Motive între care se poate include ĩi încălcarea dispoziţiilor legale. servicii sau lucrări de la operatorii economici. p. cu obiectul contractului.R. În contextul reformei sistemului național al achizițiilor publice agreată cu reprezentanții Comisiei Europene. Iorga. considerând cu titlu generic că achiziţia publică reprezintă atât procesul. Pe fondul existenţei vidului legal de definire. 16 . expresiile „contract de licitaţie‖ ĩi „contract de atribuire‖. iar nu cu succesiunea de etape care o preced. nu finalizează procedura prin atribuirea contractului de achiziţie publică. cât ĩi rezultatul achiziţionării de către o autoritate publică a unor produse. Fernández. Fusu-Plăiaĩu. 42 ĩi urm. 2006. 10 I. serviciu. cumpărare. Sunt greĩite. echivalate deci cu operaţiunea finală de dobândire. G. Ghid privind procedurile de sesizare a neregulilor în procesul de achiziţii publice ĩi sesizarea conflictelor de interese. prin achiziţie publică înţelegem obiectul unui contract pe care îl încheie o autoritate contractantă potrivit legii. lucrare (de unde şi expresia „contract de achiziţie publică‖)8.9 Alţi doctrinari adoptă o definiţie concisă. literatura de specialitate. Ed. 2006. Moraru. p. 11 În concepţia continentală a dreptului public nu există relaţie de drept public în afara prezenţei unei administraţii publice (E. Într-o altă accepţiune. Vrabie. I. C. mai restrânsă decât prima. faptelor de corupţie ĩi îmbogăţirii ilicite. 9 E.11 care încheie contracte având ca obiect realizarea unui interes general. a incompatibilităţilor. Ed. prin urmare. Cornelius. din diverse motive7. însă. Cornelius. Madrid.

are următoarele atribuţii: 17 . În realizarea funcţiilor sale. prin care se asigură elaborarea. precum și monitorizarea funcționării eficiente a sistemului de achiziții publice.P. A.G.de stabilire şi implementare a sistemului de verificare şi control al aplicării unitare de către autorităţile contractante a dispoziţiilor legale şi procedurale în domeniul achiziţiilor publice.A. .N. 634/2015 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice. posturile și personalul de la Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (A.(A. Agenția Națională pentru Achiziții Publice este condusă de un președinte cu rang de secretar de stat.de strategie. precum şi planurile de acţiune. a preluat atribuțiile.U. are ca rol fundamental formularea la nivel de concepție.).C.N. 13/2015 privind înfiinţarea. nr. în subordinea Ministerului Finanțelor Publice. îndeplinește următoarele funcții: .P. promovarea şi implementarea politicii în domeniul achiziţiilor publice. de la Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice (U.G.N.P. ca instituție publică.P.A.A.P. stabilirea și implementarea sistemului de verificare și control al aplicării unitare a dispozițiilor legale și procedurale în domeniul achizițiilor publice. A. numit de Primul-ministru al României.V.A. Conform H. activitatea.N.A.M.P.R.P.) s-a înființat prin O.A.N.) din cadrul Ministerului Finanțelor Publice și de la compartimentele de verificare a achizițiilor publice din cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice. prin care se asigură elaborarea şi implementarea Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice. promovarea si implementarea politicii în domeniul achizițiilor publice.N. cu personalitate juridică.de reglementare. . . nr.de monitorizare a funcţionării eficiente a sistemului de achiziţii publice. A.A. în conformitate cu obligaţiile asumate de Guvernul României şi de Uniunea Europeană. A. organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice.

constituie şi dezvoltă baze de date şi elaborează statistici. Cadru legislativ 18 .reprezintă România în cadrul comitetelor consultative. ghiduri. de concesiune de lucrări publice şi de concesiune de servicii.2. . . .avizează proiectele de acte normative care au impact asupra activităţilor reglementate de legislaţia privind achiziţiile publice.prelucrează informaţiile colectate.colaborează cu instituţiile abilitate în vederea instruirii personalului implicat în activităţi specifice achiziţiilor publice. .elaborează politicile şi legislaţia în domeniul achiziţiilor publice. organizate de Comisia Europeană. .P. şi asigură interpretările unitare în domeniu. în conformitate cu legislaţia europeană. . . sinteze şi rapoarte privind sistemul de achiziţii publice. manuale şi alte instrumente operaţionale pentru aplicarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică. .monitorizează funcţionarea sistemului de achiziţii publice în România. Direcția generală reglementare. . Direcția generală control ex-ante.evaluează conformitatea documentaţiei de atribuire cu legislaţia aplicabilă din domeniul achiziţiilor publice şi concesiunilor. . funcționează 4 direcții generale: Direcția generală politici publice și relații internaționale.elaborează şi publică documente standard. propunând măsuri pentru perfecţionarea şi dezvoltarea acestuia.controlează modul în care autorităţile contractante atribuie contractile de achiziţie publică.A. grupurilor de lucru şi al reţelelor de comunicare.verifică aspectele procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor care intră sub incidenţa legislaţiei privind achiziţiile publice. cu rol de suport operaţional în aplicarea corectă a legislaţiei în acest domeniu. .N. coordonare metodologică și suport operațional. formulare şi modele-cadru. 2. Direcția generală supraveghere și conciliere. studii şi evaluări privind sistemul de achiziţii publice.realizează analize. . în domeniul achiziţiilor publice. În cadrul A.consiliază metodologic autorităţile contractante în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică şi de concesiune.

98/2016 privind achizițiile publice.393/2016. precum și pentru organizarea și funcționarea CNSC. Noțiunea de Organisme de drept public 19 . a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii. Autorităţi contractante și entități contractante 2. nr.3.390/23.O.423/06. dintre cele prevăzute la lit.05.05.100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii. b) organismele de drept public. precum şi structurile din componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor publice. c) asocierile care cuprind cel puţin o A.Legislație europeană: Directiva 2014/24/UE -sectorul ―clasic‖ Directiva 2014/25/EC-sectorul ―utilități‖ Directiva 2014/23/EC –concesiuni Transpuse în legislația națională prin: 4 acte normative de nivel primar 3 acte normative de nivel secundar Legislație națională: Legeanr.99/2016 privind achizițiile sectoriale. Norme de aplicare:în curs de elaborare Legeanr.06.a) sau b).2016 Legea nr. 2. 2. publicată în Monitorul Oficial al României nr.2.3. publicată în M.O.390/23.395/2016.101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuirea contractelor de achiziție publică.C.1. nr.394/2016.423/06.O.3.2016 Legeanr.nr. publicată în Monitorul Oficial al României nr.nr. publicată în M.06.O.2016 Norme de aplicare:Hotărârea Guvernului nr. publicată în M.2016 Norme de aplicare: Hotărârea Guvernului nr. Calitatea de Autoritate contractantă a) autorităţile şi instituţiile publice central sau locale. publicată în M.392/2016.

altele decât autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale.Calitatea de Entitate contractantă a.persoana juridică ce desfăşoară activităţi economice şi asupra căreia se exercită direct sau indirect. ca urmare a unor drepturi de proprietate.entităţile şi instituţiile publice central sau locale. precum şi structurile din componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor publice.3. în majoritate. Important! Se preia jurisprudența Curții de Justiție a UE pe cooperarea orizontală între autoritățile contractante şi atribuirile „in-house‖.Întreprinderilepublice . fără character comercial sau industrial. Sunt încurajate asocierile de autorităţi contractante pentru a derula proceduri de atribuire a contractelor de achiziţii publice în comun (chiar şi pentru a depune spre finanţare şi a realiza în comun proiecte de interes local/regional). b) au personalitate juridică.3. subautoritatea sau în coordonarea ori controlul unei entităţi dintre cele sus-menționate. de către entităţile sus-menționate sau de către alte organisme de drept public ori se află în subordinea. sau ale unui alt organism de drept public ori mai mult de jumătate din membrii consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supraveghere sunt numiţi de către o entitate dintre cele sus-menționate. 20 . Orice entităţi.Entităţi contractante .asocierile care cuprind cel puţin o entitate contractantă dintre cele prevăzute de mai sus b. c) sunt finanţate. . îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii: a) sunt înfiinţate pentru a satisface nevoi de interes general. ori de către un alt organism de drept public. . a participaţiilor financiare sau a regulilor specific prevăzute în actul de înfiinţare a întreprinderii respective. precum şi structurile din componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor publice. care indiferent de forma de constituire sau organizare. influenţa dominant a unei entităţi contractante.organismele de drept public. 2.

în cazul organizării unui concurs de soluții.dețin majoritatea capitalului subscris al întreprinderii.realizează achiziţiile directe .C.A. pe baza necesităților transmise de celelalte compartimente ale autorității contractante. . care funcţionează în baza unor drepturi exclusive sau speciale.C.sau . sau . . format de una sau mai multe entităţi prevăzute la punctele a. . inclusive temporară. Atribuții: . a organului de conducere sau de supraveghere mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia). în cel puţin unul dintre următoarele cazuri: . după caz. d. direct ori indirect. actualizează.îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate . altul decât cele prevăzute la punctele 1 și 2.deţin controlul majorităţii voturilor associate acţiunilor emise de întreprindere. Oricare subiect de drept. b sau c Drepturi exclusive sau speciale-drepturi acordate de o entitate competent prin orice act legislative sau act administrative al cărui effect constă în limitarea exercitării unei activităţi relevante la una sau mai multe entităţi şi care afectează substanţial capacitatea altor entităţi de a desfăşura o astfel de activitate.pot numi în componenţa consiliului de administraţie. precum şi structuri din componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor publice se află. 2.Oricare asociere. dacă este cazul.3. Prezumția de exercitare a influenţei dominante: Una sau mai multe entităţi sau instituţii publice central sau locale.elaborează și.elaborează sau.4.aplică şi finalizează procedurile de atribuire . coordonează activitatea de elaborare a D. c. acordate de o entitate competentă. a documentației de concurs. în SEAP sau recuperarea certificatului digital.Compartimentul intern specializat din cadrul A.întreprinde demersurile necesare pentru înregistrarea/reînnoirea/ recuperarea înregistrării A. pe baza necesităților transmise de compartimentele de specialitate. strategia de contractare și programul anual al achizițiilor publice. și a documentelor suport. după caz.constituie şi păstrează dosarul achiziţiei publice 21 .

Modul în care celelalte compartimente ale A.C. au obligația de a sprijini
activitatea compartimentului de achiziții publice:
- transmiterea referatelor de necesitate care cuprind necesitățile de produse,
servicii și lucrări, valoarea estimată a acestora, precum și informațiile de care dispun,
potrivit competențelor, necesare pentru elaborarea strategiei de contractare a
respectivelor contracte/acorduri-cadru;
- transmiterea, dacă este cazul, a specificațiilor tehnice;
- în funcție de natura și complexitatea necesităților identificate în referatele de
necesitate, transmiterea de informații cu privire la prețul unitar/total actualizat al
respectivelor necesități, în urma unei cercetări a pieței sau pe bază istorică;
- informarea cu privire la fondurile alocate pentru fiecare destinație, precum și
poziția bugetară a acestora;
- informarea justificată cu privire la eventualele modificări intervenite în
execuția contractelor/acordurilor-cadru, care cuprinde cauza, motivele și
oportunitatea modificărilor propuse;
- transmiterea documentului constatator privind modul de îndeplinire a
clauzelor contractuale.

2.4.Domeniu de aplicare
2.4.1.Domeniu de aplicare Legea nr. 98/2016 –achiziții „clasice”

Tuturor autorităților contractante care atribuie contracte de achiziție
publică/acorduri-cadru și organizează concursuri de soluții care privesc achiziții
publice a căror valoare este mai mare sau egală decât pragurile prevăzute la art. 7
alin. (1) din Legea nr. 98/2016;
Entităților juridice, fără calitate de A.C., pentru atribuirea unui contract de
lucrări, în cazul în care se îndeplinesc în mod cumulativurmătoarele condiţii:
a) contractul este finanţat/subvenţionatîn mod direct, în proporţiede mai mult
de 50% din valoarea acestuia, de către o A.C.;
b) valoarea estimată, fără TVA, a contractului este egală sau mai mare decât
pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016;
c) contractul include una dintre activităţile: -lucrări de geniu civil; -lucrări de
construcție pentru spitale, facilități destinate activităților sportive, recreative și de
agrement, clădiri ale instituțiilor de învățământ preuniversitar și universitar și clădiri
de uz administrativ.

22

Entităților juridice, fără calitate de A.C., pentru atribuirea unui contract de
servicii, în cazul în care se îndeplinesc în mod cumulative următoarele condiţii:
a) contractul este finanţat/subvenţionatîn mod direct, în proporţie de mai mult
de 50% din valoarea acestuia, de către o A.C.;
b) valoarea estimată, fără TVA, a contractului este egală sau mai mare decât
pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016;
c) contractul este în legătură cu un contract de lucrări care face obiectul art. 6
alin. (1) din Legea nr. 98/2016.
Excepții de la aplicarea Legiinr. 98/2016
- Contracte din sectoarele de apă, energie, transporturi şi servicii poştale
- Exceptări specifice în domeniul comunicaţiilor electronice:nu se aplică
contractelor de achiziţie publică, acordurilor-cadru şi concursurilor de soluţii care
au ca scop principal să permită autorităţilor contractante să furnizeze sau să
exploateze reţele publice de comunicaţii electronice ori să furnizeze către public
unul sau mai multe servicii de comunicaţii electronice
- Contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru atribuite şi concursuri de
soluţii organizate conform unor norme internaţionale
- Exceptări specifice pentru contractele de servicii:.
- cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri,
clădiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora;
- cumpărarea, dezvoltarea, producţia sau coproducţia de materiale
pentru programe destinate serviciilor media audiovizuale, atribuite de furnizori
de servicii media, ori contractelor pentru spaţiu de emisie sau furnizarea de programe
care sunt atribuite furnizorilor de servicii media;
- servicii de arbitraj, mediere şi alte forme de soluţionare alternativă a
disputelor;
- oricare dintre serviciile juridice prevăzute la alin. (3);
- servicii financiare în legătură cuemisiunea, vânzarea, cumpărarea sau
transferul valorilor mobiliare ori al altor instrumente financiare, în sensul art. 4 alin.
(1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului
din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi
societăţile de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, servicii
ale băncilor centrale şi operaţiuni efectuate cu Fondul European de Stabilitate
Financiară şi cu Mecanismul European de Stabilitate;
- împrumuturi, indiferent dacă sunt sau nu în legătură cu emisiunea,
vânzarea, cumpărarea ori transferul valorilor mobiliare sau al altor
instrumente financiare;
- contracte de muncă;
23

- servicii de apărare civilă, protecţie civilă şi prevenirea pericolelor,
prestate de persoane fără scop patrimonial, care fac obiectul codurilor CPV
75250000-3, 75251000-0,
- 75251100-1, 75251110-4, 75251120-7, 75252000-7, 75222000-8,
98113100-9 şi 85143000-3, cu excepţia serviciilor de ambulanţă pentru transportul
pacienţilor;
- servicii de transport public de călători feroviar sau cu metroul.
- Contracte de servicii atribuite pe baza unui drept exclusiv;
- Contracte de achiziţii publice/acorduri-cadru încheiate între entităţi din
sectorul public;
- Alte excepţii:
1. nu se aplică actelor juridice altele decât contractele de achiziţie
publică/acordurile-cadru, încheiate de o persoană care are calitatea de autoritate
contractantă potrivit prezentei legi, cum ar fi acordarea de finanţări rambursabile sau
nerambursabile persoanelor fizice ori juridice în condiţiile legislaţiei speciale ori
constituirea împreună cu persoane fizice ori juridice de societăţi sau asocieri fără
personalitate juridică în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind
Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare;
2. nu se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică pentru
structurile autorităţilor contractante care funcţionează pe teritoriul altor state atunci
când valoarea contractului este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 7.
2.4.2. Domeniu de aplicare Legea nr. 99/2016- achiziții sectoriale

-Tuturor entităților contractante care atribuie contracte/acorduri-cadru și
organizează concursuri de soluții care privesc achiziții sectoriale a căror valoare este
mai mare sau egalădecât pragurile prevăzute la art. 12alin. (1) din Legea nr.
99/2016;
-Entităţile contractante prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) care atribuie
contractele sectoriale, acordurile-cadru şi organizează concursurile de soluţii care
privesc achiziţii sectoriale a căror valoare estimată este mai mică decât pragurile
corespunzătoare prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), prin aplicarea procedurii
simplificate.
- Entităţile contractante, altele decât cele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi
b), care pot organiza propriile proceduri de atribuirea contractelor sectoriale,
acordurilor-cadru şi concursurilor de soluţii care privesc achiziţii sectoriale a căror
valoare estimată este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la alin.
(2) cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din lege.
24

- Entităţile contractante au dreptul de a achiziţiona direct produse sau
serviciiîn cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică de
132.519 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără
TVA, este mai mică de 441.730 lei.

Excepții de la aplicarea Legii nr. 99/2016
- Contracte încheiate între entităţi contractante;
- Contracte atribuite unei întreprinderi afiliate;
- Contracte sectoriale atribuite unei asocieri de mai multe entităţi contractante
sau unei entităţi contractante care face parte dintr-o astfel de asociere
- Servicii de cercetare şi dezvoltare;
- Activităţi expuse direct concurenţei;
- Activităţi de achiziţie centralizată;
- Achiziţii realizate ocazional în comun
- Achiziţii care implică entităţi contractante din alte state membre.
Activități sectoriale - modificări Legea nr. 99/2016
- Gaze și energie termică;
- Energie electrică;
- Apă;
- Servicii de transport;
- Porturi și aeroporturi;
- Servicii poștale (față de O.U.G.nr.34/2006, sunt excluse serviciile de poștă
electronică, serviciile financiar-poștale, serviciile filatelice și serviciile logistice);
- Extracția d epetrol și gaze naturale.
Prospectarea şi extracția de cărbune sau alți combustibili solizi (față de
O.U.G.nr.34/2006, nu este inclusă explorarea petrolului și a gazelor naturale.
Totodată, sunt excluse din domeniul de aplicarea legii contractile pe care
entitățile contractante le atribuie pentru desfășurarea altor activități decât
pentru desfășurarea activităților lor relevante).

Praguri valorice sectorul „clasic”
- Lucrări: 23.227.215 lei
- Produse și servicii: 600.129 lei (se aplică şi autorităţilor locale pentru o
abordare unitară)
- Servicii sociale şi alte servicii specifice: 3.334.050 lei
A.C.atribuie contractile de achiziţie publică/acordurile- cadru şi organizează
concursurile de soluţii care privesc achiziţii publice a căror valoare estimată este mai
25

acestea organizând propriile procedure simplificate de atribuire.3 alin.e) și întreprinderile publice în sensul art. Strategia anuală de achiziţie publică  . . cu respectarea principiilor.Etapizarea procesului de achiziție publică .mică decât pragurile precizate mai sus prin aplicarea unei procedure simplificate. cel mai bun raport calitate-cost.227. .215 lei . Praguri aplicare procedure atribuire: pentru cazul atribuirii contractelor sectoriale a căror valoare estimată. b.(1) lit.98/2016.(2) din Legea nr.bb) din lege.atribuie contractile cu valoare mai mică decât pragurile sus-menționate prin aplicarea procedurii simplificate. cu respectarea principiilor prevăzute la art.4.858.Introducerea strategiei de contractare .Introducerea DUAE .Introducerea conceptului de consultare a pieței .Produse şi de servicii:1.cadru şi organizează concursurile de soluţii care privesc achiziţii publice ce au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice.132.445.fărăTVA.Lucrări:23. 2.Servicii sociale şi alte servicii specifice: 4.2 alin.Criterii de atribuire: preţul cel mai scăzut costul cel mai scăzut.este egală sau mai mare decât următoarele praguri valorice: . cel mai bun raport calitate-preţ.730 lei pentru achizițiile de lucrări.519 lei pentru achizițiile de produse sau servicii.3.400 lei Entităţile contractante în sensul art.Ce este? .Introducerea unor noi tipuri de procedure de atribuire .(1) lit.441. Procesul de achiziție publică a.Introducerea conceptului de strategie anuală de achiziții publice .177 lei .Împărțirea pe loturi .Document de planificare întocmit de AC în ultimul trimetru al anului pentru anul următor 26 . cu excepția autorităților contractante care atribuie contracte de achiziţie publică/ acordurile.Noutăți privind Procesul de achiziție publică  .3alin.Modul de calcul al valorii estimate .

Ce conține? . b) contractele/acordurile-cadru de lucrări.A.Atribuire 27 .Etapa de organizare a procedurii şi atribuire contract/acord-cadru..Publicare .Totalitatea proceselor de achiziţie public planificate a fi lansate de o autoritate contractantă pe parcursul unui an bugetar . Etapizarea procesului de achiziție publică .Întocmirea documentației de atribuire și a documentelor-suport.Consultarea pieței ..are obligația de a publica în SEAP extrase din P.A.(1) din Legea nr. .A.7alin.P. acolo unde este aplicabil În cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau proiecte de cercetare–dezvoltare are obligația de a elabora pentru fiecare proiect în parte un program al achizițiilor publice aferent proiectului respectiv.Deschidere .98/2016. .Elaborare referate de necessitate .Evaluare . Programul anual al achizițiilor publice P.PAAP (Programul anual al achizițiilor publice) c. d.Identificare necesități .A.C. Instrument managerial utilizat pentru planificarea și monitorizarea portofoliului de procese de achiziție la nivel de A. A.Întocmirea strategiei de contractare .P.Etapa de planificare/pregătire a procedurii . .C.referitoare la: a) contractele/acordurile– cadru de produse și/sau servicii a căror valoare estimată este mai mare sau egală cu pragurile prevăzute la art. pentru planificarea resurselor necesare derulării proceselor și pentru verificarea modului de îndeplinire a obiectivelor din strategia locală/regională/națională de dezvoltare.

se cumulează pe parcursul unui an bugetar (art.A.Etapa post-atribuire contract/acord.fără a se limita la acestea: .se calculează prin raportare la valoarea totală de plată luând în considerare orice forme de opţiuni şi prelungiri ale contractului fără a se evidenţia în mod distinct suma şi procentul aferent cheltuielilor diverse şi neprevăzute. .aspect legate de strategia de contractare.care se inițiază prin publicarea în SEAP a unui anunț privind consultarea.valoarea estimată = valoarea tuturor activităţilor de cercetare şi dezvoltare precum şi a produselor/serviciilor/lucrărilor ce urmează a fi realizate ş iachiziţionate la sfârşitul parteneriatului ( art.. în cazul în care dorește achiziționarea unor produse/servicii/ lucrări cu grad ridicat de complexitate tehnică. respective executarea şi monitorizarea implementării contractului/acordului-cadru . . Aspectele supuse consultării vizează. Modul de calcul al valorii estimate Execuție lucrări ./entitatea contractantă poate derula un process de consultare a pieței. financiare sau contractual pentru satisfacerea nevoii autorității contractante.posibilitatea solicitării de oferte alternative și altele asemenea.18 din Legea 98/2016).potențiale soluții tehnice. ca parte a procesului de pregătire a achiziției publice/sectoriale. Parteneriatul pentru inovare .Subcontractare Etapa de planificare / pregătire Consultarea pieței Înainte de inițierea procedurii de atribuire.cadru.C. inclusiv divizare pe loturi.valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate se stabilește pentru fiecare obiectiv de investiții 28 .20 din Legea 99/2016). ori din domenii cu un rapid progress tehnologic.valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similar oricare se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil. financiară sau contractuală. Lucrări aferente obiectivelor de investiţii publice noi/intervenţii asupra acestora . Contracte de produse/servicii/lucrări .Modificare contract . 15 din Legea 98/2016 şi art.

Valoarea estimată a contractului 29 .NU se va diviza contractual în mai multe contracte distinct de valoare mai mică și nu se vor utilize metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate .dacă contractul prevede o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor.Resursele umane disponibile în raport cu derularea procesului de achiziţie .se cumulează cu cea a lucrărilor aferente obiectivului de investiții. actul adițional va reprezenta expresia aplicării mecanice a clauzelor contractuale/unei modificări nesubstanțiale în conformitate cu dispozițiile art.(4) din Legea 99/2016.în parte. dacă este cazul*).221 din Legea nr. -valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de dirigenție de șantier se stabilește pentru fiecare obiectiv de investiții în parte. În acest context. potrivit prevederilor HG nr. . 98/2016.Procedura de atribuire aleasă precum şi modalitățile special de atribuire a contractului de achiziție public asociate. în funcție de necesități.7(5) dinLegea98/2016 şi art.Există contracte de servicii/lucrări fără cheltuieli‖ diverse și neprevăzute‖în valoarea estimată? Adevărat! ”Diverse și neprevăzute” reprezintă cheltuieli incluse în structura devizului general al obiectivului de investiții. indifferent dacă acestea fac obiectul aceluiași contract sau se atribuie contracte diferite.Tipul de contract si aspectele aferente implementării . -valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului pentru fiecare obiectiv de investiții în parte.12 alin. Atenție! . prin încheierea unui act adițional la contractual inițial. iar utilizarea sumelor aferente acestora se realizează. Ce conţine ? Motivaţiile AC în legătură cu: .28/2008. Strategia de contractare Când este obligatorie elaborarea strategiei de contractare ? Numai în cazul achiziţiilor cu o valoare estimată egală sau mai mare decât pragurile valorice stabilite la art.

Autoritățile contractante sunt obligate să justifice decizia de a nu recurge la atribuirea contractului pe loturi.Justificarea alegerii criteriilor de calificare/selecţie şi a criteriului de atribuire. în scopul evaluării ex-ante ANAP (conform prevederilor legale). Dacă obiectul contractului este divizat pe loturi. decizia de reducere a termenelor.document suport obligatoriu de încărcat în SEAP odată cu documentaţia de atribuire. 30 .Mecanisme de plată. chiar și în cazul în care pot fi depuse oferte pentru mai multe sau pentru toate loturile. Atenţie ! Strategia de contractare . cu condiția ca punctajul obținut pentru combinația de loturi să fie superior celui obținut de câștigătorii respectivelor loturi luate individual. AC precizează: în documentele achiziţiei: . în anunțul de participare: . alocarea riscurilor între părți și măsuri de gestionare a acestora în cadrul contractului -Obiectivul din strategia locală/regională/națională de dezvoltare la a cărui realizare contribuie.unui singur ofertant. AC are obligaţia de a stabili obiectul fiecărui lot de produse/servicii/lucrări pe baze cantitative sau calitative În cazul în care unui ofertant îi pot fi atribuite mai multe loturi autoritatea contractantă are dreptul de a decide atribuirea prin reunirea mai multor loturi. Regula este împărțirea pe loturi a contractului de achiziție publică Împărțirea pe loturi încurajată pentru accesul IMM-urilor.sau a tuturor.circumstanța excepțională care determină opțiunea de depunere a ofertelor ‖pe un singur lot‖ sau ‖pe toate loturile‖. .numărul maxim de loturi care pot fi atribuite aceluiaşiofertant. factorii de devaluare. Împărțirea pe loturi Este recunoscut dreptul autorităților contractante de a limita numărul loturilor care pot fi atribuite aceluiași ofertant. decizia de a nu utilize împărțirea pe loturi*) .

-de a diviza contractual de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică.Doar ofertantul declarat câștigător va depune toate documentele ca dovadă a informațiilor cuprinse în documentul unic de achiziție European (DUAE) .Negocierea fără publicare prealabilă (NFP).Licitaţiare strânsă (LR). ca dovadă preliminară a îndeplinirii criteriilor de calificare/selecție şi neîncadrării în motivele de excludere.Negocierea competitivă (NC). . .DUAE .criteriile şi regulile obiective şi nediscriminatorii care se vor aplica pentru stabilirea loturilor care vor fi atribuite aceluiaşi ofertant.posibilitatea atribuirii contractului aceluiaşi ofertant prin reuniunea mai multor loturi sau a tuturor loturilor prin efectuarea unei evaluări comparative a ofertelor depuse.Dialogul competitive (DC). în formă electronică. Atenţie ! AC nu are dreptul . prevalează informaţiile din FDA. în documentația de atribuire: . .Parteneriatul pentru inovare (PI). . . . Documentul Unic de Achiziție European . în cazul în care acesta se afla pe primul loc la un numar de loturi mai mare decât numărul maxim admis. .Format standard aprobat de Comisia Europeană. Noi tipuri de proceduri de atribuire . Notă:se va consulta ghidul privind utilizarea DUAE notificat prin SEAP autorităților contractante.Declarație pe proprie răspundere a candidatului/ofertantului. .de a utiliza metode de calcul al valorii estimate a achiziției cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire.Licitaţia deschisă (LD). Atenţie! În cazul unor neconcordanţe dintre FDA şi DUAE. 31 .AC marchează la nivelul DUAE câmpurile dedicate informaţiilor ce urmează a fi completate conform cerinţelor referitoare la motivele de excludere şi capacitatea candidatului/ofertantului cuprinse în FDA.

LR și PS într-o singură etapă.334. .Cum se iniţiază ? Prin publicarea în SEAP a unui AP .Procedura simplificată (PS).Depunere solicitare participare şi selectare candidaţi (inclusive limitarea nr.400 lei la Legea99/2016 32 .situație în care numai operatorii economici înregistrați în SEAP pot depune ofertă. . ACdesfășoară: . depunerea ofertelor finale şi aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare.050 lei la Legea 98/2016 ≥ 4.Depunere oferte iniţiale de către candidaţii selectaţi şi evaluarea conformităţii acestora.Online . .o singură etapă prin mijloace electronice. Parteneriatul pentru Inovare .Offline .Derularea negocierilor. DC.LD.de candidaţi). . . Utilizarea exclusivă a mijloacelor electronice Autoritățile contractante au obligația de a aplica procedura de licitație deschisă.445.Când se utilizează ? La dezvoltarea şi achiziţia ulterioară a unui produs/serviciu/lucrări inovatoare dacă soluţiile disponibile pe piaţă nu satisfac necesităţile AC. . .Cum se derulează? În 3 etape: .Când se utilizează ? Pentru achiziţiile de servicii prevăzute în anexa 2 Atunci când Valoarea estimată este ≥ 3.NC. şi procedură simplificată într.Criteriul de atribuire – exclusive cel mai bun raport calitate–preţ/cost Servicii sociale şi alte servicii specifice  .Concursul de soluţii (CS). PI. licitație restrânsă.

iniţiere negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare in situaţiile prevăzute la art.Durata maximă de derulare a contractului–3ani Procedura simplificată Când se utilizează? ..anunţ de intenţie valabil în mod continuu Exceptie: .7 alin .98/2016 pentru achiziţiile publice 33 .În condiţiile prevăzute la art.Cum se iniţiază? Prin publicarea în SEAP a unui: .Criteriul de atribuire–exclusive cel mai bun raport calitate–preţ/cost .(2) din Legea nr.(2) din Legea nr.2 alin.104 din Legea nr.Cum se derulează? Orice modalitate care respect principiile art.98/2016 .anunţ de participare sau .98/2016 .

respective de 12 zile.99/2016 pentru contractile sectoriale Cum se iniţiază ? Prin publicarea în SEAP a unui anunț de participare Cum se derulează ? . (2) din Legea nr.C.-În condiţiile prevăzute la art. în cazul atribuirii unui contract de achiziție publică de servicii sau produse.Experienţa similară ATENŢIE ! Nu se solicită standard de asigurare a calităţii şi standard de management de mediu Anunțul de participare și data limită de de punere a ofertelor este de: .12 alin. în cazul unui contract de achiziție publică de lucrări. În cazul în care o situație de urgență face imposibil de respectat perioadele prevăzute mai sus. -cel puțin 6zile în cazul în care se are în vedere atribuirea unui contract de achiziție public de produse de complexitate redusă.Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale .1etapă .mai multe etape Criterii de calificare şi selecţie Se solicită doar cerinţe privind: . 34 . -cel puțin 15zile. care nu poate fi mai mică de 9zile de la data transmiterii spre publicare a anunțului de participare la procedura simplificată.cel puțin 10zile. A. poate stabili o perioadă redusă pentru depunerea ofertelor. în cazul în care se are în vedere atribuirea unui contract de achiziție public de servicii sau produse.motivele de excludere . în cazul în care se are în vedere atribuirea unui contract de achiziție public de lucrări.

furnizarea produselor şi a regulilor aferente atribuirii acestora (criteriu de atribuire.parţial fără reluarea competiţiei Condiţii de aplicare: precizarea în DA a termenilor şi condiţiile care reglementează execuţia lucrărilor. .Depășirea cu >50% a valorii/canității maxime a acordului-cadru = modificare substanțială = o nouă procedură de atribuire. Licitația electronică . Interzis ! – Utilizarea licitaţiei electronice în cazul contractelor/ acordurilor cadru de servicii/lucrări ce au incluse în obiect prestaţii intelectuale Reducerea termenelor  . elementele/condițiile care vor guverna încheierea contractelor subsecvente).Posibilitatea de atribuire a contractelor subsecvente unui acord-cadru: .Licitația restrânsă Termen minim depunere candidaturi: 30 de zile. Contracte subsecvente . licitație restrânsă sau negociere competitivă ! . prestarea serviciilor. cu posibilitatea de reducere până la 15 zile. -La depunerea ofertelor în vederea atribuirii unui contract de achiziţie/ sectorial în cadrul unui sistem dynamic.Licitația deschisă Termenul minim depunere oferte: 35 de zile.Achiziţiile publice – maxim 4 ani . factori de evaluare.parțial cu reluarea competiției . .Ca etapă finală doar în situația în care se aplică o procedura de licitație deschisă.La reluarea competiţiei între semnatarii unui acord-cadru.Durata ultimului contract subsecvent poate depăși perioda de valabilitate a acordului-cadru.Achiziţiile sectoriale – maxim 8 ani . cu posibilitatea de 35 . Acordul cadru .

Termenul minim pentru depunerea ofertelor: 30 de zile. 25 din HG 394/2016) Ce părți ale documentației de atribuire se evaluează ? ANAP evaluază conformitatea cu legislația aplicabilă în domeniul achizițiilor publice a documentațiilor de atribuire aferente contractelor de achiziție publică/acordurilor.Caietul de sarcini/Document descriptive (specificaţii tehnice) .Formulare şi modele de documente. Atenție! Situația de urgență se menționează în strategia de contractare ! DOCUMENTAȚIA DE ATRIBUIRE  Ce conţine ? . cu posibilitatea de reducere până la 10 zile. În cazul în care o situație de urgență impune AC poate stabili o perioadă redusă pentru depunerea solicitărilor de participare / ofertelor.reducere până la 15 zile.cadru.Fişa de date (corelaţi ecu DUAE) . 23 din HG 395/2016/ art. inclusive DUAE Cine o elaborează ? Autoritățile contractante Cine o aprobă ? Reprezentantul legal al AC Cine o evaluează ? ANAP prin Direcţia Generală Ex-ante (art. cu excepția caietului de sarcini sau a documentației descriptive. 36 .Proiectul de contract (clause contractuale obligatorii) .

Care documentații de atribuire intră în evaluarea ANAP ? Evaluarea ex-ante a Documentaţieide atribuire AC transmite DA către ANAP (prin SEAP) ANAP evaluează DA în 10 zile lucrătoare ANAP emite acceptul? DA Publicare DA în SEAP NU Informare AC neconformităţi/motive AC retransmite DA către ANAP în maxim 15 zile de la respingere ANAP evaluează DA în 3 zile lucrătoare ANAP emite acceptul? DA Publicare DA în SEAP Criterii de calificare/selecţie Motive de excludere Cui se adresează ? Ofertantului/candidatului/subcontractantului/terţului susţintător Capacitatea ofertantului/candidatului Cui se adresează ? Ofertantului/candidatului 37 .

Unde se completează ? În fișa de date a achiziției Subcontractanții propuși AC nu poate stabili la nivelul fișei de date: 1.Capacitatea tehnică și profesională a subcontractanților*) propuși pentru partea lor de implicare în contract .172 (4) din Legea 98/2016) . . și TERȚ SUSȚINĂTOR prin luarea în considerare a capacității tehnice și profesionale –deci inclusiv a experienței similare (art.2 ) SUBCONTRACTANTUL devine. În condițiile pct. 174 din Legea nr.2 ) TERȚUL SUSȚINĂTOR poate deveni și SUBCONTRACTANT prin luarea în considerare a capacității tehnice și profesionale (art. de fapt și de drept. . 98/2016). terțul desfășoară EFECTIV lucrările sau serviciile în legătură cu respectivele calificări.182 (2) din Legea 98/2016). În condițiile pct.Susținerea unui terț poate viza: . Terțul susținător 1. dacă nu este satisfăcută de capacitatea acestuia și solicită candidatului/ofertantului o singură dată –înlocuirea acestuia și prezentarea unui alt subcontractant (art.AC poate efectua plăți directe către subcontractanții agreați : a) când prestația acestuia este confirmată prin documente agreate de cele trei părți.AC poate respinge subcontractantul propus. 38 . Atenţie: DUAE distinct de către subcontractant.AC solicita ofertantului/candidatului documente referitoare la capacitatea tehnică și profesională a subcontractantului propus în raport cu partea din contract pe care o realizează.îndeplinirea criteriilor referitoare la situația economică și financiară. b) când contractantul în mod nejustificat blochează confirmarea executării obligațiilor asumate de subcontractant.cerințe de participare pentru subcontractanții propuși AC ia în considerare : . 2.îndeplinirea criteriilor referitoare la capacitatea tehnică și profesională.Dacă susținerea vizează calificări educaționale și profesionale. .

(3) din Legea 99/2016).Îşi îndeplineşte obligaţiile de plată a impozitelor. 5.166 alin.Abateri profesionale grave ale operatorului economic. Odată cu angajamentul ferm se depun obligatoriu și documente din care rezultă modul efectiv în care se va materializa susținerea terțului. alin.(3) din Legea98/2016.50 alin. AC respinge terțul susținător propus. 3.(1) și (2) din HG 395/2016). cu respectarea principiului tratamentului egal (art.179. (1) din Legea nr. 183 din Legea nr. taxelor şi contribuţiilor la bugetul general consolidate într-omanieră semnificativă. precum sănătatea publică/protecţia mediului. taxelor şi contribuţiilor la bugetul general consolidat.99/2016. AC trebuie să cuprindă în contract obligațiile asumate prin angajamentul ferm (art. 98/2016).178 alin. Motive de excludere NOU: . restante anterior deciziei de excludere (art. 4.171(1)–(3) din Legea 98/2016). dacă acesta nu îndeplinește cerințele de calificare privind capacitatea sau se încadrează printre motivele de excludere.AC nu va exclude ofertantul care poate dovedi că a luat măsurile necesare pentru a-și demonstra credibilitatea prin raportare la motivele de excludere (art. . . (1) din Legea 98/2016/ art. . art. după cum urmează: Excepții Cuantumul impozitelor.Pentru motive imperative de interes general. și solicită candidatului/ofertantului o singură dată –înlocuirea acestuia și prezentarea unui alt terț.Situaţii care vizează denaturarea concurenţei.165 alin. . . restante se încadrează în limitele: 39 . Derogări: . chiar dacă operatorul economic se află în una din situaţiile de excludere de la art. taxelor şi contribuţiilor la bugetul general consolidat.Încălcarea obligaţiilor referitoare la protecţia mediului. Atenţie: DUAE distinct de către terț.Și-a îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor. protecția social şi a relaţiilor de muncă.

la valoarea estimata a acordului cadru). .180 (2) din Legea 98/2016).nivelul minim solicitat nu trebuie să depășească dublul valorii estimate (pentru achizițiipublice) și respective valoarea estimată (pentru achiziții sectoriale). Proporţionalitatea cifrei de afaceri în domeniul obiectului contractului Atenţie! Numai pentru achiziții sectoriale Nivelul minim solicitat nu trebuie să nu depășescă 30 % din valoarea estimată.în cazuri exceptionale. când este posibil ca mai multe contracte (aferente mai multor loturi) să fie atribuite aceluiași ofertant iar contractile se execută în acelaşi timp (art. AC are dreptul de a impune demonstrarea unui anumit nivel al unor indicatori economici/financiari numai în cazul în care indicatorii respective au o legătură concretă cu un eventual risc de neîndeplinire a contractului (art. Proporţionalitatea cifrei de afaceri anuală La atribuirea pe loturi a contractului de achiziții publice/sectoriale: .395/2016).(excepție.31 (2) din HG nr.daca aceasta nu este cunoscută.cazul acordului-cadru cu reluarea competitiei când cifra de afaceri minime anuale ser aporteaza la valoarea maxima anticipate a contractelor subsecvente ce urmeaza sa se execute in acelasi timp.Indicatori economico–finaniciari relevanți (lichiditate anuală și alții) Proporţionalitatea cifrei de afaceri anuală . Criterii privind capacitatea tehnică și profesională Proporţionalitatea experienței similare 40 .prin raportare la valoarea estimată cumulată a unui grup de loturi. ˂4000 lei ˃de 4000 lei și ˂5% din totalul datoriilor la cea mai recent dată scadentă.Cifra de afaceri anuală/în domeniul obiectului contractului . Cerințe privind situația economică și financiară .acordul-cadru nivelul cifrei de afaceri se va raporta la cel mult valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent care se anticipează a fi atribuit pe durata acordului-cadru. sau.

.în cazul procedurilor pe loturi AC poate stabili criteria de atribuire separate și diferite pentru fiecare lot în parte. Etapa de organizare a procedurii Reguli de publicitate și transparență Servicii sociale și alte servicii specifice 41 .costul cel mai scăzut (ciclul de viață) (exclus pentru servicii intelectuale şi pentru parteneriatul pentru inovare). AC poate impune pentru ofertele în asociere demonstrarea îndeplinirii unui nivel al criteriilor privind capacitatea proporțional cu cota de implicare în executarea viitorului contract (art.31 (3) din HG 395/2016 Criterii de atribuire .180. prin raportare la valoarea estimată a fiecărui lot (art.cel mai bun raport calitate–preț/calitate-cost (obligatoriu pentru servicii intelectuale şi contracte de lucrări pentru infrastructură de transport transeuropene şi DJ şi contracte de lucrări cu component de proiectare). . Extinderea perioadei de 3/5 ani pentru contracte de produse/servicii/lucrări (cu justificare în sensul asigurării unui nivel corespunzăto ral concurenței) 2.La atribuirea pe loturi a contractului de achiziții publice/sectoriale. .“Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” Concept generic în ansamblul Directivei 2014/24/UE . alin.4 criterii de atribuire: .prețul cel mai scăzut (exclus pentru servicii intelectuale şi pentru parteneriatul pentru inovare).98/2016). .(1) din Legea nr. Experienţă similară 1. AC poate impune ca anumite sarcini să fie realizate în mod direct de către ofertant/de un anumit membru al asocierii (în cazul contractelor de servicii/lucrări (art.La acordul-cadru nivelul experienței similar se va raporta la cel mult valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent care se anticipează a fi atribuit pe durata acordului-cadru. .186 din Legea 98/2016) 3.

de a-şi face cunoscută intenţia prin intermediul unui anunţ orientativ periodic care se publică în mod continuu.2.sau .de a-şi face cunoscută intenţia prin intermediul unui anunţ privind existenţa unui system de calificare. Entitatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de atribuire în termen de 30 de zile de la data: 42 . În cazul atribuirii unui contract de achiziție publică/sectorial sau acord-cadru care are ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice. în conformitate cu prevederile art.printr-un anunţ de participare. Observaţii: Anunţul orientativ periodic și anunţul privind existenţa unui sistem de calificare sunt specifice acestui proiect de lege. A.175. prevăzute în anexa nr.de a publica un anunţ de atribuire a contractului. în cazul în care contractual sectorial este atribuit prin oricare din procedurile reglementate de prezenta lege. ori în cadrul unui dialog competitive sau al unui parteneriat pentru inovare. Art. Reguli publicitate și transparență Legea 99/2016 Invitaţia la procedura concurenţială de ofertare se poate face prin unul dintre următoarel emijloace: .153.care se publică în mod continuu.printr-un anunţ privind existenţa unui system de calificare. în cazul în care contractual sectorial este atribuit prin licitaţie restrânsă sau negociere competitivă.154.C.un anunţ orientativ periodic.152. în cazul în care contractual sectorial este atribuit prin licitaţie restrânsă sau negociere competitivă. în conformitate cu prevederile art.printr.153: În cazul în care entităţile contractante optează pentru instituirea unui system de calificare în conformitate cu art. care indică scopul sistemului de calificare ş imodul de acces la normele care îl guvernează.cu o valoare estimată egală sau mai mare decât pragurile valorice. sistemul face obiectul unui anunţ./entitatea contractantă are următoareleobligaţii: . în conformitate cu prevederile art. .sau . .de a-şi face cunoscută intenţia prin publicarea unui anunţ de participare. .

în conformitate cu condiţiile specific prevăzute prin legislația secundară. .A.Pasul 2-Verificare propunere tehnică. cu precizare a motivelor concrete care au condus la luarea deciziilor respective./entitatea contractantă are dreptul de a transmite candidaţilor/ofertanţilor rezultate parţiale. .Comunicarea privind rezultatul procedurii deatribuire: în 5 zile de la emiterea deciziei. Se detaliază si cazurile particulare.65 din HG 395/2016) 1. b) Garanția de participare.C.închiderii unui sistem dinamic de achiziţii.încheierii contractului sectorial/acordului-cadru în urma finalizării procedurii de atribuire.C. Evaluarea ofertelor a) Evaluarea pe faze a ofertelor !!! (art.Atenție!-Comunicări intermediare după fiecare fază a rezultatului verificărilor 5. cu clarificarea eventualelor neconcordanțe privind forma. poate prelungi această perioadă. . . 43 . Informarea ofertanților/candidaților .Prin excepţie./Entitatea contractantă stabileşte oferta câştigătoare în termen de maximum 25 de zile de la data limită de depunere a ofertelor.Pasul 4–Analiza documentelor support DUAE pentru ofertantul clasat pe primul locş.și 3. necondiționată se prezintă în original cel mai târziu la data/ora limită stabilită pentru depunerea ofertelor (art. . .atribuirii unui contract sectorial printr-un sistem dinamic de achiziţii.36 (7) HG 395/2016). aferente fiecărei etape intermediare a acestui proces.în cazuri temeinic justificate.Pe durata procesului de evaluare.132 (3) din HG 395/2016). cuantumul și valabilitatea garanției de participare–în maxim 3 zile lucrătoare de la data limită de depunere a ofertelor (art.Pasul1-Analizarea DUAE. . A. 2.Pasul 3–Evaluare propunere financiară și aplicare criteriu de atribuire 4.finalizării unui concurs de soluţii prin stabilirea concurentului câştigător.

d) Posibilitatea înlocuirii subcontractantului declarat/terțului susținător (art. afin). rudă. .133 din HG395/2016).197dinLegea99/2016).3 (2) din Legea99/2016 + art.183 + art. mai extinsă (nu doar relații de rudenie sau de capital) .3 (2) din Legea 98/2016 și art.134.135 din HG 395/2016).3 zile lucrătoare (art. soț/soție.214 (3) dinlegea 98/2016).alin.Vicii de formă (art. . Regulă nouă: prețul neobișnuit de scăzut doar prin raportare la prețurile pieței! (art.Abateri tehnice minore = omisiuni/abateri din propunerea tehnică care pot fi completate/corectate (art. . g) Comisia de evaluare are obligația verificării modului de îndeplinire a cerințelor de calificare/selecție prin analizarea conținutului DUAE (art.Definește acționarul sau asociatul semnificativ = persoană ce exercită drepturi aferente unor acțiuni care cumulate reprezintă 10% din capitalul social sau îi confer cel puțin10% din drepturile de vot din AGA. Atenție la necesitatea aplicării conceptelor privind: .132 (1) din HG395/2016).134 (7) .170 + art.34 (1) din HG 395/2016).Conflictul de interese se raportează până la gradul II de rudenie (soț/soție. 44 .134 (3) din HG 395/2016).Include și furnizorul de servicii de achiziție implicat în desfășurarea procedurii care poate influența rezultatul acesteia.(10) din HG 395/2016). e) Perioada de evaluarea ofertelor (25zile) poate fi prelungită fără a exista o limită de timp (art.(9) din HG 395/2016). f) Termenul stability pentru primirea răspunsurilor la solicitările de clarificări– de regulă.ori să se afle în relații comerciale cu persoanele cu funcție de decizie din cadrul AC sau al furnizorului de servicii de achiziție.183 din Legea 98/2016 și art. h) Evaluarea propunerilor tehnice și financiare se realizează pentru fiecare ofertă în etape distincte însă (art. Conflictul de interese Definiție nouă.Erori aritmetice (art.136 (1) din HG 395/2016). c) Termenul privind solicitarea de clarificări se exprimă numai în zile lucrătoare fără a fi precizată o oră anume (art. . min. .Persoanele desemnate de operatorul economic pentru executarea contractului să nu fie rude. afin gradul II.

sau entități contractante. A.E..E. Numele și prenumele acestora se completează și în fișa de date! Notă: excluderea unui ofertant/candidat numai după solicitarea unui punct de vedere din partea acestuia. fie în implementarea contractului). Atenție! AC are obligația de a încărca în SEAP. Terț susținător .J. declarația privind persoanele ce dețin funcție de decizie din cadrul AC.. eligibilitatea acestora (fie în procesul de evaluarea ofertelor. Confidențialitate . respective cele cu putere de reprezentare din partea funrnizorului de servcii auxiliare de achiziție precum și datele de identificare ale acestora.Fapt de natură să asigure o abordare orientată mai mult spre latura practică a acestei problematici și care va fi detaliată prin intermediul legislației terțiare. A. .Necesitatea de a se facilita accesul ofertanților declarați necâștigători la motivele concrete și detaliate pentru care o altă ofertă a fost declarată câștigătoare.C./entitatea contractantă va verifica. . sau entitatea contractantă are obligația de a stabili în cadrul contractului de achiziție publică clauzec ontractuale obligatorii ce prevăd transferul de drept al obligațiilor de plată către sub contractant/subcontractanți pentru partea/părțile din contract aferentă/aferente acestuia/acestora. pe măsură ce ia la cunoștință care este identitatea subcontractanților. 45 . ETAPA POST-ATRIBUIRE Subcontractare În cadrul Legii nr. 99/2016 a fost prevăzut un mecanism care să permit plăți directe către sub contractanți de către A.Preluarea jurisprudenței relevante a C.C. 98/2016 și Legii nr.C. Atunci când un subcontractant își exprimă opțiunea de a fi plătit direct. în momentul în care a fost confirmată îndeplinirea obligațiilor asumate prin contractual de subcontractare.J. odată cu domentația de atribuire.Preluarea jurisprudenței relevante a C.

în măsura în care aceste informații sunt cunoscute la momentul respectiv.Să fie menționate în DA și în clauzele contractuale.Să fie precizate condițiile în care se poate recurge la ele art. pe durata executării contractului de achiziție publică/sectorial. . . e)/lit. datele de contact și reprezentanții legali ai subcontractanților. f) din Legea 98/2016. Modificarea contractului/ Acordului-cadru Cazul1 – modificări fără organizarea unei noi procedure de atribuire (art. I. *) motive economice sau tehnice.schimbarea contractantului este imposibilă*) . servicii sau lucrări suplimentare care nu au fost incluse în contractual inițial.160 din HG 394/2016). îi sunt solicitate contractantului numele.Clauze de schimbare revizuirea prețului sau orice alte opțiuni/(nu presupun aplicarea unei proceduri de atribuire) Condiții de aplicare: . Contractantul are dreptul de a implica noi subcontractanți. Cel mai târziu la momentul începerii executării contractului.devine necesară achiziționarea de la contractantul inițial a unor produse. . cu condiția ca nominalizarea acestora să nu reprezinte o modificare substanțială a contractului de achiziţi epublică/sectorial. dificultăți semnificative sau creșterea semnificativă a prețului 46 .221 lit.221din Legea 98/2016 și art.Să fie precizate limitele și natura modificărilor/suplimentărilor. II.235–242 din Legea 99/2016).165 din HG 395/2016 și art. dar care au devenit strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia. Cazul2 – suplimentarea cantității de produse/servicii prin prelungirea contractelor de achiziție cu character de regularitate (art.orice majorare a prețului contractului reprezentând valoarea produselor/ serviciilor/ lucrărilor suplimentare nu va depăși 50% din valoarea contractului inițial.a)/ lit. Obligație! Înainte de aprobarea și implementarea unei modificări contractual AC analizează dacă modificarea este substanțială sau nesubstanțială. Modificări nesubstanțiale**) Când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții .

potrivit unei clause de revizuire sau a unei opțiuni stabilite de autoritatea contractantă . .f) din Legea98/2016 VI.221alin. (5) –(6) din Legea 98/2016) IV. . în cazul contractelor de achiziție publică de LUCRĂRI. (5) –(6) din Legea 98/2016) III.drepturile și obligațiile contractantului inițial sunt preluate. Modificări nesubstanțiale **) Când sunt îndeplinite cumulative următoarele condiții: .Cesiunea contractelor încheiate cu subcontractanții la încetarea anticipată V.(1)lit. inclusive prin fuziune sau divizare. Modificări substanțiale*) Când este îndeplinită cel puțin una din condițiile de mai jos: 47 . ca urmare a unui proces de reorganizare.221 alin.creșterea prețului nu depășește 50% din valoarea contractului de achiziție publică/acordului-cadru inițial.**) modificările succesive să nu eludeze aplicarea procedurilor.modificarea a devenit necesară în urma unor circumstanțe pe care o autoritate contractantă care acționează cu diligență nu ar fi putut să le prevadă.7 alin.(1). -valoarea modificării este mai mică decât 10% din prețul contractului de achiziție publică/acordului-cadru inițial (SERVICII + PRODUSE) sau mai mică decât 15% din prețul contractului de achiziție publică/acordului-cadru inițial. **)modificările successive să nu eludeze aplicarea procedurilor art. AC are obligația publicării unui anunț în JOUE ! (art. AC are obligația publicării unui anunț în JOUE ! (art.Înlocuirea contractantului inițial: . Modificări nesubstanțiale .valoarea modificării este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la art. **) modificările succesive să nu eludeze aplicarea procedurilor. Modificări nesubstanțiale **) Când sunt îndeplinite cumulative următoarele condiții: .221 alin. de către un alt operato reconomic care îndeplinește criteriile de calificare și selecție stabilite inițial .modificarea nu afectează caracterul general al contractului.

.Modificarea extinde considerabil aria de acoperire a obiectului contractului. .Modificarea schimbă echilibrul economic al contractului în favoarea contractantului intr-un mod neprevăzut în contractul/acordul-cadru iniţial.Un nou contractant înlocuiește contractantul inițial. . ar fi permis selectarea altor candidați decȃt cei selectați inițial sau ar fi permis atribuirea contractului altui ofertant. *)Art. .221alin.(7) din Legea 98/2016 48 .Modificarea introduce condiții care regăsite la procedura inițială.

produse sau servicii destinate altor autorități contractante. .consultanță . .eficiență și reducerea costurilor procesului.economii de scară din fonduri publice. . Unități de achiziții centralizate (UAC) UAC = o autoritate contractantă care furnizează: . conform studiilor de impact ce vor fi realizate. se stabilesc prin hotărârea Guvernului. Capitolul III Activități de achiziție centralizată Eficientizare Înființarea de unități de achiziție centralizată și situațiile și condițiile în care autoritățile contractante achiziționează produse sau servicii de la unități de achiziții centralizate care furnizează activitățile de achiziție centralizate.achiziții pentru alte AC. . .AC nu are obligaţia de a aplica procedurile de atribuire reglementate atunci când atribuie unei UAC un contract de achiziţie publică des ervicii având ca obiect furnizarea de activităţi de achiziţie centralizate (inclusive activități de achiziție auxiliare). dar si pentru administrarea acestora. . Efectele înființării UAC: .unei UAC pentru administrația publică centrală. 49 .ca urmare a creșteriic antităților achiziționate.standardizarea produselor din dotarea AC și a serviciilor aferente.mai multor UAC la nivel regional. ca urmare a standardizării achizițiilor. Înfiinţarea de UAC se stabilește prin hotărârea Guvernului.UAC realizează achiziții publice conform prevederilor legale în domeniul achizițiilor publice. Strategia națională în achiziții publice abordează înființarea: .asistență și consiliere pentru structura rea și pregătirea procedurilor de achiziție complexe. precum și în care unități de achiziții centralizate care furnizează activitățile de achiziție centralizate atribuie contracte de achiziție publică/încheie acorduri-cadru de lucrări.activități de achiziție auxiliare .activități de achiziție publică centralizată .

creșterea calității documentațiilor de atribuire.de către o singură AC care organizează procedura de atribuire.rezolvarea unor constrângeri legate de lipsa de cunoștințe de specialitate și resurse neadecvate la unele AC mici. . . . 50 .să încheie un acord-cadru. prin reducerea implicării directe a personalului AC în procedurile de atribuire.pot acţiona în comun cu autorităţi contractante din alte State Membre (SM) pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică. în numele şi pe seama tuturor autorităţilor contractante (resposabilitate solidară). 98/2016. Procedurile de achiziție pot fi organizate: .au ca obiect achiziții „clasice‖ + achiziții pentru care se aplică dispoziţiile altor acte normative decât Legea nr.să încheie contracte în executarea acordului-cadru sau în cadrul sistemului dinamic de achiziţii. împreună cu AC din alte SM: .să administreze un sistem dinamic de achiziţii. . .să atribuie în comun un contract de achiziţie publică. . după caz). Achiziții comune ocazionale Două sau mai multe autorităţi contractante pot conveni să efectueze în comun anumite achiziţii specifice. acţionând atât în nume propriu. .scăderea incidenței conflictului de interese. Achiziţii care implică autorităţi contractante din alte State Membre Autorităţile contractante naţionale: . AC naționale pot. -au dreptul de a utilize activităţile de achiziţie centralizate furnizate de o unitate de achiziţii centralizate dintr-un alt SM. .în comun. Achiziții mixte În cazul contractelor mixte care: . dacă identitatea AC a fost prevăzută în cuprinsul anunţului de participare publicat în cadrul procedurii de atribuire a acordului-cadru.diferitele părți ale contractului mixt sunt în mod obiectiv separabile. cât şi în numele şi pe seama celorlalte AC (atât responsabilitate proprie cât și solidară.

. 51 . aplicabile pentru tipul de achiziție care constituie obiectul principal. se aplică dispozițiile Legii nr. atribuie contractual mixt în conformitate cu dispozițiile Legii nr. constând în lucrări.98/2016. 98/2016. În cazul contractelor mixte care: . lucrări sau servicii + concesiuni.au ca obiect service isociale şi alte servicii specific (prevăzute în anexa nr.au ca obiect servicii + produse Obiectul principal se determină în funcție de cea mai mare dintre valorile estimate ale serviciilor sau produselor respective. (1) din Legea nr. A. În cazul contractelor mixte care: . În cazul contractelor mixte care: .diferitele părți ale contractului nu sunt în mod obiectiv separabile.C.au ca obiect elemente de achiziție de produse. A.C.au ca obiect achiziții „clasice‖ + achiziții pentru care se aplică dispozițiile altor acte normative decât Legea nr.2) + alte service isau .au ca obiect cel puțin două tipuri de achiziție publică. 98/2016. În cazul contractelor mixte care: .diferitele părți ale contractului nu sunt în mod obiectiv separabile. are dreptul de a alege între a atribui contracte distincte pentru părțile separate (regimul juridic şi actul normativ aplicat este determinat în funcție de caracteristicile fiecărei părți avute în vedere) și a atribui un singur contract (atribuirea contractului mixt se realizează potrivit Legii nr. 99/2016). pentru a căror atribuire se aplică dispozițiile Legii nr. atribuie contractual mixt potrivit actului normative aplicabil în funcție de obiectul său principal.C. 7 alin. . 98/2016. 98/2016 –excepție pentru achizițiile mixte care implică aspecte de apărare sau securitate și achizițiile sectoriale se realizează potrivit Legii nr. A.valoarea estimată a părţii/părţilordin contract care reprezintă achiziție publică este egală sau depășește pragurile valorice prevăzute la art. servicii sau produse.98/2016. .

Neîndeplinirea în termenul legal a unei obligaţii prevăzută de legislația in materie.Un act al unei autorităţi contractante. .Nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri. a suferit. . și b.Obligarea autorităţii contractante la emiterea unui act. 52 . Persoana care se consideră vătămată poate solicita: .Omisiunea ori refuzul de a emite un act ori refuzul de a efectua o anumită operaţiune în legătură cu sau în cadrul procedurii de atribuire. Oricare dintre membrii unei asocieri a unor operatori economici poate formula orice cale de atac. Capitolul IV Remedii şi căi de atac Cine poate contesta ? Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin: .Contestație pe cale administrativ-jurisdicțională. orice operaţiune administrativă care produce sau poate produce efecte juridice. ori ca urmare a nesoluționării în termenul legal a unei cereri privind o procedură de atribuire. . Căi de Atac Act al autorităţii contractante . . Persoana care se consideră vătămată: orice operator economic care îndeplinește cumulative următoarele condiții: a.Justiție . .Recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim. pe calea dministrativ- jurisdicţională sau judiciară. de natură să producă efecte juridice. .Adoptarea de măsuri de remediere.CNSC . Persoana care se consideră vătămată se poate adresa: .Anularea actului.Orice act administrativ. .În condițiile legii contenciosului administrativ. are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire. suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecință a unui act al autorității contractante.

Înainte de a se adresa CNSC sau instanţei competente. Sub sancțiunea respingerii contestației ca inadmisibilă. Efectul formulării unei notificări prealabile: suspendarea dreptului de încheiere a contractului. persoana care se consider vătămată are obligaţia să notifice autoritatea contractantă. şi . .5 zile în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziție publică sau de concesiune este mai mică decât pragurile. cât şi la instanţa de judecată.Neregulile sesizate.În cazul în care persoana care se consider vătămată formulează contestaţie concomitent şi împotriva aceluiaşi act al autorităţii contractante atât la Consiliu. Termene pentru depunerea notificării prealabile: . Notificare prealabilă . . după caz. fără obligația contestatorului de a plăti taxa de timbre. Consiliul își va declina competența și va transmite dosarul instanței.În acest caz.Părţile se pot adresa CNSC sau instanţei de judecată. înainte de a se adresa CNSC sau instanței. .Datele de identificare ale persoanei care se consideră vătămată. . are obligaţia să informeze Consiliul în acest sens. în tot sau în parte a pretinsei încălcări a legislației. Notificarea prealabilă se face în scris şi conţine cel puţin: .Măsurile de remediere pe care le consider necesare a filuate. persoana care se consider vătămată are obligația să notifice AC cu privire la solicitarea de remediere. 53 . . . .AC care a luat la cunoştinţă despre depunerea de către personae diferite a unor contestaţii având acelaşi obiect .cât şi în faţa instanţei. se prezumă că aceasta a renunţat la calea administrativ- jurisdicţională.10 zile în cazul în care valoarea estimată a procedurii este egală sau mai mare decât pragurile.atât în faţa Consiliului.

în termen de 3 zile de la înştiinţare. numărul şi data anunţului de participare din SEAP. În cazul în care contestatorul nu se conformează obligaţiei impuse de Consiliu. fără a face referire la datele deidentificare cu caracter personal ale 54 .Numele şi prenumele. . AC are obligaţia să o publice în SEAP. procedura de atribuire aplicată. codul unic de înregistrare.Obiectul contestaţiei. după caz. .limită de depunere a solicitărilor de participare sau.În cazul în care autoritatea contractantă transmite un răspuns în sensul că urmează să adopte măsuri de remediere. numărul de înmatriculare în registrul comerţului. Soluționarea Contestațiilor În termen de 1 zi lucrătoare de la primirea contestaţiei.Motivarea în fapt şi în drept a contestaţiei. . domiciliul sau reşedinţa. În situaţia în care Consiliul apreciază că în contestaţie nu sunt cuprinse toate informaţiile acesta cere contestatorului ca. . sediul. Măsurile adoptate înainte de data. Soluționarea Contestațiilor . se comunică în termen de 1 zi lucrătoare de la adoptare: .Semnătura contestatorului. cât şi. după caz. .celorlalţi operatori economici implicaţi în procedura de atribuire prin publicarea în SEAP. .atât persoanei care a notificat autoritatea contractantă. contestaţia este anulată. a ofertelor.Mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia.Denumirea obiectului contractului.În termen de 3 zile AC transmite un răspuns prin care comunică dacă urmează sau nu să adopte măsuri de remediere a pretinsei încălcări. .Precizarea actului atacat al autorităţii contractante. . . codul de identificare fiscal al contestatorului/denumirea. să completeze contestaţia. Elementele contestației .Denumirea şi sediul autorităţii contractante. aceasta are la dispoziţie un termen de 7 zile pentru implementarea efectivă a acestora. .Persoanele care le reprezintă şi în ce calitate.

.Pentru transmiterea cu celeritate către instanţa competent a dosarului care a stat la baza pronunţării deciziei Consiliului.Plângerea se depune la CNSC sau la instanţa judecătorească competentă. Soluționare pe fond .Cel care a depus cauţiunea în numerar va putea cere ulterior ca suma în numerar să fie înlocuită cu alte bunuri ori prin aducerea unui garant. . respective după încetarea efectelor suspendării procedurii de atribuire.Plângerea se formulează în scris. sectorial sau de concesiune. . contestatorul nu poate invoca alte motive împotriva actelor autorităţii contractante decât cele cuprinse în contestaţia adresată CNSC.Pentru a dispune suspendarea procedurii de atribuire şi/sau a executării contractului.contestatorului.Deciziile CNSC privind soluţionarea contestaţiei pot fi atacate de către oricare dintre părţile cauzei.În plângere. . partea care o solicit trebuie să constituie în prealabil o cauţiune. persoana care a formulat plângere în fața instanței transmite o copie a plângerii respective și CNSC .10 zile de la data primirii dosarului achiziției publice de la AC.Pentru soluţionarea plângerii. AC are obligaţia de atransmite Consiliului şi contestatorului. cu plângere la instanţa de judecată competentă.În termen de 5 zile lucrătoare de la data la care a primit contestaţia. . după soluţionarea prin hotărâre definitivă a plângerii. punctual său de vedere asupra contestaţiei. calculată prin raportare la valoarea estimată a contractului de achiziţie publică.20 de zile de la data primirii dosarului achiziției publice de la AC. în cel mult 3 zile de la primirea plângerii în original sau în copie 55 . din oficiu. în termen de 10 zile de la comunicare. . Căi de atac împotriva deciziilor CNSC . CNSC va transmite instanţei de judecată dosarul care a stat la baza pronunţării deciziei. . la cerere. .Cauţiunea depusă se va restitui. În cazul unei excepții care împiedică analiza de fond .

Prevederile referitoare la cauțiune se aplică în mod corespunzător în cazul solicitării suspendării procedurii de atribuire.poate dispune la cererea părţii interesate .Autoritatea contractantă are dreptul de a încheia contractual numai după primirea deciziei instanţei privind soluţionarea contestaţiei. secţia de contencios administrative şi fiscal. cu citarea părţilor. . - Problemele sunt analizate de către unul sau mai mulț imembri ai CNSC desemnat/desemnați care prezintă un studio asupra acestora ce se supune dezbaterii membrilor. Contestarea pe cale judiciară .prin încheiere motivată. este Curtea de Apel Bucureşti. persoana nemulţumită de răspunsul primit la notificarea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termen se poate adresa instanţei de judecată competente. . Notă: Instanţa competent să soluţioneze plângerea formulată împotriva deciziei pronunţată de CNSC privind procedurile de atribuire de servicii/lucrări aferente infrastructurii de transport de interes national.instanţa.Instanţa competent să soluţioneze plângerea formulată împotriva deciziei pronunţată de CNSC este Curtea de Apel.Întâmpinarea este obligatorie. Măsuri privind unificarea practicii administrative jurisdicționale . . secţia de contencios-administrativ şi fiscal.Competenţa de soluţionare a cauzelor aparţine tribunalului în a cărui arie de competenţă teritorială se află sediul autorităţii contractante. secţia de contencios-administrativ şi fiscal în a cărei rază se află sediul autorităţii contractante. .Pentru soluţionarea contestaţiei pe cale judiciară. . în care sunt discutate problemele de drept care au condus la pronunțarea de soluții diferite în cause similare. suspendarea procedurii de atribuire.La nivelul CNSC se organizează întâlniri lunare ale membrilor. 56 . până la soluţionarea fondului cauzei. .În cazuri temeinic justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente.

în termenul solicitat.2/2001privind regimul juridic al contravențiilor) . (Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractual de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utilize metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică.G. .încălcarea prevederilor art. în cadrul procesului de calificare/selecţie şi/sau evaluarea criteriilor de calificare şi selecţie. .utilizarea altor criteria de calificare şi selecţie sau a altor criteria de atribuire decât cele prevăzute de lege.nepunerea la dispoziţia ANAP.Contravenția este fapta săvârşită cu vinovăţie care prezintă un pericol social mai redus decât infracţiunea şi este prevăzută şi sancţionată ca atare prin lege.atribuirea unui contract de achiziţie publică/acord-cadru sau organizarea unui concurs de soluţii fără publicarea prealabilă a unei invitaţii de participare la o procedură concurenţială de ofertare. . . săvârşită cu vinovăţie.orice încălcarea prevederilor prezentei legi sau a actelor normative emise în aplicarea acesteia. decrete.nr. cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege). a informaţiilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru.(Codul Penal) Contravenții în achiziții publice Constituie contravenții: .încălcarea regulilor de publicitate şi transparenţă.Infracțiunea este fapta prevăzută de legea penală. . . ordonanţe sau prin alte acte normative. . nejustificată şi imputabilă persoanei care a săvârşit-o. pe care aceasta le solicită în scopul îndeplinirii funcţiilor sale. 57 .11 alin. a criteriului de atribuire sau a factorilor de evaluare. Capitolul V Contravenții și sancțiuni Definiții . (2). având ca effect încălcarea principiilor.(O. .aplicarea incorectă.neducerea la îndeplinire a deciziilor Consiliului Naţional de Soluţionarea Contestaţiilor.încălcarea regulilor de elaborare a specificaţiilor tehnice.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către personae împuternicite în acest scop de: . Prescrierea sancțiunilor Aplicarea sancţiunii cu amendă contravenţională se prescrie în termen de 36 de luni de la data săvârşirii faptei.Agenția Națională pentru Achiziții Publice .000 lei și 30. de anu încheia un acord-cadru. (1).încălcarea prevederilor art. Sancțiuni în achiziții publice Contraventiile prevăzute de lege se sancționează cu amendă între: 5.în funcţie de instituţia care face constatarea abaterii. .încălcarea prevederilor art.de a nu implementa un sistem dinamic de achiziţii ori de a relua procedura de atribuire. respective atribuirea/încheierea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziţii. dar nu mai târziu de 5 zile de la emiterea deciziilor respective). (1).anularea unei procedure de atribuire în alte cazuri decât cele prevăzute de lege sau crearea unor circumstanţe artificial de anulare a procedurii de atribuire. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Contestarea sancțiunilor Potrivit O. .G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor: 58 .000 lei. rezultatul procedurii. 207 alin.G. (Autoritatea contractantă informează fiecare candidat/ofertant cu privire la deciziile luate în ceea ce priveşte rezultatul selecţiei. Conform O.Curtea de Conturi a României. sancțiunea dispusă poate să fie și avertismentul scris sau verbal. chiar dacă prin actul normative care stabilește contravenția nu af ost prevăzută această sancțiune. cât mai curând posibil. Nr. (Autoritatea contractantă stabileşte oferta câştigătoare pe baza criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare precizaţi în invitaţia de participare/anunţul de participare şi în documentele achiziţiei) . 215 alin. Nr. inclusive cu privire la motivele care stau la baza oricărei decizii de a nu atribui un contract. .

AC dispune luarea unor măsuri împotriva persoanelor implicate în derularea achiziției publice ce a făcut obiectul contravenției. .Plângerea se înaintează Judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia. . . . . 59 .Controlul aplicării şi executării sancţiunilor contravenţionale principale şi complementare este de competenţa exclusivă a instanţei .Săvârşirea faptei contravenţionale nu implică în mod obligatoriu şi producerea unui prejudiciu. .În funcție de situația concretă.Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Contravenții și sancțiuni în achiziții publice .Plângerea suspendă executarea.Stabilirea prejudiciului trebuie să ţină seama de circumstanţele faptei contravenţionale şi să fie fundamentată.Sancțiunea contravențională se aplică autorității contractante.

în condițiile legii. 60 . 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. respectiv cele cu putere de reprezentare din partea furnizorilor de servicii auxiliare achiziţiei.Acest document se va regăsi în cadrul dosarului achiziţiei publice/sectoriale. 9 alin. 9 alin. Strategia de contractare se întocmește. (3) lit. pentru fiecare achiziție realizată prin aplicarea unei proceduri de atribuire și este obiect de evaluare a ANAP. odată cu documentația de atribuire.justificările privind alegerea procedurii de atribuire și. 98/2016 privind achizițiile publice și art. precum și modalitățile speciale de atribuire a contractului de achiziție publică asociate. Ce este Strategia de contractare ? Strategia de contractare este un document 12 care face parte din etapa de planificare/ pregătire a fiecărui proces de achiziție publică. dacă este cazul și . 9 alin. (2) din H. Capitolul VI Strategia de contractare 6. în zilele lucrătoare. (3) din H. (4) lit. criteriile de calificare privind capacitatea și. criteriul de atribuire și factorii de evaluare utilizați13. Cine elaborează Strategia de contractare ? Strategia de contractare este elaborată şi.2. Strategia de contractare este un document suport pentru documentația de atribuire. 394/2016. 9 alin. nr. 13 Art. nr.procedura de atribuire aleasă. după caz. împreună cu aceasta și cu celelalte documente-suport ce constau în declaraţia privind persoanele ce deţin funcţii de decizie în cadrul autorității/entităţii contractante. odată cu documentaţia de atribuire.G. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale. după caz. decizia de a reduce termenele. nr. prin intermediul compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor publice. 12 Art. 395/2016 și art. nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr.G. 6.G. ANAP evaluează strategia de contractare referitor la aspecte privind: .G. precum şi datele de identificare ale acestora.1. criteriile de selecție. b) și f) din H. prin intermediul căreia autoritatea/ entitatea contractantă își documentează deciziile pe care le ia înainte de organizarea propriu-zisă a fiecărei proceduri de atribuire. b) și f) din H. care se încarcă integral în SEAP. actualizată de către autoritatea/entitatea contractantă. după caz. decizia de a nu utiliza împărțirea pe loturi.

101 alin. (2) – (4) din H. 4 alin. a) şi b) din Legea nr. (1) lit. realizarea strategiei de contractare menționată la art. (3) din respectiva lege.G. Structura Strategiei de contractare Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de planificare/pregătire a unui achiziții în legătură cu elementele prevăzute la art. 99/2016) atribuie contracte de achiziţie publică/contracte sectoriale/acorduri-cadru în baza propriilor proceduri simplificate de atribuire. 395/2016. valoarea estimată a acestora. . servicii și lucrări. Această opțiune este valabilă și în cazul în care autoritățile/entitățile contractante (cele prevăzute la art.organiza propriile proceduri de atribuire a contractelor sectoriale. 12 alin. (2) din H. (3) din H.G. 4 alin. 9 alin. după caz.G. 9 alin. 61 . (1) lit. Strategia de contractare se aprobă de conducătorul autorității/entității contractante. precum și informațiile de care respectivele compartimente dispun. nr.3. la art. nr.G. 12 alin. c) din Legea nr.G. 4 alin. 395/2016 și la art. 9 alin. c) din Legea nr. În elaborarea strategiei de contractare. (3) din Legea nr. care cuprind necesitățile de produse. în cazul entităților contractante menționate la art. conform prevederile art. (2) din H. Este de subliniat că entitățile contractante menționate la art. 394/2016. după caz. 394/2016 este opțională atunci când își organizează propriile proceduri de atribuire așa cum este menționat la art. 99/2016. aferente elementelor precizate în cadrul prevederilor legale sus- menționate. pe baza referatelor de necesitate.. În elaborarea și. (2). autoritățile/entitățile contractante vor avea în vedere inclusiv justificarea informațiilor pe care le completează ulterior în fișa de date. (1) lit. 106 alin. potrivit competențelor. 394/2016. sau. 6. 99/2016 pot. 2 alin. acordurilor-cadru și concursurilor de soluții care privesc achiziții sectoriale a căror valoare estimată este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la alin. nr. compartimentul intern specializat are în vedere toate necesitățile transmise de celelalte compartimente din cadrul autorității/entității contractante. nr. 99/2016.‖ Astfel. (2) cu respectarea principiilor prevăzute la art. actualizarea strategiei de contractare. în circumstanțele prevăzute la art. nr. (4) din H.

și resursele disponibile la nivel de entitate contractantă pentru derularea activităților 14 Art. (6) din H. 98/2016 privind achizițiile publice și Art. a) din H. 70 alin. 395/2016 și art. raportându-se la aspecte de natură tehnică.1. în cadrul consultării pieței. aspectele supuse consultării pot viza. 2.4) Descrierea achiziției publice Autoritatea/entitatea contractantă va descrie obiectul achiziției și particularitățile acesteia. 31 alin. opțiune care se poate efectua în etapa de planificare/pregătire a unei achiziții. nr. (1) din Legea nr. autoritatea/entitatea contractantă are în vedere constrângerile și complexitatea asociate respectivei achiziții.2) Cod CPV principal . 395/2016 și Art. autoritatea/entitatea contractantă va avea în vedere informațiile ce se completează în Fișa de date la Secțiunile: II. nr. (4) lit.G.4) Descriere succintă II. (1) și art. precum și la modalitatea de implementare a viitorului contract14. alegerea criteriului de atribuire 17 și stabilirea perioadei de evaluare a ofertelor.G. fără a se limita la acestea. nr. Atunci când descrie particularitățile achiziției. În continuare. 99/2016 privind achizițiile sectoriale. 394/2016. 395/2016 și Art. a) din H. Este de subliniat că. Structura Strategiei de contractare 1. (1) și art.2. nr. 9 alin. 9 alin. formularea criteriilor de calificare 16 și selecție.1) Titlu II. Date privind autoritatea/entitatea contractantă La începutul documentului.1 și I. 16 Art. 37 alin. constrângerile asociate și complexitatea contractului.G. influențează alegerea procedurii de atribuire15. financiară și/sau contractuală. (1) din H.Cod CPV suplimentar și II.1. pe de o parte. avându-se în vedere informațiile ce se completează în Fișa de date la Secțiunile I. 111 alin. 31 alin. 38 alin.1. inclusiv divizare pe loturi sau posibilitatea solicitării de oferte alternative. 394/2016 17 Art.G. 15 Art. (1) din Legea nr. (6) din H. autoritatea/entitatea contractantă va preciza denumirea. 98 alin. (1) din H. Trebuie avut în vedere faptul că nivelul de complexitate al contractului. nr.G. datele sale de contact și tipul autorității. 394/2016 62 . și aspecte legate de strategia de contractare.4. autoritatea contractantă va justifica relația dintre obiectul achiziției. nr. Obiectul achiziției La acest capitol.G. 117 alin. (3) lit.

6. (3) lit. și orice eventuale forme de opțiuni și prelungiri ale contractului menționate în mod explicit în documentele achiziției. 63 . b) și e) din H. (4) lit. Prețurile sus-menționate pot fi identificate: .1. autoritatea/entitatea contractantă va preciza obiectivul din strategia locală/regională/națională de dezvoltare la a cărui realizare contribuie contractul de achiziție publică/contractul sectorial/acordul-cadru respectiv. luând în considerare valoarea totală de plată. pe de altă parte. calculată în raport cu necesitatea. nr. Autoritatea/entitatea contractantă va evidenția elementele/detaliile minime din care să rezulte modul în care a fost stabilită valoarea estimată.Procedură.G. 395/2016 și Art. Valoarea estimată (pentru loturi – pe fiecare lot) Autoritatea/entitatea contractantă determină valoarea totală estimată având în vedere prețurile ofertate pe piață în domeniul obiectului contractului. Tot aici. 3. autoritatea/entitatea contractantă va avea în vedere detalierea modului de calcul și justificarea valorilor estimate ce se completează în Fișa de date la Secțiunile: II.G. nr.fie în urma unui studiu de piață reflectat într-o suită de prețuri orientative. Autoritatea/entitatea contractantă justifică valoarea estimată. 18 Art. 3. dacă este cazul. autoritatea/entitatea contractantă va preciza dacă achiziția în cauză contribuie la îndeplinirea obiectivelor comunicate la nivelul sectorului administrației publice în care activează. 394/2016. 9 alin.5 Valoarea totală estimată II. Dacă este cazul. autoritatea/entitatea contractantă va include toate elementele ce contribuie la justificarea informațiilor ce se completează în Fișa de date la Secțiunea IV . 9 alin.1 Determinarea și justificarea valorii estimate La acest sub-capitol. respectiv prețurile unitare/totale ale necesităților care fac obiectul contractului de achiziție publică/contractului sectorial/acordului-cadru. fără TVA. b) și e) din H.2. Modalitatea de atribuire 18 La acest capitol. obiectul și fondurile alocate.din etapele procesului de achiziție sectorială.

.de îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor proceduri specifice de atribuire. Reducerea termenelor.1. (1) din H. de regulă. 82 – art.dialogul competitiv. Autoritatea/entitatea contractantă precizează procedura de atribuire 19 aleasă în circumstanțele reglementate de lege și își justifică alegerea. respectiv: .2 Alegerea și justificarea procedurii de atribuire La acest sub-capitol.1. .1.de valoarea estimată calculată conform Capitolului 3.fie pe bază istorică. 126 din Legea nr. art. 3. nr. .negocierea fără publicare prealabilă.6) Informații despre licitația electronică. .. 19 Capitolul III Modalităţi de atribuire.G. acolo unde este cazul. 17 alin. Secțiunea II.fie prin analiza prețurilor din catalogul electronic. șamd.: rata inflației).negocierea competitivă. acordului-cadru sau a sistemului dinamic de achiziții Împărțirea pe loturi.1. nr. ce se completează în Fișa de date la Secțiunea II. . se vor justifica cu preponderență informațiile ce se completează în Fișa de date la Secțiunea IV – Procedură și după caz. utilizându-se valori actualizate ale contractelor din anii anteriori.7) Durata contractului.6) Informații privind loturile. ce se completează în Fișa de date la: Secțiunea IV.1) Tipul Procedurii Alegerea utilizării de instrumente și tehnici specifice de atribuire. de la alte secțiuni. .constrângerile și complexitatea contractului identificate la Capitolul 2. 99/2016. Alegerea uneia dintre procedurile ce se bifează în Fișa de date la Secțiunea IV. . 113 din Legea nr. prin aplicarea unui coeficient de actualizare adecvat (de ex. 18 alin. (1) din H. în funcție de: . Secţiunea 1 Procedurile de atribuire. 395/2016 și art. 68 – art. Art.G. menționate mai jos.1. obținute. 64 .parteneriatul pentru inovare. art. Capitolul IV Modalităţile de atribuire.3) Informații privind acordul-cadru sau un sistem dinamic de achiziții Secțiunea IV. 98/2016. Secţiunea 1 Procedurile de atribuire. 394/2016.

3 Capacitatea tehnică și profesională 20 Art.concursul de soluții. nr. Secţiunea a 2-a Instrumente şi tehnici specifice de atribuire a contractelor de achiziţie publică. 150 din Legea nr. după caz. 98/2016 și Capitolul IV Modalităţile de atribuire. Autoritatea/entitatea contractantă va preciza în cadrul acestei secțiuni. nr. 99/2016 23 Art. 394/2016. (3) lit.3 Alegerea și justificarea criteriilor de calificare privind capacitatea și. Entitățile contractante nu au această obligație. (1) lit. Autoritatea/entitatea contractantă va specifica dacă alege să utilizeze instrumente și tehnici specifice de atribuire a contractului de achiziție publică/ sectorial. 394/2016. f) din H.G.acordul-cadru. (4) lit. . b) din H. . (1) lit.G. f) din H. 65 . Autoritatea/entitatea contractantă va specifica și va justifica. 98/2016 și Art. se va avea în vedere justificarea informațiilor ce se completează în Fișa de date la Secțiunile: Secțiunea III.sistemul dinamic de achiziții. dacă va utiliza sau nu împărțirea pe loturi22.2 Situația economică și financiară Secțiunea III. nr. 127 – art. 147 din Legea nr. art. 395/2016 și art. nr. 9 alin. nr. 9 alin.art. 138 din Legea nr. 24 Art. 395/2016 și art. art. nr. 9 alin. Atenția autorităților contractante asupra obligației de a justifica decizia de a nu utiliza împărțirea pe loturi 23. f) din H. dacă este cazul. (4) lit. 395/2016 și art. nr. 98/2016 și Art.G.G. 21 Art. f) din H.1 Capacitatea de exercitare a activității profesionale. decizia de a reduce termenele 24 în condițiile legii. 9 alin. inclusiv cerințele privind înscrierea în registrele profesionale sau comerciale Secțiunea III.G. respectiv: . Capitolul III Modalităţi de atribuire. 20 alin. Totodată. (1) lit. 25 Art. 9 alin. 98/2016. (3) lit. Secţiunea a 2-a Instrumente şi tehnici specifice de atribuire a contractelor sectoriale. 394/2016. 99/2016 22 Art.G.G. 9 alin. se vor preciza elementele specifice instrumentului sau tehnicii de atribuire21.1.licitația electronică 20. 141 din Legea nr. 114 . 99/2016. 3.1. 22 alin. rațiunea acestei obligații fiind încurajarea participării IMM-urilor la procedurile de atribuire. b) din H. . Autoritatea/entitatea contractantă va justifica această alegere precum și elementele aferente. criteriile de selecție 25 La acest sub-capitol. (8) și (9) din Legea nr. 9 alin. 395/2016 și art. 141 alin. (3) din Legea nr. (8) și (9) din Legea nr. f) din H.1.

după caz. 395/2016 și art. criteriile de selecție au ca scop selectarea candidaților cu cea mai mare capacitate economică și financiară. volumul. 395/2016 și art. acestea vor evidenția relevanța în raport cu natura și complexitatea contractului și modul de respectare a principiului proporționalității. (2) din H. nr. 395/2016 și art. 26 Art. Criteriile de calificare au ca scop demonstrarea potențialului tehnic. 394/2016 28 Art. respectiv capitolul V.motive de excludere30. (3) din H. 394/2016.G. (3) din H. 163 din Legea nr. 98/2016. 99/2016 30 În conformitate cu Capitolul IV. tehnică și/sau profesională dintre operatorii economici care au depus o solicitare de participare în cazul aplicării procedurilor de atribuire ce se desfășoară în mai multe etape 28. Astfel. 99/2016 66 . . 35 alin. 29 Art. nr.G. (1) din H.G. În vederea stabilirii cerințelor minime de calificare autoritatea contractantă trebuie să țină cont de factori precum complexitatea. potențial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul de achiziție publică/contractul sectorial/acordul-cadru și de a rezolva eventualele dificultăți legate de îndeplinirea acestuia. în cazul în care oferta sa va fi declarată câștigătoare26.G. care vor participa la dialog/negocieri. secțiunea a 6-a. nr.G. Atenția autorităților/entităților contractante ca în justificarea criteriilor de calificare și selecție. 29 alin. 394/2016.motive de excludere a candidatului/ofertantului. 27 Art. paragraful 2 din Legea nr. 29 alin.capacitatea candidatului/ofertantului. durata. nr. 98/2016 și art. (1) din H. secţiunea a 6-a. autoritatea/entitatea contractantă poate solicita doar criterii de calificare și selecție referitoare la: . nr. 35 alin. Selecția se realizează prin acordarea pentru fiecare candidat în parte a unui punctaj care trebuie să reflecte capacitatea acestuia de a îndeplini contractul ce urmează să fie atribuit27. paragraful 2 din Legea nr. Autoritatea/entitatea contractantă are dreptul29 de a aplica în cadrul procedurii de atribuire numai criterii de calificare și selecție referitoare la: . (2) din H. 29 alin.G. 176 din Legea nr. Selecția candidaților reprezintă un proces distinct care urmează procesului de calificare și care are ca scop doar limitarea numărului de candidați calificați care vor depune oferta în etapa a doua a licitației restrânse sau. valoarea și natura contractului de achiziție publică/contractului sectorial/acordului cadru ce urmează a fi încheiat. nr. 35 alin. În cazul procedurii simplificate. financiar și organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură.

obiectivul autorității/entității contractante este de a determina oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. . 98/2016 și art. (8) din Legea nr.aspectelor calitative. nr. f) din H. respectiv art.contracte aferente proiectelor de infrastructură de transport transeuropene. 99/2016 33 Art.aspecte cu privire la complexitatea contractului. . se determină pe baza unor factori de evaluare. 187 alin. 98/2016. . f) din H. (8) din Legea nr. respectiv art. nr.5 Criterii de atribuire. 3.considerente de rentabilitate. Atragem atenția asupra limitării utilizării criteriilor „prețul cel mai scăzut‖ și „costul cel mai scăzut‖ în cazul anumitor categorii de contracte34.cel mai bun raport calitate-cost Atunci când justifică alegerea criteriul de atribuire. 173 din Legea nr.oportunitatea calculării costurilor pe ciclul de viață.G.experiența similară32. 9 alin. 394/2016. 31 În conformitate cu art. (1) lit.cel mai bun raport calitate-preț. . 99/2016. a) și b) din Legea nr. Criteriile de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț/calitate-cost‖. 192 lit. se va avea în vedere justificarea informațiilor ce se completează în Fișa de date la Secțiunea II. În realizarea acestui obiectiv.4 Alegerea și justificarea criteriului de atribuire și.aspectelor de mediu și/sau sociale în legătură cu obiectul contractului. . (1) lit.prețul cel mai scăzut. 395/2016 și art. 98/2016. autoritatea/entitatea contractantă are în vedere relevanța și după caz.contracte care au ca obiect servicii intelectuale și care presupun activități cu nivel de complexitate ridicat și . respectiv: . 67 . a factorilor de evaluare utilizați 33 La acest sub-capitol.costul cel mai scăzut. a) şi b) din Legea nr.2. după caz. . 209 alin. precizarea: . autoritatea/entitatea contractantă poate alege să aplice unul dintre următoarele criterii de atribuire: . . . 99/2016 32 În conformitate cu art. 179 lit. 9 alin. 187 din Legea nr. . În aplicarea unei proceduri de atribuire. care au condus la alegerea criteriului. 34 Art.capacitatea de exercitare a activității profesionale 31.G.

2 Achiziție Comună. de mediu și inovatoare și comercializarea și condițiile acesteia. c) din H. (1) lit. 394/2016. c) din H. informațiile ce se completează la Secțiunea I. dacă este cazul. a) din H. art. 395/2016. (1) lit.G. 394/2016. În acest caz. în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului. Autoritatea/entitatea contractantă va justifica alegerea fiecărui factor de evaluare și ponderea aferentă. 9 alin. cu ponderile aferente si va detalia algoritmul de calcul al punctajului.prin recurgerea la unități centralizate de achiziție.1 Tipul contractului 37 35 Art. procesul de livrare și termenul de livrare sau de finalizare.G. aceasta are la dispoziție următoarele abordări 35 în realizarea achiziției: - cu resursele sale profesionale. (1) din H. conceptul de proiectare pentru toți utilizatorii. printre altele: . 394/2016 37 Art. 9 alin.serviciile post vânzare. resursele necesare pentru efectuarea achiziției și dacă dispune de acestea. . nr. 9 alin. a) din H. Autoritatea/entitatea contractantă va preciza. calificarea și experiența personalului desemnat pentru executarea contractului. se vor justifica. cum ar fi data livrării.G. accesibilitatea. 12 alin. nr. . . precizând avantajul real și evident pe care îl poate obține prin utilizarea fiecărui factor.G. 395/2016 și art.cu ajutorul unui furnizor de servicii de achiziție. În acest sens. Modalitatea de achiziție La acest capitol. 11 alin. art. Factorii de evaluare sus-menționați pot viza.G. caracteristicile sociale. în cazul în care acestea nu constituie cerințe de calificare.organizarea. 4. nr. inclusiv avantajele tehnice. nr. 5. nr. (1) lit. 9 alin. Contractul 5. 395/2016 și art. m). 36 Art. n) și o) din Legea nr. 98/2016 68 . (1) din H. 3 lit. . asistența tehnică și condițiile de livrare. autoritatea/entitatea contractantă va enumera factorii de evaluare. nr. Autoritatea/entitatea contractantă va justifica utilizarea unei dintre abordările sus-menționate prin raportare la obiectul contractului și la constrângerile si complexitatea acestuia 36. (1) lit.G.calitatea. caracteristicile estetice și funcționale.

art. 32 alin. cât și produse. 98/2016 sau anexa nr. art.calitate ± durată de execuție a contractului. (2) din H. în funcție de obiectul acestuia. 38 Art. pentru a căror atribuire se aplică dispozițiile legislației în domeniul achizițiilor publice. d). justificarea tipului de contract va evidenția tipul de achiziție care constituie obiectul principal. Regula generală de alocare a riscului este să se aloce riscul părții care poate să îl suporte și să îl controleze cel mai bine. constând în lucrări. 9 alin. 395/2016. (1) lit. (1) din Legea nr. 99/2016. nr. cu privire la îndeplinirea obligațiilor asumate și recepțiile parțiale: . 5. 31 alin. În aceste cazuri.schimbări substanțiale în condițiile contractuale pentru a permite mai mult timp de execuție și prețuri mai mari pentru contractant. 35 alin. 98/2016 și art.G.3) Tipul contractului. (1) din Legea nr.G. La acest sub-capitol. 157 alin. Autoritatea/entitatea contractantă precizează tipul de contract. (2) din Legea nr.1. servicii sau produse. În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât servicii sociale şi alte servicii specifice. (1) lit. 9 alin. 163 alin.acceptarea schimbării specificațiilor contractuale sub nivelul standardelor impuse prin documentație. obiectul principal se determină în funcție de cea mai mare dintre valorile estimate ale serviciilor sau produselor respective 39. (1) din Legea nr.lipsa monitorizării efective din punct de vedere cost . În cazul în care contractul are ca obiect cel puțin două tipuri de achiziție publică. art. restul achizițiilor fiind menționate ca accesorii sau secundare. 2 a Legii nr. . 99 privind achizițiile sectoriale 40 Art. 98/2016 și art. 394/2016. precum și în cazul contractelor mixte care au ca obiect atât servicii. d). precum și măsurile de gestionare a acestora. . justificarea tipului de contract va evidenția ponderea valorică a fiecărui tip de achiziție. 99 privind achizițiile sectoriale 39 Art.2 Riscuri40 Autoritatea/entitatea contractantă va preciza modul de alocare a riscurilor în cadrul contractului. se vor justifica informațiile ce se completează la Secțiunea II. Câteva exemple de riscuri ce pot apărea în desfășurarea contractului de achiziție publică/sectorial. determinarea tipului de contract realizându- se în funcție de ponderea majoritară. În acest caz. cât și alte servicii. 2 a Legii nr. (2) din H. 35 alin. nr. tipul contractului va fi determinat în funcție de obiectul principal al contractului în cauză 38. 69 . prevăzute în anexa nr.

394/2016. prin clauzele contractuale. ce se aplică pe parcursul implementării respectivului contract.2.3 Modalitatea de implementare a contractului La acest sub-capitol. . 70 .G.5) Ajustarea prețului contractului. 163 din H. precum și penalitățile aplicabile în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a obligațiilor contractuale.4 Modalități de plată și penalități 41 Autoritatea/entitatea contractantă. stabilește instrumentele și modalitatea de plată și de garantare a plății. precum și de alte elemente relevante. în special informațiile completate în Fișa de date la secțiunile: III.2.facturarea în fals a unor cantități nerealizate. de modul de implementare. O măsură de gestionare a riscurilor apărute în desfășurarea contractului de achiziție publică/sectorial ar putea fi analiza procesului prin care să se identifice dacă s-a obținut într-adevăr ceea ce s-a dorit și la valoarea previzionată. nr. .G. 157 din H. amânarea plăților pentru a fi revizuite prețurile în scopul creșterii valorii contractelor.2.plăți temporare în avans fără temei. după caz.3) Informații privind personalul responsabil cu executarea contractului III. 5.2.2) Condiții de executare a contractului III. Autoritatea/entitatea contractantă precizează și justifică elementele legate de implementarea contractului. 41 Art.2) Condiții referitoare la contract. Justificările privind modalitățile de implementare vor ține cont de natura contractului. .2. după caz. de riscurile anticipate. Justificările privind modalitățile de plată și penalitățile vor ține cont de complexitatea contractului.plata cu întârziere a facturilor. de complexitatea acestuia. clauzele de consolidare a prețului în condițiile inflației și devalorizării. nr. 5. personalul implicat în realizarea sa. 395/2016 și art. se vor justifica informațiile ce se completează în Fișa de date la Secțiunea III.4) Garanția de bună execuție III. precum și de alte elemente relevante.1) Informații privind o anumită profesie III.

Totodată. Procedura de Tipul de procedură Justificări legate de complexitate. 9 alin. aspecte de mediu și/sau sociale. verificate Opţiune aleasă Justificare 1.G. durată. Criteriul de atribuire Criteriul de atribuire ales Justificarea alegerii în funcție de relevanță și după caz.precizarea fondurilor bugetare disponibile. Modalitatea specială Instrumentul sau tehnica Justificări privind modul de utilizare a de atribuire aleasă instrumentului/tehnicii. respectare a principiului proporţionalităţii 7. Criterii de selecţie DA/NU Justificarea utilizării fiecărui criteriu se selecție + detalierea modului de selectare 8. nr. dacă este cazul. Informații necesare verificării de către ANAP 43 Nr. aspecte calitative. complexitatea contractului 9. informațiile ce se completează în Fișa de date la Secțiunea VI. se vor justifica. 9 alin. sau profesională natura şi complexitatea contractului şi modului de com. (3) lit. Alte justificări Autoritatea/entitatea contractantă va avea în vedere să precizeze orice alte elemente relevante pentru realizarea achiziției. 395/2016 și art. 3 lit. Privind înscrierea în Capacitatea tehnică şi Justificare prin evidenţierea relevanţei în raport cu registrele prof. cum ar fi. . Aspecte Conţinut relevant din strategie44 Crt. 6. eventual cu încadrarea in capitole bugetare a achiziției. fără a se limita la: . Reducerea DA/NU Justificare pentru Da termenelor 4. Criterii de calificare Capacitatea de exercitare a Justificare prin evidenţierea relevanţei în raport cu privind capacitatea activităţii profesionale natura şi complexitatea contractului şi modului de inclusive cerinţele respectare a principiului proporţionalităţii 6. 7.G.informații privind posibilitatea disponibilizării de fonduri) pentru îndeplinirea necesității autorității/entității contractante42 șamd. Factori de evaluare Enumerarea factorilor de Justificarea alegerii fiecărui factor pe baza utilizaţi evaluare avantajului real obținut prin utilizarea sa 42 Art. 394/2016. alte justificări relevante 3. considerente de rentabilitate. atribuire aleasă condiții/circumstanțe specifice 2. valoare estimată. oportunitatea calculării costurilor pe ciclul de viață. g) și h) din H. Nr. g) și h) din H. Împărţire pe loturi DA/NU Justificare pentru Nu (numai pentru AC) 5. 43 Se va completa strict ultima coloană a tabelului cu preluarea informațiilor relevante din capitolele anterioare 44 Se va completa strict ultima coloană a tabelului cu preluarea informațiilor relevante din capitolele anterioare 71 . la acest sub-capitol.2) Informații privind fluxurile de lucru electronice.

astfel cum ni le dorim cu toţii şi nu sub impulsul vreunei eventuale mentalităţi de tipul “las’ că merge şi aşa…”. la nivel de autoritate contractantă. funcţia de achiziţii la nivelul AC/ UCA are drept scop achiziţia produselor. planificate a fi demarate într-un an calendaristic. eficacitate şi economicitate. Centralizarea cererii la nivel de autoritate contractantă pe anumite categorii de necesităţi care pot fi satisfăcute prin achiziţia de produse/ servicii/ lucrări. a valorii estimate sau a divizării artificiale a contractelor. O astfel de perspectivă: 1. prin: a. 72 . cu rol de suport pentru îndeplinirea misiunii şi obiectivelor stabilite prin actele de înfiinţare şi/ sau de organizare şi funcţionare. Elimină sau diminuează riscul încălcării prevederilor legislative în achiziţii publice în legatură cu stabilirea procedurii de atribuire. Astfel. Permite optimizarea activității de achiziții şi realizarea acestora în condiţii de eficienţă. Planificarea portofoliului de procese de achiziţie publică NU trebuie abordată ca şi când ”trebuie făcută și asta?!”. Capitolul VII Portofoliul proceselor de achiziţie publică Portofoliul proceselor de achiziţie publică trebuie gestionat la nivel de autoritate contractantă (AC) sau la nivel de unitate centralizată de achiziţii (UCA). Pentru îndeplinirea funcţiei de achiziţii. Gruparea contractelor în cazul în care există o relaţie funcţională şi de sincronizare între acestea. toate procesele de achiziţie publică. b. trebuie reunite într-un portofoliu care este analizat încă de la început în ansamblul său. lucrărilor şi serviciilor necesare pentru asigurarea condițiilor necesare bunei desfășurări a activității acesteia. Planificarea portofoliului de procese de achiziţie publică este unul dintre PROCESELE IMPORTANTE (alături de planificarea unui proces de achiziţie publică) pentru realizarea de achiziţii publice în condiţii de eficienţă economică şi socială. 2.

Planificarea portofoliului de procese de achiziţie publică. alin. Nu puteţi elabora Strategia anuală de achiziţie publică (SAAP) şi nici Programul Anual al Achiziţiilor Publice (PAAP). Evaluarea necesităților și a beneficiilor B. Etapele principale ale procesului de planificare a portofoliului de procese de achiziții publice sunt: A. 2. 2. (3) din H. monitorizarea implementării PAAP-ului sunt în sarcina compartimentulului intern specializat în domeniul achizițiilor publice (Art. Finalizarea strategiei anuale de achiziție publică și publicarea extras-ului din PAAP în SEAP 73 . Nu puteți avansa în demersul privind realizarea achiziţiilor. 395/ 2016).Fără o astfel de planificare: 1. Stabilirea abordărilor pentru realizarea proceselor de achiziție publică C.G. coordonarea derulării procedurilor de atribuire. întrucât procesele de achiziţie publică sunt legate organic de această planificare şi de informaţiile incluse în PAAP. nr.

74 .

Calendarul elaborării Strategiei anuale de achiziție publică. Formularul-cadru Referat de necesitate şi 2. 395/ 2016. CISAP trebuie să planifice derularea activităţilor care conduc la obţinerea SAAP (cu alte cuvinte. CISAP completează formularul- cadru: Solicitare de informații în vederea realizării Programului Anual al Achiziţiilor Publice aferent anului în care trebuie incluse informaţii necesare pentru comunicarea informaţiilor în această etapă. (3) din H. CISAP utilizează formularul-cadru Calendarul elaborării Strategiei anuale de achiziție publică – unde se introduc durata fiecărei activităţi şi data de început a procesului de planificare. Istoricului privind obţinerea de informaţii cu privire la necesităţi de la celelalte compartimente ale autorităţii contractante. 11. Durata fiecărei activităţi se stabileşte cu luarea în considerare a: 1. Pentru transmiterea acestor informaţii. de către compartimentul intern specializat în achiziții publice a informațiilor necesare pentru elaborarea SAAP și a PAAP-ului. Procedurilor interne – în special a celor care se referă la informare şi comunicare în cadrul autorităţii contractante. 2. Pentru a se asigura că SAAP este realizată până la finalul trimestrului IV al anului. complexităţii şi mediului în care activează fiecare autoritate contractantă. Dimensiunii. conform art. Activitatea se referă la solicitarea de la compartimentele de specialitate beneficiare ale achiziţiilor. Această activitate: 75 .G. O autoritate contractantă poate adapta conţinutul acestei solicitări în conformitate cu procedurile sale interne privind informarea şi comunicarea. După ce a agreat Calendarul elaborării Strategiei anuale de achiziție publică. Referatul de necesitate va fi completat de fiecare compartiment al autorităţilor contractante care este beneficiar al rezultatului contractelor care urmează să fie atribuite într-un an financiar. nr. alin. 3. trebuie realizată „planificarea planificării!!!”) Pentru aceasta. CISAP transmite celorlalte compartimente: 1.

trebuie obţinută la nivelul acestui compartiment asigurarea că opţiunile de satisfacere a nevoilor au fost analizate şi evaluate. iar la nivel de autoritate contractantă trebuie să existe asigurarea că nu se lansează un proces de achiziție publică fără ca justificările pentru alegerile specifice făcute şi/sau pentru deciziile luate să fi fost documentate. Dacă activitatea de justificare a necesităţii prin intermediul Referatului de necesitate nu este efectuată. Procedurile de atribuire nu trebuie să se bazeze pe ipoteze care nu reflectă realitatea. alin.G. Furnizează justificări cu privire la deciziile adoptate înainte de începerea unei achiziţii. Astfel. H. respectiv satisfacerea necesităţii in condiții de eficiență economică și socială). fiecare autoritate contractantă are propriile proceduri interne pentru derularea procesului de achiziţie publică. c) stabileşte pentru compartimentul intern specializat în achiziţii publice atribuţia de a elabora sau coordona elaborarea documentaţiei de atribuire. În caz contrar. sau este efectuată superficial . Pentru definirea necesităților în mod realist şi înainte de asumarea acestora de către șeful compartimentului de specialitate beneficiar al achiziţiei. b. modalitatea de completare a informaţiilor în Referatul de necesitate este la latitudinea fiecărei autorităţi contractante. nu ar reprezenta nimic altceva decât consum de resurse fără finalitate (scopul final al proceselor de achiziţie publică nu este semnarea unui contract. 1. ci contribuţia la îndeplinirea obiectivului pentru care au fost demarate. întrucât: a. 2. Această activitate nu trebuie tratată superficial. 76 . 2.fără a documenta în mod realist fundamentarea pentru informaţiile specifice din referat – există un risc ridicat de neîndeplinire a obiectivelor şi de consum de resurse în condiţii de ineficienţă şi neeconomicitate. lit. Pe lângă acest aspect.(3). Este foarte importantă. 395/ 2016 – art. nr. Constă în completarea formularului-cadru: Referat de necesitate – cu informațiile disponibile la momentul lansării procesului de planificare a portofoliului proceselor de achiziţie publică la nivel de compartiment de specialitate beneficiar al achiziţiei. Reprezintă baza începerii unui proces de achiziții publice specific.

5. 6. Referatele de necesitate se centralizează la nivel de compartiment intern specializat în domeniul achizițiilor publice. Centralizarea şi cumularea cererii de produse. lucrări. cel puţin. a valorii estimate și a procedurii de atribuire. 4. lucrări. servicii la nivel de autoritate contractantă pentru realizarea de achiziții în condiții de eficienţă economică. 77 . a modalității de achiziții și a valorii estimate”. Valoarea estimată totală inclusă în referatele de necesitate emise de un compartiment intern al autorităţii contractante. Numărul total al referatelor de necesitate emise de un compartiment de specialitate beneficiar al achiziţiilor. 2. CISAP analizează necesităţile primite cu luarea în considerare. chiar dacă acestea vin de la compartimente separate sau chiar dacă sunt eşalonate din punct de vedere timp în cadrul referatelor de necesitate şi urmează să fie realizate în anul următor anului pentru care se realizează PAAP-ul). Rezultatul clasificărilor obţinute în urma aplicării acestor criterii este relevant pentru fundamentarea deciziilor în ceea ce privește: 1. Tipul de achiziție identificat ca fiind corespunzător pentru satisfacerea nevoilor (produse. disponibile în fișierul „Informații suport pentru stabilirea tipului de contract. Relația funcțională și temporală a necesităţilor identificate. Valoarea estimată a contractelor şi stabilirea modalităților de achiziție. pentru a permite o evaluare realistă a termenului necesar pentru finalizarea pregătirii lansării unei proceduri de achiziție în condiții de regularitate. servicii). După finalizarea perioadei alocate activităţii de centralizare. Pentru succesul procesului de planificare a portofoliului proceselor de achiziţie publică este relevant să existe un număr cât mai mare de informații care să reflecte realitatea incluse în Referatul de necesitate. Apartenenţa la un obiectiv al autorității contractante sau la un proces investițional (ex: toate referatele de necesitate care se adresează introducerii unui sistem IT. Categoriile de produse/ lucrări/ servicii care urmează să fie achiziționate cu utilizarea codurilor CPV. In activitatea de completare a Referatului de necesitate la nivelul compartimentului de specialitate beneficiar al achiziţiei se recomandă luarea în considerare a informațiilor referitoare la stabilirea tipului de contract. 2. 3. eficienţă. eficacitate. a următoarelor criterii: 1.

Identificarea de factori interesaţi asociaţi proceselor de achiziţie publică ce urmează a fi derulate. pentru fiecare dintre necesităţile identificate ca fiind necesare a fi satisfăcute trebuie realizată o analiză a cheltuielilor istorice cu produse/ servicii/ lucrări achiziționate anterior pentru satisfacerea de necesităţi similare. Nivelul cheltuielilor – cât de mult s-a cheltuit în anul anterior pentru satisfacerea unei necesităţi – aceste informaţii au relevanţă pentru necesităţile curente (telefoane. 3. Date privind procesele de achiziții derulate în anii anteriori pentru același tip de produse. 7. Conturile contabile – pentru a permite gruparea cheltuielilor efectuate în categorii relevante pentru autoritatea contractantă. Perioada pentru care se extrag informațiile: cel puțin 12 luni. Împărțirea pe loturi. 6. 78 .sortarea și prioritizarea categoriilor de nevoi pentru o analiză suplimentară bazată pe: a. Informațiile necesare acestei analize trebuie extrase din înregistrările existente în sistemul financiar contabil al autorităţii contractante şi se referă – în funcţie de modalitatea de înregistrare în contabilitate – la: 1. 2. 3. 4. Data realizării tranzacțiilor/ achiziţiei (momentul în care autoritatea a intrat în posesia produsului sau serviciului) – pentru a identifica dacă există vreo tendință sezonieră sau de altă natură în satisfacerea necesităţii. Se realizează: . Imediat după centralizarea informaţiilor din referatele de necesitate şi înainte de analiza efectivă a conţinuturilor referatelor de necesitate. Numele contractantului – pentru a putea verifica informaţia cu alte surse disponibile pe piaţă. pentru a acoperi cel puţin un ciclul de achiziţii pentru necesităţi cu caracter repetitiv. Numărul de referință al contractului/ facturii. După extragerea informațiilor: 1.ierarhizarea rezultatelor . energie. Compartimentul autorității contractante – pentru a identifica compartimentul beneficiar al achiziţiei. Valoarea ridicată a cheltuielilor. 4. etc). 5. consumabile de birou. lucrări sau servicii inclusiv analiza pieței și timpii reali de achiziție astfel încât planificarea portofoliului proceselor de achiziție publică să fie realizată cu încorporarea lecțiilor învățate din trecut.

cu alte autorități contractante. Se analizează profilul cheltuielilor în funcție de tipul de achiziție (produse. Cheltuieli: procent aproximat (cca. acolo unde este aplicabil. Realizarea de achiziții de către autoritatea contractantă. 79 . respectiv: a. b. Achiziţiile publice sunt realizate în îndeplinirea obiectivelor autorităţii contractante. Numărul mare de furnizori. b. Mijloacele efective ce vor fi utilizate pentru satisfacerea necesităților. lucrări. La finalizarea activităţilor 3 şi 4 compartimentul intern specializat în achiziţii publice trebuie să fie în măsură să informeze factorii relevanţi interesaţi (ca de exemplu conducătorul autorității contractante. astfel încât să existe o perspectivă asupra necesităţilor pentru care trebuie demarate procese de achiziţie publică. Necesităţile ce urmează a fi satisfăcute. Facturi: în ceea privește numărul și valoarea medie a facturilor plătite furnizorilor. c. luându-se în considerare: a. alin.%) din totalul cheltuielilor pentru o categorie de cheltuieli. este necesară pentru: 1. Utilizarea unităților centralizate de achiziții. 2. Numărul mare de facturi. Rezultatul unui proces de achiziţie nu este doar răspunderea compartimentului intern specializat în achiziţii publice ci a autorităţii contractante însăşi (art. Realizarea de achiziții în comun. servicii). Furnizori: numărul de furnizori și venitul mediu al furnizorilor. respectiv facilitarea schimbului de informații (mesaje) între persoane. c.G. b. 395/2016). (4) din H. acolo unde este aplicabil. 3. c. Nominalizarea unui grup de lucru format din mai multe persoane cu specializări diferite din cadrul autorității contractante care colaborează cu scopul elaborării strategiei anuale de achiziţie publică la nivelul autorităţii contractante. 1. Asigurarea unei comunicări eficiente. etc) cu privire la: 1. nr. Se analizează achizițiile deja realizate. 2. Informaţiile obţinute din clasificarea necesităţilor şi a cheltuielilor efectuate se analizează împreună. compartimentul financiar.

monitorizării achiziţiilor publice. 2. în aplicarea prevederilor Ordinului Secretarului General al Guvernului Românie. Competenţa profesională a membrilor acestora. Grupul de lucru se constituie la nivelul autorității contractante din membri ai compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor publice şi membrii ai celorlalte compartimente . Elemente care trebuie avute în vedere la stabilirea componenţei grupului de lucru: 1. Ordinul SecretaruluiGeneral al Guvernului României nr. realizării. Ponderea volumului de achiziții generate de un compartiment (numărul referatelor de necesitate emise de către fiecare compartiment intern). Ponderea valorică a necesităţilor identificate în totalul valoric al achiziţiilor la nivel de autoritate contractantă (ponderea valorică a necesităților este aferentă compartimentului beneficiar al achiziției din care provine persoana nominalizată). 3. 4. Evaluarea corespunzătoare a riscurilor specifice fiecărui servici/ produs/ lucrare. în acest caz. 3. 2. pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice. cu scopul de a asigura controlul intern managerial. Competenţa profesională în achiziții publice este asigurată de membrii echipei care aparțin compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor publice.cu scopul de a fi implicați în mod direct în procesul de elaborare a Strategiei anuale de achiziţie publică. modificat şi completat prin. Asigurarea coordonării în comunicare. Importanţa strategică a necesității identificate pentru autoritatea contractantă (necesitatea este aferentă compartimentului beneficiar al achiziției din care provine persoana nominalizată). serviciilor sau lucrărilor care urmează să fie achiziționate. este un element de strategie al autorităţilor contractante în abordarea planificării. 200/ 2016. Alte competenţe de specialitate necesare sunt cele care țin de caracteristicile şi specificitatea necesităţilor identificate şi a produselor. personalul cu expertiză putând analiza şi prioritiza riscurile semnificative 80 . Componența grupului de lucru va fi comunicată tuturor factorilor interesați de la nivelul autorității contractante. Competenţa profesională. respectiv armonizarea nevoilor specifice ale tuturor compartimentelor din cadrul autorității contractante.

specifice fiecărei achiziţii şi care pot afecta atingerea atât a obiectivului specific achiziţiei. punctul 4. stabilit prin decizie în conformitate şi cu respectarea procedurilor interne ale autorităţii contractante. Documentarea acestei activități se realizează în funcție de regulile interne ale fiecărei autorități contractante ţinând cont de faptul că „aplicarea corectă și eficace a procedurilor de achiziții în conformitate cu legislația aferentă și maximizarea impactului folosirii banilor contribuabililor necesită aplicarea de instrumente adecvate. o puternică susținere organizațională precum și cunoștințe aprofundate și expertiză de specialitate‖ (Strategia naţională în domeniul achiziţiilor publice.2. Direcţii de acţiune). Responsabil pentru coordonarea activității grupului de lucru este un membru al compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor publice. cât şi atingerea obiectivelor generale ale autorităţii contractante. 81 .

82 .

Cine își va asuma responsabilitatea finală pentru alocarea bugetelor? 83 . a instrumentelor şi a formularelor-cadru stabilite prin „Analiza factorilor interesați”. Cu utilizarea informațiilor furnizate prin derularea activității de analiză a necesităților centralizate. Cu utilizarea metodei. În planificarea portofoliului proceselor de achiziţie publică sunt relevanți factorii interesați care pot influenţa și/ sau care sunt capabili să influențeze modul de planificare a portofoliului proceselor de achiziţie publică şi de elaborare a SAAP şi a PAAP. Să fie identificați: a. trebuie: 1. Relațiile cu aceștia să fie gestionate în mod corect. sunt identificate şi obiectivele acestora sunt analizate: 1. cel puţin pentru următoarele întrebări: 1. Interesele şi obiectivele factorilor interesaţi. Pentru a finaliza cu succes un proces de achiziţie inclus în portofoliu (prin obţinerea beneficiilor anticipate şi nu doar prin semnarea unui contract). care îndeplinesc rolul de factori interesați pentru portofoliul de achiziții. 2. dar şi cei care sunt implicați ca atare în derularea proceselor de achiziţie publică din diferite roluri pe care le îndeplinesc la nivel de autoritate contractantă. După finalizarea acestei activităţi trebuie să existe răspunsuri clare. Persoanele şi compartimentele din cadrul autorității contractante. Cine își va asuma responsabilitatea finală pentru deciziile-cheie în legătură cu portofoliul de procese de achiziţie publică? (nu trebuie identificată funcţia. Nivelul de importanţă a fiecărui factor interesat şi gradul de interacțiune al acestuia cu toate şi fiecare din procesele de achiziție publică incluse în portofoliu trebuie analizate şi evaluate în vederea stabilirii modului în care procesele de achiziție publică trebuie planificate. 2. Analiza factorilor interesați este o etapă esențială în gestionarea portofoliului de procese de achiziție publică. ci persoana/ persoanele din autoritatea contractantă care îndeplinesc acea/ acele funcţii) 2. b. Factorii interesați.

regularităţii. Cum s-au luat în calcul obiectivele factorilor interesaţi în planificarea achiziţiilor şi care sunt măsurile stabilite pentru alinierea obiectivelor factorilor interesaţi cu interesele asociate unuia şi tuturor proceselor de achiziţie publică? Pentru realizarea acestei activităţi. în mod realist. 3. cu luarea în considerare. eficienţă. Mediul în care o autoritate contractantă îşi îndeplineşte misiunea pentru care a fost înfiinţată este dinamic şi în continuă schimbare. Concordanţa dintre necesităţile care urmează să fie satisfăcute şi 2. Primul pas în obținerea asigurării că autoritatea contractantă poate realiza achizițiile în condiții de legalitate. Informaţiile obţinute în cadrul acestei activități sunt utilizate pentru stabilirea. Cine sunt factorii interesaţi care pot împiedica realizarea unui proces de achiziţie publică conform planificării? 5. economicităţii. Este responsabilitatea persoanelor care gestionează fondurile publice sau patrimoniul public să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalităţii. serviciile şi rezultatul lucrărilor au devenit din ce în ce mai complexe. Ce alte resurse este necesar să fie atrase pentru obținerea acestei asigurări. A fost identificată și informată persoana care îşi asumă responsabilitatea finală? 4. lucrările sau serviciile achiziționate astfel încât acestea să corespundă scopului pentru care au fost achiziționate. Produsele. încă de la momentul planificării portofoliului de procese. Cheltuirea banului public trebuie facută cu integritate și în mod eficace pentru obținerea unei eficiențe economice și sociale pentru toate produsele. 84 . utilizaţi instrumentele cuprinse în Analiza factorilor interesaţi. eficacitate şi economicitate este evaluarea capacității existente şi a resurselor necesare realizării proceselor de achiziţie pentru a determina: 1. eficacităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public. a duratei unui proces de achiziţie publică şi a unei proceduri de atribuire. a riscurilor în implementarea unui proces de achiziţie publică inclus în portofoliu.

2.? Informaţiile obţinute din această activitate stau la baza deciziei autorităţii contractante cu privire la resursele şi competenţele disponibile necesare derulării proceselor de achiziţie publică şi necesitatea de a atrage şi implica resurse suplimentare. 85 . 395/2016. Realizarea de achiziții în comun cu alte autorități contractante în condițiile stabilite prin Legea nr. tehnice. 98/2016 și H. respectiv de organizare în vederea satisfacerii necesităților ca urmare a raportării la resursele disponibile. Decizia cu privire la modalitățile efective de acțiune prin raportare la resursele și competențele existente la nivel de autoritate contractantă aparține conducătorului autorității contractante. financiare. sunt stabilite de autoritatea contractantă prin proceduri interne. în condițiile stabilite prin Legea nr. Utilizarea de furnizori de servicii auxiliare. După finalizarea acestei activităţi trebuie să existe răspunsuri clare. etc. Pentru realizarea acestei activități. 98/2016. Există resurse umane adecvate pentru realizarea proceselor de achiziție publică? 2. inclusiv unitățile de achiziție centralizate. nr. La nivelul autorităţii contractante sunt disponibile persoane cu competenţe necesare corespunzătoare pentru a fi implicate în finalizarea/realizarea documentaţiei de atribuire. și pot lua forme cum ar fi (dar fără a se limita la): 1.G. utilizați Lista de verificare privind capacitatea autorității contractante şi Matricea evaluării competenţelor autorității contractante. cu competențe juridice. Această listă conţine un minim de elemente care trebuie avute în vedere şi trebuie extinsă la nivel de autoritate contractantă cu alte elemente care derivă din sistemul managerial al autorităţii contractante. cel puţin pentru următoarele întrebări: 1. Imaginea de ansamblu obținută ca urmare a aplicării acestei matrici reprezintă baza deciziei privind resursele suplimentare. cu luarea în considerare a informațiilor furnizate de grupul de lucru ca urmare a desfășurării acestei activități. Modalitățile de a atrage și implica resurse suplimentare. pentru a fi nominalizate în comisia de evaluare precum și persoane cu competențe în domeniul gestionării/ administrării/ managementului unui contract (după caz).

când achiziţiile publice sunt un instrument strategic care contribuie la îndeplinirea obiectivelor autorităţii contractante sau a obiectivelor asumate la nivel de autoritate contractantă. 69/ 2016 sau a Legii nr. a Legii nr. Estimează valoarea unui contract. Informațiile necesare pentru cercetarea și analiza pieței se obțin din două surse: 1. nr. Pentru a obține o înțelegere a modului în care piața functionează trebuie realizate: cercetarea şi analiza pieţei. 3. Surse primare – care furnizează informații care pot fi direct asociate sau care sunt în legătură directă cu nevoile identificate ce trebuie satisfăcute de către autoritatea contractantă. la nivel naţional sau european. 400/ 2011. la solicitarea autorității contractante în legătură cu satisfacerea unei nevoi efective a acesteia. 2. 86 . Stabilește ce anume trebuie să cumpere pentru satisfacerea unei nevoi. Stabilește metoda de achiziție. în mod special. 2. realizarea de achiziții în condiții de eficiență economică și socială presupune o înțelegere a modului în care piața funcționează. Informațiile secundare/ de context sunt oricum disponibile și autoritatea contractantă nu trebuie să le genereze. 2.G. 121/ 2014. În contextul Legii nr.U. Concret. 3. Care sunt condițiile în care se realizează tranzacții similare pe piață. Trebuie să înțeleagă: 1. achiziţiile publice trebuie realizate cu luarea în considerare a rezultatelor obţinute din analiza şi cercetarea pieţei. Surse secundare – care furnizează informații cu caracter general și nu. Realizarea aceastei activități este mult mai relevantă în contextul actual al legislației în achiziții publice. a O. Mediul din care urmează să cumpere (piața). ci doar să le colecteze și să le analizeze prin raportare la nevoia care trebuie satisfăcută. 98/ 2016. Atunci când o autoritate contractantă: 1. Ce anume urmează să cumpere.

Procesele de achiziţie publică care alcătuiesc portofoliul proceselor sunt uneori complexe şi consumă un volum important de timp și efort. Drept urmare. respectiv mijloacele la care se recurge pentru satisfacerea necesității. nr. această activitate nu trebuie ignorată. Pentru aplicarea prevederilor art. și a prevederilor din H. 98/ 2016. 2. deoarece sprijină recunoașterea. Scopul managementului riscului este de a crește impactul pozitiv și de a scădea impactul negativ asupra abordării metodelor de achiziție utilizate și a realizării obiectivelor stabilite. 98/ 2016. inclusiv să identifice unele linii de buget pentru situații neprevăzute. 2. (1) din Legea nr. alin. 120. Managementul riscului este important. impactul 87 . 131. Pentru efectuarea unei analize de risc. 44. Acesta permite derularea proceselor de achiziție publică cu identificarea și monitorizarea acțiunilor care elimină sau reduc posibilitatea de apariție a unor potențiale probleme. 141. din Legea nr. 395/ 2016 asociate. 9-25. evaluarea și prioritizarea potențialelor probleme și a efectelor acestora. prin intermediul procedurilor interne.G. La nivel de autoritate contractantă se stabilește. există numeroase abordări. Acest Ghid propune pentru această activitate o tehnică prin care poate fi identificat riscul. decizia autorităţii contractante în ceea ce priveşte cel puțin aspecte precum: 1. Multe procese cu nivel ridicat și foarte ridicat de risc nu reușesc să prevadă măsuri adecvate situaţiilor neprevăzute pentru riscurile considerate ca fiind mari în registrul de riscuri. modalitatea efectivă de realizare a cercetării și analizei pieței precum și care sunt structurile organizatorice ale autorității contractante implicate. Este esențial ca motivarea unui anumit curs al acțiunii să fie justificată și ca riscurile aferente procesului să fie evaluate continuu. 45. tehnici şi instrumente asociate). Modalitatea de atribuire (proceduri de atribuire. cu raportare la prevederile art. Valoarea estimată a achiziției publice și a contractului de achiziție publică se fundamentează prin utilizarea de instrumente şi metode puse la dispoziție sub formă de resurse pentru realizarea cercetării şi analizei pieței (surse de informații și instrumente pentru analiza și cercetarea pieței). 114. probabilitatea ca riscul (evenimentul) să se întâmple. 68. art.

Modalităţile în care vor fi abordate achizițiile publice ce trebuie realizate pentru satisfacerea nevoilor.riscului. Combinarea acestor factori permite determinarea nivelului riscurilor. se fundamentează deciziile privind: 1. Pentru realizarea analizei riscurilor utilizați informațiile din Gestionarea riscurilor şi Registrul riscurilor. Data de lansare a procedurilor de atribuire şi data de finalizare a procedurii de atribuire. pe baza rezultatelor informațiilor obținute din activitățile anterioare. în cazul în care acesta se produce. Această activitate se finalizează cu întocmirea Registrului riscurilor. 2. În cadrul acestei activități. Aceasta este o activitate critică. 88 . Managementul riscurilor crește probabilitatea de succes și reduce costurile. Utilizați pentru documentarea rezultatelor acestei activități formularul cadru: Strategia anuală de achiziție publică. întrucât influențează fiecare proces de achiziție în parte. inclus în Strategia anuală de achiziție publică.

În această etapă se completează forma finală a Strategiei anuale de achiziţie publică precum şi a anexelor acesteia. 89 .

7 alin. 2. 3. în aplicarea prevederilor Ordinului nr. Extrasele se referă la: 1. Valoare estimata (EUR fără TVA). 2. compartimentul intern specializat în domeniul achizițiilor publice transmite Strategia anuală de achiziţie publică şi anexele acesteia: 1. Compartimentelor de specialitate din cadrul autorității contractante. 7. 98/ 2016.în vederea aprobării. compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor publice publică în SEAP extrase din Programul anual al achiziţiilor publice aprobat. După ce Strategia anuală de achiziţie publică şi anexele acesteia au fost aprobate de către conducătorul autorităţii contractante. după cum este stabilit în procedurile interne. Tip procedură. 7 alin. 5. Clasificare CPV (vocabularul comun privind achizițiile).Identificarea factorilor interesați. 90 . conform formatului disponibil on- line în SEAP: 1. Conducătorului autorităţii contractante . a implicării și influenței acestora) cu privire la finalizarea procesului de planificare a portofoliului şi transmite acestora informaţii cu privire la următoarele etape în gestionarea portofoliului de procese de achiziţie publică. 98/2016. Obiectul contractului/ acordului cadru/ SAD. compartimentul intern specializat în domeniul achizițiilor publice informează factorii interesaţi relevanţi (identificaţi în cadrul ACTIVITĂȚII 6 . Următoarele informații trebuie publicate. 6. Valoare estimată (RON fără TVA). Contractele/ acordurile-cadru de produse şi/ sau servicii a căror valoare estimată este mai mare sau egală cu pragurile prevăzute la art. 4. 2. Contractele/ acordurile-cadru de lucrări a căror valoare estimată este mai mare sau egală cu pragurile prevăzute la art. În cadrul acestei activităţi. 281/ 2016. (1) din Legea nr. În cadrul acestei activităţi. Valoare estimată (RON cu TVA). (5) din Legea nr. Tip contract.

Data estimată finalizare procedură.Responsabil achiziție. 9. Data estimată începere procedură. 11. 10.Observații.8. 91 .

…. proporţionalitate. servicii şi/sau lucrări în conformitate cu legislaţia în vigoare Achizitiile publice reprezintă una dintre activităţile cele mai sensibile ce se desfăşoară la nivelul administraţiei publice.U. ca şi al instituţiilor şi intreprinderilor care funcţionează în sectorul public.H. nr. .U.G. . nr.Normele de aplicare a OUG 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică. Capitolul VIII Managementul achiziţiilor publice Asigurarea şi gestiunea resurselor materiale Tot ce se cumpără din bani publici înseamnă achiziţie publică. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică. le putem defini ca fiind procesul de a obţine produse.OUG 34/2006.se cheltuiesc “bani publici”. În lipsa unei definiţii legale a achiziţiilor publice. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din OUG nr. .aparent principiile de eficienţă şi eficacitate capătă sensuri aparte dacă avem în vedere faptul că ―proprietatea publică‖ nu stimulează eficienşa ci ―câştigul‖. . 92 . . . a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. şi aceasta din cel puţin trei puncte de vedere: . privind atribuirea contractelor de achiziţie publică.O. tratamentul egal. ―Managementul achiziţiilor publice‖ nu reprezintă decât o sintetizare a principalelor prevederi legale privind achiziţiile publice: . 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică. a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. a căror alocare presupune respectarea anumitor cerinţe: transparenţă. Pornind de la aceste premise.O. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică.decizia aparţine unor “decidenţi aleşi” care în mod permanent sunt supuşi unei duble presiuni (din partea alegătorilor şi din partea profesioniştilor).

Când se cere? . Cum se cere? . se numără şi asigurarea resurselor necesare. instituţie publică). de consultanţă şi studii. de construcţii. Resursele materiale necesare pot fi de natura: produselor. Activitatea de asigurare materială în administraţia publică. reguli care trebuie respectate de către furnizori. . trebuie să răspundă întrebărilor: . iar beneficiarul urmăreste obţinerea unui avantaj economic. Cât se cere? . În acest caz. etc. Activitatea de asigurare a resurselor materiale are rolul de a armoniza interesele.sunt relaţii de transfer (de schimb) între diferite firme şi o autoritate contractantă (autoritate publicăa.sunt relaţii economice prin care furnizorul urmăreste obţinerea unui profit. dintre care cele materiale ocupă o pondere importantă. La ce preţ se cere? Respectând principiile ce definesc activitatea de achiziţii publice ea trebuie să se bazeze pe eficienţă şi eficacitate şi nu exclusiv pe economisire. cu aceeaşi valoare financiară. Printre obiectivele pe care şi le propune o instituţie publică.efectele economice se regăsesc la nivelul activităţii beneficiarului. a utilajelor şi echipamentelor. achiziţiile publice reprezentând doar o etapă a unui proces de asigurare a resurselor materiale în domeniul public. indiferent de ―puterea‖ pe care o deţin pe piaţă. a materiilor prime. In condiţiile economiei de piaţă. care poate să fie un cost ―sănătos‖ (ce asigură cel mai bun raport calitate/cost) şi uneori chiar a unei stări de profitabilitate. Ce se cere? . . uneori contrare ale celor doi parteneri (consumatorul şi furnizorul). în sensul că se pot satisface mai multe obiective. Unde se cere? . asigurarea resurselor materiale în domeniul public înseamnă anumite relaţii ce se caracterizează astfel: .sunt raporturi economice care depind de “raportul de putere” ce există între furnizor şi beneficiar. . poate să impună anumite limite legale. dar şi a serviciilor: servicii de transport. 93 . beneficiarul fiind în ultimă instanţă puterea publică – statul.

Astfel există o nouă viziune în elaborarea asigurării materiale în administraţia publică: să devină o activitate preponderent comercială. să valorifice cât mai eficient oportunităţile pieţei. care să fie capabilă. respectiv fundamentarea unor decizii eficiente în funcţie şi de posibilitatea de aprovizionare pe termen lung.Colectivităile locale propriu-zise: .oraşul .prin care să se valorifice cât mai bine nevoia publică de a cumpăra. ca pe baza cadrului legal. d) activitatea de marketing – în cazul pieţelor publice. Particularităţile asigurării resurselor materiale în administraţia publică sunt date de: a) diversitatea beneficiarilor publici b) modul specific de cumpărare (achiziţie) în administraţia publică.comuna 94 . c) restricţiile legislative.municipiul ţ . intreprinderi şi instituţii publice cu caracter industrial şi commercial Colectivităţile naţionale şi locale: . instituţiilor şi intreprinderilor publice.Statul – ca principală colectivitate la nivel naţional . a) Beneficiarii publici ai asigurării resurselor materiale Se pot grupa astfel: 1. Definitie: Asigurarea şi gestiunea resurselor materiale în administraţia publică este acea funcţie a autorităţii.pe termen lung – când preponderenţa o deţin activităţile de studii de piaţă.judeţul . e) caracteristicile cumpărărilor în administraţia publică.pe termen scurt – când preponderenţa o deţin activităţile de asigurare a materialelor ( achiziţia publică ) . colectivităţi naţionale şi locale 2. ce are drept obiect asigurarea nevoilor de consum pe termen scurt. In acest sens activitatea de asigurare cu resurse materiale trebuie privită din doua perspective: .

Cumpărările pot fi: 1. Pot să existe excepţii pentru anumite intreprinderi care îşi pot elabora propriile proceduri inspirate din legislaţia achiziţiilor publice şi aprobate de către puterea publică careia i se subordonează. Colectivitatile locale se referă la colectivele administrative în conformitate cu legislaţia Organizării administrative. Statul – ca beneficiar public – îşi desfăşoară activitatea prin intermediul ministerelor.cumpărări la comandă. In aceasta categorie intră şi instituţiile de cultură cu activitate naţională. cumpărări complexe – când nu se poate stabili cu certitudine ce se va cumpăra.la nivel local sunt firme în care autoritatea publică locală este proprietarul sau acţionarul majoritar: intreprinderi locale de transport. societăţile naţionale. deoarece statul este ―proprietarul‖ acestora. Beneficiarii publici de stat au drept caracteristică dominantă faptul că sunt instituţii cu caracter administrativ. de construcţii. cumpărări simple – când se cunosc caracteristicile şi volumul resurselor ce se vor cumpăra 2. teatre. dar şi la instituţiile publice cu caracter local. oficii. de curăţenie. Ele pot fi: . . etc.cumpărări la care se cunoaşte un număr minim de comenzi. etc.la nivel naţional (firme de producţie sau comerciale de importanţă naţională): regiile autonome. ele sunt considerate publice. Şi aici avem două tipuri de cumpărări: . cum ar fi: spitale. b) Modul specific de cumparare in administratia publica Efectuarea cumpărărilor în administraţia publică se face pe baza unor proceduri prevăzute în legislaţia ce reglementează achiziţiile publice. . etc. 95 . Intreprinderile şi instituţiile publice cu caracter industrial sau comercial Deşi unele dintre acestea funcţionează pe principii comerciale. secretariatelor de stat sau a altor agenţii guvernamentale.

rezolvarea litigiilor şi incheierea contractului. negocierea conditiilor. Din acest punct de vedere există câteva specificaţii determinate de compromisul care trebuie să existe între două atitudini aparent antagoniste: . c) Restricţiile legislative: (respectarea procedurilor legislative) . d) Atitudinea specifica de marketing Realizarea procesului de asigurare a resurselor materiale în domeniul public. evaluarea . acordul-cadru.atribuirea (încheierea contractelor) se face respectând anumite cerinţe . Important e ca întâlnirea celor două atitudini sa realizeze ―planuri şi bugete‖. participare şi atribuire . dintre care valoarea este esenţială. dialogul competitiv .comunicarea rezultatelor. există anumite proceduri de cumpărare: .alegerea unei proceduri de cumpărare. atragerea produselor. deschiderea. In funcţie de anumite caracteristici ale cumpărărilor. etc. cumpărarea prin negociere . eficienţă şi eficacitate din punct de vedere economic şi social.necesitatea de a respecta opiniile specialiştilor (vor asigura continuitatea in abordare).participarea la o anumită procedură nu se poate face de către operatorii economici decât în anumite condiţii (condiţii de calificare) . care este de atenţionare.efectuarea publicităţii cumpărării. cererea de oferte . evaluarea furnizorilor.necesitatea de a fi alături de alegător (aleşii alegătorilor introduce element de dicontinuitate) . 96 .aplicarea procedurii de cumpărare : primirea ofertelor. licitaţie deschisă sau restransă . conform caracteristicilor cumpărării şi condiţiilor legislative . presupune şi anumite acţiuni care sunt specifice marketingului aprovizionării: definirea nevoilor.

Aceasta presupune o bună cunoaştere a legislaţiei şi a problemelor de gestiune economică. Autoritatea crescândă a achizitorului. prin modificări şi reaprobări dificile. e) Caracteristicile asigurarii materiale in administratia publica a) restricţia bugetară b) presiunea contribuabilului c) autoritatea crescânda a achizitorului d) rigiditatea organizatorică e) fundamentarea riguroasă a materiilor f) transparenţa Restrictiile bugetare au în vedere: . lucrătorul nu are cu cine să se consulte sau de cine să fie coordonat profesional. nu se pot realiza angajări cu personal de înaltă calificare. nu există o structură organizatorică specifică şi exclusive pentru această activitate. Rigiditatea organizatorică înseamnă existenţa unor posibilităţi reduse de reorganizare datorită procedurilor de aprobare şi a presiunii politice. De aceea.sumele alocate care pot fi schimbate foarte greu. formarea internă dorind o soluţie prioritară. iar pe de altă parte caracteristicile nevoilor de 97 . datorită posibilităţilor de salarizare reduse.  forţele politice rezultate în urma alegerilor tot prin voinţa contribuabilului. Presiunea contribuabilului se referă la cel puţin două aspecte:  contribuabilul obişnuit care aşteaptă anumite servicii. De asemenea. de obicei. Fundamentarea riguroasă a nevoilor de consum: alocaţiile bugetare sunt greu de modificat pe de o parte. În cazul administraţiei publice. ca urmare a taxelor plătite. - sumele nefolosite în anul bugetar sunt considerate ―pierdute‖ dar în acelaşi timp există posibilităţi de a se profita de anumite programe de susţinere.

Principiul nediscriminării 2. PRINCIPIILE ACHIZIŢIILOR PUBLICE Activitatea de achiziţii publice reprezintă concretizarea activităţii de asigurare şi gestiune a resurselor materiale în domeniul public.presupune asigurarea condiţiilor de manifestare a concurenţei reale pentru ca orice operator economic. criterii. 2. deoarece furnizorii vor evita astfel beneficiari care le pot crea anumite greutăţi în păstrarea secretului şi a confidenţialităţii.consum se vor găsi în caietul de sarcini. Principiul tratamentului egal . cerinţe. să se stabilească şi să se aplice reguli. identice pentru 98 . În consecinţă această activitate trebuie să respecte cerinţele legislative specifice domeniului. Principiul nediscriminării .E. care nu pot fi modificate decât în condiţii legislative restrictive. Respectarea acestor cerinţe se face în contextul respectării unor principii: 1. Principiul asumării răspunderii Observaţii: Dacă se utilizează fonduri obţinute de la diferite organisme internaţionale aceste principii se suplimentează cu principii impuse de aceste fonduri (ex. Transparenţa este determinată de faptul că se cheltuiesc banii publici şi de aceea contribuabilul trebuie informat corespunzător. indiferent de naţionalitate să poată participa la obţinerea unui contract de achiziţie publică. Această transparenţă poate crea însă greutăţi în aprovizionare. Principiul transparenţei 5. 1. adică orice operator economic să aibă şansa să participe la procedura de atribuire şi să aibă şansa de a deveni contractant. Fonduri de la U.: Principiul naţionalităţii.respectarea acestui principiu presupune ca oricând. Principiul eficienţei utilizării fondurilor publice 7. Principiul ţării de origine). pe parcursul procedurii de atribuire. Principiul recunoaşterii reciproce 4. Principiul proporţionalităţii 6. Principiul tratamentului egal 3.

toţi operatorii economici, astfel încât aceştia să beneficieze de şanse egale de a
deveni contractanţi.
Observaţii: Nicio A.C. nu are voie să acorde tratament preferenţial unui
operator economic doar pentru simplul motiv că este situat în aceeaşi
zonă/localitate/regiune/ţară ori că este persoană fizică sau juridică.

3. Principiul recunoaşterii reciproce
- respectarea acestui principiu înseamnă acceptarea de către toate A.C. a:
a) produselor, serviciilor, lucrărilor oferite în mod licit pe piaţa Uniunii
Europene;
b) diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autorităţile
competente din alte state;
c) specificaţiilor tehnice echivalente cu cele solicitate la nivel naţional.â

4. Principiul transparenţei
- presupune aducerea la cunoştinţa publicului a tuturor informaţiilor referitoare
la aplicarea procedurii de atribuire.

5. Principiul proporţionalităţii
- presupune ca prin cerinţe şi condiţiile impuse să se asigurare corelaţia între:
a) necesitatea A.C.
b) obiectul contractului de achiziţie publică
c) cerinţele solicitate a fi îndeplinite.

6. Principiul eficienţei utilizării fondurilor publice
- presupune să se aleagă sau să se aplice acele proceduri şi să se utilizeze criterii
care să reflecte avantajele de natură economică ale ofertelor în vederea
obţinerii raportului optim între calitate şi preţ (un „preţ sănătos‖).
Observaţii: În administraţia publică, în utilizarea banilor se urmăreşte, de
obicei, economisirea acestora, abordare care, de cele mai multe ori, duce la obţinerea
unor soluţii neeficace.
De aceea, rezultă că:
1. în orice decizie trebuie să avem în vedere, pe lângă efectele principale, dacă
este cazul, şi efectele suplimentare, concrete, preconozate a se obţine în
domeniul social sau în cel al protecţiei mediului şi promovării dezvoltării
durabile.
2. banii publici sunt epuizabili, aşa încât trebuie utilizaţi judicios
3. prin cheltuirea banului public trebuie să se asigure o dezvoltare durabilă

99

4. preţul cel mai scăzut nu reprezintă întotdeauna cea mai bună valoare pentru
bani

7. Principiul asumării răspunderii
- prin acest principiu se înţelege determinarea clară a sarcinilor şi
responsabilităţilor persoanelor implicate în procesul de achiziţie publică,
asigurându-se profesionalismul, imparţialitatea şi independenţa deciziilor
adoptate pe parcursul acesti proces.

Efecte preconizate:

- deschiderea şi dezvoltarea pieţei de achiziţii publice;
- instituirea unui cadru bazat pe încredere, corectitudine, imparţialitate;
- eliminarea elementelor de natură subiectivă care ar putea influenţa deciziile în
procesul de achiziţie publică;
- eliminarea tratamentului preferenţial acordat operatorilor economici locali;
- asigurarea „vizibilităţii‖ regulilor, oportunităţilor, procedurilor şi a
rezultatelor;
- eliminarea cerinţelor restrictive;
- obţinerea celei mai bune valori pentru fondurile publice, întotdeauna
considerate ca fiind insuficiente în raport cu necesităţile;
- supravegherea costurilor procesului de achiziţie publică (atât costurile aferente
administraţiei cât şi costurile aferente ofertantului);
- limitarea apariţiei erorilor pe parcursul desfăşurării procesului de achiziţie
publică;
- reducerea fraudei şi corupţiei.

SISTEMUL ACHIZIŢIILOR PUBLICE

Sistemul achiziţiilor publice reprezintă o parte a realităţii juridico-economico-
tehnice a societăţii româneşti, al cărui scop general este dedicat satisfacerii
interesului public, respectiv dezvoltarea şi îmbunătăţirea mediului de viaţă al
comunităţii.
Elementele componente ale sisemului achiziţiilor publice sunt:
1. Autoritatea de reglementare:
- Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor
Publice (ANRMAP)
2. Autorităţile contractante (A.C.):

100

- autorităţile administraţiei publice şi alte persoane juridice de drept privat ce
desfăşoară activităţi în domeniul utilităţilor, jucând rolul de cumpărători de
produse, servicii sau lucrări, utilizând bani publici (cei care achiziţionează
produse, servicii sau lucrări)
3. Operatorii economici:
- cei care livrează produse, servicii sau lucrări (vânzătorii, prestatorii,
executanţii).

4. Supraveghetorii sistemului:
- Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor
Publice (ANRMAP)
- Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor
- Ministerul Finanţelor Publice
- Curtea de Conturi

Între elementele sistemului achiziţiilor publice se stabilesc relaţii care de regulă sunt:

 Relaţii de comerţ – între A.C. şi operatorii economici
 Relaţii de suport – în care ANRMAP oferă sprijin operatorilor economici
pentru aplicarea regulilor stabilite
 Relaţii de supraveghere - în care ANRMAP verifică aplicarea corectă a
regulilor de către A.C.
 Relaţii de înfăptuire a dreptăţii – în care partea lezată (operatorii economici
lezaţi) îşi valorifică un drept pe calea acţiunii în instanţă (Consiliul Naţional
de Soluţionare a Contestaţiilor, Instanţele de Judecată).

În consecinţă, prin sistemul achiziţiilor publice înţelegem totalitatea regulilor
şi acţiunilor referitoare la cheltuirea banului public prin întâlnirea dintre cererea
autorităţii contractante cu oferta operatorilor economici.

ANRMAP:

- este o instituţie publică independentă, cu personalitate juridică, în subordinea
Guvernului
- are rolul de a elabora, promova şi implementa politica în domeniul achiziţiilor
publice

101

Autorităţi contrctante pot fi:
a) oricare organism al statului, la nivel naţional, regional sau local
b) orice organism de drept public care satisface nevoi de interes general şi
care nu are caracter comercial sau industrial şi care:
- este finanţat în majoritate de către o altă autoritate contractantă

- se află în subordinea sau este supus controlului unei A.C.

- în componenţa Consiliului de Administraţie/organului de conducere sau
de supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia sunt
numiţi de către o A.C.

c) orice asociere formată din două sau mai multe A.C.
d) orice întreprindere publică care desfăşoară activităţi relevante în
domeniul public, când acestea atribuie contracte de achiziţie publică sau
încheie acord-cadru.
e) oricare subiect de drept, altul decât cele deja menţionate, care
desfăşoară una sau mai multe activităţi relevante în baza unui drept
special sau exclusiv, acordat de o autoritate competentă, atunci când
acestea atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie acord-cadru.
(ex. S.C. de Producere a Energiei Electrice şi Termice
„Termoelectrica‖-S.A., Regia Autonomă de Transport Bucureşti, Regia
Autonomă Apă-Canal, Timişoara, Compania Naţională Administraţia
Porturilor, etc.).

Operatori economici:

- pot fi orice furnizori, prestatori sau executanţi care oferă în mod licit pe piaţă
produse, servicii, lucrări
- calitatea de operator economic o poate deţine: - fie o persoană fizică, fie o
persoană juridică, fie un grup de astfel de persoane, de drept public sau de
drept privat.

Supraveghetorii sistemului:

1. ANRMAP - este autoritatea de reglementare în domeniul achiziţiilor publice,
care prin Direcţia generală de control exercită următoarele atribuţii:
- verifică şi avizează anunţurile de intenţie, de participare şi de atribuire
- verifică rapoartele de evaluare
102

aplică sancţiuni şi amenzi pentru eludarea sau încălcarea prevederilor legale. Curtea de Conturi: .impune măsuri corective .este un organism independent cu activitate administrativ-jurisdicţională care are ca atribuţii soluţionarea contestaţiilor formulate în cadrul procedurii de atribuire înainte de încheierea contractului şi să se pronunţe asupra legalităţii procedurilor şi operaţiunilor desfăşurate de autoritatea contractantă în atribuirea unui contract şi să emită opinie asupra litigiului depus judecăţii dacă instanţa de judecată solicită acest lucru (atribuţii de soluţionare nejuridică. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor: .este autoritatea publică a statului care exercită auditul extern în cadrul sectorului public. În fapt.încheierea acordului-cadru .organizarea concursului de soluţii 103 . în cazul în care controlul efectuat nu a evidenţiat încălcări sau eludări ale legislaţiei . 2. justiţia este singura putere care deţine supremaţia în supravegherea respectării legii. 3. verifică aspectele procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică - 4. Domeniul de aplicare al legislaţiei privind achiziţiile publice Prevederile în domeniu sunt obligatorii pentru: . Ministerul Finanţelor Publice: . .emite acordul pentru încheierea contractului de achiziţie publică.ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale.atribuirea contractului de achiziţie publică . din punct de vedere al legislaţiei achiziţiilor publice. Observaţii: Referitor la supraveghere nu trebuie uitat nici rolul controlului judecătoresc la care poate apela orice persoană ce se consideră lezată în ineresul ei legitim pe parcursul aplicării unei proceduri de atribuire a contractului de achiziţie publică. a contestaţiilor depuse).

.C. şi care vizează furnizarea de produse sau execuţia de lucrări destinate implementării sau exploatării unui proiect comun de către statele semnatare şi numai dacă prin acordul respectiv a fost menţionată o procedură specifică pentru atribuirea contractului respectiv 5. şi ale căror rezultate sunt destinate. A. În cazul acelor contracte de achiziţie publică atribuite ca urmare a aplicării unei proceduri specifice unei organizaţii internaţionale 7.atribuirea contractului unei alte A. În cazul contractelor care presupun măsuri speciale de siguranţă pentru protejarea unor interese naţionale 4. În cazul acelor contracte de servicii care se referă la cumpărarea sau închirierea de terenuri.C. În cazul contractelor atribuite ca urmare a încheierii unui acord internaţional. De la această regulă generală există următoarele excepţii: 1.implică protecţia unor interese.cumpărarea. cu unul sau mai multe state care nu sunt membre ale U.Observaţii: Contractul finanţat sau subvenţionat în mod direct. se consideră a fi contract de achiziţie publică şi trebuie să respecte legislaţia în domeniu.C. producţia (coproducţia) de programe destinate difuzării de către instituţii de radiodifuziune şi televiziune . În cazul contractelor de servicii care au ca obiect: . dacă acestea beneficiază de un drept exclusiv pentru prestarea serviciilor respective. dar încheiate conforma Tratatului U. Dacă se atribuie contracte de achiziţie publică în domeniul apărării şi securităţii naţionale. în proporţie de mai mult de 50% de către o A.prestarea de servicii de arbitraj şi conciliere . pentru propriul beneficiu . şi numai dacă prin acordul respectiv a fost menţionată o procedură specifică pentru atribuirea contractului respectiv 6.ar conduce la divulgarea unor secrete..E.angajarea de forţă de muncă .E. În cazul contractelor atribuite ca urmare a încheierii unor acorduri internaţionale referitoare la staţionarea de trupe. sau unei asocieri de A. în mod exclusiv. În cazul contractelor care au fost declarate cu caracter secret de către autorităţile abilitate în acest sens 3. 104 . clădiri existente sau alte bunuri imobile sau a drepturilor asupra acestora 8. 2.. dacă prin intermediul acestora s-ar crea circumstanţe care: .C.activităţi de cercetare-dezvoltare remunerate în totalitate de către A..C.

ACCEPTAREA OFERTEI CÂŞTIGĂTOARE: . transport poştal. de sănătate şi asistenţă socială. i-a acordat drepturi speciale sau exclusive de a presta un serviciu public are obligaţia de a respecta numai principiul nediscriminării atunci când acesta atribuie contracte furnizate de către terţi. 2. contabilitate. de transport terestru şi aerian. financiare. de transport pe apă. publicitate. atunci obligaţia de a aplica ordonanţa: . Concepte utilizate în sistemul achiziţiilor publice: 1.se limitează numai la prevederile referitoare la caietul de sarcini şi la anunţul de atribuire.actul juridic prin care autoritatea contractantă îşi manifestă acordul de a se angaja juridic în contractul de achiziţie publică ce va fi încheiat cu ofertantul a cărui ofertă a fost desemnată câştigătoare 105 . atunci obligaţia de a aplica ordonanţa: . de telecomunicaţii. administrare. sportive). de eliminare a deşeurilor şi apelor uzate. Un subiect de drept căruia o A. de învăţământ. juridice. pentru afaceri de management. informatice. arhitectură. de selecţie şi plasare a forţei de muncă. salubrizare) şi a căror valoare estimată este inferioară valorii serviciilor din categoria 2B.C. audit financiar. Dacă un contract de servicii din categoria 2B (servicii hoteliere. recreative. cercetare- dezvoltare.există numai pentru acele contracte a căror valoare este mai mare de 125 000 euro şi . curăţenie a imobilelor. culturale.se limitează numai la prevederile referitoare la caietul de sarcini şi la anunţul de atribuire 3.Alte excepţii specifice de la domeniul de aplicare sunt: 1. Dacă contractul de servicii din categoria 2B cuprinde şi prestarea de servicii din categoria 2A (servicii de întreţinere şi reparare.există numai pentru acele contracte a căror valoare este mai mare de 125 000 euro şi .

CONTRACT DE CONCESIUNE DE LUCRĂRI PUBLICE . în cazul aplicării unei proceduri de licitaţie restrânsă. între una sau mai multe autorităţi contractante pe de o parte şi unul sau mai mulţi operatori economici. şi după caz.înţelegerea scrisă intervenită între una sau mai multe autorităţi contractante şi unul sau mai mulţi operatori economici. 7. pe de altă parte. prestarea de servicii sau furnizarea de produse. CANDIDAT . negociere sau dialog competitiv 4. CANDIDATURĂ . CONCURENT . 3. cu deosebirea că în contrapartida lucrărilor executate contractantul.oricare operator economic care a prezentat un proiect în cadrul unui concurs de soluţii 6. având ca obiect execuţia de lucrări. în vederea obţinerii invitaţiei de participare pentru depunerea ulterioară a ofertei.2.documentele prin care un candidat îşi demonstrează situaţia personală. 5. al cărei scop este stabilirea elementelor/condiţiilor esenţiale care vor guverna contractele de achiziţie publică ce urmează a fi atribuie într-o perioadă dată.contractul încheiat cu titlu oneros. primeşte din 106 .orice operator economic care a depus candidatura în cazul unei proceduri de licitaţie restrânsă. în mod special în ceea ce priveşte preţul. negociere sau dialog competitiv. cantităţile avute în vedere. capacitatea tehnică şi profesională. ACORD-CADRU . situaţia economică şi financiară. în scris. capacitatea de exercitare a activităţii profesionale. CONTRACT DE ACHIZIŢIE PUBLICĂ .contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi contractul de lucrări.

de o autoritate competentă şi care are ca efect rezervarea desfăşurării de activităţi în domeniul anumitor servicii publice numai de către una sau de către un număr limitat de persoane.documentaţia ce cuprinde toate informaţiile legate de obiectul contractului de achiziţie publică şi de procedura de atribuire a acestuia. 9. cu deosebirea că.sume alocate din bugetele prevăzute de legea 500/2002 privind finanţele publice (bugetul de stat.dreptul care rezultă din orice formă de autorizare acordată. 8. CONTRACT DE CONCESIUNE DE SERVICII . DOCUMENTAŢIE DE ATRIBUIRE . contractantul primeşte din partea autorităţii contractante dreptul de a exploata serviciile pe o perioadă determinată sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani prestabilite. afectând în mod substanţial posibilitatea altor persoane de a desfăşura o astfel de activitate 12. bugetul trezoreriei statului. sau după caz documentaţia descriptivă 11.ofertantul care a devenit parte la un contract de achiziţie publică 10. bugetul asigurarilor sociale de stat. bugetul asigurarilor de sanatate. partea autorităţii contractante dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor pe o perioadă determinată sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani prestabilite.contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi contractul de servicii. în calitate de concesionar. bugetele institutiilor publice finantate din venituri 107 . inclusiv caietul de sarcini. bugetele fondurilor speciale. FONDURI PUBLICE . conform prevederilor legale sau ca urmare a emiterii unor acte administrative. bugetele locale. DREPT SPECIAL SAU EXCLUSIV . CONTRACTANT .

LICITAŢIE ELECTRONICĂ . prin mijloace electronice. extrabugetare. OFERTĂ .persoană juridică de drept public care asigură autorităţilor contractante suportul tehnic destinat aplicării. fonduri externe acordate Romaniei. OPERATORUL SISTEMULUI ELECTRONIC DE ACHIZIŢII PUBLICE .oricare furnizor de produse. credite garantate de stat sau autoritati publice) 13. exclusiv prin mijloace electronice. de a reduce preţurile prezentate şi/sau de a îmbunătăţi alte elemente ale ofertei.actul juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică. OPERATOR ECONOMIC . evaluarea finală trebuie să se realizeze automat prin mijloacele electronice utilizate. de drept public sau privat. în care ofertanţii au posibilitatea. oferta cuprinde propunerea financiară şi propunerea tehnică 16. OFERTANT .procesul repetitive realizat după o primă evaluare completă a ofertelor. 108 . 17.oricare operator economic care a depus o ofertă 15. prestator de servicii ori executant de lucrări – persoană fizică/juridică. ori grup de astfel de persoane cu activitate în domeniul care oferă în mod licit pe piaţă produse. 14. servicii şi sau execuţie de lucrări. a procedurilor de atribuire.

concursul de soluţii. 20.E. licitaţia restrânsă.desemnează sistemul informatic de utilitate publică. PROPUNEREA FINANCIARĂ .desemnează nomenclatorul de referinţă aplicabil contractelor de achiziţie publică la nivelul U. 109 . VOCABULARUL COMUN AL ACHIZIŢIILOR PUBLICE (CPV) . negocierea. procedurile de atribuire sunt: licitaţia deschisă. cererea de oferte. PROPUNERE TEHNICĂ .parte a ofertei ce cuprinde informaţiile cu privire la preţ. tarif.parte a ofertei elaborată pe baza cerinţelor din caietul de sarcini sau. 22. SISTEMUL ELECTRONOC DE ACHIZIŢII PUBLICE (SEAP) . 19. după caz. dialogul competitiv. PROCEDURĂ DE ATRIBUIRE . alte condiţii financiare şi comerciale corespunzătoare satisfacerii cerinţelor solicitate prin documentaţia de atribuire.etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractantă şi de către candidaţi/ofertanţi pentru ca acordul părţilor privind angajarea în contractul de achiziţie publică să fie considerat valabil. 21. accesibil prin internet la o adresă dedicată. din documentaţia descriptivă. utilizat în scopul aplicării prin mijloace electronice a procedurilor de atribuire.18.

ce se intenţionează a fi atribuite sau incheiate pe parcursul unui an bugetar. .poate fi modificat dacă respectivele necesităţi nu au fost cuprinse iniţial în program iar introducerea lor este condiţionată de asigurarea surselor de finanţare 110 . elaborarea şi publicarea anunţului de intenţie I.se definitivează . . inclusiv acordurile-cadru. PROGRAMUL ANUAL AL ACHIZIŢIILOR PUBLICE – este documentul în care se regăsesc toate contractele de achiziţie publică.se elaborează într-o primă formă în decursul ultimului trimestru al anului de bază . Funcţia de previziune În domeniul achiziţiilor publice se realizează două mari activităţi: I. elaborarea programului anual de achiziţii publice II.cu luarea în considerare a posibilităţilor de atragere a altor fonduri .în funcţie de fondurile aprobate . de control (monitorizare) – evaluare. Capitolul VIII Managementul achiziţiilor publice Managementul în administraţia publică are următoarele funcţii: .se întocmeşte în fiecare an . . de previziune. de decizie: motivare sau administrare. Programul anual al achiziţiilor publice: . de organizare.după aprobarea bugetului . de coordonare. .

b) Pentru ce avem nevoie? (se justifică necesitatea şi oportunitatea satisfacerii nevoii – scopul pentru care sunt necesare bunurile. datele estimate pentru începerea şi finalizarea procedurii.se aprobă de către conducătorul autorităţii contractante cu avizul prealabil al compartimentului financiar-contabil Modificarea programului anual necesită aceleaşi aprobări! Programul anual al achiziţiilor publice trebuie să cuprindă următoarele informaţii: . . c) Când avem nevoie? (se indică data previzionată pentru dobândirea produselor. . . Estimarea nevoilor şi necesităţilor Responsabil este compartimentul intern de achiziţii publice pe baza referatelor de oportunitate şi necesitate primite de la verigile organizatorice. serviciile sau lucrările). 1. de lucrări şi servicii. . La elaborarea Programului se va ţine cont de: . cod CPV. contractele de achiziţie publică aflate în derulare. e) Care sunt efectele previzionate a se obţine? (dacă este posibil se vor indica beneficiile ce urmează a se obţine). anticipările cu privire la fondurile ce urmează a fi alocate prin bugetul anual. procedura ce urmează a fi aplicată. obiectul contractului sau acordului-cadru. se ierarhizează nevoile în funcţie de prioritate). serviciul sau lucrarea necesară? (se estimează valoarea contractului de achiziţie publică). valoarea estimată făra TVA (lei şi euro). . serviciilor şi lucrărilor). serviciilor sau lucrărilor. d) Cât costă produsul. Referatul de necesitate cuprinde răspunsurile la următoarele întrebări: a) De ce anume avem nevoie? (denumirea produselor. . gradul de prioritate a necesităţilor. . necesităţile obiective de produse. . 111 . . responsabilul achiziţiei publice ce urmează a fi făcută.

. 3. Estimarea valorii contractelor de achiziţie publică Scopul estimării este: .În fundamentarea necesităţilor pot fi utilizate diverse metode: 1. În estimarea valorii contractelor de achiziţie publică se impun a fi respectate : . . durata previzionată a contractului. . Momentul estimării valorii contractelor de achiziţie publică: . .alegerea procedurii de atribuire.înainte de iniţierea procedurii de atribuire a contractului respectiv. Metoda pe şarje. Metoda calculului direct (cu toate variantele). Metoda sortimentului tip. . 2. 2. informaţii obţinute din cercetările de piaţă. Reguli generale: 112 . posibilitatea apariţiei unor costuri accidentale (suplimentare). costuri legate de îndeplinirea contractului. Elementele de care trebuie să ţinem seama: .valoarea estimată să fie valabilă în momentul transmiterii spre publicare a anunţului de participare sau a invitaţiei de participare.reguli generale. posibilitatea optării pentru suplimentarea către nivelul maxim prevăzut al cantităţilor de produse sau servicii. 4.reguli specifice tipurilor de contracte/de achiziţie publică.determinarea resurselor financiare necesare. Metoda pe baza realizărilor . . .

instalării şi punerii în funcţiune. atunci: . Dacă produsele ce urmează a fi achiziţionate necesită şi operaţii de instalare şi punere în funcţiune. atunci valoarea estimată va fi valoarea cea mai mare a contractului. . prin acceptarea ajustării acestuia. atunci valoarea contractului va fi valoarea produselor plus valoarea manoperei. dacă este cazul. 5.dacă durata contractului este stabilită şi este mai mare de 12 luni. 2. se au în vedere modalităţile de dobândire (plata în rate. (în acest caz se face o planificare multianuală şi este necesară obţinerea acordului ordonatorului principal de credite). fără TVA. credit.dacă durata este stabilită şi este mai mică sau egală cu 12 luni. cumpărare în rate. dintre modalităţile de cumpărare. la care se adaugă valoarea reziduală (eventual numărul de luni rămase inmulţit cu valoarea ratei). . etc. 3. se ia în calcul şi valoarea premiilor sau primelor ce se intenţionează a se acorda. În cazul în care s-a stabilit modalitatea de cumpărare. 4. Dacă nu s-a stabilit încă modalitatea de cumpărare. care trebuie reînnoit. respectiv nu s-a facut opţiunea între cumpărare. ratele lunare şi rata reziduală!). se identifică toate costurile aferente pentru obţinerea produselor. valoarea contractului este valoarea ratei lunare multiplicată cu numărul de luni. valoarea contractului va fi valoarea ratei plătibile înmulţită cu numărul de luni (Nu se aplică la cumpărarea prin leasing. exprimate în lei. serviciilor sau lucrărilor necesare. dar mai mică de 48 de luni.dacă durata contractului este mai mare de 48 de luni sau dacă nu se cunoaşte exact durata acestuia dar se estimează la mai mare de 48 de luni. închiriere sau leasing. 3. 2. se însumează toate costurile plătibile pentru îndeplinirea contractului respectiv. 6. caz în care calculul valorii va avea în vedere rata iniţială. se iau în considerare orice eventuale suplimentări faţă de obiectul iniţial. leasing. atunci: 113 .) 4. valoarea contractului va fi rata lunară multiplicată cu 48. se iau în considerare eventualele majorări ale preţului contractului. În cazul în care avem de-a face cu un contract de furnizare repetabil. dacă această posibilitate a fost prevăzută. Reguli specifice Estimarea valorii contractelor de furnizare: 1. 1.

corectată. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să atribuie un contract de servicii pentru care nu se poate anticipa preţul total al prestaţiei. Observaţii: Partajarea contractului pe loturi. .dacă se cunoaşte valoarea unui contract din anul precedent. Estimarea valorii contractului de servicii: 1. În cazul în care se achiziţionează servicii similare defalcate pe tranşe a căror achiziţionare face obiectul unor contracte distincte de servicii. Observaţii: Este interzisă împărţirea contractului pe tranşe. În cazul în care valoarea este mai mare de 100 000 euro. nu urmăreşte atribuirea loturilor prin procedura „cerere de ofertă‖. . 5.dacă se cunoaşte valoarea unui contract din anul precedent.valoarea lotului respectiv este mai mică sau egală cu 100 000 euro . valoarea contractului va fi egală cu valoarea din anul precedent ajustată şi actualizată. 3. urmărindu-se atribuirea prin cerere de ofertă! 114 . 2. ajustată şi actualizată. valoarea contractului va fi valoarea contractelor similare care urmează a fi atribuite în următoarele 12 luni. valoarea contractului va fi valoarea contractelor similare care urmează a fi atribuite în următoarele 12 luni.dacă se cunoaşte valoarea unui contract similar. valoarea contractului va fi suma valorilor tranşelor. În cazul în care durata nu se poate estima sau este mai mare de 48 de luni. dar este posibilă estimarea unui tarif mediu lunar.valoarea cumulată a loturilor pentru care se aplică cererea de oferte nu depăşeşte 20% din valoarea totală a serviciilor care urmează să fie prestate. atunci valoarea estumată este tariful mediu lunar înmulţit cu numărul de luni (dacă durata este stabilită şi nu depăşeşte 48 de luni). prin atribuirea mai multor contracte de furnizare distincte. În cazul în care produsele se achiziţionează pe loturi. atunci se poate aplica procedura „cerere de ofertă‖ numai pentru tranşele care îndeplinesc cumulativ două condiţii: . atunci: .dacă se cunoaşte valoarea unui contract similar. valoarea estimată va fi suma valorii tuturor loturilor. valoare va fi valoarea tarifului mediu lunar inmulţită cu 48 de luni. valoarea contractului va fi egală cu valoarea din anul precedent ajustată şi actualizată . În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să atribuie un contract de servicii care trebuie reinnoit.

În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze servicii de proiectare. echipamente tehnologice sau orice alte amenajări şi dotări necesare execuţiei lucrărilor. Estimarea valorii contractelor de lucrări: 1. În cazul în care lucrarea permite execuţia pe obiective. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze lucrări pentru care urmează să se pună la dispoziţia executantului materiale. utilaje. instalaţii. În cazul în care obiectul contractului de lucrări îl constituie execuţia unui ansamblu de lucrări care presupune. valoarea estimată este dată de suma valorii taxelor. 4. 115 . alte remuneraţii aferente. valoarea contractului va fi suma valorii estimate a echipamentelor. şi furnizarea de echipamente. pentru care autoritatea contractantă îşi propune să atribuie unuia sau mai multor executanţi contracte distincte de lucrări. inginerie şi alte servicii tehnice. valorii estimate a instalaţiilor. 6. atunci valoarea estimată va fi suma valorii obiectivelor. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze servicii de asigurare. atunci valoarea estimată este suma onorariilor şi a altor remuneraţii aferente. atunci valoarea estimată este suma premiilor la care se adaugă valoarea estimată a contractului de servicii care poate fi încheiat. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze servicii bancare sau alte servicii financiare. a utilajelor şi a dotărilor aferente. urbanism. dobânzilor. valoarea estimată este prima de asigurare multiplicată cu numărul de luni. Estimarea valorii în cazul organizării unui concurs de soluţii: În cazul în care concursul de soluţii este organizat ca o procedură independentă. 3. atunci valoarea estimată este egală cu costul lucrării la care se adaugă valoarea facilităţilor puse la dispoziţie de către autoritatea contractantă 2. comisioanelor. după caz. utilaje sau alte dotări aferente. 5. Observaţii: Este interzisă împărţirea valorii contractului pe obiective urmărindu-se atribuirea unui contract prin cerere de ofertă.

. 4. Corespondenţa produselor.se întocmeşte documentaţia de atribuire.se elaborează programul anual al achiziţiilor publice.se precizează în anunţul de atribuire produsele. serviciile şi lucrările care fac obiectul contractelor de achiziţie publică se pun în corespondenţă cu sistemul de grupare şi codificare utilizat în Vocabularul comun al achiziţiilor publice (CPV). fără TVA. a tuturor contractelor de achiziţie publică care se anticipează că vor fi atribuite prin utilizarea sistemului de achiziţie dinamic respectiv. serviciilor şi lucrărilor cu sistemul de grupare şi codificare CVP se asigură atunci când: . . Estimarea valorii în cazul în care se utilizează un sistem de achiziţie dinamic: Valoarea estimată va fi egală cu valoarea maximă estimată. . Punerea în corespondenţă cu CPV (vocabularul comun al achiziţiilor publice) Produsele. pe întraga sa durată. serviciile sau lucrările pentru care s-a încheiat contractul de achiziţie publică.Estimarea valorii în cazul încheierii unui acord-cadru: Valoarea estimată este egală cu valoarea maximă estimată. serviciile sau lucrările ce urmează a fi achiziţionate. având în vedere: 116 . Ierarhizare După realizarea operaţiunii de estimare.se transmit ANRMAP informaţiile necesare monitorizării procesului de achiziţie publică. fără TVA. . compartimentul specializat împreună cu şeful autorităţii şi departamentul financiar-contabil vor stabili gradul de prioritate al necesităţilor. 3.se precizează în anunţul de intenţie şi anunţul sau invitaţia de participare produsele. a tuturor contractelor de achiziţie publică care se anticipează că vor fi atribuite în baza acordului-cadru respectiv.

o variantă adoptată după aprobarea de către ordonatorul principal de credite . (dacă sunt depăşite anumite valori) . o variantă propusă după primirea fondurilor bugetare. negocierea. Anunţul de intenţie se publică: .anticiparea fondurilor bugetare.E.O. ANUNŢUL DE INTENŢIE Este un document care se întocmeşte în mod obligatoriu după primirea şi aprobarea bugetului şi cuprinde. toate contractele estimate a fi atribuite în anul de plan.M. o variantă în ultimul trimestru al anului de bază.în SEAP . Anunţul de intenţie se transmite spre publicare obligatoriu dacă: Publicarea în anunţul de intenţie a unui contract nu creează şi obligaţia atribuirii lui. Regula generală de alegere este: contractele se atribuie prin procedurile de licitaţie deschisă şi licitaţie restrânsă . cererea de oferte. partea a VI-a – Achiziţii publice Structura cadru a unui anunţ de intenţie este: În cazul contractelor de produse: 117 .în Jurnalul Oficial al U. . . Excepţiii de la regulă sunt: dialogul competitiv. şi acesta va fi şi preşedintele comisiei de evaluare. Alegerea procedurii Se face în funcţie de valoarea contractului şi de complexitatea acestuia. variante actualizate. 5. Programul anual al achiziţiilor publice se întocmeşte în mai multe variante: .durata de realizare a contracului . II. pe tipuri de contracte.importanţa contractului pentru atingerea scopului general al autorităţii contractante . . Responsabilul contractului este stabilit de autoritatea contractantă din rândul lucrătorilor de la compartimentul de achiziţii publice. al României.

Organizarea procesuală Documentaţia de atribuire: . . În cazul contractelor de servicii: .date de identificare a autorităţii contractante .aceeaşi structură. compartimentul intern de achiziţii publice trebuie să coordoneze şi să supervizeze activitatea respectivă . cantitatea şi valoarea produselor ce urmează a fi achiziţionate.după caz.se precizează dacă este cazul încheierii unui acord cadru .procedura de atribuire estimată .reprezintă acele documente care conţin cerinţele formale. prin care se asigură: .trebuie să fie clară.alte informaţii necesare. completă şi fără echivoc 118 . tehnice şi financiare.elaborarea de către ofertanţi a unor oferte pertinente . amplasamentul lucrărilor. - FUNCŢIA DE ORGANIZARE Compartimentul intern de achiziţii publice – se constituie la nivelul fiecărei autorităţi contractante şi este în subordinea şefului sau conducătorului autorităţii contractante – are următoarele atribuţii: – trebuie asigurat cu forţă de muncă corespunzătoare – specialişti cu o pregătire specifică domeniului achiziţiilor publice şi de diferite calificări.natura.în cazul în care este elaborată de o firmă de consultanţă. identificarea inclusiv prin CPV .descrierea obiectivă a obiectului contractului . doar că se referă la serviciul respectiv În cazul contractelor de lucrări: .se elaborează de către compartimentul intern de achiziţii publice .datele estimate de începere şi finalizare a procedurii .natura şi dimensiunea lucrărilor iar dacă este cazul împărţirea pe loturi şi caracteristicile esenţiale ale acestora .

cerere de ofertă. Alte informaţii cu privire la impozitare. teste şi metode de testare.Caietul de sarcini reprezintă punctul de pornire al elaborării documentaţiei de atribuire . protecţia muncii. licitaţia restrânsă. cerinţe privind impactul asupra mediului înconjurător . după caz: .Întocmirea se face de către compartimentul intern de achiziţii publice sau de către specialişti (consultanţi) angajaţi special în acest scop. 1. are dreptul de a alege modalitatea de transmitere a documantaţiei de atribuire (cumpărare de către fiecare operator economic de la locul stabilit de A.Se întocmeşte de către A. în general. pentru licitaţia deschisă. Elaborarea caietului de sarcini . . simboluri..C. . terminologie. acele: . .. ambalare. Clauzele contractuale obligatorii 3.C. Fişa de date a achiziţiei 4. Pentru dialogul competitiv şi negociere se întocmeşte documentaţia descriptivă.C.cerinţe.caracteristici tehnice Specificaţiile tehnice definesc. . expedierea electronică). tehnologii şi metode de producţie 119 . siguranţa în exploatare . Structura documentaţiei de atribuire: 1. serviciile sau lucrările.C. etichetare.Cuprinde specificaţiile tehnice cu ajutorul cărora sunt descrise produsele. expedierea de către A.prescripţii. caracteristici referitoare la nivelul calitativ. marcare şi instrucţiuni de folosire a produsului. Caietul de sarcini sau documentaţia descriptivă 2.trebuie să fie finalizată înainte de transmiterea spre publicare a anunţului de participare sau a invitaţiei de participare către operatorii economici. către operatorii economici care au solicitat. Specificaţiile tehnice sunt. Formulare şi modele 5. dimensiuni. A. protecţia mediului. tehnic şi de performanţă .

susţinute prin referirea la standarde. prin referirea la standarde sau omologări tehnice. alte standarde. o omologare tehnică europeană. şi pentru alte caracteristici.verificarea. omologări tehnice.. În cazul contractelor de lucrări. 120 . inspecţia şi condiţiile de recepţie a tehnicilor.verificarea. sau dacă demonstrează că propunerea sa tehnică asigură îndeplinirea performanţelor sau cerinţelor solicitate. ca mijloc de prezumţie a conformităţii cu nivelul de performanţă şi/sau cerinţele funcţionale solicitate  fie combinat. respectiv. standarde naţionale care adoptă standarde europene 2.C. un standard internaţional. standarde internaţionale 4.prescripţii de proiectare şi calcul al costurilor . Obs.C.sisteme de asigurare a calităţii şi condiţii pentru certificarea conformităţii cu standardele relevante. alte referinţe de natură tehnică elaborate de organisme de standardizare europene 5. omologări sau reglementări tehnice naţionale privind utilizarea produselor sau proiectarea. calculul şi execuţia lucrărilor  fie prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale. procedeelor şi metodelor de execuţie . prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale. . omologări tehnice europene 3. la: 1. specificaţii tehnice comune. o specificaţie tehnică comună utilizată în Comunitatea Europeană.orice alte condiţii cu carater tehnic pe care A. care pot include şi caracteristici de mediu  fie prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale. specificaţiile tehnice pot face referire şi la: . Nicio ofertă nu poate fi respinsă pe baza specificaţiilor tehnice. este capabilă să le descrie Specificaţiile tehnice se definesc:  fie prin referire. inspecţia şi condiţiile de recepţie a lucrărilor . deoarece sunt conforme cu: un standard naţional care adoptă un standard european. pentru anumite caracteristici. alte reglementări tehnice elaborate de organisme de standardizare europene. în următoarea ordine. dacă ofertantul demonstrează că propunerea sa tehnică satisface într-o manieră echivalentă cerinţele A. de regulă.

Preţ şi modalităţile de plată . Obligaţiile principale ale părţilor 121 . în urma aplicării unei proceduri de atribuire sau în baza unui acord- cadru. .posibilitatea de a realiza dialogul sau negocierea în runde succesive.C.orice alte informaţii pe baza cărora se va derula dialogul pentru identificarea soluţiilor viabile . Documentaţia descriptivă – ţine locul caietului de sarcini în cazul dialogului competitiv şi al negocierii şi conţine: . fără a aduce atingere clauzelor obligatorii Clauze obligatorii – sunt acele prevederi care se regăsesc obligatoriu în orice contract şi se referă la: . Documentele contractului . încetează.A. Obiectul principal al contractului . cu scopul de a reduce numărul de soluţii discutate sau propuneri de oferte. părţile pot stabili şi alte cauze de încetare a contractului. în cel puţin două exemplare. are obligaţia de a accepta certificatele emise de organisme recunoscute în oricare dintre statele membre ale U. Dacă se solicită îndeplinirea anumitor cerinţe de mediu se pot utiliza specificaţii definite prin etichete ecologice este interzisă utilizarea specificaţiilor tehnice care indică o anumită origine. Durata contractului . Clauzele contractului sunt stabilite în cea mai mare parte de către A.C. producţie. Sancţiuni pentru neexecutarea culpabilă a obligaţiilor . 2. obiectivelor şi constrângerilor A. de drept. sursă.E. la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat . Clauzele contractuale sunt: Clauze de încetare a contractului: . o marcă de fabrică sau de comerţ. etc. Clauzele contractuale obligatorii Contractul de achiziţie publică se încheie în formă scrisă.C.o descriere a necesităţilor.primele care se vor acorda participanţilor la dialog .

imperative Clauzele imperative nu pot fi ajustate iar cele ajustabile pot fi adaptate în funcţie de tipul contractului şi de oferta declarată câştigătoare Obs. asigurări .modul în care se va finaliza procedura . mail . fără a fi afectate prevederile referitoare la preţ.codul CPV .adresa de unde se poate achiziţiona. garanţia de bună execuţie .Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.existenţa loturilor şi modul de abordare . Prin act adiţional la un contract se pot modifica prevederile referitoare la denumirea părţilor. ambalare.. modalitatea de ajustare a preţului . adresa. . timpul de suspendare a executării obligaţiilor.C. inspecţii. tel.soluţionarea litigiilor .acceptarea/neacceptarea de oferte alternative . alte condiţii de executare a contractului Atât cele obligatorii cât şi cele specifice pot fi: .C.date de descriere a obiectului contractului . marcare. recepţie. inclusiv adresa.date de identificare a A. descărca documentaţia de atribuire . 3. transport .ajustabile . fax.activitatea A. Fişa de date a achiziţiei este un formular şi cuprinde informaţii şi instrucţiuni privind: . termene de executare a obligaţiilor părţilor . teste .modul de obţinere de clarificări şi alte informaţii . subcontractanţi . . Clauze contractuale specifice – sunt decise cu acordul părţilor şi pot face referire la: .cantitatea produselor 122 . garanţia de calitate .

termen de valabilitate a ofertei .nu deţin părţi sociale. fişa de date a achiziţiei .informaţii detaliate şi complete privind criteriul de atribuire. Comisia de evaluare Comisia de evaluare se stabileşte de către autoritatea contractantă şi are drept scop principal evaluarea ofertelor şi stabilirea ofertei câştigătoare.C.data limită de depunere şi ce alte formalităţi trebuie îndeplinite în legătură cu participarea la procedura de atribuire . formularul de contract . rudă până la gradul 4 cu persoanele care fac parte din Consiliul de Administraţie. Alte informaţii şi cerinţe impuse de A. .nu sunt soţ. formularul de ofertă .C. privind condiţiile de mediu.procedura aplicată şi dacă aceasta are ca etapă finală licitaţia electronică . ofertanţi. Documentaţia de atribuire trebuie să conţină următoarele formulare: . de protecţie a muncii sau cerinţe de impozitare.informaţii privind modul de elaborare şi prezentare a propunerii tehnice şi financiare . acţiuni din capitalul subscris la unul dintre candidaţi. 4. Modelele au caracter de recomandare şi pot fi adaptate de către A.C.informaţii privind modul de elaborare şi prezentare a ofertei .garanţii . ori personae care fac parte din Consiliul de administraţie al acestora. dacă se solicită .cerinţele minime de calificare şi documentele ce urmează a fi prezentate . formularul de scrisoare de garanţie. . soţie. părţi de interes. . 123 . Comisia de evaluare este formată din specialişti cu abilităţi în problemele de achiziţii publice şi care: . subcontractanţi.persoane care ar avea orice alt interes care i-ar afecta imparţialitatea. formularul privind declaraţii 5. Formulare şi modele Documentaţia de atribuire conţine şi formulare şi modelele stabilite de către A.

Atribuţiile comisiei: . Comisia de evaluare poate să apeleze la experţi din afara acesteia care sunt cooptaţi pe baza unui referat de necessitate şi care în general au următoarele atribuţii: .evaluarea ofertelor pe baza criteriilor stabilite . pentru fiecare ofertă 124 . în mod individual.elaborarea şi justificarea propunerii de anulare a procedurii.deschiderea ofertelor şi a altor documente ce însoţesc ofertele . Modul de lucru al comisiei .fiecare membru fundamentează un punctaj.realizarea dialogului sau a negocierii .verificarea îndeplinirii cerinţelor minime . Membrii comisiei au obligaţia să păstreze confidenţialitatea asupra acţiunilor desfăşurate.verifică şi evaluează propunerile tehnice .selecţia candidaţilor .stabilirea ofertelor neconforme şi a ofertelor admisibile .verificarea detaliilor economice şi tehnice din punct de vedere al respectării cerinţelor prevăzute .verifică propunerile economico-financiare . având un anumit număr de membri şi un preşedinte care este responsabil pentru atribuirea contractului.analizează clauzele de natură juridică.orice decizie a Comisiei de evaluare trebuie să întrunească votul a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi .la întrunirile comisiei au dreptul să participe membri acesteia şi cei cooptaţi . Experţii pot fi contactaţi de la început sau pe parcursul apariţiei anumitor probleme. Comisia de evaluare se nominalizează din compartimentul intern de achiziţii publice. pe baza criteriului stabilit. în acest sens semnând o declaraţie de confidenţialitate şi de evitarea conflictului de interese.

în situaţia în care Comisia de evaluare nu ajunge la un acord. deciziile se adoptă cu majotitate simplă .dacă există divergenţe de păreri între membrii comisiei de evaluare şi decizia nu întruneşte 2/3 din numărul membrilor săi. atunci preşedintele comisiei va solicita reanalizarea punctelor de divergenţă .. care se ataşează la Raportul procedurii de atribuire.membrii comisiei care nu sunt de acord cu decizia adoptată sunt obligaţi să-şi prezinte punctul de vedere în scris. 125 . individuală. elaborând în acest sens o notă justificativă. şi se constată o criză de timp.

Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune 3.1.ro/web/category/legislatie/legislatie-primara/ 4. 391 din 23 mai 2016 http://anap. Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii – Publicată în: Monitorul Oficial nr. din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei. Capitolul IX Legislaţie 9. 392 din 23 mai 2016.ro/ro/web/public/strategia-nationala-in-domeniul- achizitiilor-publice 2. Legislaţia europeană în domeniul achiziţiilor publice http://anap.gov.gov. Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE 2. European și a Cons. 126 . energiei. Legislaţie primară 1.anrmap.gov. Strategia Națională în Domeniul Achizițiilor Publice http://www. 99/2016 privind achizițiile sectoriale – Publicată în: Monitorul Oficial nr. Legislaţia naţională în domeniul achiziţiilor publice a. 98/2016 privind achizițiile publice – Publicată în: Monitorul Oficial nr. transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ 9. Directiva 2014/25/UE a Parl. 390 din 23 mai 2016 http://anap. Legea nr.ro/web/category/legislatie/legislatie-europeana/ directiva/ ?future =false 1.ro/web/category/legislatie/legislatie-primara/ 3.2. Legea nr.

Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului nr. precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor- Publicată în:Monitorul Oficial nr. Legislaţie secundară 1. 99/2016 privind achizițiile sectoriale http://anap.ro/web/category/legislatie/legislatie-secundara/?future=false 2.gov.Hotărârea nr.gov.gov. 901 din 27 octombrie 2015 privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice http://anap.gov.http://anap.ro/web/category/legislatie/legislatie-secundara/?future=false 3.ro/web/category/legislatie/legislatie-primara/ 6. Hotărârea Guvernului nr. 66 din 10 februarie 2016 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului- cadru din Legea nr. 393 din 23 mai 2016 http://anap. Legea nr. 34/2006 http://anap.gov. Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii. 58/2016 din 19 septembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra domeniului achiziţiilor publice http://anap.gov.ro/web/category/legislatie/legislatie-secundara/?future=false 127 .ro/web/category/legislatie/legislatie-primara/ 5.ro/web/category/legislatie/legislatie-primara/ b.

ro/web/category/legislatie/legislatie-secundara/?future=false 5. Legislaţie terţiară 1. 4. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii http://anap. 866/2016 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare aprobate prin HG nr. a).gov.gov.ro/web/category/legislatie/legislatie-tertiara/?future=false 128 . Hotărârea nr. 188 alin. Ordin nr. 2 din 31martie 2016 privind aplicarea prevederilor art. 188 alin.ro/web/category/legislatie/legislatie-tertiara/?future=false 3. (1) lit.gov. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr.ro/web/category/legislatie/legislatie-secundara/?future=false 6. 264/2016 privind stabilirea metodologiei de selecţie pentru evaluarea ex-ante a documentaţiilor de atribuire aferente contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică http://anap.gov. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică. 281/2016 din 22 iunie 2016 privind stabilirea formularelor standard ale Programului anual al achiziţiilor publice şi Programului anual al achiziţiilor sectoriale http://anap.ro/web/category/legislatie/legislatie-secundara/?future=false c. Ordinul nr. 395/2016 http://anap.gov. 98/2016 privind achizițiile publice http://anap. Instrucțiunea nr. (3) lit. Hotărârea Guvernului nr. 394/2016 şi prin HG nr. Hotărârea Guvernului nr. art.gov. (2) lit. 188 alin. a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii http://anap. a) și art.ro/web/category/legislatie/legislatie-tertiara/?future=false 2.

140 din 3 decembrie 2015 pentru aprobarea Regulamentului privind controlul ex-post al modului de atribuire a contractelor de achiziţie publică.ro/web/category/legislatie/legislatie-tertiara/?future=false d. 842/175 al președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice și al președintelui Comisiei Naționale de Prognoză privind aprobarea metodologiei de calcul al ratei de actualizare ce va fi utilizată la atribuirea contractelor de achiziţie publică http://anap.1 din 11. Legislaţie specifică 1.01.ro/web/category/legislatie/legislatie-tertiara/?future=false 5. Ordinul comun cu nr.-842-175-al- pre%C8%99edintelui-Agen%C8%9Biei-Na%C8%9Bionale-pentru- Achizi%C8%9Bii-Publice-%C8%99i-al-pre%C8%99edintelui-Comisiei- Na%C8%9Bionale-de-Prognoz%C4%83-privind-aprobarea-metodologiei-de-calcul- al-ratei-de-actualizare. Ordinul nr. Instrucțiunea nr. 1082/731 al Ministrului Sănătății și al Președintelui ANAP pentru aprobarea modelului de documentaţie de atribuire standard privind achiziţia de produse biocide http://anap.ro/web/category/legislatie/legislatie-tertiara/?future=false 6. 1. 842/175 al președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice și al președintelui Comisiei Naționale de Prognoză privind aprobarea metodologiei de calcul al ratei de actualizare ce va fi utilizată la atribuirea contractelor de achiziţie publică http://anap.pdf 129 . Ordinul nr.ro/web/wp-content/uploads/2016/12/Ordinul-nr.2017 a președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice http://anap. 4.gov.gov.pdf/68fd9043-234c- 459a-974f-7d2f454feae3 2. a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii anrmap.gov.ro/documents/10180/0/Ordin+nr+1140+03-12-2015.gov. Ordin nr.

pdf 130 .ro/documente/ghid-anrmap-draft.gov.ro%2Fweb%2Fpublic%2Flegislat ie%3Fp_p_id%3D101_INSTANCE_D7bDUYWRdxU5%26p_p_lifecycle%3D0%2 6p_p_state%3Dnormal%26p_p_mode%3Dview%26p_p_col_id%3Dcolumn- 1%26p_p_col_count%3D1 4. 3.anrmap. 1 din 2 martie 2016 privind modificarea contractului de achiziţie publică în cursul perioadei sale de valabilitate şi încadrarea acestor modificări ca fiind substanţiale sau nesubstanţiale http://anap. Ordin nr.anrmap.adrmuntenia.ro/ro/legislatie/-/asset_publisher/D7bDUYWRdxU5/ content/ordin-nr-773-din-25-octombrie-2015-privind-unele-masuri-de- eficientizare-a-activitatii-de-evaluare-ex-ante-a-documentatiilor-de- atribuire?redirect=http%3A%2F%2Fwww.ro/web/instructiunea-nr-1-din-2-martie-2016-privind-modificarea- contractului-de-achizitie-publica-in-cursul-perioadei-sale-de-valabilitate-si- incadrarea-acestor-modificari-ca-fiind-substantiale-sau-nesubsta/ 5. 773 din 25 octombrie 2015 privind unele măsuri de eficientizare a activităţii de evaluare ex-ante a documentaţiilor de atribuire http://www.Ghid de bune practici în domeniul achizițiilor publice aferent proiectelor finanțate din instrumente structural http://www. Instrucţiunea nr.

introducerea de mesaje de atentionare care sa vina in sprijinul autoritatilor contractante si operatorilor economici.facilitati ce vor permite introducerea de informatii suplimentare in mod structurat. .informatii actualizate depre autoritati contractante/ operatori economici prin redefinirea profilului acestora (pentru a avea o evidenta a tipurilor de autoritati contractante/operatori economici). eficace si accesibile.posibilitatea publicarii tuturor modificarilor contractului de achizitie publica/ acordului-cadru (pretul final al contractului). in vederea crearii de beneficii pentru cetateni. . SICAP. Dezvoltarea platformei SICAP Pentru dezvoltarea platformei SICAP au fost efectuate analize ale functionalitatilor actualului sistem de achizitii publice si s-a avut in vedere ca acesta platforma SICAP.completarea de formulare inteligente din care se vor putea extrage informatii in vederea intocmirii de rapoarte (spre ex. Capitolul X SICAP platforma de achizitii publice care va inlocui SEAP Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei. . co-finantat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala. siguranta si trasabilitate. Astfel se va asigura cresterea eficientei serviciilor publice prin oferirea serviciilor administrative folosind mijloace electronice moderne. care va inlocui actualul SEAP. prin proiectul “Sistem informatic colaborativ pentru mediu performant de desfasurare al achizitiilor publice- SICAP” – SMIS 48625. dezvolta noua platforma de achizitii publice. bazate pe paradigme de interoperabilitate. persoane juridice si pentru administratia publica. Obiectivul consta in dezvoltarea unui mediu performat de desfasurare a achizitilor publice in linie cu cerintele Uniunii Europene si cu legislatia in vigoare privind achizitiile publice.facilitarea modului de completare a cqmpurilor si sectiunilor din cadrul formularelor de anunturi. . eficiente. declaratia cu participantii la procedura de achizitii ) . sa contina: . 131 .

top autoritati care utilizeaza sistemul electronic de achizitii.C.C. Modul dedicat contractelor de achizitie publica ce va permite. Vor exista o serie de statistici disponibile publicului larg referitoare la situatia achizitiilor din Romania ( pe judete. 1. inca de la inregistrarea in sistem. precum si institutiile cu rol de reglementare. operatori economici. in functie de necesitatile utilizatorilor. astfel incat sa fie usor de utilizat pentru autoritati contractante. cat si pentru operatorii economici.O. etc) 5.S.N. 4. verificare si monitorizare a achizitiilor publice cu care se interconecteaza sistemul 2. utilizqnd filtre de cautare multiple. De asemenea.S. SICAP va avea o interfata intuitiva . atat pentru autoritati contractante. rapoartele generate vor putea fi exportate din SICAP in formate editabile pentru a putea fi prelucrate si interpretate. Au fost initiate discutii si se doreste interconectarea sistemului informatic al C. la nivelul procedurii de achizitie publica . a anunturilor). in timp real. Se introduce serviciul “NOTIFICARI” automate pe tot parcursul desfasurarii procedurilor de achizitie organizate on line – notificari ce vor fi disponibile atat autoritatilor contractante cat si opertorilor economici etc. Modalitatea de cautare. Servicii web extinse pentru interoperabilitate.U.scopul acestei interconectari este acela de a pune la dispozitia ANAP datele ce ii voi fi utile in desfasurarea activitatii de monitorizare si de acces in forma agregata a deciziilor emise de catre C.E.N. gestionarea tuturor tipurilor de contractate si actelor aditionale incheiate in urma procedurilor de achizitie publica derulate prin system 6. 3.Formularele au fost aprobate 132 . cu SICAP. operatori economici si alte institutii) isi pot genera o serie de rapoarte pentru a avea o vizune de ansamblu atat asupra achizitiilor proprii ( autoritati contractante si operatori economici) cat si a tuturor achizitiilor desfasurate intr-un anumit interval de timp ( alte institutii ). Serviciu extins de raportare si statistici prin intermediul caruia toti actorii din procesul de achizitii publice ( autoritati contractante. Rezultatele implementarii platformei SICAP 1. Armonizarea in cadrul SICAP a formularelor standard (anunturile) care se transmit prin mijloace electronice catre JOUE (SEAP/SICAP este punctul unic de trimitere automata la J.

. 5. . a tuturor modificarilor – aprilie 2016. utilizata pentru managementul electronic al fluxurilor de evaluare a documentatiilor de atribuire de catre A. 7.publicarea tuturor contractelor de atribuire pe SICAP – aprilie 2016. Analiza in vederea extinderii in SICAP a facilitatilor necesare derularii prin mijloace electronice – ONLINE – a noilor tipuri de proceduri de atribuire a contractelor de achizitie publica.P. 3. dupa finalizarea contractului.publicarea pe SICAP . Introducerea unui mecanism de verificare a semnaturii electronice la orice tip de document.N. 4. conform Strategiei: . III. Aplicatie imbunatatita componenta a SICAP. Termenele operationalizare SICAP. . Noul sistem va include: – Servicii pentru autoritatile contractante. Consultarea preliminara a pietei – derularea consultarii prin intermediul SICAP si publicarea de catre autoritatea contractanta a documentului rezultat in urma procesului de consultare al pietei.instruirea personalului implicat – martie 2016. In cadrul aplicatiei vor exista versionari pentru fiecare anunt in parte astfel incat sa poate fi evidentiate permanent modificarile efectuate de catre autoritatile contractante la nivelul anunturilor. prin REGULAMENTUL DE PUNERE IN APLICARE (UE) 2015/1986 AL COMISIEI din 11 noiembrie 2015. – Servicii pentru ofertanti. – Servicii pentru institutii cu rol in reglementare si control al procedurilor de achizitii publice. precum ?i arhivarea electronica a dosarului achizitiei publice in cazul procedurilor efectuate prin mijloace electronice. Dosarul achizitiei – trasabilitatea actiunilor este asigurata implicit de SICAP. 2.punerea in functiune a platformei – aprilie 2016. documente atasate procedurilor) vor fi migrate si integrate functional in structura si arhitectura noului sistem. modificari care determina o crestere a pretului cu peste 5% – aprilie 2016.A. 133 . 6. .publicarea pe SICAP a modificarilor la contracte. entitati. Datele din sistemul existent SEAP (proceduri inchise si in desfasurare.

Inscrierea la o procedura defalcata pe loturi trebuie sa necesite in mod suplimentar inscrierea explicita pe lotul sau loturile dorite. realizata prin consumarea unei participari preplatite a respectivului ofertant. defalcate in participari la proceduri si pozitii de catalog in cadrul cumpararilor directe Serviciul de participare la procedurile de achizitie initiate de Autoritatea Contractanta Acest serviciu trebuie sa permita participarea ofertantilor la toate tipurile de proceduri initiate de autoritatile contractante in sistem si realizarea actiunilor specifice fiecarei proceduri. sa raspunda la criteriile de evaluare si la intebarile 134 . cod de identificare fiscala. . reprezerntantul legal. Serviciul profil ofertant Serviciul profil ofertant trebuie sa permita utilizatorilor accesul la urmatoarele categorii de informatii: . banca si contul bancar .un set de documente de referinta . trebuie sa existe minim o adresa de contact.lista utilizatorilor unei entitati si rolurile asociate acestora .lista codurilor CAEN – tipurile de activitati in care este incadrata entitatea . – Alte servicii. in cazul licitatiilor restrinse trebuie sa fie considerata inscriere (si trebuie sa se taxeaza ca atare) depunerea candidaturii la procedura. Orice ofertant trebuie sa se poata inscrie in cadrul unei proceduri online. numar de inrergistrare la registrul comertului.). Orice ofertant trebuie sa se poata retrage si sa se poata reinscrie intr-o procedura. – Servicii pentru operatorii AADR.elementele de identificare ale entitatii: nume.adresele folosite de entitate trebuie sa contina informatiile uzuale pentru o adresa (strada. indiferent ca este vorba de anunt de participare sau invitatie de participare. ofertantii trebuind sa depuna oferte de pret. – Servicii publice cetateni. persoana de contact etc. Inscrierea sau depunerea candidaturii in cadrul procedurii trebuie sa fie un pas necesar dar nu si suficent pentru participarea efectiva la procedura. numar. Inscrierea presupune plata unei taxe. Similar. atita vreme cit nu depaseste data limita a fazei de inscriere. fara ca aceasta sa impuna plata unei taxe suplimentare.o serie de informatii referitoare la participarile preplatite ale ofertantului.

Ofertantii trebuie sa poata defini filtrele pe baza carora se genereaza rapoartele in baza unor reguli avansate deja definite. Accesul la rapoarte trebuie sa fie realizat din cadrul zonei de portal accesebila ofertantilor. Emiterea facturilor electronice trebuie sa se realizeze prin preluarea informatiilor existente in sistem referitoare la datele ofertantilor si tarifele aferente serviciului / ilor pentru care se emite factura. Rapoartele trebuie sa ofere doar informatiile la care ofertantul are acces. Ofertantii trebuie sa aiba acces la lista platilor proprii efectuate prin sistem si la detaliile aferente acestora. In functie de tipul procedurii. Facturile electronice mai vechi de un anumit interval de timp trebuie sa poata fi arhivate. trebuie sa existe un numar minim de participanti care trebuie sa fie declarati admisi pentru ca procedura sa poata continua si sa nu fie anulata administrativ. necesare platii. Plata trebuie sa poata fi efectuata pe baza unei facturi electronice emise de sistem. si sa incarce documentele de calificare necesare. Ofertantii trebuie sa aiba acces la lista facturilor primite si a detaliilor aferente acestora. trebuie sa fie preluate automat din sistem. 135 . Sistem trebuie sa permita ca ofertantul sa fiedeclarat fie admis fie respins. Serviciul avansat de cautare si raportare a informatiilor publice Serviciul avansat de cautare si raportare a informatiilor publice trebuie sa permita ofertantilor posibilitatea de primire a unor rapoarte complexe.autoritatii contractante. Datele din factura electronica emisa. ofertantii trebuie sa efectueze platile catre sistem. Serviciul de plata online Ofertantii trebuie sa poata efectua plati online pentru taxele specificate in lege privind activitatile efectuate in sistem. Orice participant la procedura care nu a fost eliminat automat trebuie sa fie ulterior evaluat din punct de vedere tehnic si financiar. Pe baza facturilor emise de serviciu. Neindeplinirea acestor conditii trebuie sa poata duce la eliminarea automata din procedura a ofertantului. Serviciul de emitere electronica a facturilor Serviciul de emitere electronic a facturilor trebuie sa permita emiterea de facturi electronice direct din sistem.

Serviciul avansat de notificari automate Sistemul trebuie sa dispuna de un serviciu avansat de generare si transmitere de notificari care sa permita informarea ofertantilor cu privire la actiunile / activitatile relevante care urmeaza sa se intample sau care s-au intamplat deja. fara interventia manuala a unui operator. pentru a acoperi cazul in care din diverse motive e-mailul nu ajuns la destinatar. saptamanal. Pentru fiecare raportare trebuie sa se permita alege periodicitatii generarii: zilnic. participare. In sistem trebuie existe doua tipuri de notificari: prin raportari periodice si contextuale. Serviciul Alocare automata a participarilor preplatite pentru plati electronice Sistemul trebuie sa asigure alocarea automata in sistem. notificarea trebuie sa poata sa fie accesata si din sistem. denumirea castigatorului etc). Un exemplu de alerta ar fi anunturi de participare publicate pentru anumite codui CPV in ultima saptamana. data publicarii. Serviciul de informare privind anunturile pe criterii avansate de interes Ofertantii trebuie sa aiba posibilitatea configurarii de alerte prin care sa fie informati cu privire la noutatile din sistem. denumirea contractului. atribuire etc. tipul de contract sau de procedura. Serviciul trebuie sa se integreze cu sistemul de plati on-line sa permita identificarea platilor pentru tipurile de participari preplatite si sa permita plata proportionala cu pretul unei participari. autoritatea contractanta initiatoare. Sabloanele de rapoartari trebuie sa cuprinda: anunturi de intentie. aflate in stransa legatura cu activitatea desfasurata de aceste entitati in sistem. Ca alternativa de backup. Raportarile periodice trebuie sa permita configurarea de alerte pe baza unor sabloane predefinite de raportari si a criteriilor de interes selectate. a participarilor preplatite de catre ofertantii care au efectuat plata online. Criteriile de interes pot fi de exemplu: codurile CPV. Aceste notificari trebuie sa fie generate in mod automat de catre aplicatie si trebuie sa se transmita pe adresa de e-mail a ofertantilor setata in profilul acesteia. Notificarile de confirmare ale actiunilor trebuie sa contina intotdeauna in mesajul lor datele de identificare ale operatiunii (de ex: numarul anuntului. Alerta trebuie sa se poata primi prin e-mail si sa contina un raport cu 136 .

PV receptie finala etc). Un ofertant trebuie sa poata oricand sa se dezaboneze de la primirea acestor alerte. Printre evenimentele generatoare de alerte se numara: suspendarea. Ofertantul trebuie sa poata valida si vizualiza informatii referitoare la etape. Pe baza informatiilor din contract. Ofertantul trebuie sa poata vizualiza in orice moment starea unui contract (in derulare. Notificarile contextule trebuie sa sermita abonarea la un anumit anunt pentru a primi alerte la fiecare modificare importanta care vizeaza respectivul anunt. si sa reprezinte noutatile de la ultima generare a alertei. suspendat. in mentenanta etc). Alertele trebuie sa se primeasca prin e-mail. postarea de clarificari sau erate etc. datele din procedura de achizitie publica derulata prin sistem si informatiilor specifice contractului adaugate de autoritatea contractanta cu care a incheiat contractul si validate de catre ofertant. Ofertantii trebuie sa aiba posibilitatea validarii actelor aditionale aferente contractelor semnate. rezilizat.informatiile solicitate conform criteriilor de interes setate. Trebuie sa permita validareaa tuturor tipurilor de contracte (contract de achizitie. Un ofertant trebuie sa aiba acces doar la contractele incheiate de aceasta in urma derularii procedurilor de achizitie publica derulate prin sistem. termene etc si documente aferente contractului (PV receptie etapa. 137 . incheiate intre acesta si autoritatea contractanta pe toata perioada de derulare a acestuia. anulara sau atribuirea procedurii. sistemul trebuie sa transmita automat notificari partilor contractante (autoritate contractanta si ofertant). in garantie. Serviciul contracte Serviciul contracte trebuie sa permita ofertantilor validarea informatiile referitoare la contractele semnate in urma finalizarii procedurilor de achizitie. Contractele la care ofertantul are acces trebuie sa contina informatii preluate din sistem (datele autoritatii contractante si datele ofertantului). Serviciu extins de raportare si statistici Serviciul extins de raportare si statistici trebuie sa permita ofertantilor sa obtina rapoarte si statistici predefinite prin utilizarea informatiilor nou introduce in sistem. Ofertantul trebuie sa poata vizualiza lista contractelor incheiate. Abonarea trebuie sa se poata face din detaliul anuntului respectiv. acord cadru etc) incheiate in urma procedurilor de achizitie publica derulate prin sistem.

Rapoartele trebuie sa fie disponibile in zona de portal accesibila ofertantilor. Indiferent de metoda de autentificare se va folosi comunicarea pe canale securizate pe baza protocolului SSL. Sistemul trebuie sa permita prin intermediul unui serviciu web exportul unui contract (informatiilor) din sistem. Pentru autentificare bazata pe username si parola nu este nevoie ca utilizatorul sa fie in posesia unui certificat digital pentru a accesa sistemul. username si parola sau certificat digital organizational. acesta neavand nevoie de username si parola. Sistemul trebuie sa permita prin intermediul unui serviciu web exportul facturii electronice generate de sistem si a atributelor aferente acesteia. Autentificarea utilizatorilor in cadrul sistemului trebuie sa poata fi realiza pe baza de certificat digital. 138 . Trasabilitatea actiunilor in cadrul sistemului Actiunile desfasurate de catre un utilizator in cadrul sistemului sunt inregistrate pentru a oferi o imagine clara asupra fluxurilor sistemului. Un ofertant trebuie sa aiba acces doar la informatiile proprii sau la cele publice. Managementul utilizatorilor si accesul la sistem Pentru securizarea sistemului informatic trebuie utilizat un modul de securitate dedicat. Servicii web extinse pentru interoperabilitate Serviciile web trebuie sa asigure interoperabilitatea intre sistem si sistemele informatice ale ofertantilor. Serviciul de informare pentru dispozitive mobile Serviciul de informare pentru dispositive mobile trebuie sa ofere ofertantilor posibilitatea de acces de pe dispositive mobile la principalele functionalitati ale sistemului. Ofertant trebuie sa poata accesa informatiile disponibile prin accesarea de pe dispozitivul mobil a informatiilor proprii. Serviciul trebuie sa permita ofertantilor participarea in cadrul procedurilor de achizitie prin intermediul dispozitivelor mobile. username si parola. Serviciul trebuie sa permita definirea de notificari / instiintari pe baza unor criterii care trebuie sa fie accesibile de pe dispozitivul mobil. In cazul folosirii certificatelor digitale acestea sunt mapate cu un utilizator al sistemului.

Transmiterea de imagini a unor obiecte fizice pe care instructorul doreste sa le utilizeze (documente. Fluxuri de lucru pe terminale mobile Pentru utilizatori cu rol de decizie sistemul trebuie sa permita accesul la fluxurile electronice de documente de pe terminale mobile prin intermediul unei aplicatii dedicate.Sa faca posibila instruirea participantilor atunci cqnd acestia nu se afla in aceeasi incapere cu instructorul.Instruirea participantilor sa fie posibila in mod similar indiferent de locul unde acestia sunt prezenti in sensul ca: .In alte incaperi aflata in alta locatie .Scrierea.Sa permita instruirea participantilor in aceeasi locatie cu instructorul (aceeasi incapere) .O parte in aceeasi incapere cu instructorul.Toti pot interactiona cu instructorul (pe care in vad si il aud) . imagini .In fata computerului personal conectati la internet . .Teste orale 139 . desenarea .Instruirea sa fie condusa de un instructor certificat de autoritatea care pune la dispozitie platforma.‖Tabla clasei‖. in general echipament specific de interventie) . Participantii pot fi: .Sa functioneze pe tehnologie cloud Microsoft Azure . Aceste cursuri sa poata fi parcurse de utilizatori fara a fi necesara prezenta unui instructor. o parte in alte incaperi (fara prezenta fizica a instructorului) .Toti pot interactiona unii cu altii (se pot auzi si vedea ) .Teste in scris . table interactive cu rolul de ‖tabla clasei‖ . Caracteristici tehnice ale platformei de instruire on-line Platforma de instruire va trebui sa aiba urmatoarele capabilitati: .Platforma sa permita examinarea cunostintelor acumulate de participanti prin: . . masti de oxigen.Platforma sa poata permite prin intermediul ‖tablei clasei‖: . obiecte specifice instruirii de urgenta cum ar fi: extinctoare.Partajarea (utilizarea in comun) de filme. animatii.Platforma sa permita autoinstruire prin parcurgerea cursurilor predate anterior.Sa permita instruirea utilizqnd instrumente moderne de predare cum ar fi ecrane touch. o parte in fata computerelor personale. ca instrument de instruire poate fi utilizata in mod comun (toti vad acelasi continut si pot interactiona cu acest continut) .

Cunostinte suplimentare pentru fiecare categorie de utilizatori (daca este cazul). . Astfel instrumentele ce se vor pune la dispozitie trebuie sa fie similare cu cele din lumea reala si nu cu cele specifice IT.Sa aiba o intruziune minima in activitatea de instruire – nu se solicita instructorilor si participantilor sa faca operatiuni tehnice complicate sau care sa interfereze cu activitatea de predare cum ar fi vorbitul la microfon. Instruire In programul de instruire trebuie evidentiate urmatoarele aspecte: .Asigurarea suportului de curs in limba romana pentru utilizatori 140 .Testele efectuate indiferent de locul unde se afla cei testate . . platforma: . Accesarea unei sesiuni deja initiate sa se faca cu un cod PIN care este generat initiatorului cursului si care ulterior va fi furnizat tuturor cursantilor.Perioada fiecarei faze de instruire (numarul de zile). creta.Sa poata fi operata cunoscand notiuni cum ar fi tabla.Participantii la curs sa poata intra intr-o sesiune de training oricand.Cunostinte suplimentare pentru fiecare faza de instruire.Cunostinte minime pentru fiecare faza de instruire. comutare de sunet . . In acest sens.Categoria de utilizatori din cadrul fiecarei faze de instruire. avand instantaneu acces la cursul deja predat pana la momentul accesarii lui de catre participant. .Platforma sa fie usor de utilizat si sa necesite o curba de invatare foarte mica. . . (daca este cazul) .Platforma sa poata genera salvari ale cursurilor atat in format PDF cat si intr-un format propriu care sa poata fi apoi revizuit de cursanti ca un film. burete virtuale care sa se utilizeze similar ca cele din lumea reala . comutare de imagini.

Partea I. 394 din 2016 Norme metodologice la Legea Nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. Nr. a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii.Strategia naţională în domeniul achiziţiilor publice .Monitorul Oficial al României.Monitorul Oficial al României. 290 din data de 23 mai 2016 4. 422 din 6 iunie 2016 8. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale . 901/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice . Partea I. Nr. Nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică. 290 din data 23 mai 2016 5. 98/2016 privind achiziţiile publice - Monitorul Oficial al României. Nr. 9. 392 din 23 mai 2016. Nr. Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. H G nr. 98/2016 privind achiziţiile publice .Monitorul Oficial al României. Partea I. 881 din data de 25 noiembrie 2015 3. 98/2016 privind achiziţiile publice . 99 din 2016 - Monitorul Oficial al României.Legea nr. Legea nr. Legea nr.Monitorul Oficial al României. Partea I. precum şi pentru 141 . 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii . 881 din data de 25 noiembrie 2015 2. Hotărârea de Guvern nr. 423 din 6 iunie 2016 6.Monitorul Oficial al României. Partea I.. Surse bibliografice 1. Nr. Partea I.Monitorul Oficial al României. nr. 391 din 23 mai 2016 7. Partea I. Hotărârea nr. nr.Legea nr.

Partea I. Partea I. Nr. 98/2016 privind achiziţiile publice. 323 din data de 27 aprilie 2016 142 . precum şi pentru stabilirea modului de interacţiune cu autorităţile/entităţile contractante verificate – Monitorul Oficial al României. respectiv contractelor/acordurilor-cadru sectoriale care intră sub incidenţa art. 264/2016 al Preşedintelui ANAP.organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor – Monitorul Oficial al României. Legea nr. Ordinul nr. Partea I. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. Partea I. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale. (2) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 432 din data de 9 iunie 2016 11. Decizie 236 din 2015 privind infiinţarea Comitetului Interministerial pentru Achiziţii Publice . Nr. privind stabilirea metodologiei de selecţie pentru evaluarea ex-ante a documentaţiilor de atribuire aferente contractelor/ acordurilor-cadru de achiziţie publică care intră sub incidenţa art.Monitorul Oficial al României. Nr. 23 alin. 69 din 2016 privind achiziţiile publice verzi . 778 din data de 19 octombrie 2015 12.Monitorul Oficial al României. 393 din 23 mai 2016 10. (2) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 25 alin.

.II Ofertele/proiectele sau solicitarile/cererile de participare sau candidaturile trebuie transmise la: □ Punctul (punctele) de contact mentionat(e) anterior □ Altele: completati anexa A. Obligația de a prelungi termenul –limită de depunere a ofertelor derivă din modificări care conduc la ajustări/completări ale specificațiilor tehnice care presupun timp suplimentar pentru reacția potențialilor ofertanți.III Numar zile pana la care se pot solicita clarificari inainte de data limita de depunere a ofertelor/candidaturilor Zile : □□ (inainte de data limita de depunere a ofertelor/candidaturilor) În cazul în care din orice motiv. ADRESA SI PUNCT(E) DE CONTACT Denumire oficiala: Adresa: Localitate: Cod postal: Tara: Punct(e) de contact: Telefon: In atentia . E-mail: Fax: Adresa/ele de internet (daca este cazul): Adresa sediului principal al autoritatii contractante (URL): Adresa profilului cumparatorului (URL): www. ! Autoritatea contractantă are obligația să revizuiască DUAE aferent procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru în cauză.urgență înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor..ro Alte informatii pot fi obtinute la: □ Punctul (punctele) de contact mentionat(e) anterior □ Altele: completati anexa A.e-licitatie. Anexe FISA DE DATE A ACHIZITIEI – versiunea DECEMBRIE 2016 SECTIUNEA I: AUTORITATEA CONTRACTANTA I.I Caietul de sarcini. sau în cazul în care documentele achiziției se modifică semnificativ. în situația în care criteriile de calificare și selecție sunt modificate în sensul micșorării nivelurilor acestora sau eliminării lor.. 143 .. informațiile suplimentare sau răspunsul autorității contractante la solicitarea de clarificări nu sunt transmise în termenul legal (6 zile / 4 zile .. aceasta va prelungi perioada stabilită inițial pentru depunerea ofertelor/solicitărilor de participare. documentatia specifica (pentru concesiuni) si/sau documentele suplimentare (inclusiv documentele pentru dialogul competitiv si sistemul de achizitie dinamic) pot fi obtinute la: □ Punctul (punctele) de contact mentionat(e) anterior □ Altele: completati anexa A.1) DENUMIRE..

în cazul 144 . fapt ce afectează nivelul de competiție sau schimbă piața de profil la care se adresează. Hotel Loutraki și punctele 23-26 ale cauzei C-331/92 Gestión Hotelera Internacional). bunuri sau servicii trebuie să fie determinate pe baza scopului principal al contractului. sau favorizarea unor anumiți operatori economici. care combină lucrări. Problema principală privește contractele mixte de lucrări și servicii. de livrare a produselor sau de prestare a serviciilor Tipul contractului trebuie sa fie în concordanță cu codul /codurile CPV ales(e).1) DESCRIERE II. relevant în acest sens fiind codul CPV principal (cel care se preia și la nivelul anunțului de participare/simplificat) și care trebuie pus în corelație cu obiectivul (rezultatul) urmărit prin implementarea respectivului contract. principiul este acela că pragurile relevante pentru respectivele lucrări. Nu este admisă prelungirea termenului-limită de depunere a ofertelor în cazul în care modificările propuse de autoritatea contractantă sunt substanțiale în sensul în care acestea determină luarea măsurii de anulare a procedurii de atribuire deoarece : a) afectează atât de mult elementele ce descriu contextul achiziției publice încât au ca efect schimbarea inidicatorilor principali ce caracterizează rezultatul contractului ce urmează a fi atribuit. în sensul extinderii nivelului acestora sau introducerii unora noi.1.1.2) TIPUL AUTORITATII CONTRACTANTE SI ACTIVITATEA PRINCIPALA (ACTIVITATILE PRINCIPALE) □ Minister sau orice alta autoritate nationala sau federala. cultura si religie □ Altele (precizati): ————————— □ Educatie □ Altele (precizati): ————— Autoritatea contractanta actioneaza in numele altor autoritati contractante da □ nu □ SECTIUNEA II: OBIECTUL CONTRACTULUI II. I. În ceea ce privește contractele mixte. ci obiectul contractului (a se vedea punctul 48 al cauzei C-145/08. bunuri și/sau servicii într-un singur contract. întrucât nu valoarea fiecărui aspect al contractului este cea care definește scopul principal al contractului. fapt ce determină restrângerea competiției. inclusiv □ Servicii publice generale subdiviziunile regionale sau locale ale acestora □ Aparare □ Agentie/birou national sau federal □ Ordine si siguranta publica □ Colectivitate teritoriala □ Mediu □ Agentie/birou regional sau local □ Afaceri economice si financiare □ Organism de drept public □ Sanatate □ Institutie/agentie europeana sau organizatie europeana □ Constructii si amenajari teritoriale □ Protectie sociala □ Recreere.2) Tipul contractului si locul de executare a lucrarilor. b) conduc la modificări substanțiale a criteriilor de calificare și selecție.1) Denumirea data contractului/concursului/proiectului de autoritatea contractanta/entitatea contractanta ______________________ II.

contractul este definit ca fiind contract de furnizare.............. Exemple: 1) Contractul ce are ca obiect închiriere de mașini este contract de furnizare. spre exemplu de marcaje rutiere. dacă obiectul contractului înglobează atât lucrări cat si produse/servicii...... respectiv .. Așa NU: 1) Tipul contractului este bifat ca fiind de servicii însă codul/codurile CPV este/sunt aferent(e)unui/unor produs(e) Exemplu: obiectul contractului este de servicii de aplicare de software cod CPV 72263000-6 iar codul CPV este pachete software IT cod CPV 48517000-5...... 2) Contractul ce are ca obiect închiriere mașini cu șofer este contract de prestări servicii...... . prin orice □ Inchiriere □ mijloace. 145 ... 3) Reparația/modernizarea unui ascensor = serviciu / înlocuirea unui ascensor = furnizare + lucrări de montaj 4) Reparația/modernizarea unei centrale termice = serviciu / înlocuirea unei centrale termice = furnizare + lucrări de montaj a) Lucrari □ B) Produse □ c) Servicii □ Executare □ Cumparare □ Categoria serviciilor Proiectare si executare □ Leasing □ Executarea. ! Daca obiectul principal al contractului este furnizarea unui produs care presupune operațiuni/lucrări de instalare a acestuia.. iar codul CPV este de produse.. Exemplu: tipul contractului este de lucrări.... Notă: Contractul prin care AC urmărește întreținerea curentă-reparația de echipamente IT/utilaje/autovehicule/ nu este calificat drept un contract de furnizare pentru faptul că valoarea pieselor/subsansamblelor înlocuite depășește valoarea manoperei (prestației) ci un contract de servicii.... ....contractelor de lucrări/servicii acesta/acestea va/vor corespunde cu obiectul/activitatea principal(ă) ce descrie scopul urmărit....marcaje rutiere...... Inchiriere cu optiune de □ conform cerintelor cumparare specificate de autoritatea O combinatie intre acestea □ contractanta Locul principal de executare Locul principal de livrare Locul principal de prestare .. ! Pentru stabilirea tipului de contract. În cazul contractelor de furnizare se va avea în vedere categoria de produse ce face obiectul contractului și a cărei influență valorică este determinantă........ indiferent de valoarea lucrărilor de instalare........ 2) Obiectul contractului presupune execuția de lucrări iar codul CPV ales este de furnizare. a unei lucrari. obiectul principal al contractului va determina tipul de contract.....

3. nici pentru acordul- cadru ! Cantitățile minime/maxime ale contractului subsecvent NU pot fi aceleași cu cele ale acordului-cadru. ! Dacă autoritatea contractantă dorește să limiteze 146 . dupa caz. Modul de definire a cantităților trebuie să permită ofertarea prin raportare la prețurile unitare! ! Nu este admisă menționarea unei cantități minime „0” nici pentru contractul subsecvent. Acord-cadru cu mai multi operatori economici □ Acord-cadru cu un singur operator economic □ Numarul □□□ sau.1. numarul maxim □□□ de participanti la acordul-cadru preconizat ! Alegerea încheierii unui acord. Autoritatea contractantă nu poate alege încheierea unui acord-cadru pentru lucrările noi de investiții fără caracter de repetabilitate sau pentru serviciile de proiectare ce nu sunt aferente unor lucrări cu caracter de repetabilitate.estimări ale cantităților minime și maxime ale acordului-cadru.estimări ale cantităților minime și maxime ale unui singur contract subsecvent. . cantitatea maximă a acordului-cadru 10 buc. Încheierea unui acord – cadru pentru execuția de lucrări noi de investiții creează premisele unei utilizări abuzive a acestei metode speciale de atribuire ținând cont de obligațiile autorității contractante care decurg din încheierea acestuia.3) Procedura implica Un contract de achizitii publice □ Punerea in aplicare a unui sistem de achizitie dinamic (SAD) □ Incheierea unui acord-cadru □ Autoritatea contractantă nu poate alege încheierea unui acord-cadru decât prin aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de lege (achiziția directă nu este procedură !) II.Cod NUTS □□□□□□ Cod NUTS □□□□□□ Cod NUTS □□□□□□ II.1.cadru cu un singur /cu mai mulți operator(i) economic(i) se argumentează în cadrul strategiei de contractare ! Dacă autoritatea contractantă dorește să încheie acordul-cadru cu toți operatorii economici participanți care depun oferte admisibile. scop) unele față de celelalte iar obiectul achiziției să aibă au un caracter de repetabilitate.4) Informatii privind acordul-cadru (dupa caz) ! În cazul acordului-cadru activitățile să nu fie de natură a permite atribuirea de contracte subsecvente diferite (ca tip. În cazul încheierii unui acord-cadru se vor trece în mod obligatoriu în fișa de date: . cantitatea minimă a acordului cadru 10 buc. mențiuni potrivit cărora cantitatea minimă este egală cu cantitatea maximă – ex. va menționa această informație în secțiunea VI. ! Nu se admit atât pentru acordul-cadru cât și pentru contractul subsecvent.

... . va bifa „număr maxim de participanți la acordul-cadru preconizat” și va menționa la nivelul secțiunii VI. stabilită prin legislație).98/2016 ( indiferent de faptul că eventuala prelungire determină sau nu o modificare valorică). numai in cifre): Valoarea estimata fara TVA: _________________ Moneda: ________ sau intervalul: intre _____________ si _______________ Moneda: ________ Frecventa si valoarea contractelor care urmeaza sa fie atribuite (daca se cunosc): __________ ! In ceea ce privește frecvența contractelor subsecvente ce urmează sa fie atribuite nu se acceptă simpla mențiune potrivit căreia contractele subsecvente se atribuie în funcție de fondurile bugetare alocate sau funcție de necesitățile autorității contractante. Posibilitatea de a relua competitia cu semnatarii acordului cadru da □ nu □ Daca DA. realizarea activităților / scopului acordului-cadru presupun efectuarea în prealabil a unor investiții necesare demarării/derulării contractului.numărul de operatori economici cu care va încheia acordul-cadru. Estimarea valorii totale a achizitiilor pentru intreaga durata a acordului-cadru (dupa caz. ceea ce poate determina depășirea unei perioade maxime de 4 ani. ! Nu este permisă prelungirea acordului-cadru sau a sistemului dinamic de achiziții peste durata stabilită inițial în documentația de atribuire aceasta fiind considerată drept o modificare substanțială încadrată la art.... precizări legate de departajarea acestora....3... În consecință..221 alin... în funcție de datele istorice aflate în posesia autorității contractante cu privire la frecvența apariției 147 ......... Reluarea competitiei se va face in SEAP: da □ nu □ __________________________________________ (în această secțiune se fac precizări suplimentare referitoare la modul de desfășurare a reluării competiței între semnatarii unui acord-cadru) Durata acordului-cadru: Durata in ani: □□ sau in luni: □□□ Justificarea unui acord-cadru a carui durata depaseste patru: Dacă durata acordului-cadru depășește 4 ani: O durată a acordului – cadru mai mare de 4 ani se argumentează la nivelul strategiei de contractare (spre exemplu. durata acordului-cadru urmând să asigure contractantului realizarea unui minimum de profit... (7) din Legea nr.

AC poate acționa din două sensuri: 148 .□□-□ Obiect(e) suplimentar(e) □□. pe baze cantitative. funcție de loturile atribuite. Decizia de a nu lotiza trebuie să aibă în vedere cel puțin: .7) Contractul intra sub incidenta acordului privind contractele de achizitii publice (GPA) da □ nu □ II.□□. AC va stabili obiectul fiecărui lot.□□.□□.1.□□-□ □□. gradul de interdependență între obiectele loturilor .□□. realizarea pe loturi face executarea contractului dificilă din punct de vedere tehnic și/sau sau costisitoare în raport de avantajele potențiale ale lotizării .8) Impartire in loturi (pentru precizari privind loturile utilizati da □ nu □ Dacă NU. prin raportare la o necesitate obiectivă.1. în raport cu lotizarea lucrărilor.necesității ce face obiectul acordului-cadru. să fie de natură a afecta gestionarea respectivelor contracte de către autoritatea contractantă. AC are obligația de a motiva neîmpărțirea pe loturi.6) Clasificare CPV (vocabularul comun privind achizitiile) Codul CPV atașat va caracteriza obiectul principal / scopul principal al contractului Vocabular principal Obiect principal □□.□□.□□-□ □□.1. se va aduce la cunoștința potențialilor ofertanți frecvența cu care respectiva autoritate se poate adresa semnatarului/semnatarilor acordului-cadru pe parcursul duratei acestuia. Motivațiile aferente deciziei de a nu împărți pe loturi se vor regăsi în strategia de contractare.□□. activitatea de coordonare a contractanților.□□. pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului.□□-□ □□.□□. urmărindu-se ca decizia privind atribuirea unui singur contract să nu conducă la restrângerea concurenței.1.5) Descrierea succinta a contractului sau a achizitiei/achizitiilor II.□□. II.□□-□ II. sau pe baze calitative. adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacității întreprinderilor mici şi mijlocii. inclusiv în ceea ce privește capacitatea de a gestiona eficient procesul de atribuire a contractelor.□□. în conformitate cu diferitele meserii şi specializări implicate. În cazul unor obiective de investiții.

altul de servicii/lucrări) □ un singur lot □ unul sau mai multe loturi □ toate loturile În cadrul unei proceduri organizate pe loturi pentru care au fost ! Dacă procedura presupune împărțirea pe mai stabilite aceleași categorii de criterii multe loturi. scopul urmărit prin implementarea contractului/contractelor ce urmează să fie atribuit (e). În cazul contractelor de servicii având ca obiect realizarea de studii de fezabilitate. În cadrul procedurii de atribuire loturile stabilite nu trebuie să determine încheierea de contracte diferite ca tip (un contract de furnizare. în raport cu lotizarea serviciilor. lotizarea se va realiza distinct pentru fiecare din categoriile de obiective. etc.. respectiv ”infrastructura rutieră” și ”construcții civile” (pe fiecare din sectoarele în care se încadrează obiectul contractelor . caz în care lotizarea se va realiza distinct pentru fiecare din categoriile de construcții. gradul de repetabilitate al lucrărilor (determinat de misiunea AC legată de buna funcţionare a construcțiilor care trebuie să corespundă cerinţelor de calitate și performanță impuse prin legi specifice) sau după caz. . funcție de destinația acestora. funcționalitatea/complexitatea obiectului fiecărui lot – de exemplu un lot pentru reabilitarea unei școli. alt lot pentru reabilitarea unei clădiri administrative cu 5 etaje. dar și pentru un complex sportiv. Exemplu 1 : autoritatea contractantă intenționează să atribuie într-un an bugetar contracte de servicii de elaborare DALI pentru reabilitarea/modernizarea de drumuri / străzi urbane dar și pentru consolidarea unor unități de învătământ. în cazul construcțiilor/reabilitărilor de drumuri/clădiri civile/rețele de canalizare/rețele de apă. sectorul în care se încadrează obiectul contractului în cauză (infrastructură rutieră/construcții civile/edilitare). autoritatea posibilitatea depunerii de oferte pe „unul sau contractantă poate atașa un singur 149 . cum ar fi de exemplu: un lot pentru lucrările de structură. arhitectură și finisaje interioare. separat. în loc să se atribuie un singur contract. Exemplu 2 : autoritatea contractantă intenționează să atribuie într-un an bugetar contracte de servicii de elaborare DALI pentru reabilitarea de blocuri de locuințe P + 8 etaje. unicitatea funcției îndeplinite de obiectivul de investiții (determinat de utilitatea. RECOMANDĂM a se bifa de calificare și selecție. utilizându-se în acest sens criterii cum ar fi: amplasamentul în care se află localizate (regiunea/sectorul/zona dintr-o localitate) – aplicabil de exemplu. sau prestarea activităților de supervizare/dirigenție de șantier. AC poate acționa luând în considerare factori. Stabilind obiectul fiecărui lot în funcție de specializările/meseriile implicate în realizarea unei clădiri pentru care alimentarea cu energie electrică are la bază utilizarea unor metode de producere a energiilor neconvenționale. Stabilind dimensiunea obiectului fiecărui lot în așa fel încât să faciliteze accesul IMM-urilor. caz în care. iar alt lot pentru instalațiile electrice și soluția de producere a energiilor neconvenționale. pentru cele de ”lucrări de construcții altele decât cele de clădiri” – celălalt lot (exemplificare factori 2 + 3). adresabilitatea. respectiv prin lotizarea serviciilor de realizare DALI pentru ”construcții de clădiri de toate tipurile și construcții civile” – un lot și. etc. .exemplificare factori 1 și 2). cum ar fi: .

iar SF. Stabilirea unor loturi sub denumirea mai multe loturi. ofertele în cauză globală a achiziției – ”Serviciu integrat”. toate aceste premise conducând la un risc crescut în implementare în cazul în care s-ar permite unui 150 . al 4-lea lot – servicii sanatate și faptul că criteriile de calificare medicina muncii cu obligarea ofertanților să privind resursele tehnice și/sau depună oferte pe toate loturile deoarece profesionale se cumulează prin obiectele acestora se adresează unor piețe raportare la grupuri de loturi (spre diferite de operatori economici. AC va preciza în îndeplinește criteriile în cauză documentele achiziției care sunt criteriile cumulate. obiectul fiecărui lot ridicându-se. toate ofertele în unor motivații legate de specificul obiectului cauză vor fi considerate contractului. exemplu. ”toate loturile” În cazul în care criteriile de calificare și selecție sunt diferite de la un lot la Exemple de așa NU: altul. a stabilit clădire civilă. ca valoare estimată și complexitate. se va completa un DUAE pentru fiecare lot (sau grup de loturi cu 1. Achiziția în cadrul aceleiași proceduri aceleași cerințe). al 2-lea lot – service sensul prevederilor art. piața de profil fiind una foarte specializată – cu puțini operatori economici. cum ar fi. se va urmări existența acelorași resurse. de exemplu. ofertantul depune oferte pentru 2. vor fi considerate inacceptabile. având următoarele obiecte: 1 lot .180 alin. a serviciilor de proiectare lot 1 – elaborare SF și lot 2. Dacă autoritatea contractantă. (3) auto. al 3-lea lot proiectare modernizare din Legea nr.elaborare PT. inacceptabile. respectiv câte o macara/ obiective care vor fi utilizate pentru alegerea loturilor ce vor fi atribuite unui ofertant care se manager de contract / laborator află pe primul loc la mai multe loturi decât privind efectuarea probelor / etc. participarea unui ofertant în cazul unei proceduri de □ Numărul maxim de loturi care poate fi atribuire desfășurate pe 3 loturi atribuit unui singur ofertant: [ ] pentru realizarea unor drumuri În situația în care o asemenea decizie este este posibilă în condițiile în care justificată de context. cazul în care se diferite pentru fiecare lot în parte). limitează atribuirea la un număr de 3 loturi/ iar ofertantul depune oferte la ofertant din totalul de 5 ce fac obiectul respectivele loturi cu invocarea procedurii de atribuire. o achiziție strategică lotizată pe regiuni. la niveluri apropiate de cifra de afaceri anuală a respectivilor operatori economici. precum și al pieței de profil a operatorilor economici potențiali ofertanți.mai multe loturi” și nu pe „un singur lot” sau DUAE.98/2016. în mentenanta servere. - numărul stabilit (spre exemplu. cu depunerea ofertei pe Note: un singur lot prin invocarea motivului  Dacă autoritatea contractantă a referitor la obligația legală de aprobare stabilit că este permisă depunerea inițială a devizului general stabilit la nivelul ofertei doar pe un singur lot.

acestea sunt: . Dacă pe un lot oferta depusă este singura admisibilă. însă numărul maxim de loturi pe care le poate câștiga un ofertant este de 3. respectiv cele pentru care diferența dintre valoarea estimată și prețul ofertei admisibile este cea mai mare (atunci când se obține economia cea mai mare). acesta va fi unul din loturile care îi vor fi atribuite ofertantului în cauză. Pentru loturile la care este depusă o singura oferta admisbilă. se vor alege cele 3 loturi care pot fi atribuite unui singur ofertant (respectiv loturile pe care va fi clasat pe primul loc). dar pentru care nu este singur ofertant. .1 pentru următoarele loturi la care este clasat pe primul loc. autoritatea contractantă stabilește prin documentația de atribuire că ofertele pot fi depuse pentru unul sau mai multe loturi. În ceea ce privește criteriile care vor sta la baza deciziei cu privire la cele trei loturi care pot fi atribuite unui ofertant clasat pe primul loc (în clasamentul intermediar al ofertelor admisibile rezultat pe fiecare lot după aplicarea criteriului de atribuire). numărul de 3 loturi care îi pot fi atribuite ofertantului se va stabili prin raportare la valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit. În funcție de diferența cea mai mare dintre prețul ofertei clasate pe locul al 2-lea șți pretul ofertei clasate pe locul întâi.ofertant să câștige toate loturile). Criteriile obiective care pot fi utilizate pentru alegerea loturilor ce vor fi atribuite unui ofertant care se află pe primul loc la mai multe loturi decât numărul stabilit. DA autoritatea contractantă va 151 . urmând a fi aplicată regula de la pct. . vor fi de regulă cele care urmăresc aducerea unor avantaje/economii autorității contractante Exemplu: ”Pentru o procedură de atribuire împărțită în 10 loturi. □ Autoritatea contractantă își rezervă dreptul de a atribui contracte prin combinarea  următoarelor loturi sau grupe de loturi: Dacă.

litera b).2.(8) din Legea nr. 221. indica în anunțul de participare loturile sau grupurile de loturi care pot fi reunite II.c. AC va asigura corespondența între valoarea înscrisă la nivelul strategiei de contractare și cea menționată la nivelul documentației de atribuire Valoarea estimată a contractului de lucrări/servicii aferente realizării investiţiilor publice şi/sau a lucrărilor de intervenţie asupra acestora. dupa caz. Sumele reprezentând „cheltuieli diverse și neprevăzute” nu se includ în calculul valorii estimate și. coroborat cu Anexa nr.  În calculul valorii estimate nu poate fi inclusă o majorare de 50% a valorii conform art. Note: Din analiza prevederilor Capitolul nr. iar valoarea maximă reprezintă valoarea estimată globală ce cuprinde și valoarea suplimentărilor.165 din HG nr. se observă că această noțiune („cheltuieli diverse și neprevăzute”) se referă la o categorie de cheltuieli pe proiect.2) CANTITATEA SAU DOMENIULCONTRACTULUI II. asistență tehnică și supervizare care se referă la diverse servicii aferente implementării proiectului de realizare a unui obiectiv de investiții. NU cuprinde :  Suma aferentă cheltuielilor diverse și neprevăzute precizată în bugetul proiectului (devizul general). și nu pe obiect de contract.395/2016) sau valoarea estimată a contractului ce face obiectul procedurii competitive (pentru situația suplimentării realizate conform art.5 „Alte Cheltuieli” din Anexa nr. Dacă analizăm structura devizului general alături de capitolul „alte cheltuieli”. AC va preciza faptul că valoarea estimată minimă a intervalului reprezintă valoarea estimată până la 31 decembrie a. valoarea estimata fara TVA (numai in cifre): __________________ Moneda: __________ sau intervalul: intre _______________ si _______________ Moneda: __________ AC va exprima valoarea estimată prin interval în situația în care optează pentru aplicarea opțiunilor de suplimentare a contractului potrivit informațiilor înscrise la II.2.1) Cantitatea totala sau domeniul (inclusiv. litera c) din Legea 98/2016.98/2016) – valori în funcție de care se vor elabora și evalua ofertele.5 „Devizul General privind cheltuielile necesare……. toate loturile si toate optiunile) __________________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ Dupa caz. din același act normativ. (pentru situația prevăzută la art.104 alin.2.4 din HG nr. implicit.1. întrucât acestea se adresează modificărilor contractuale ce pot fi efectuate în timpul derulării perioadei de execuție a unui contract de achiziție publică/acord-cadru. (1). nu se 152 .9) Vor fi acceptate variante (oferte alternative) da □ nu □ II.. 28/2008. există cuprinse și cheltuieli pentru organizare procedură. alin.”.

. respectiv 15% din valoarea contractului în cazul celor de lucrări.98/2016. dar este o practică ce trebuie limitată deoarece are ca efect împiedicarea concurenței. având în vedere legislația din România (Legea 500/2002) care prevede anualitatea bugetului. valoarea se va completa in mod obligatoriu numai ca interval valoric Daca da.2. calendarul prevăzut al contractelor ulterioare: in luni: □□ sau in zile: □□□□ (de la data atribuirii contractului) II. (în cazul contractelor de produse sau de servicii care pot fi prelungite.98/2016. II. fapt susceptibil a conduce la corecții financiare pe proiectele finanțate din fonduri europene. modificări sub plafonul de 10% din valoarea contractului în cazul celor de servicii. Prin urmare. deoarece se va consuma mai întâi cuantumul sumele incluse în contracte sub această titulatură („cheltuielilor diverse si neprevăzute”) și. precum și dacă sunt menționate celelalte condiții prevăzute de respectivele prevederi legale. calendarul prevazut de aplicare a respectivelor optiuni: in luni: □□ sau in zile: □□□□ (de la data atribuirii contractului) Numarul de prelungiri posibile (dupa caz): □□□ sau interval: intre □□□ si □□□ Daca se cunoaste.2) Optiuni (dupa caz) da □ nu □ Daca da. în conformitate cu art. sau achiziția unor cantități suplimentare. AC va preciza prevederea legală în raport de care se aplică aceste opțiuni.104 alin.3) DURATA CONTRACTULUI SAU TERMENUL PENTRU FINALIZARE Durata in luni: □□ sau in zile: □□□□ (de la data atribuirii contractului/emiterii ordinelor de incepere a serviciilor sau lucrarilor) Atenție! Încheierea unui contract de achiziție publică pe o perioadă nedeterminată nu este interzisă de lege.8 din Legea nr. descrierea acestor optiuni: În cazul în care există opțiuni de suplimentare (constând în repetarea lucrărilor/serviciilor ce fac obiectul caietului de sarcini.vor cuprinde la nivelul ofertei depuse.221 din Legea nr. printr-o eventuală introducere a „cheltuielilor diverse si neprevăzute” în valoarea estimată. luând în considerare faptul că. deoarece acestea sunt cheltuieli incidente proiectului și nu valorii estimate unui contract de lucrări/servicii atribuit printr-o procedură de atribuire prevăzută de legislația în domeniul achizițiilor. se poate ajunge la situația dublării sumelor cheltuite. Această abordare vine ca urmare a prevederilor referitoare la modificările contractuale din cadrul noii legislații în domeniul achizițiilor. dar sub plafoanele de publicare a anunțului de participare în JOUE) care se aplică la valoarea contractului (valoare care conține deja cheltuielile diverse si neprevăzute). in cazul contractelor de concesiuni) II.3) Procentul minim de lucrari/servicii care urmeaza sa fie atribuite de concesionar unor terti (dupa caz. în conformitate cu art. precum și contextul existenței unei piețe libere pentru majoritatea bunurilor și serviciilor. se va face și aplicarea modificărilor contractuale (modificări nesubstanțiale. Daca se cunoaste.165 din HG 395/2016). scopul acestor sume îl reprezintă asigurarea resurselor financiare necesare în vederea implementării modificărilor nesubstanțiale efectuate cu respectarea prevederilor art. 153 . ulterior.2.

Conform Ordinului MFP 1792/2002: “Angajarea cheltuielilor se efectuează în tot cursul exerciţiului bugetar,
astfel încât să existe certitudinea că bunurile şi serviciile care fac obiectul angajamentelor vor fi livrate,
respectiv prestate, şi se vor plăti în exerciţiul bugetar respectiv.
Ordonatorii de credite nu pot angaja cheltuieli într-o perioadă în care se ştie că bunul, lucrarea sau serviciul nu
va putea fi executat, recepţionat şi plătit până la data de 31 decembrie a exerciţiului bugetar curent, respectiv
ultima zi de plată prevăzută în Programul calendaristic pentru derularea principalelor operaţiuni de încheiere a
exerciţiului bugetar, cu excepţia acţiunilor multianuale.”

II.4) AJUSTAREA PRETULUI CONTRACTULUI
II.4.1. Ajustarea pretului contractului da □ nu □
Precizarea legată de modul concret de ajustare a prețului se va regăsi la nivelul modelului de contract.

Daca DA, se va preciza modul de ajustare a prețului contractului (în ce condiții, când, cum, formula de ajustare
aplicabila)
(1) Dacă se uzează de prevederile art.28 alin.(3) din HG 395/2016:
AC precizează indicii care vor fi utilizați, precum și sursa informațiilor cu privire la evoluția acestora,
cum ar fi buletine statistice sau cotații ale burselor de mărfuri, atât în documentația de atribuire cât și
în contractul care urmează să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens, în caz contrar prevederile
referitoare la posibilitatea de ajustare a prețului contractului devin inaplicabile.
(2) Dacă se uzează de prevederile art.28 alin.(5) din HG 395/2016:
AC are dreptul de a ajusta prețul contractului fără a fi îndeplinite condițiile de transparență mai sus-
menționate, numai în cazul în care au loc modificări legislative sau au fost emise de către autoritățile
locale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunțarea la anumite
taxe/impozite locale al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a
fundamentat prețul contractului.
Notă: modul de ajustare a prețului contractului de achiziție publică nu trebuie să conducă în niciun caz la
schimbarea rezultatului procedurii de atribuire, prin anularea sau diminuarea avantajului competitiv pe baza
căruia contractantul respectiv a fost declarat câștigător în urma finalizării respectivei proceduri, cu excepția
cazului prevăzut la alin. (5).

SECTIUNEA III: INFORMATII JURIDICE, ECONOMICE, FINANCIARE SI TEHNICE

III.1) CONDITII REFERITOARE LA CONTRACT

III.1.1) Depozite valorice si garantii solicitate (dupa caz)
III.1.1.a) Garantie de participare da □ nu □

Potrivit art.35 din H.G. nr.395/2016 autoritatea contractantă are dreptul, și nu obligația, de a solicita garanție
de participare.
! Dacă se solicită garanție de participare, potrivit prevederilor legale in domeniul achizițiilor publice se vor
preciza obligatoriu următoarele informații:
- cuantumul garanției de participare (care trebuie să se raporteze la valoarea estimată a contractului/
celui mai mare contract subsecvent, cu încadrarea în plafoanele prevăzute de legislație – 1% sau 2%, în
funcție de valoare estimată);

154

- perioada de valabilitate a garanției de participare: fie se va menționa că „este cel puțin egală cu
perioada de valabilitate a ofertei”, fie se va exprima printr-un număr fix de zile (care nu poate fi mai mic
decât numărul de zile prevăzut pentru perioada de valabilitate a ofertei) care se va raporta la termenul
limita de primire a ofertelor (nu la data deschiderii ofertelor sau la data depunerii ofertelor);
! In cazul în care procedura se desfășoară pe loturi valoarea garanției de participare se raportează la valoarea
estimată a fiecărui lot;
! Valoarea garanției de participare, în cazul unei proceduri de atribuire pentru care se aplică opțiunea
prevăzută la art.165 din H.G. nr.395/2016, se va raporta la valoarea estimată până la 31.12.a.c..
! Valoarea garanției de participare, în cazul unei proceduri de atribuire pentru care se aplică opțiunea
prevăzută la art.104 alin. (8) din Legea nr.98/2016, se va raporta la valoarea estimată fără eventualele
suplimentări.
! Având în vedere principiul tratamentului egal, nu se va limita emiterea garanției doar de către o bancă din
România.
AC poate menționa ca este recomandabil sau este de preferat ca garanția de participare sa fie emisă de către o
bancă care sa aibă corespondent în România.
! Nu se poate impune ca garanția de participare sa fie constituită în mod obligatoriu de către liderul asocierii.
! Pentru o evaluare si raportare unitare ale cuantumului aferent garanției de participare, veți menționa faptul
ca echivalenta pentru o garanție de participare depusa in alta valuta se va face la cursul BNR (se poate utiliza,
ca referință, și cursul valutar menționat de BCE) recomandabil din data anterioara datei limita de depunere a
ofertelor cu 5 zile sau din data publicării anunțului de participare/simplificat in SEAP.
! Instrumentul de garantare trebuie să prevadă că plata garanției de participare se va executa necondiționat,
respectiv la prima cerere a beneficiarului, pe baza declarației acestuia cu privire la culpa persoanei garantate,

În cazul încheierii unui acord-cadru prevederile legale în legătură cu obligația de a reține garanția de
participare în situația în care ofertantul desemnat câștigător nu constituie garanția de bună execuție în maxim 3
zile lucrătoare de la data semnării acordului-cadru, nu sunt aplicabile.

III.1.1.b) Garantie de buna executie da □ nu □

Dacă DA,
Cuantumul garanției de bună execuție va fi de maxim 10% din valoarea contractului fără TVA.

Garanția de bună execuție se constituie în termen de 5 zile lucrătoare de la semnarea contractului de achiziție
publică/contractului subsecvent.

Modalități de constituire :

- instrument de garantare
- virament bancar
- numerar (pentru valori mai mici de 5000 lei)
- prin rețineri succesive din sumele datorate pentru facturi parțiale (suma inițială nu mai mică de 0,5 %
din prețul contractului)
În situația executării garanției de bună execuție, parțial sau total, contractantul are obligația de a reîntregi
garanția în cauză raportat la restul rămas de executat.

155

În cazul suplimentării valorii contractului pe parcursul executării acestuia, contractantul are obligația de a
completa garanția în corelație cu noua valoare.

În cazul atribuirii unui contract de furnizare sau servicii (cu excepția serviciilor de proiectare) a cărui valoare
estimată este < 600.129 lei / 3.334.050 lei (servicii sociale și alte servicii specifice) NU există obligația
constituirii garanției de bună execuție

III.1.2) Principalele modalitati de finantare si plata si/sau trimitere la dispozitiile relevante
Se specifică sursele de finanțare ale contractului ce urmează a fi atribuit (buget de stat, buget local sau alte
surse)

! Se vor corela informațiile din prezenta secțiune cu cele din cadrul secțiunii VI.2.
__________________________________________________________________________________________________
III.1.3) Forma juridica pe care o va lua grupul de operatori economici caruia i se atribuie contractul (dupa caz)

III.1.4) Executarea contractului este supusa altor conditii speciale (dupa caz) da □ nu □

Daca da, descrierea acestor condiții__________________________________

Atenție la inițierea unei proceduri de achiziție publică cu „clauză suspensivă” care prevede încheierea
contractului numai în măsura în care fondurile necesare achiziției vor fi asigurate prin semnarea contractului
de finanțare – această clauză nu trebuie să permită o aplicare care să confere autorității contractante o
libertate nelimitată de decizie înainte de încheierea contractului (adică și în situațiile în care nu a fost
întreprinsă nicio diligență, sau șansele sunt scăzute, pentru obținerea finanțării), având în vedere că art.143 din
HG nr.395/2016 stabilește obligația AC de a încheia contractul cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca
fiind câștigătoare.

AC trebuie să includă în contract clauze specifice care să-i permită să urmărească orice pretenție la daune pe
care contractantul ar putea să o aibă împotriva terțului/terților susținători pentru nerespectarea obligațiilor
asumate prin angajamentul ferm, cum ar fi, fără a se limita la, printr-o cesiune a drepturilor contractantului
către autoritatea contractantă, cu titlu de garanție.

Autoritatea contractantă are obligația de a stabili clauze contractuale obligatorii privind cesiunea de creanță în
favoarea subcontractanților legată de partea/părțile din contract care sunt îndeplinite de către aceștia.
A.C. efectuează plăţi corespunzătoare părţii/părţilor din contract îndeplinite de către subcontractanţii propuşi
în ofertă, dacă aceştia solicită, pentru servicii, produse sau lucrări furnizate contractantului potrivit
contractului dintre contractant şi subcontractant în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile, atunci când
natura contractului permite acest lucru şi dacă subcontractanţii propuşi, şi-au exprimat opţiunea în acest sens.

Subcontractorii îşi vor exprima la momentul încheierii contractului de achiziţie publică, sau la momentul
introducerii acestora în contractul de achiziţie publică, după caz, opţiunea de a fi plătiţi direct de către A.C..
A.C. efectuează plăţile directe către subcontractanţii agreaţi doar atunci când prestaţia acestora este
156

confirmată prin documente agreate de toate cele 3 părţi, respectiv A.C., contractant şi subcontractant sau de
A.C. şi subcontractant atunci când, în mod nejustificat, contractantul blochează confirmarea executării
obligaţiilor asumate de subcontractant.

Atunci când un subcontractant îşi exprimă opţiunea de a fi plătit direct, A.C. are obligaţia de a stabili în cadrul
contractului de achiziţie publică clauze contractuale obligatorii ce prevăd transferul de drept al obligaţiilor de
plată către subcontractant/subcontractanţi pentru partea/părţile din contract aferentă/aferente
acestuia/acestora, în momentul în care a fost confirmată îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul de
subcontractare, în conformitate cu prevederile alin. (2).

Mecanismul de plată trebuie precizat de asemenea în prevederile contractuale !

Pentru respectarea principiului proporționalității, conform prevederilor art.2 alin. (2) lit. e) din Legea
nr.98/2016, stabilirea drepturilor, obligaților și cuantumul penalităților dintre părți, trebuie corelate cu
specificul, complexitatea și potențialele riscuri identificate la nivelul caietului de sarcini, document ce descrie
obiectul contractului de achiziție publică.

AC va avea în vedere aplicarea corespunzătoare a prevederilor Legii 72/2013 privind măsurile pentru
combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate
între profesioniști și între aceștia și autorități contractante, care califică drept abuzive clauzele contractuale sau
practicile prin care se stabilesc în mod vădit inechitabil în raport cu creditorul, termenele de plată, nivelul
dobânzii pentru plata întârziată sau al daunelor-interese suplimentare, etc.

III.1.5. Legislatia aplicabila
 Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice
 H.G. nr.395/2016 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea
contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice
 O.U.G. nr.58/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra
domeniului achizițiilor publice

Actele normative precizate în această secțiune trebuie să fie valabile / în vigoare la data transmiterii
documentației și în corelație cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit

III.2) CONDITII DE PARTICIPARE

III.2.1) Situatia personala a operatorilor economici, inclusiv cerintele referitoare la inscrierea in registrul comertului
sau al profesiei

III.2.1.a) Situatia personala a candidatului sau ofertantului:

Ofertanții, terții susținători și subcontractanții NU trebuie să se regăsească în situațiile prevăzute la art.
164, 165 și 167 din Legea nr. 98/2016.
AC va menționa explicit obligația completării și prezentării inițiale a DUAE de către ofertanți/candidați
(inclusiv pentru asociați/subcontractanți/terți susținători) ca primă dovadă a neîncadrării în situațiile de
excludere și a îndeplinirii cerințelor de capacitate ( se va consulta Ghidul de utilizare DUAE elaborat de
ANAP disponibil la adresa www.anap.gov.ro))
157

Informațiile pe care operatorii economici trebuie să le prezinte în DEAU trebuie să fie clar precizate în
prealabil de către autoritățile contractante la nivelul fișei de date,

Ofertantul clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire asupra ofertelor admisibile face dovada
neîncadrării în situațiile de excludere, prin prezentarea, la solicitarea AC, de regulă a următoarelor informații
și documente:

 certificate constatatoare privind lipsa datoriilor cu privire la plata impozitelor, taxelor sau a
contribuțiilor la bugetul general consolidat (buget local, buget de stat etc.) la momentul prezentării;
 cazierul judiciar al operatorului economic și al membrilor organului de administrare, de conducere sau
de supraveghere al respectivului operator economic, sau a celor ce au putere de reprezentare, de
decizie sau de control în cadrul acestuia, așa cum rezultă din certificatul constatator emis de ONRC /
actul constitutiv;
 după caz, documente prin care se demonstrează faptul ca operatorul economic poate beneficia de
derogările prevăzute la art. 166 alin. (2), art. 167 alin. (2), art. 171 din Legea 98/2016 privind achizițiile
publice;
 alte documente edificatoare, după caz.
! În cazul procedurilor desfășurate în mai multe etape documentele justificative se solicită înainte de
transmiterea invitațiilor pentru etapa a doua către candidații selectați.

AC va menționa la nivelul acestei secțiuni numele persoanelor ce dețin funcții de decizie din cadrul
autorității contractante, a celor cu putere de reprezentare din partea furnizorului de servicii auxiliare precum și
a celor implicați în procedură din partea acestuia din urmă;
Persoanele cu funcții de decizie trebuie să fie aceleași cu cele cuprinse în declarația atașată documentației de
atribuire; La nivelul declarației autoritatea contractantă nu va include numele și datele de identificare ale
membrilor comisiei de evaluare decât dacă respectivii sunt și factori de decizie.
Declarația atașată documentației de atribuire vaconținetoate datele de identificare ale persoanelor cu funcții de
decizie, a celor cu putere de reprezentare din partea furnizorului de servicii auxiliare precum și a celor implicați
în procedură din partea acestuia din urmă referitoare la nume și prenume, data și locul nașterii, domiciliul,
codul numeric personal și funcția pe care o deține prin raportare la implicarea în procesul de achiziție publică;

Atenționări speciale:

1. Nedepunerea DUAE odată cu oferta (inclusiv pentru asociat/terț susținător) atrage respingerea
acesteia ca inacceptabilă.

2. Nedepunerea odată cu oferta, a DUAE, a angajamentului ferm al terțului susținător din care rezultă
modul efectiv în care se va materializa susținerea acestuia, sau după caz, a acordului de
subcontractare și/sau a acordului de asociere, atrage respingerea acesteia ca inacceptabilă.

III.2.1.b) Capacitatea de exercitare a activitatii profesionale
Informatii si formalitati necesare pentru evaluarea respectarii cerintelor mentionate:

Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita oricărui operator economic să prezinte documente relevante
care să dovedească forma de înregistrare și, după caz, de atestare ori apartenență din punct de vedere
profesional, în conformitate cu cerințele legale din țara în care este stabilit operatorul economic.

Formularea cerinței/condiției nu trebuie să afecteze competiția, ci doar să facă trimitere la corespondența
158

dintre capacitatea de exercitare profesională și obiectul principal al contractului, fără a se impune anumite
coduri CAEN și fără a limita la codurile CPV atașate obiectului de contract; Scopul cerinței este de a confirma că
ofertantul nu se află în niciuna dintre situațiile de anulare a constituirii sale precum și faptul că are capacitatea
profesională de a realiza activitățile care fac obiectul contractului.
Cerința se aplică inclusiv pentru subcontractanți și/sau terți susținători care completează informațiile aferente
situației lor la nivelul unui DUAE distinct.
În procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică de servicii, în cazul în care este necesar ca
operatorii economici să dețină o autorizație specială, sau să fie membri ai unei anumite organizații pentru a
putea presta serviciile în cauză în statul de origine, sau să fie înscriși în registre profesionale, autoritatea
contractantă are dreptul de a solicita acestora să demonstreze că dețin o astfel de autorizație/ că sunt membri ai
unei astfel de organizații/ sunt înscriși în registre profesionale.

Dacă se impune avizarea/atestarea/autorizarea operatorului economic, aceasta trebuie să fie în relație
directă cu obiectul principal al contractului / relevantă scopului urmărit prin încheierea contractului de achiziție
publică.
Spre exemplu, în cazul în care se urmărește realizarea unei clădiri (sediu administrativ) în care părți ale acesteia
se îmbină și formează un tot indivizibil, obiectul principal al contractului se analizează în ansamblul său, într-un
mod unitar, astfel că, realizarea instalațiilor electrice nu poate fi apreciată ca reprezentând lucrări
preponderente pentru care devine necesară solicitarea atestatului emis de ANRE pentru executantul lucrării, ci
ocazionale, ce decurg din realizarea obiectul principal al contractului.
Autorizările / atestările necesare pentru prestarea /executarea unor operațiuni care nu constituie obligația
caracteristică rezultată din obiectul principal al contractului / scopul urmărit de autoritatea contractantă, se vor
regăsi la nivelul propunerii tehnice, unde ofertantul urmează să prezinte informații în legătură cu modul de
asigurare a execuției tuturor operațiunilor în conformitate cu reglementările legale aplicabile.
Autoritatea contractantă va include informații în legătură cu posibilitatea prezentării de către persoanele
juridice străine, de documente echivalente, emise în conformitate cu legislația aplicabilă în țara de
rezidență.(acolo unde este aplicabil).
III.2.2) Capacitatea economica si financiara
Atenție! In cazul aplicării procedurii simplificate NU se pot solicita cerințe privind capacitatea economică și
financiară

Atunci când intenționează să atribuie un contract de achiziție publică/acord-cadru pe loturi, autoritatea
contractantă aplică cerințele privind capacitatea prin raportare la fiecare lot în parte.

Informatii si/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru Modalitatea de indeplinire
evaluarea respectarii cerintelor mentionate
AC va menționa explicit obligația completării și
prezentării inițiale a DUAE de către ofertanți/candidați
(inclusiv pentru asociați/subcontractanți/terți
susținători) și de a indica anumite criterii de completare
a DUAE astfel încât să poată fi evitate situațiile de
respingere a ofertelor pentru motive legate de o
completare necorespunzătoare a secțiunilor.

Pentru a se evita sarcinile administrative pentru
autoritățile contractante și, eventual, indicațiile
159

contradictorii din diferitele documente ale achiziției,
informațiile pe care operatorii economici trebuie să le
prezinte în DEAU ar trebui să fie clar precizate în
prealabil de către autoritățile contractante anunțul de
participare sau prin trimiteri la alte părți ale
documentelor achiziției, pe care operatorii economici
trebuie să le examineze cu atenție în vederea participării
acestora și eventual a depunerii de oferte.

Cifra de afaceri

Autoritatea contractantă poate stabili un anumit nivel minim al cifrei de afaceri anuale, inclusiv o anumită
cifră de afaceri minimă în domeniul obiectului contractului de achiziție publică sau o medie a cifrei de afaceri
pe ultimii 3 ani financiari anteriori care însă nu poate depăși dublul valorii estimate a contractului de achiziție
publică.
Prin excepție, cifra de afaceri minimă impusă operatorilor economici poate depăși limita prevăzută mai sus în
cazuri temeinic justificate, precum cele legate de existența unor riscuri speciale aferente naturii lucrărilor,
serviciilor sau produselor care fac obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru. Autoritatea
contractantă indică în documentele achiziției principalele motive care justifică o astfel de cerință.

RECOMANDAM ca utilizarea acestei excepții să fie de strictă interpretare, urmând ca raportarea să se
facă la plafoane care să fie cel mult la nivel valoric egal cu dublul valorii estimate a contractului de achiziție
publică.
În cazul în care urmează să fie atribuite contracte de achiziții publice în baza unui acord-cadru cu reluarea
competiției, media cifrei de afaceri minime anuale se raportează la valoarea maximă anticipată a contractelor
subsecvente ce urmează să se execute în același timp sau, dacă aceasta nu este cunoscută, la valoarea estimată a
acordului-cadru, în caz contrar nivelul cifrei de afaceri se va raporta la cel mult valoarea estimată a celui mai
mare contract subsecvent care se anticipează a fi atribuit pe durata acordului-cadru.

RECOMANDAM ca, în cazul acordurilor-cadru, regula generală să fie ca nivelul stabilit pentru cifra de
afaceri să se raporteze la cel mult valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent care se anticipează a
fi atribuit pe durata acordului-cadru, având în vedere că situațiile în care mai multe contracte subsecvente se
execută în același timp, sau valoarea acestora nu se cunoaște, trebuie să fie tratate ca excepții, fiind de strictă
interpretare.
Autoritatea contractantă poate stabili cerințele privind nivelul cifrei de afaceri minime anuale prin raportare la
grupuri de loturi, în cazul în care este permisă atribuirea mai multor loturi aceluiași ofertant, iar contractele
pentru acestea trebuie executate în același timp.
Se va menționa clar daca se solicita cifra de afaceri globală sau cifra de afaceri în domeniul de activitate
aferent obiectului contractului, sau după caz, dacă se solicită amândouă.
De regulă, formularea cerinței în legătură cu CIFRA DE AFACERI se va face în corelație cu cea ANUALĂ și nu
cea în domeniul aferent obiectului contractului, dat fiind faptul că aceast din urmă este dificil de probat prin
documente suport edificatoare, facil de verificat (facturile/extrase de cont nu pot constitui documente probante).

NU se va limita documentul ce va fi prezentat în vederea îndeplinirii nivelului aferent cifrei de afaceri la situații
financiare anuale (bilanț contabil) existând posibilitatea prezentării de documente echivalente, cum ar fi,
rapoarte de audit financiar întocmite de entități specializate, sau balanțe de verificare asumate de operatorul
economic, în cazul în care situațiile aferente anului financiar încheiat nu au fost încă definitivate conform

160

! Pentru o evaluare unitara a modului de îndeplinire a cerinței. Perioada pentru care se va solicita accesul la disponibilități se va exprima în același mod ca și durata contractului (ex. respectiv documentele relevante care pot fi indicate de ofertant drept referințe în DUAE (spre exemplu: depozite bancare. Bonitate/acces la resurse Nivelul minim impus pentru cash-flow să fie corelat cu necesitățile financiare ale candidatului/ofertantului pentru demararea implementării contractului. RECOMANDĂM formularea cerinței prin corelare cu MEDIA cifrei de afaceri pe ultimii 3 ani. luând în considerare posibilitatea AC de acordare a unui avans. Dacă se solicită acces sau disponibil de resurse se va solicita pentru perioada de execuție a lucrării și nu se va limita la prezentarea doar a unui anumit tip de documente (ex. cerința va fi eliminată. Formula după care se va calcula cash-flow-ul: (valoare estimata a contractului /perioada de derulare a contractului . precum și informații referitoare la modalitatea de îndeplinire a cerinței.fără a se lua în calcul perioada de garanție)× perioada solicitată de a. se va menționa faptul că pentru calculul echivalenței se va aplica cursul mediu anual lei/valută comunicat fie de BNR. Stabilirea cerinței să fie corelată cu condițiile de execuție a contractului și graficul de plăți. fiind reglementată prin acte normative speciale.(se va menționa distinct termenul de execuție de perioada de garanție/notificare defecte etc. Nivelul valoric impus poliței de asigurare va fi proporțional cu efectele de natură economică rezultate din neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale.). cu valabilitate pe durata exercitării atribuțiilor din contract. Cifra de afaceri se poate solicita pentru cel mult ultimele trei exerciții financiare disponibile. luni).(în cazul acordului-cadru cash-flow-ul se va raporta la valoarea și durata de realizare a celui mai mare contract subsecvent) Dacă se solicită cash-flow. Perioada pentru care se va solicita accesul la disponibilități se va raporta la perioada de realizare a contractului și nu la perioada ce cuprinde și garanția acordată (în cazul contractelor FIDIC – să nu cuprindă și perioada de notificare a defectelor) . situație în care nivelul minim impus pentru cash-flow va fi diminuat corespunzător. pentru a nu restrânge accesul la competiție.c. la nivelul fișei de date trebuie să existe suma și perioada pentru care se solicită. Asigurarea de risc profesional În cazul contractelor având ca obiect servicii de proiectare/audit financiar/ consultanță financiară/dirigenție de șantier/verificare proiecte tehnice/expertiză tehnică de calitate a proiectelor tehnice sau construcțiilor/ (cazul achizițiilor de servicii prestate de experți atestați) este întemeiată solicitarea prezentării de către ofertant a poliței de asigurare de răspundere civilă profesională.prevederilor legislației incidente în domeniu. AC mentionând exact pentru care exerciții financiare se va prezenta cifra de afaceri. rapoarte emise de instituții specializate privind încadrarea operatorului economic 161 . până la realizarea primelor plăți. nu se poate limita la declarație bancară). sau după caz. acces la instrumente de finanțare – linii de credit. (fie de BCE) pentru fiecare an în parte (autoritatea contractanta va alege una din cele două instituții pentru referință).

Capacitatea economică și financiară a operatorului economic poate fi susținută în conformitate cu art. prin prezentarea. b) prezentarea situațiilor financiare sau a extraselor din situațiile financiare.financiari În cazul solicitării unor indicatori economico-financiari (spre exemplu. se va urmări ca aceștia să fie relevanți în raport cu obiectul contractului ce urmează să fie atribuit.) RECOMANDĂM ca perioada avută în vedere la calcularea valorii cash-flow să fie de maxim ¼ din durata de execuție. Alți indicatori economico. se va preciza formula matematică prin care se calculează indicatorul economico-financiar). lichiditate anuală). inclusiv măsurile avute în vedere de acesta pentru a accesa în orice moment resursele necesare.98/2016. c) o declarație privind cifra totală de afaceri a operatorului economic și.a. după caz. din motive obiective și justificate. în măsura în care informațiile privind cifrele de afaceri sunt disponibile. acolo unde este cazul. ! În cazul procedurilor desfășurate în mai multe etape documentele justificative se solicită înainte de transmiterea invitațiilor pentru etapa a doua către candidații selectați. cifra de afaceri din domeniul de activitate care face obiectul contractului. Prin angajamentul ferm. dovada asigurării de risc profesional. în funcție de data înființării sau începerii activității operatorului economic.într-o clasă de bonitate. Modalitate de îndeplinire: DUAE completat de ofertant în care se vor include informațiile cu privire la existența unei susțineri de terță parte. ! În cazul în care. în cazul în care publicarea situațiilor financiare este prevăzută de legislația țării în care este stabilit operatorul economic. la care se atașează DUAE și angajamentul ferm al terțului susținător/angajamentele ferme ale terților susținători din trebuie să rezulte modul efectiv în care terțul/terții susținători vor asigura îndeplinirea angajamentului. terțul/terții confirmă faptul că va/vor sprijini ofertantul în vederea îndeplinirii obligațiilor contractuale. de regulă. respectiv să existe o corelație între indicatorul ales și riscul de neîndeplinire a contractului (după caz. s. operatorul economic este autorizat să facă dovada situației sale economice și financiare prin orice alt document pe care autoritatea contractantă îl consideră adecvat. pentru cel mult ultimele trei exerciții financiare disponibile.184 din Legea nr. acolo unde este cazul. fie prin indicarea resurselor financiare pe 162 . operatorul economic nu este în măsură să prezinte una sau mai multe dintre informațiile și documentele prevăzute mai sus. Ofertantul clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire asupra ofertelor admisibile face dovada îndeplinirii cerințelor referitoare la situația economică și financiară. fie prin precizarea modului în care va/vor interveni concret pentru a duce la îndeplinire respectivele obligații pentru care a acordat susținerea. a unora sau mai multora dintre următoarelor informații și documente: a) declarații sau extrase bancare corespunzătoare sau.

163 . Răspunderea solidară a terțului/terților susținător/susținători se va angaja sub condiția neîndeplinirii de către acesta/aceștia a obligațiilor de susținere asumate prin angajament. autoritatea contractantă poate stabili cerințele privind resursele tehnice și/sau profesionale prin raportare la grupuri de loturi.3.2.184 din Legea nr. cu respectarea principiului tratamentului egal. Autoritatea contractantă respinge terțul susținător propus dacă acesta nu îndeplinește cerințele de calificare privind capacitatea sau se încadrează printre motivele de excludere și solicită candidatului/ofertantului o singură dată – înlocuirea acestuia și prezentarea unui alt terț. doar ofertantul clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire asupra ofertelor admisibile va prezenta documente justificative ale asociaților care probează îndeplinirea cerinței privind capacitatea economică și financiară. fiecare operator economic membru al asocierii va prezenta DUAE în care vor include informațiile cu privire la modul de îndeplinire a cerințelor de capacitate economică și financiară proporțional cu cota de implicare în executarea viitorului contract.98/2016. data și numărul documentului de recepție.care le va pune la dispoziție ofertantului (descriind modul concret în care va realiza acest lucru). La solicitarea autorității contractante. valoarea. În cazul depunerii unei oferte comune. autoritatea contractantă aplică cerințele privind capacitatea prin raportare la fiecare lot în parte. prin angajamentul ferm. Ca o condiție pentru posibilitatea atribuirii contractelor ce fac obiectul mai multor loturi aceluiași ofertant. beneficiarul. atunci când utilizarea acestor resurse în cadrul contractelor se realizează simultan sau fac imposibilă alocarea aceleiași/acelorași resurse pentru mai multe contracte care se execută în același timp. III. precum și ponderea și/sau activitățile pentru care a fost responsabil. Spre exemplu: se va indica faptul că la nivelul DUAE trebuie precizate informații cum ar fi: numărul și data contractului invocat drept experiență similară. terțul/terții se va/vor angaja că va/vor răspunde în mod solidar cu ofertantul pentru executarea contractului de achiziţie publică. Conform prevederilor art. Informatii si/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea Modalitatea de indeplinire respectarii cerintelor mentionate AC va menționa explicit criteriile de completare a DUAE astfel încât să poată fi evitate situațiile respingerii ofertelor pentru criterii despre care ofertanții nu au avut cunoștință.a) Capacitatea tehnica si/sau profesionala Atenție ! În cazul procedurii simplificate se pot formula numai cerințe referitoare la experiența similară ! Atunci când intenționează să atribuie un contract de achiziție publică/acord-cadru pe loturi.

valoarea estimată/cantitatea aferentă contractului ce urmează a fi atribuit. Formulare restrictivă a cerinței: prezentați experiență în execuția de lucrări de amenajare parcări auto.lucrări de amenajare parcare auto. rețele de canalizare meteorică. Nivelul cerinței nu va depăși. respectiv lucrări de terasamente. sub principiul ”cine poate mult poate și mai puțin” Se vor evita formulările de tipul ”ofertantul a executat/prestat lucrări/servicii similare celor prevăzute în contract. cu încadrarea într-o descriere mai generală.lista principalelor livrări de produse efectuate sau a principalelor servicii prestate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 3 ani. CPV asociat . autoritatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare lucrări relevante realizate cu mai mult de 5 ani în urmă. atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurență. care să reflecte categoriile/tipurile de produse/servicii/ lucrări de o complexitate comparabilă cu cele ce fac obiectul contractului. ca regulă generală. Experiența similară: -o listă a lucrărilor realizate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 5 ani.Servicii de consultanta in management si servicii conexe. Contract având ca obiect . cum ar fi lucrări de construire și/sau de modernizare și/sau de reabilitare de drumuri și/sau de străzi și/sau lucrări pentru realizarea de parcări similare din punct de vedere al complexității cu cea care face obiectul 164 . asistență tehnică în evaluarea cererilor de rambursare și altele asemenea. asistență tehnică în elaborarea ghidului solicitantului pentru programele aferente implementării fondurilor europene nerambursabile. suprastructură. Formulare restrictivă a cerinței: prezentați experiență în activități de verificare și evaluare cereri de finanțare. chiar și în cazul în care este permisă atribuirea mai multor loturi aceluiași ofertant iar contractele pentru acestea trebuie executate în același timp. marcaje și indicatoare pentru parcări. cu indicarea valorilor. autoritatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare livrări de produse relevante efectuate sau servicii relevante prestate cu mai mult de 3 ani în urmă. Autoritatea contractantă nu poate stabili cerințe privind nivelul experienței similare prin raportare la grupuri de loturi. 2. sau lucrări de geniu civil. I.. AC va explicita similaritatea activităților într-o manieră obiectivă. Contract având ca obiect – Asigurarea serviciilor de verificare si evaluare a cererilor de finanțare pentru programul X. asistență tehnică privind elaborarea cererilor de finanțare. . Bună practică: demonstrați că ați mai prestat activități de consultanță/asistență tehnică în domeniul accesării finanțărilor nerambursabile sau similare acestora. Bună practică: demonstrați experiență în activități având ca obiect amenajarea teritoriului.” sau a furnizat produse care se încadrează în categoria/clasa CPV XXXXX” Exemple: 1.. datelor și a beneficiarilor publici sau privați. cum ar fi asistență tehnică în evaluarea proiectelor. însoțită de certificate de bună execuție pentru lucrările cele mai importante. atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurență.

000. cerința de calificare referitoare la experiența similară va fi considerată îndeplinită dacă ofertantul va face dovada că: . AC va avea în vedere ca:  Cerința privind experiența similară formulată la nivelul strategiei de contractare să fie redată fidel și consecvent în fișa de date (în sensul argumentării)  Formularea cerinței să fie una generală prin raportare la domeniul activității ce caracterizează obiectul principal al contractului. Pentru exemplul de mai sus. urmând a fi luată în considerare drept experiență similară activitatea de proiectare aferentă căii de comunicație de tipul infrastructurii rutiere.000 lei. poate include. Autoritatea contractantă nu poate solicita îndeplinirea cerinței privind experiența similară prin impunerea atât a unui nivel valoric. cu o valoare estimată de 100. fără a se limita la: .achiziției. inclusiv lucrări de artă”. Exemplu: obiect contract "Realizare proiect tehnic aferent obiectivului de investiții . în valoare de cel puțin 100. raportat la obiectul contractului de achiziție publică ce urmează a fi atribuit. sau infrastructură similară d. respectiv descrierea. în lungime de 20 km. cum ar fi baraj hidrocentrală cu infrastructură rutieră asociată. lucrări în domeniul infrastructurii de transport rutier. respectiv și pentru activități secundare/accesorii/ cu pondere valorică scăzută în obiectul contractului. dintr-o singură perspectivă. prin aplicarea principiului "cine poate mai mult poate și mai puțin". infrastructura similară din punctul de vedere al complexității și/sau utilității.000. și 165 .v complexitate și/sau utilitate.care au în componență o cale de comunicație de tipul infrastructură rutieră. în situația în care prin aceste niveluri se urmărește același lucru. cât și a unui nivel cantitativ.Reabilitare și modernizare drum județean" Se poate solicita experiență similară pentru activitatea de proiectare prin contracte ce au avut ca obiect prestarea de servicii similare.a realizat în ultimii 5 ani. Exemplu practică defectuoasă: Utilizarea următoarei formulări pentru exprimarea cerinței minime de calificare referitoare la experiența în implementare unor contracte/activități similare: „Prezentarea unui contract de lucrări în valoare de minimum „X” lei la nivelul căruia să se fi realizat minimum „Y” km/m2/tone/etc.d.construcții hidrotehnice . a complexității respectivelor cerințe.p. în cadrul a maximum 3 contracte. Este disproporționată solicitarea unei experiențe similare pentru toate activitățile cuprinse în obiectul contractului.infrastructura aeroportuară – cum ar fi pistele de decolare-aterizare (similare ca structură rutieră și chiar superioare drumurilor județene). și nu doar pentru drumuri județene (servicii identice cu cele care fac obiectul contractului ce urmează a fi atribuit).” Exemplul bună practică: Într-o procedură de licitație deschisă derulată în vederea atribuirii unui contract de lucrări având ca obiect ”Construcție drum expres între localitățile A și B.000 lei. sau . respectiv servicii de proiectare pentru realizarea de infrastructură de transport rutier sau infrastructură similară din punctul de vedere al complexității și/sau utilității.

sau acestea se află în curs de derulare.p..d.procesul-verbal de recepție finală / procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor / proces verbal pe obiect care să ateste faptul că lucrările au fost executate în conformitate cu normele legale în domeniu și că au fost duse la bun sfârșit și/sau alte documente din care sa reiasă: beneficiarul. cantitatea (indicatori tehnici ce 166 . ! Formularea cerinței trebuie să permită comisiei de evaluare să abordeze cerința într-o manieră facilă și nerestrictivă.. fără a elimina din calcul. drumuri județene cu două benzi de circulație. drumuri naționale principale.. valori/cantităţi aferente lunilor/anilor ce nu se încadrează în intervalul urmărit. . autoritatea contractantă va avea în în vedere luarea în considerare a unei experiențe a ofertantului/candidatului în prestarea unor servicii/lucrări similare.. în mod artificial. ! În cazul în care specificul obiectului contractului crează premisele unei concurențe reduse. Exemplu de aşa NU : În situaţia în care contractele au fost semnate /încheiate şi/sau începute în urmă cu mai mult de 5 ani. așa cum s-a arătat mai sus). În clasa III de complexitate se încadrează: drumuri expres și drumuri naționale europene. realizată cu mai mult de 3/5 ani în urmă. sau infrastructură similară d.. în condițiile în care acestea sunt integrate într-un livrabil/obiect de construcţie cu funcţionalitate independentă. Notă: În scopul înțelegerii exemplului. respectiv să ia în calcul toată valoarea/cantitatea precizată în cadrul documentului care confirmă recepţionarea respectivelor servicii/lucrări în ultimii 3/5 ani (dacă acesta este emis în perioada de referință). În cazul contractelor de lucrări operatorul economic clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire asupra ofertelor admisibile face dovada îndeplinirii cerinței privind experiența similară.. prin prezentarea de procese verbale de recepție întocmite în condițiile actelor normative care reglementează recepția lucrărilor.v complexitate și/sau utilitate se înțelege lucrări de construcție/modernizare/reparații capitale aferente unor drumuri care se încadrează cel puțin în clasa III de complexitate conform normativului în domeniu (unde clasa I include nivelul de complexitate cel mai ridicat). având în vedere complexitatea activităților ce trebuie realizate și/sau faptul că atribuirea se realizează la interval mari de timp.. drumuri naționale secundare. autoritatea contractantă va lua în considerare lucrările executate şi duse la bun sfârsit în perioada solicitată.prin lucrări în domeniul infrastructurii de transport rutier.conform descrierii date pentru înțelegerea cerinței.a realizat în ultimii 5 ani un viaduct rutier sau de transport feroviar de cel puțin 100 m lungime în cadrul unuia dintre aceste contracte. stabilindu-se perioada de referință în funcție de specificul achiziției.. se consideră că următoarele premise descriu contextul în care se încadrează speța: .... respectiv : ... Exemplu de aşa DA : Ofertantul trebuie sa prezinte dovada finalizării în ultimii 5 ani de lucrări cum ar fi.printre lucrările de artă ce fac obiectul viitorului contract se include un viaduct cu o lungime de 200 m.

documentele care susțin o experiență specifică dobândită în domeniul de interes). Documentele prin care operatorii economici pot îndeplini cerința privind experienţa similar sunt următoarele. pe lanțul de aprovizonare. Certificate de predare-primire Recomandări Procese verbale de recepţie Certificări de bună execuţie . perioada (inclusiv data încheierii contractului) și locul execuției lucrărilor.data expirării produsului Secțiunea „descriere” din DUAE trebuie să facă referire la modul concret de aplicare a sistemelor de management și trasabilitate. cu indicarea clară a evidențelor ce demonstrează implementarea și menținerea utilizării acestor sisteme după cum este aplicabil operatorului economic participant la procedură Calificările educaționale și profesionale: Operatorul economic precizează în DUAE informații în legătură cu calificările educaționale și profesionale ale personalului de conducere al operatorului economic. probarea existenței acestora se poate face prin prezentarea unor liste de verificare/rapoarte interne. care să includă informații cel puțin referitoare la: -identitatea fabricantului original . fără a se impune un anumit tip de certificat urmând a se admite și alte documente suport ca alternativă la certificatul în cauză (spre exemplu. după caz. cuprinzând punctele de control și criteriile de monitorizare a produselor și proceselor. operatorul economic poate să invoce susținerea unui/unor terț/terți pentru maximum 50% din cerința privind experiența similară Sistemelor de management și de trasabilitate În cazul în care este formulată o cerință în legătură cu măsurile implementate de operatorul economic prin care acesta garantează trasabilitatea produselor. inclusiv în ceea ce privește subcontractanții. dacă acestea nu constituie factori de evaluare. Operatorul economic are dreptul să invoce susținerea unui/unor terț/terți în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor referitoare la calificările educaționale și profesionale doar dacă terțul va desfășura efectiv lucrările sau serviciile în legătură cu care sunt necesare respectivele calificări.caracterizează obiectul lucrării). însoţită. Perfecționările/formările profesionale trebuie solicitate în corelație cu responsabilitățile/atribuțiile ce decurg din activitățile ce fac obiectul contractului. de anexa la declaraţie pentru fiecare dintre contractele prezentate ca experienţă similară. 167 . De regulă. fără a se limita la: -declaraţie privind lista principalelor produse/srvicii prestate în ultimii 3 ani.documentaţia de transport -documente de recepţie -numărul lotului produsului acordat de fabricant -înregistrările expedierii şi distribuţiei -certificate de analiză autentice. inclusiv cele ale producătorului original .certificate constatatoare În cazul aplicării procedurii simplificate. Exemplu : în cazul achiziției de produse alimentare (în general la achiziționarea de produse perisabile) – se poate solicita prezentarea dovezii de implementare a unui sistem intern de înregistrare a documentelor care însoțesc produsele pe care operatorul economic le distribuie.

reducerea și compensarea oricărui efect advers asupra mediului (care demonstrează gestionarea executării lucrărilor. coordonator dezvoltare software. fișe de post/contract de muncă 6. prezentarea unei certificări specifice. ”responsabil calitate-CQ” ”manager calitate”. prin legislația de specialitate din domeniul obiectului contractului ce urmează a fi atribuit. ”responsabil/manager mediu”:  Cerințele referitoare la studiile și /sau experiența generală. pentru prevenirea. experți tehnici. în condiții care să nu polueze mediul și care să ecologizeze zonele de lucru conform obligațiilor din acordurile de mediu). În cadrul acestei categorii se includ și tipurile de experți pentru care este impusă. la solicitarea AC. Certificate/atestate/autorizații 5. Măsurile de management de mediu: Cerințele privind aplicarea unor măsuri de management de mediu se vor formula în sensul prezentării procedurilor specifice de lucru aplicabile activităților din contract. alți specialiști atestați AFER/ ISCIR/ ANRE/ ANEVAR/ ANCPI/ CECAR/ CAFR/ MCPN. reprezentantul antreprenorului”. NU se pot solicita declarații detaliate cu privire la numele și prenumele personalul muncitor sau 168 . valoarea economică a ofertei. Autoritatea contractantă va formula cerințe pentru acest personal la nivelul caietului de sarcini.  Experiența profesională a persoanelor responsabile pentru gestionarea contractului este necesar să fie în corelație cu cunoștințele acumulate la nivelul unei organizații în ceea ce privește îndeplinirea unei funcții de coordonare/conducere a activităților aferente organizării procesului de implementare a unui contract (fără a indica funcția deținută). de exemplu. diriginte de șantier. Operatorul economic clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire asupra ofertelor admisibile face dovada îndeplinirii criteriilor privind calificările educaționale și profesionale. a unora sau mai multora dintre următoarele informații și documente: 3. Numărul mediu anual de personal: Se poate solicita o declarație cu privire la numărul mediu anual de personal al operatorului economic care prestează servicii ori execută lucrări și numărul personalului de conducere din ultimii 3 ani. fără de care aceștia nu au dreptul de a exercita activitatea în cauză. ofertantul urmează să dovedească modul în care dispune de aceștia la nivelul propunerii tehnice. vor fi relevante în realizarea coordonării și implementării contractului. prin urmare. CV –uri 4. În cazul personalului ce va realiza efectiv activitățile contractului ce urmează a fi atribuit - expertul/experții-cheie a cărui/căror calificare. în acest fel fiind legați indisolubil de implementarea propriu – zisă a respectivului contract (RTE. prin prezentarea. alte documente similare. experiență profesională și/sau mod de organizare poate reprezenta un avantaj competitiv de natură a influența în mod direct calitatea executării contractului și. cum ar fi coordonatorului echipei de proiectare. verificatori de proiect. În cazul persoanelor responsabile cu gestionarea contractului.

 Nu se poate interzice dreptul de subcontractare. Dacă prin subcontractant nu se îndeplinește o cerință de calificare. contract de furnizare direct pe amplasament – în cazul unor materiale cum ar fi beton.). mixturi asfaltice. a unor condiții impuse de amplasamentul lucrării. comodat. de tipul: autorizații de mediu / certificări /rapoarte de inspecție. Nu pot fi solicitate documente. se va prezenta câte un formular DUAE separat pentru fiecare dintre respectivii subcontractanți. instalațiilor și/sau echipamentelor tehnice la dispoziția acestuia pe durata executării contractului. Operatorul economic clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire asupra ofertelor admisibile face dovada îndeplinirii cerinței privind dotarea tehnică prin prezentarea unei liste a utilajelor. etc. precum și a documentelor de natura celor precizate la paragraful anterior. cu excepția situațiilor în care AC impune ca anumite 169 . Subcontractanții precizează în DUAE informațiile aferente criteriilor de calificare pe care le îndeplinește menționând numărul și data contractului/acordului de subcontractare pentru partea propusă pentru subcontractare. contract prestări servicii. În cazul în care ofertantul utilizează capacitățile subcontractantului/ subcontractanților pentru a îndeplini criteriile de calificare. având în vedere faptul că obligația de deținere a acestor documente este în sarcina exclusivă a celui ce deține respectivele utilaje/instalații / echipamente. completat și semnat în mod corespunzător de către fiecare dintre aceștia. Operatorul economic clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire asupra ofertelor admisibile va face dovada îndeplinirii cerințelor de calificare prin subcontractanți prin prezentarea de documente justificative ale acestora. Utilaje.personalului auxiliar. Formularea cerinței nu trebuie să conducă la impunerea ca echipamentele/utilajele/instalațiile să fie în dotarea proprie a ofertanților. în relația cu cerința referitoare la utilaje/instalații / echipamente. ofertanții includ informațiile cu privire la subcontractanți în DUAE. Subcontractare Dacă este aplicabil. atunci acesta va prezenta DUAE doar în scopul demonstrării neîncadrării în motivele de excludere.  Nu se accepta precizări legate de limitarea subcontractării la nivelul unui anumit procent  Nu se poate solicita legalizarea contractului de subcontractare. la solicitarea AC. instalații și echipamente tehnice La stabilirea cerinței privind echipamentele tehnice/ utilajele/ instalațiile AC se va raporta la activitățile / lucrările speciale care necesită utilizarea unor anumite echipamente tehnice prin prisma tehnologiei specifice aplicabilă în realizarea obiectului contractului sau după caz. Autoritatea contractantă poate respinge subcontractantul propus dacă acesta nu îndeplinește cerințele de calificare privind capacitatea sau se încadrează printre motivele de excludere și solicită candidatului/ ofertantului o singură dată – înlocuirea acestuia și prezentarea unui alt subcontractant. neintrând în atribuțiile autorității contractante verificarea lor. asigurându-se posibilități alternative prin care se poate demonstra accesul la acestea (spre exemplu închiriere. leasing.

descrieri sau fotografii Nu este admisă cerința prezentării de mostre reprezentând produsul finit/de raft. după caz. în numele acesteia. introducând în contract condiții speciale de recepție. care vizează capacitățile de producție ale operatorului economic care furnizează produsele sau capacitatea tehnică a operatorului economic care prestează serviciile și.persoane juridice romane vor face dovada deţinerii certificatului de omologare tehnică pentru produsul furnizat /agrementului tehnic feroviar. sunt destinate unui scop special. de un organism oficial competent din țara în care este stabilit operatorul economic. sub rezerva acordului respectivului organism. În acest scop.persoane juridice straine Certificate sau alte documente emise de organisme abilitate în acest sens. . eliberat /vizate de către AFER în conformitate cu cerințele OMT 290/2000.. persoane implicate. solicitarea de eșantioane/materiale componente ale produsul finit ce face obiectul contractului. eliberată de către organismul abilitat să emită astfel de autorizații. valabile la momentul prezentării. care sunt consecințele verificării. valabile la momentul prezentării . operatorul economic poate proba îndeplinirea cerințelor privind capacitatea tehnică prin rezultatele unui control efectuat de autoritatea contractantă sau. ce urmează să fie subiect de verificare. etc.pentru produsul furnizat. respectiv Autorizație din țara de origine. . Calitate În cazul în care produsele sau serviciile care urmează să fie furnizate sunt complexe sau. respectiv când se consideră îndeplinită/neîndeplinită cerința autorității contractante. mod de documentare a constatărilor. fiind admise doar fotografii ale acestora sau. sarcini esențiale aferente implementării contractului de servicii/lucrări. în conformitate cu cerintele OMT 290/2000. precum și Agrement Tehnic Feroviar eliberat/vizat de AFER. inclusiv metode de testare a produsului. Eșantioane. care atestă conformitatea produselor care urmează a fi livrate. Operatorii economici . dacă este necesar. care să ateste conformitatea produselor. să fie executate de ofertant sau după caz. sau ale operațiunilor de amplasare/instalare ale celui de furnizare. cu caracter excepțional. identificată în mod clar prin trimitere la specificații tehnice sau standarde. facilitățile de studiu și de cercetare care sunt la dispoziția acestuia și măsurile de control al calității pe care acesta urmează să le aplice. autoritatea contractantă informează în prealabil operatorul economic cu privire la : . cum se va realiza această verificare – termene. AC se poate asigura cu privire la conformitatea produsului oferit prin propunerea tehnică. 170 . certificate emise de institute oficiale responsabile cu controlul calității sau organisme cu competențe recunoscute. Dacă se solicită. Exemplu : Contract furnizare rulmenți vehicule feroviare motoare Operatorii economici . de un membru al asocierii. autoritatea contractantă va preciza specificațiile/standardele/reglementările sub care există obligația conformării.

Autoritatea contractantă respinge terțul susținător propus dacă acesta nu îndeplinește cerințele de calificare privind capacitatea sau se încadrează printre motivele de excludere și solicită candidatului/ofertantului o singură dată – înlocuirea acestuia și prezentarea unui alt terț.182 din Legea nr. valabil la momentul prezentării . pentru a duce la îndeplinire respectivele activități pentru care a acordat susținerea. la care se atașează DUAE și angajamentul ferm ale terțului susținător/angajamentele ferme ale terților susținători din trebuie să rezulte modul efectiv în care terțul/terții susținători vor asigura îndeplinirea angajamentului. inclusiv măsurile avute în vedere de acesta pentru a accesa în orice moment resursele necesare.sau Certificat CE/NNTR* eliberat de către organismele abilitate în conformitate cu cerințele HG 877/2010. fie prin precizarea modului în care va interveni concret. fiecare operator economic membru al asocierii va prezenta DUAE în care vor include informațiile cu privire la modul de îndeplinire a cerințelor de capacitate tehnică și profesională proporțional cu cota de implicare în executarea viitorului contract. terțul/terții se va/vor angaja că va/vor răspunde în mod solidar cu ofertantul pentru executarea contractului de achiziţie publică. În cazul depunerii unei oferte comune.2. terțul/terții confirmă faptul că va/vor sprijini ofertantul în vederea îndeplinirii obligațiilor contractuale. Conform prevederilor art.98/2016.98/2016. prin raportare la contractele executate în trecut. doar ofertantul clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire asupra ofertelor admisibile va prezenta documente justificative care probează îndeplinirea cerinței privind capacitatea tehnică și profesională. Modalitate de îndeplinire: DUAE completat de ofertant în care se vor include informațiile cu privire la existența unei susțineri de terță parte. doar ofertantul clasat pe locul I în clasamentul intermediar întocmit la finalizarea evaluării ofertelor va prezenta documente justificative ale asociaților care probează îndeplinirea cerinței privind capacitatea tegnică și profesională III. Terțul/terții susținători vor completa DUAE cu informații privind nivelul lor de experiență.) Standarde de asigurare a calitatii Informatii si/sau Modalitatea de indeplinire 171 . La solicitarea autorității contractante. corespunzător susținerii acordate.pentru produsul furnizat. Răspunderea solidară a terțului/terților susținător/susținători se va angaja sub condiția neîndeplinirii de către acesta/aceștia a obligațiilor de susținere asumate prin angajament. cu respectarea principiului tratamentului egal.reguli naționale tehnice noticate Capacitatea tehnică și/sau profesională a operatorului economic poate fi susținută în conformitate cu art.3. Prin angajamentul ferm. *)NNTR . La solicitarea autorității contractante.b. fie prin indicarea resurselor tehnice și profesionale pe care le va pune la dispoziție ofertantului (descriind modul concret în care va realiza acest lucru).184 din Legea nr. prin angajamentul ferm.

În situația în care autoritatea contractantă formulează în cadrul acelelași proceduri de atribuire și cerințe privind aplicarea unor măsuri de management de mediu. cuprinzând două sau mai multe activități distincte) să fie clară și să asigure posibilitatea îndeplinirii prin raportare la domeniul în care se încadrează activitatea/activitățile principală (e) ce fac obiectul contractului. care au cel 172 . III. acesta va considera îndeplinită cerința în situația în care operatorul economic invocă deținerea unui certificat privind implementarea unui sistem de management al mediului (EMAS sau SR EN ISO 14001). cu condiția precizării acestui aspect în fișa de date. Recomandăm ca formularea cerințelor în legătură cu respectarea standardelor de calitate/mediu să se realizeze fără a afecta principiul proporționalității. Formularea cerinței (mai ales în situația în care obiectul contractului este unul complex. indiferent de forma de organizare și de proprietate.4) Contracte rezervate (dupa caz) da □ nu □ Contractul este rezervat unor ateliere protejate □ Contractul va fi executat numai in cadrul unor programe de ocuparea fortei de munca protejate □ Dacă DA. Notă: Autoritatea contractantă poate alege să limiteze informațiile solicitate la nivelul DUAE la o singură întrebare DA sau NU prin care ofertanții confirmă că îndeplinesc cerințele privind capacitatea și nu se încadrează în situațiile de excludere. AC va avea în vedere: (1) Unitățile protejate conform Legii nr.nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectarii cerintelor mentionate Standarde de management de calitate / mediu Cerințele în legătură cu respectarea unui standard de management al calității sau de management de mediu se vor solicita utilizând o formulare corectă cum ar fi ”dovada implementării sistemului de management al calității/mediului conform SR EN ISO 9001/SR ISO 14001. respectiv verificând relevanța acestora în raport cu scopul urmărit.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap cât și întreprinderile sociale de inserţie prevăzute de Legea nr. prin prezentarea unor certificate valabile emise de organisme de certificare acreditate” sau alte probe/dovezi care confirmă asigurarea unui nivel corespunzător al calității pentru cazurile în care operatorul economic nu a avut acces la un certificat de calitate/mediu astfel cum a fost solicitat ori nu a avut posibilitatea de a-l obține în termenul stabilit. la momentul evaluării DUAE. Unități protejate pot fi: Agenții economici cu personalitate juridică. având în vedere că este vorba de un standard de organizație și nu unul de produs.2. 219/2015 privind economia socială. fără a se face referire strictă la un anumit cod CPV sau CAEN.

Asociații familiale. care se aplică în mod obligatoriu asupra produselor realizate sau a lucrărilor executate ori a documentelor care demonstrează prestarea unui serviciu. cu o valabilitate de 3 ani de la data emiterii. puțin 50% din numărul de angajați persoane cu handicap încadrate cu contract individual de muncă. Secții.1) Prestarea serviciilor in cauza este rezervata unei anumite profesii da □ nu □ Daca da precizati actele cu putere de lege si actele administrative aplicabile: Dupa caz. Durata maximă a acestor contracte de achiziţie publică este de 3 ani. Organizațiile persoanelor cu handicap care desfășoară și activități de vânzări/intermedieri. furnizori publici de servicii sociale. precum și persoana cu handicap care este autorizată. potrivit legii. Nu poate fi admisă participarea la procedura de atribuire a unei asocieri dintre un operator economic și un atelier protejat autorizat în cazul în care contractul este rezervat doar atelierelor protejate. cu condiția achitării contribuțiilor de asigurări sociale prevăzute de lege.3) CONDITII SPECIFICE PENTRU CONTRACTELE DE SERVICII III.3. care au gestiune proprie și cel puțin 50% din numărul total de angajați persoane cu handicap încadrate cu contract individual de muncă. asociații sau fundații fără scop lucrativ. să desfășoare activități economice independente. acreditate ca furnizori de servicii sociale. discriminărilor şi şomajului prin inserţia socioprofesională a persoanelor defavorizate. Marca socială cuprinde certificatul care atestă statutul de întreprindere socială de inserţie. constituite de cel puțin o persoană cu handicap . ateliere sau alte structuri fără personalitate juridică din cadrul agenților economici sau din cadrul organizațiilor neguvernamentale. mentionati care profesie (concurs de solutii) _________________________________________________________________________________________ III. cum ar fi persoane juridice fără scop lucrativ. Statutul de întreprindere socială de inserţie se certifică prin acordarea mărcii sociale.3. întreprinderi sociale şi unităţi protejate. sociale şi culturale. III. (3) Operatori economici. la procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice având ca obiect exclusiv serviciile de sănătate. (2) Întreprinderile sociale de inserţie au ca scop lupta împotriva excluziunii.2) Persoanele juridice au obligatia sa indice numele si calificarile da □ nu □ profesionale ale membrilor personalului responsabili pentru prestarea serviciilor respective SECTIUNEA IV: PROCEDURA 173 . precum şi un element specific de identitate vizuală. cu condiția ca minimum 75% din profitul obținut să fie destinat programelor de integrare socioprofesională pentru persoanele cu handicap din organizațiile respective.

indiferent de procedura selectată. coroborată cu o capacitate administrativă scăzută a autorității contractante. se va preciza situatia concreta care a determinat selectarea unei proceduri de atribuire în locul aplicării achiziției directe (de exemplu : existenta mai multor loturi care se atribuie in timp si se cumuleaza astfel ca valoarea de la art.1.1.Potențialii ofertanți pot elabora o ofertă clară.Caietul de sarcini include specificații ce sunt definite în mod clar.1. respectiv să nu aibă la bază o acțiune/inacțiune a autorității contractante.Termenii contractuali sunt stabiliți în mod clar și corelați cu conținutul caietului de sarcini.17 (4) din HG 395/2016.1.1.Valoarea estimată poate fi stabilită pe baza informațiilor din caietul de sarcini și a condițiilor contractuale. se întrunește și condiția de mai jos. Motivațiile accelerării trebuie să fie rezonabile și în susținerea situației de urgență care determina imposibilitatea respectării termenelor legale minime. În situația în care valoarea estimată este sub pragul prevazut la art. Licitație restrânsă accelerată □ Justificare pentru alegerea licitatiei restrânse accelerate 174 . urgența atribuirii contractului trebuind să fie determinată de cauze externe (anularea procedurii de atribuire din cauze ce nu țin de culpa AC / necesitatea asigurării unor activități cu impact social corelată cu anularea procedurii inițiale / apariția unor acte normative care conduc la obligativitatea achiziționării urgente a unor bunuri/servicii/lucrări neprevăzute în planul anual al achizițiilor publice al AC Notă : motivațiile accelerării se vor regăsi în cadrul secțiunii VI.98/2016.7(5) din Legea nr.b) Tipul procedurii Licitație deschisă □ ○ Licitația deschisă va fi utilizată în situația în care: . aspect ce trebuie gestionat în condiții de eficiență si eficacitate.3 IV. regula generală o constituie utilizarea mijloacelor electronice.1) Tipul procedurii si modalitatea de desfasurare ! La nivelul strategiei de contractare se va motiva alegerea procedurii. organizarea unui concurs de solutii). . procedura asigură o eficientizare a procesului de evaluare în cadrul autorităților contractante prin selectarea doar a acelor operatori economici care dețin cea mai bună capacitate în raport cu criteriile de calificare stabilite.7(5) va fi depasita.1) PROCEDURA DE ATRIBUIRE IV. Justificare pentru alegerea licitatiei accelerate : Licitație restrânsă □ Aplicarea acesteia se justifică în situația în care. IV.a) Modalitatea de desfasurare a procedurii de atribuire Offline □ On line □ ! În derularea procedurilor de atribuire. pe lângă contextul descris la procedura de licitația deschisă.IV. în paralel cu asigurarea unui nivel corespunzator al competitiei. . . realizarea unei investitii în conditiile art. Procedura se aplică atunci când AC anticipează prezența unui număr mare de operatori economici. întrucât informațiile inlcuse în documentația de atribuire permit o identificare clară a efortului necesar și a costurilor generate de implementarea contractului.

produse şi servicii inovative realizate în vederea introducerii în fabricație. Au fost deja selectati candidati da □ nu □ Daca da. chiar dacă ambele reprezintă regula generală în conformitate cu prevederile legale. proiectării urbanistice și peisagistice.G. Parteneriat pentru inovare □ Parteneriatul pentru inovare are drept scop găsirea de soluții tehnice şi științifice la probleme de interes socio- economic. 109 din H. al arhitecturii sau al prelucrării datelor. 104 din H. În cazul achizițiilor sectoriale devine necesară motivarea alegerii unei proceduri de negociere competitivă în locul unei proceduri de licitație deschisă. 395/2016.Negociere competitivă □ În cazul achizițiilor în sectorul clasic devine necesară motivarea alegerii procedurii de negociere competitivă prin demonstrarea încadrării în circumstanțele speciale prevăzute de lege. motivaţiile privind alegerea procedurii de dialog competitiv trebuie să fie susţinute de cel puţin una din circumstanţele prevăzute de lege. 175 . prin invocarea unor argumente ce demonstrează existența circumstanțelor menționate mai sus la licitația restrânsă și/sau negocierea competitivă. (1) din H. Justificare pentru accelerarea procedurii : Concurs de soluții □ Deschis □ Restrans □ Numărul de participanți estimat □□□ sau numarul minim □□□ / numarul maxim □□□ Pentru aplicarea procedurii de concurs de soluții obiectul concursului trebuie să fie în sfera domeniului amenajării teritoriului. reprezintă o situație de excepție (alin. deoarece trebuie să existe o corelație cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit. 394/2016 și art. (2) al art. indicati numele si adresa operatorilor economici selectati deja in sectiunea VI.G.3) Informatii suplimentare Negociere competitivă accelerată □ Justificare pentru alegerea negocierii accelerate: Dialog competitiv □ În cazul achiziţiilor în sectorul clasic. În cazul utilizării variantei în 3 etape. 109 alin. aplicarea procedurii simplificate prin mijloace electronice – o singură etapă – devine de drept regulă generală. 395/2016) care necesită motivarea alegerii. şi nu achiziţionarea de produse/servicii noi – apărute recent pe piaţă ! Procedură simplificată □ □ O singură etapă □ Mai multe etape Potrivit prevederilor art. un argument în acest sens poate fi și faptul că etapa finală de licitație electronică nu este aplicabilă la procedura simplificată. prin prisma faptului că aspectele de implementare a contractului trebuie să se preteze unui proces de negociere. 394/2016. (2) al art. concretizate în tehnologii. 104 alin. corespunzător variantei de procedură simplificată aleasă. respectiv a alin.G. cea derulată în mai multe etape.G. după caz. (1) din H.

Dacă aplicarea criteriilor de selecție se face prin stabilirea unor ponderi. La formularea criteriilor de selecţie se va avea în vedere: Să fie solicitate în contextul verificării situației economico-financiare și/sau a capacității tehnice și/sau profesionale. ce se atribuie prin procedura de dialog competitiv/negociere competitivă. dup caz. Să fie prevăzută o metodologie de punctare care să asigure stabilirea unui clasament al candidaților în funcție de punctajul total realizat prin raportare la nivelurile minime sau. în cazul contractelor complexe cu nivel mare de specializare. minim prevăzut de legislație) și se vor completa criteriile de selecție și metodologia de selectare. dialog competitiv) Aplicarea unei licitatii care sa se deruleze in etape succesive pentru a da □ nu □ reduce progresiv numarul solutiilor care trebuie discutate sau al ofertelor care trebuie negociate 176 . Notă: Metodologia de punctare pe baza căreia se va realiza clasamentul candidaților nu trebuie să conțină niveluri / praguri minime prestabilite funcție de care candidatul/candidații urmează să fie selectați (cum ar fi spre exemplu. condiția realizării unui punctaj de minim 70 din 100). Aceste limitări în legătură cu realizarea unui punctaj minim sunt adecvate în cazul criteriilor de atribuire. număr maxim„ (! Nr.IV. dupa caz. iar criteriile de selecție nu trebuie confundate cu factorii de evaluare pe baza cărora se stabilește cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic. acestea să fie stabilite în raport cu importanța criteriului de selecție în cadrul celor de capacitate ce au fost stabilite drept relevante pentru realizarea obiectului contractului.1. numar maxim □□□ Criterii de preselecție ! La nivelul strategiei de contractare se vor regăsi şi motivațiile referitoare la stabilirea criteriilor de selecţie / metodologia de preselectare. după caz. dialog competitiv) Numar de operatori economici preconizat □□□ sau Numar minim preconizat □□□ si.3) Reducerea numarului de operatori economici in timpul negocierii sau al dialogului (negociere. Scopul final al selecției este acela de a se limita participarea la competiție numai pentru acei operatori economici considerați a fi cei mai capabili să ducă la bun sfârșit contractul. IV. când prin aplicarea factorilor de evaluare se urmărește reducerea treptată a soluțiilor prezentate care de încadrează în condiția minimă de punctaj. ! Dacă AC dorește să limiteze numărul de candidați selectați se va completa rubrica aferentă „Număr minim preconizat și. Procesul de selecție nu trebuie confundat cu procesul de stabilire a ofertei câștigătoare. nivelurile maxime stabilite pentru fiecare dintre criteriile de selecție.1. minim va fi nr.2) Limitarea numărului de operatori economici invitați să prezinte oferte sau să participe (licitatie restransa si negociere competitivă . reprezentând o metodă de ierarhizare a candidaților bazată pe capacitatea acestora în raport cu cerințele minime de calificare. urmărindu-se o corelare cu complexitatea acestuia din urmă.

2. condiție necesară pentru ca acestea să poată fi comparate. În cazul prestațiilor intelectuale (servicii de proiectare/asistență 177 . pot fi oferite/asumate suplimentar și/sau au un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului. b) unor elemente / angajamente care deși nu sunt prevăzute ca fiind cerințe minime în caietul de sarcini. de asemenea. Din categoria factorilor de calitate ce pot fi utilizați în cadrul contractelor având ca obiect execuția lucrărilor (pe baza proiectului tehnic pus la dispoziția ofertanților de autoritatea contratantă) aferente achizițiilor menționate la paragraful anterior se disting: termenul de execuție și garanția lucrării. factori de evaluare de tipul: garanția echipamentelor și/sau garanția lucrărilor – pot asigura un avantaj economic cu influențe în costurile de funcționare viitoare. iar această extindere să reprezinte o cerință în plus față de cerința minimă. de mentenanță și a altora asemenea ce fac parte din costul pe întreaga durată de viață a obiectului achiziției.IV. Factorii de evaluare trebuie să fie asociați: a) unei extinderi a cerinței/cerințelor minime obligatorii din caietul de sarcini. Criteriul cel mai bun raport calitate-preț/calitate-cost – este obligatoriu a fi utilizat în cazul contractelor de lucrări sau servicii care au ca obiect prestații intelectuale și care presupun activități cu nivel de complexitate ridicat sau a contractelor aferente infrastructurii de transport trans-european și drumuri județene. prevederi clare referitoare la reperele ce intră în calcularea acestor costuri.bifati rubrica sau rubricile corespunzatoare sau enumerati criteriile de atribuire ) □ Cel mai mic pret /cel mai mic cost sau ○ Cel mai bun raport calitate/preț ○ Cel mai bun raport calitate/cost Note: Criteriul ”costul cel mai scăzut” trebuie înțeles în sensul costurilor operaționale.1) Criterii de atribuire (dupa caz. astfel încât toți operatorii economici să aibă aceeași înțelegere a modului de formare a costurilor în procesul de elaborare a ofertelor. În cazul contractelor de lucrări din domeniul electric /energetic/ sau lucrărilor aferente sistemelor/instalațiilor de epurare/evacuare ape uzate la nivelul cărora procurarea echipamentelor/componenta tehnologică reprezintă o pondere semnificativă în realizarea obiectului contractului. Documentațiile de atribuire care conțin un astfel de criteriu de atribuire vor conține.2) CRITERII DE ATRIBUIRE /CRITERII DE EVALUARE A PROIECTELOR (concurs de solutii) IV.

cât și la cel al proiectelor în care au fost implicați. la numărul proiectelor în care au desfășurat activități similare. Experții-cheie care prin obținerea unei certificări obțin implicit și competențele necesare desfășurării unei activități nu pot fi utilizați ca factori de evaluare. fiecărui expert / lider de echipă. Nu □ Da Detalii privind aplicarea algoritmului de calcul 2. spre exemplu. se recomandă ca AC să puncteze un număr de maxim 5 . media aritmetică a punctajelor aferente experienței specifice a tuturor experților prezentați și/sau numărul experților suplimentari ofertați având în vedere că nu prezintă relevanță în raport cu latura calitativă a implementării contractului. se apreciază că rezultatele obținute în urma prestațiilor acestora nu pot fi diferite. in cazul in care nu se poate realiza ponderarea din motive demonstrabile) □ criteriile enuntate in caietul de sarcini. alocarea punctajelor realizându-se pe intervale).tehnică/supervizare/consultanță/informatice (dezvoltare software. într-o măsură semnificativă. respectiv în funcție de modul în care se acumulează experiența specifică (prin trimitere. cum ar fi: experiența experților și metodologia de prestare a serviciilor în cadrul viitorului contract.7 experți cheie (principali) în funcție de specificul activității. Algoritmul de punctare a echipei de experți. fapt de natură a distorsiona rezultatul competiției Indiferent de componența echipei de implementare a contractului/proiectului. astfel că poate determina o distorsionare a rezultatul procedurii. de exemplu. din punct de vedere calitativ. in invitatia de a prezenta o oferta sau de a participa la negociere sau in documentul descriptiv Criterii Pondere Intra in licitatie electronica /reofertare SEAP 1. odată obținut un nivel de certificare. proiectare sisteme informatice) /cercetare-dezvoltare) având un grad de complexitate ridicat (pe care AC îl va explicita la nivelul strategiei de contractare) se va avea în vedere ca factorii de evaluare să fie de natură calitativă. deoarece nu se poate stabili o relație directă de cauzalitate între aceste aspecte și rezultatul contractului. Nu □ Da Detalii privind aplicarea algoritmului de calcul 178 . □ criteriile mentionate in continuare (criteriile de atribuire trebuie indicate impreuna cu ponderarea sau in ordine descrescatoare a prioritatii. având în vedere faptul că. AC nu va stabili cerința minimă privind experiența experților prin raportare atât la numărul de ani de experiență specifică. fiind inadecvată utilizarea concomitentă cu aceștia și a factorului legat de termenul de prestare. se va aplica individual. în limita unui punctaj maxim alocat acestuia și nu prin alocarea unui punctaj raportat la întreaga echipă de experți (numărul acestora fiind lăsat la latitudinea fiecărui ofertant) NU vor fi utilizate metode de alocare a punctajului având la bază. întrucât impactul termenelor este luat în considerare în cadrul metodologiei de prestare prin elaborarea planului Gantt.

4.2) Anunturi publicate (anunt publicat) anterior privind acelasi contract da □ nu □ Daca da. ci la nivelul secțiunii II.2) Se va organiza o licitatie electronica da □ nu □ Daca da.2. IV. Recomandăm. ca elementele de preț/tarif ce pot face obiectul reducerii în licitația electronică să fie de natura cheltuielilor aplicate la închiderea devizului lucrării (cheltuieli indirecte.3. valoarea transportului și/sau valoarea consumului pe utilaj reprezintă în fapt o modificare de ofertă tehnică. Nu □ Da Detalii privind aplicarea algoritmului de calcul ( ) Intra in licitatie electronica / reofertare ( ) Direct proportional ( ) Invers proportional Punctaj maxim component tehnica □□□ IV.1) Numar de referinta atribuit dosarului de autoritatea contractanta (dupa caz) _________________________________________________________________________________________ IV. sau poate conduce la încălcări ale altor prevederi legale incidente. Elementele ce intră în licitația electronică trebuie să fie cuantificabile. deoarece o modificare a prețului/tarifului pe ora de manoperă. Anunt de intentie □ Anunt despre profilul cumparatorului □ 179 .1. și a caietului de sarcini. profit) și/sau cheltuielile cu materialele (într-o marjă rezonabilă) iar la achiziția de produse.2. deoarece poate fi influențată latura calitativă a ofertei.3) INFORMATII ADMINISTRATIVE IV.3. prin similaritate. diferențele minime solicitate noilor oferte (pasul de licitare). Atenție! În legătură cu utilizarea licitației electronice în cazul contractelor de execuție lucrări recomandăm autorității contractante să precizeze în documentația de atribuire elementele de preț asupra căreia ofertantul poate interveni în licitația electronică.3. Nota: NU se completează în această secțiune precizări referitoare la utilizarea licitației electronice pentru etapa de reluare a competiției între semnatarii acordului-cadru. cu diminuarea adaosului comercial la comercianți. respectiv să poată fi exprimate în cifre sau în procente. informatii suplimentare despre licitatia electronica (dupa caz) Se vor cuprinde informațiile specifice utilizării licitației electronice referitoare la elementele ofertei care fac obiectul reofertării.3. în acest context. informații referitoare la procesul licitației electronice. Este interzisă utilizarea licitației electronice în cazul contractelor având ca obiect servicii intelectuale și/sau lucrări ce au incluse servicii de proiectare. informațiile care vor fi puse la dispoziție ofertanților în cursul licitației electronice. ”Numele participantilor deja selectati ( in cazul unui concurs de solutii restrans)” _______________________________________________________________________________________ IV.

Se va corela perioada minimă de valabilitate a garanției de participare.Numarul anuntului in JO: □□□□/S □□□-□□□□□□□ din □□/□□/□□□□ (zz/ll/aaaa) Alte publicari anterioare (dupa caz) □ Numarul anuntului in JO: □□□□/S □□□-□□□□□□□ din □□/□□/□□□□ (zz/ll/aaaa) Numarul anuntului in JO: □□□□/S □□□-□□□□□□□ din □□/□□/□□□□ (zz/ll/aaaa) Anunt de intentie Numarul si data publicarii in SEAP ! Atenționări speciale – Bifarea eronată a opțiunii Anunț despre profilul cumpărătorului □ poate conduce la nepublicarea anunțului de participare în JOUE (indiferent de situația în care publicarea anunțului în JOUE este obligatorie sau reprezintă o opțiune a autorității contractante) .8.3.3.8.4) Decizia juriului este obligatorie pentru autoritatea contractanta/entitatea contractanta da □ nu □ IV.3.E.6) Limba sau limbile in care poate fi redactata oferta/candidatura/proiectul sau cererea de participare ES BG CS DA DE ET EL EN FR IT LV LT HU MT NL PL PT RO SK SL FI SV □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ Altele: ____________________________________________________________________________- Moneda in care se transmite oferta financiara (in cazul procedurilor online sau offline cu etapa finala de L. IV.5) Numele membrilor juriului selectati (dupa caz) IV.3.2) Detalii privind platile catre toti participantii (dupa caz) ___________________________________________________________________________________________________ IV.8.3) Contracte atribuite in urma concursului: Contractele de servicii atribuite in urma concursului vor fi atribuite castigatorului sau unuia dintre castigatorii concursului da □ nu □ IV. Formularul „Anunț despre profilul cumpărătorului” nu este disponibil în prezent în format electronic în cadrul SEAP. IV. PREZENTAREA OFERTEI 180 . Se va exprima în aceeași unitate de timp ca perioada de valabilitate a garanției de participare.4.3. nefiind asigurată astfel transmiterea automată a acestuia către JOUE de către SEAP.1) Se va acorda una sau mai multe prime da □ nu □ Daca da.8) Recompense si juriu ( in cazul unui concurs de solutii) IV.3. IV. numarul si valoarea primelor care urmeaza sa fie acordate (dupa caz) ___________________________________________________________________________________________________ IV. Valabilitatea ofertei trebuie să acopere întreaga perioadă de timp între data limită pentru depunerea ofertelor și data semnării contractului.3.8.3.8.7) Perioada minima pe parcursul careia ofertantul trebuie sa isi mentina oferta durata in luni: □□□ sau in zile: □□□ (de la termenul limita de primire a ofertelor) Perioada minimă pentru valabilitatea ofertei se va stabili avându-se în vedere capacitatea autorității contractante de a derula procedura de atribuire.

4. la nivel de categorie de lucrări (deviz). (după caz. Prezentarea modului de realizare a lucrărilor (planul propus) prin care ofertantul va descrie : a) abordarea din punct de vedere proces tehnologic (metodologia de execuție) pentru realizarea lucrărilor. Declarația privind termenul de garanție acordat lucrărilor executate. 181 . după caz (dacă este inclusă asemenea solicitare în caietul de sarcini).  activitățile de interfațare cu lucrările existente și operarea acestora. care să ilustreze succesiunea tehnologică de realizare a lucrărilor. se vor face mențiuni cu privire la cursul de referință leu/euro). securității și sănătății în muncă. ordinea și derularea în timp a activităților pe care ofertantul propune să le îndeplinească pentru realizarea lucrărilor. 5.  denumirea activităților și sub-activităților aferente. 4. respectiv de control al calității. în scopul de a permite identificarea cu ușurință a modului în care se vor îndeplini specificațiile tehnice din caietul de sarcini în implementarea contractului. fișele tehnice și formularele completate conform caietului de sarcini. cu evidențierea punctelor cheie (jaloanele) în execuția contractului. Inspecția Muncii . ! Autoritatea contractantă va preciza detalii privind modul de stabilire a ofertei câștigătoare potrivit criteriului de atribuire stabilit. informațiile prezentate de fiecare ofertant vor asigura calcularea corespunzătoare a punctajului.  drumul critic clar identificat în planificarea activităților. această declarație va fi asumată de toții membri asocierii. se vor indica formularele ce trebuie completate. Listele cu cantitățile de lucrări. După caz. Nu se admit precizări de natură a limita valoric elementele propunerii financiare prin invocarea unor limite ale liniilor bugetare alocate proiectului. În cazul unei asocieri. Modul de prezentare a propunerii financiare În această secțiune se vor indica formularele ce trebuie completate si/sau alte formulare ce conțin detalierea elementelor de preț/cost ce formează propunerea financiara. Extrasele de resurse materiale. AC va preciza informații detaliate privind reglementările care sunt în vigoare la nivel național și care se referă la condițiile de muncă și protecția muncii. inclusiv pentru organizarea de șantier. derularea în timp și durata testelor. 2. Modul de prezentare a propunerii tehnice În această secțiune se prezintă informațiile referitoare la structura și conținutul propunerii tehnice.4.html. Se va solicita prezentarea unei declarații în acest sens.ro/legislatie/legislatie. durata acestora.1.  secvențierea. In funcție de elementele propunerii financiare care intervin în algoritmul de calcul prevăzut pentru evaluarea ofertelor. în special:  lucrările permanente și temporare ce urmează să fie executate. utilaj și transport. 3. cu evidențierea clară a activităților incluse în procesele de asigurare. în conformitate cu prevederile Legii 10/1995 și a altor legi incidente. Se vor respecta condițiile de mediu. În cazul contractelor de lucrări recomandăm ca propunerea tehnică să cuprindă cel puțin următoarele: 1. b) resurse (personal și instalații/echipamente) c) programul de execuție (diagrama Gantt) pe luni calendaristice. conform legislației specifice corespunzătoare obiectului contractului. manoperă.site-ul: http://www. respectiv.2.IV. IV. sociale și cu privire la relațiile de muncă pe toată durata de îndeplinire a contractului de lucrări. Prezentarea modalității de asigurare a accesului la specialiștii necesari și obligatorii în vederea verificării nivelului de calitate corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile lucrărilor cuprinse în obiectul contractului.inspectmun. precum și entitățile juridice de la care se pot obține.

urmărindu-se dacă acestea pot fi realizate conform cerințelor de calitate impuse prin caietul de sarcini. Note: Legislația nu mai specifică un anumit procent care face referire la un preț neobișnuit de scăzut ! Comisia de evaluare are obligația de a analiza fiecare element în parte din cadrul propunerii financiare.centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări.execuția categoriilor de lucrări prevăzute în listele de cantități.Lipsa formularului de ofertă reprezintă lipsa propunerii financiare. etc. propunerea tehnică și propunerea financiară vor fi transmise în format electronic / prin mijloace electronice. conform cerințelor impuse prin caietul de sarcini. conform normelor legale. pe lângă formularul de oferta. Adresa la care se depune oferta este www. în condițiile prețurilor de piață (așa cum sunt reflectate de indici bursieri. ofertantul va lua în calcul eventualele deduceri dacă sunt sub efectul unui legi. Documentele precizate mai sus. ceea ce atrage încadrarea ofertei în categoria ofertelor inacceptabile.4. . 182 . totodată. DUAE completat cu informațiile aferente operatorului economic participant la procedura de atribuire.).devizele ofertă. depozitarea și punerea în opera a materialelor și echipamentelor necesare funcționarii obiectului contractului. vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă a reprezentantului legal/împuternicit al operatorului economic în funcție de calitatea acestuia – asociat/terț/subcontractant. Modul de prezentare a ofertei Pentru a putea participa la procedura de atribuire desfășurată integral prin mijloace electronice operatorii economici au obligația să se înregistreze în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP).98/2016.centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv . IV.listele cu cantități de lucrări pentru construcții provizorii organizare de șantier. pe obiecte . 237/2016 referitoare la modul în care poate fi generat DUAE. conform Legii nr. în vederea asigurării unei realități în execuție.3. precum și marja de profit.lista cu cantități de utilaje și echipamente tehnologice. subcontractanți Oferta va cuprinde toate elementele necesare cuantificării valorice a lucrărilor : . ca parte a documentației de atribuire. toate cheltuielile pe care le implică îndeplinirea obligațiilor contractuale. operatorilor economici modul în care trebuie accesat și completat. respectiv lipsa actului juridic de angajare în contract. Formularul de contract se va depune însoțit de eventuale propuneri de modificare a clauzelor contractuale specifice. Notă: Autoritatea contractantă utilizează una dintre opțiunile prevăzute în Notificarea ANAP nr. și centralizatorul cu lucrările executate de asociați. statistici. transportul.protejarea mediului. în vederea atașării acestuia. AC acceptă numai ofertele depuse online în SEAP. dezavantajoase pentru autoritatea contractantă. respectiv fișierele care vor fi încărcate în SEAP de către ofertant. Analiza se efectuează prin raportare la articole și sub-articole ale propunerii financiare care corespund activităților propunerii tehnice. ofertantul va include. completat în corelație cu cerințele din fișa de date a achiziției. precum și cele legate de refacerea cadrului natural după finalizarea lucrărilor . La elaborarea propunerii financiare. propuneri care se vor accepta numai în măsura în care acestea nu vor fi în mod evident. orice costuri legate de: .fișele tehnice ale utilajelor si echipamentelor tehnologice .ro.e-licitatie.procurarea. În cazul contractelor de lucrări. Propunerea financiară va conține. în cadrul propunerii financiare. indicând. inclusiv dotări . întocmirea instrucțiunilor de întreținere și exploatare .

etc.ro) ca operator economic conform prevederilor art.2) Contractul/Concursul se inscrie intr-un proiect/program finantat din fonduri comunitare da □ nu □ Daca da. Programul Operaţional Asistenţă Tehnică 2. Programului Național de Dezvoltare Rurală 8.1. trimitere (trimiteri) la proiect(e) si/sau program(e):_________________________________________ Tipul de finantare: Cofinantare □ Credite externe cu garantia statului □ Fonduri europene □ Daca da. Programul Operaţional Capacitate Administrativă 4. respectiv procesul de evaluare a ofertelor se va desfășura după următoarele reguli:  Pentru vizualizarea documentației de atribuire încarcate în SEAP.5 alin. Programul Operaţional Capital Uman 5. Programul Operațional Competitivitate 3. Altele . ! Dacă contractul este cofinanțat din fonduri comunitare se va bifa obligatoriu DA” la rubrica „Contractul se înscrie într-un proiect/program finanțat din fonduri comunitare“ și nu se va bifa “cofinanțare”. Atenție! ! Informațiile completate la această secțiune se vor corela cu informațiile de la secțiunea III.2) Principalele modalități de finanțare și plată și/sau trimitere la dispozițiile relevante. nr.395/2016 și vor transmite solicitările avand în vedere termenele de răspuns ale autorității contractante 183 . aplicația care permite verificarea semnăturii electronice și vizualizarea documentelor semnate electronic (disponibile pe site-urile furnizorilor de semnătură electronică). Program Operational Infrastructur Mare 6.e-licitatie. VI. Pentru transmiterea solicitărilor de clarificări privind documentația de atribuire.3) ALTE INFORMATII (dupa caz) Interacțiunea cu ofertanții. precizati perioadele estimate de publicare a anunturilor viitoare: _____________________________ VI. operatorii economici se vor înregistra în SEAP (www. □ Principalele programe pentru perioada de programare 2014-2020: 1. este necesar ca operatorii economici să dețină/instaleze pe stația de lucru.G.(1) din H.1) CONTRACTUL ESTE PERIODIC (dupa caz) da □ nu □ Daca da. Programul Operational pentru Pescuit și Afaceri Maritime 9. SECTIUNEA VI: INFORMATII SUPLIMENTARE VI. iar documentele ce conțin elemente de preț se semnalează corespunzător.Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate. Programul Operaţional Regional 7.! Prețul se criptează. numele fondului (se va selecta obligatoriu din lista disponibila) Alte fonduri.

în care să precizeze respectivele informații. numărul acestora fiind nelimitat VI.4) CAI DE ATAC Sub sancțiunea respingerii contestației ca inadmisibilă. persoana care se consideră vătămată are OBLIGAȚIA să notifice autoritatea contractantă cu privire la solicitarea de remediere în tot sau în parte a pretinsei încălcări Precizări privind termenul (termenele) pentru procedurile de contestare: art. Sectiunea a 13–a din Legea nr. eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică. prin care se aduc la cunoștință ofertantului motivele respingerii. prin alte mijloace decat cele electronice.40Mb. Pentru transmiterea comunicării ofertantului/participantului la procedură a rezultatului evaluării fazei precum și a motivelor de respingere. semnat cu semnătură electronică extinsă bazată pe certificat calificat . ! Dimensiunea maximă permisă a fișierelor încărcate SEAP este de max. bazată pe un certificat calificat. ca exceptie. și prevederile legale asociate acestora. a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii. Orice COMUNICARE. ! Se va avea în vedere încărcarea tuturor documentelor aferente documentației transmise. semnate cu semnatură electronică extinsă.există posibilitatea de a introduce în SEAP la secțiunea „Intrebări” documentul având titlu de Comunicare sau să atașeze un document în SEAP. precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor 184 .09. autoritatea/entitatea contractanta comunică fiecărui ofertant ce a fost respins motivele care au stat la baza acestei decizii. cu respectarea prevederilor Capitolului IV. CLARIFICĂRI ȘI DECIZII. autoritatea/entitatea contractantă va proceda la accesarea secțiunii „Întrebări”- din detaliul anunțului de participare/anunțului simplificat și la încărcarea documentului.98/2016. 8 din Legea nr. informare. la secțiunea DOCUMENTAȚIE. În urma finalizării fiecăreia dintre fazele de verificare.253/06. intitulat „Rezultatul fazei de evaluare”. înainte de a se adresa Consiliului sau Instanței de judecată competente. Ulterior.2016 (transmisă și operatorilor economici sub nr. marcată în sistem prin semnul „ . 98/2016/ Capitolului V. În atenția autorității contractante ! Recomandăm consultarea Notificării ANAP nr.”. solicitare. pentru definitivarea fazei procedurale utilizatorul va acționa opțiunea de respingere.160-161 din Legea nr.2016) cu privire la modalitatea de transmitere a solicitărilor de clarificări și a informațiilor suplimentare la documentațiile de atribuire / răspunsurile formulate în cazul desfășurării procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție. sunt transmise in scris. 247/06.prevăzute la art. notificare si altele asemenea. PRIN MIJLOACE ELECTRONICE DE COMUNICARE sau.09. iar celorlalți faptul că se trece la faza următoare de verificare. Deși sistemul permite în prezent numai posibilitatea de a bifa „+” sau „-„ .

c) începând cu ziua următoare împlinirii termenului de 7 zile. calculat începând cu ziua următoare primirii notificării prealabile. în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziție publică.4. rubrica VI. precum și oricare persoană care se consideră vătămată de măsurile de remediere adoptate de autoritatea contractantă poate sesiza CNSC/Instanța în vederea anulării actului autorității contractante.4.4. în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziție publică. obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere. când autoritatea contractantă nu a transmis un răspuns. achiziție sectorială sau de concesiune este mai mică decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor de participare. achiziție sectorială sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor de participare.1) Organismul competent pentru caile de atac Denumire oficiala: Adresa: Localitate: Cod postal: Tara: E-mail: Telefon: Adresa Internet Fax: (URL) Organismul competent pentru procedurile de mediere (dupa caz) Denumire oficiala: Adresa: Localitate: Cod postal: Tara: E-mail: Telefon: Adresa Internet Fax: (URL) VI. dupa caz. în termen de: a) 10 zile. VI. potrivit legislației privind achizițiile publice. când autoritatea contractantă a transmis un răspuns în sensul că urmează să adopte măsuri de remediere. b) începând cu ziua următoare împlinirii termenului de 3 zile. potrivit legislației privind achizițiile publice. după caz.Persoana care se consideră vătămată de răspunsul primit la notificarea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termen de 3 zile. legislației privind achizițiile sectoriale sau legislației privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii.3) Precizari privind termenul (termenele) de exercitare a cailor de atac: 185 . b) 5 zile. după caz.2) Utilizarea cailor de atac (completati rubrica VI.2 SAU. legislației privind achizițiile sectoriale sau legislației privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii.4. Termenul de contestare se calculează după cum urmează: a) începând cu ziua următoare luării la cunoștință a răspunsului autorității contractante în sensul că nu urmează să revoce actele emise sau să adopte măsuri de remediere. precum și pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim.

2.4...4.4.3. Autoritatea contractanta poate completa ambele secțiuni.VI.3) Serviciul de la care se pot obtine informatii privind utilizarea cailor de atac ! In mod obligatoriu se vor trece informatii fie la sectiunea VI. fie in sectiunea VI. Denumire oficiala: Adresa: Localitate: Cod postal: Tara: E-mail: Telefon: Adresa Internet Fax: (URL) 186 .

ANEXA A ADRESE SUPLIMENTARE SI PUNCTE DE CONTACT I) ADRESE SI PUNCTE DE CONTACT DE LA CARE SE POT OBTINE INFORMATII SUPLIMENTARE Denumire oficiala: Adresa: Localitate: Cod postal: Tara: Punct(e) de contact: Telefon: In atentia: E-mail: Fax: Adresa Internet (URL): II) ADRESE SI PUNCTE DE CONTACT DE LA CARE SE POT OBTINE CAIETUL DE SARCINI SI DOCUMENTELE SUPLIMENTARE (INCLUSIV DOCUMENTELE PRIVIND UN DIALOG COMPETITIV SAU UN SISTEM DE ACHIZITIE DINAMIC) Denumire oficiala: Adresa: Localitate: Cod postal: Tara: Punct(e) de contact: Telefon: In atentia: E-mail: Fax: Adresa Internet (URL): III) ADRESE SI PUNCTE DE CONTACT LA CARE TREBUIE EXPEDIATE OFERTELE/CERERILE DE PARTICIPARE Denumire oficiala: Adresa: Localitate: Cod postal: Tara: Punct(e) de contact: Telefon: In atentia: E-mail: Fax: Adresa Internet (URL): 187 .

□□.□□-□ □□□□-□ □□□□-□ suplimentar(e) □□. □□□ DENUMIRE _____________________________________________ 1) DESCRIERE SUCCINTA _________________________________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ 2) CLASIFICARE CPV (VOCABULARUL COMUN PRIVIND ACHIZITIILE PUBLICE) Vocabular principal Vocabular suplimentar (dupa caz) Obiect principal □□.□□-□ □□□□-□ □□□□-□ □□. valoarea estimata fara TVA (numai in cifre): __________ Moneda: ___________ sau intervalul: intre _____________________ si _______________________ Moneda: ___________ (Valoarea se va exprima obligatoriu in moneda in care va fi exprimata valoarea estimata totala) 4) INDICATII PRIVIND O ALTA DURATA A CONTRACTULUI SAU O ALTA DATA DE INCEPERE/DE FINALIZARE (dupa caz) Durata in luni: □□ sau in zile: □□□□ 5) INFORMATII SUPLIMENTARE PRIVIND LOTURILE (inclusiv cele referitoare la garantia de participare) _Valoarea garantiei de participare (numai in cifre)_____________ Moneda: .□□-□ □□□□-□ □□□□-□ □□.□□-□ □□□□-□ □□□□-□ 3) CANTITATE SAU DOMENIU _________________________________________________________________________________________ Daca se cunoaste.□□.□□.□□.□□.□□.□□-□ □□□□-□ □□□□-□ Obiect(e) □□.□□.□□.□□. Utilizati prezenta anexa pentru fiecare lot - 188 . ANEXA B INFORMATII PRIVIND LOTURILE LOT NR.□□.

cum ar fi încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală. Activităţi de achiziţie centralizate .orice comportament culpabil care afectează credibilitatea profesională a operatorului economic în cauză.activităţile desfăşurate de o unitate de achiziţii centralizate în mod permanent prin achiziţia în nume propriu de produse 189 .achiziţia de lucrări. DICŢIONAR ACHIZIŢII PUBLICE Definiţiile noţiunilor specifice materiei achiziţiilor sunt extrase. sau asistenţă şi consiliere cu privire la desfăşurarea ori structurarea procedurilor de achiziţie publică. Achiziţie sau achiziţie publică . naţionale sau comunitare. în majoritate. în special în ceea ce priveşte preţul şi. cantităţile avute în vedere. Acord-cadru . în special infrastructura tehnică care să permită autorităţilor contractante atribuirea de contracte de achiziţie publică sau încheierea de acorduri-cadru pentru lucrări. indiferent dacă lucrările.activităţi care constau în furnizarea de asistenţă şi suport pentru activităţile de achiziţie. s-a procedat la adaptarea acestor definiţii in scopul simplificării întelegerii acestora.acordul încheiat în formă scrisă între una sau mai multe autorităţi contractante şi unul ori mai mulţi operatori economici care are ca obiect stabilirea termenilor şi condiţiilor care guvernează contractele de achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă. În rândurile ce urmează definim succint principalii termeni utilizaţi în vocabularul achizitiilor publice. produse ori servicii. inclusiv încălcări ale normelor de deontologie în sensul strict al profesiei căreia îi aparţine acest operator. produsele sau serviciile sunt destinate ori nu realizării unui interes public. de produse sau de servicii prin intermediul unui contract de achiziţie publică de către una ori mai multe autorităţi contractante de la operatori economici desemnaţi de către acestea. În anumite cazuri. Abatere profesională . din conţinutul textelor legislative. săvârşite cu intenţie sau din culpă gravă. după caz. sau pregătirea şi administrarea procedurilor de atribuire în numele şi în beneficiul autorităţii contractante în cauză. Activităţi de achiziţie auxiliare .

Achiziţie directă Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei. 190 . * prin/ fără reluarea competiţiei între operatorii economici semnatari ai acordului-cadru. Activitate relevantă Activitate economică desfăşurata de anumite autorităţi contractante în sectoare de utilitate publică expres definite : apa. în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei. transport şi postă. Achiziţie publică Cumpărarea de catre o autoritate contractantă a unor produse. produse ori servicii în numele şi pentru o altă/alte autoritate/autorităţi contractante. este mai mică decât 441. este mai mică decât 132. energie.şi/sau servicii destinate unei/unor alte autorităţi contractante. al cărei scop este stabilirea elementelor/condiţiilor esenţiale care vor guverna contractele de achiziţie publică ce urmează a fi atribuite îintr-o perioadă dată*. fără TVA. Acord-cadru Înţelegerea scrisă intervenită între una sau mai multe autorităţi contractante si unul sau mai multi operatori economici. cantităţile avute în vedere. după caz. în mod special în ceea ce priveste preţul şi.730 lei. ori prin atribuirea de contracte de achiziţie publică sau încheierea de acorduri-cadru pentru lucrări.519 lei. respectiv lucrări. Anunţ de intenţie Modalitate de publicitate prin care o autoritate contractantă anunță intenția de a demara o procedură de achiziție publică. Anunţ de atribuire Modalitate de publicitate prin care o autoritate contractantă anunță încheierea unui contract de achiziție publică. servicii sau lucrări. Acceptarea ofertei câştigătoare Actul juridic prin care autoritatea contractantă își manifestă acordul de a se angaja juridic în contractul de achiziție publică ce va fi încheiat cu ofertantul a cărui ofertă a fost desemnată câștigătoare. fără TVA.

dialog competitiv 191 . Actualizare – operatie care consta in reajustarea pretului obiectului procedurii de achizitie publica in functie de evolutia conditiilor economice intre data limita de validitate a ofertelor (sau preturilor) si cea a inceperii lucrarilor sau prestarii serviciilor. autoritatile publice centrale si locale. Avansul este acordat in baza unor situatii de lucrari aprobate de catre autoritatea contractanta. Asociere de operatori economici Mai multi operatori economic care se asociaza cu scopul de a depune o candidatura sau oferta comună. Candidat . Avans – suma de bani alocata de catre autoritatea contractanta in favoarea unui operator economic executant de lucrari pentru executarea lucrarilor care fac obiectul contractului de achizitie publica. Autoritate contractanta – Statul.orice operator economic care a depus o solicitare de participare în cadrul unei proceduri de licitaţie restrânsă. fara a fi obligati sa isi legalizeze din punct de vedere formal asocierea. Anunţ simplificat Modalitate de publicitate folosită de către autorităţile contractante atunci când utilizează un sistem dinamic de achizitii. sa apeleze la prestarea de servicii sau care au nevoie sa achizitioneze anumite bunuri. organismele de drept public care doresc sa realizeze lucrari publice. Nu este vorba de o plata definitiva ci de o esalonare ale carei scadente sunt fixate prin contract in functie de lucrarile executate corespunzator. negociere competitivă. Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita ca asocierea sa fie legalizata numai in cazul in care oferta comuna este declarata castigatoare si numai daca o astfel de masura reprezinta o conditie necesara pentru buna indeplinire a contractului. Anunţ de participare Modalitate de publicitate prin care o autoritate contractantă anunţă demararea unei proceduri de achiziţie publică.

care are ca obiect execuţia de lucrări. potrivit legii. servicii. care poate îndeplini prin el însuşi o funcţie economică sau tehnică. Cerinţe de etichetare . în special în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului. producţia. comercializarea şi condiţiile acesteia.contractul cu titlu oneros. încheiat în scris între unul sau mai mulţi operatori economici şi una ori mai multe autorităţi contractante. contractul de 192 . indiferent dacă dobândeşte sau nu proprietatea asupra acestora. furnizarea de produse sau prestarea de servicii. prin orice mijloace. care includ cercetarea şi dezvoltarea care urmează a fi efectuate. Construcţie .cerinţele care trebuie să fie îndeplinite de lucrări. actului administrativ. Contract de achiziţie publică de produse . închiriere.sau parteneriat pentru inovare ori care a fost invitat să participe la o procedură de negociere fără publicare prealabilă. inclusiv cu plata în rate. 1. Ciclu de viaţă . a unei construcţii care corespunde cerinţelor stabilite de autoritatea contractantă care exercită o influenţă determinantă asupra tipului sau proiectării construcţiei. pe toată durata existenţei unui produs ori a unei lucrări sau a prestării unui serviciu. Concursuri de soluţii .contractul de achiziţie publică care are ca obiect: fie exclusiv execuţia.procedurile care permit autorităţii contractante să achiziţioneze. utilizarea şi întreţinerea. curăţarea amplasamentului şi încheierea serviciului sau a utilizării. fie exclusiv execuţia. cât şi execuţia unei construcţii. fie realizarea. Contract de achiziţie publică de lucrări . un plan ori un proiect selectat de un juriu pe baze concurenţiale. de la achiziţia materiilor prime ori generarea resurselor până la eliminare. produse. al arhitecturii şi ingineriei sau al prelucrării datelor.contractul de achiziţie publică care are ca obiect achiziţia de produse prin cumpărare. fie atât proiectarea. cât şi execuţia de lucrări în legătură cu una dintre activităţile prevăzute în anexa nr. procese sau proceduri pentru a obţine o anumită etichetă. fie atât proiectarea. Contract de achiziţie publică .ansamblul etapelor succesive şi/sau interdependente. leasing cu sau fără opţiune de cumpărare ori prin orice alte modalităţi contractuale în temeiul cărora autoritatea contractantă beneficiază de aceste produse.rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcţii de clădiri sau lucrări de geniu civil. cu sau fără acordarea de premii. asimilat. transportul.

Contract de achiziţie publică de servicii . astfel cum este definit în art. produse.orice document.documentul unic de achiziţii european furnizat în format electronic prin utilizarea formatului standard stabilit de Comisia Europeană.contractul de achiziţie publică încheiat pe o durată de cel puţin 5 ani care cuprinde durata de execuţie a lucrărilor ori a construcţiei.achiziţie publică de produse poate include. constând în declaraţia pe propria răspundere a operatorului economic cu privire la îndeplinirea criteriilor de calificare şi selecţie. adoptat prin Regulamentul (CE) nr.195/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind Vocabularul comun privind achiziţiile publice (CPV). 2 pct. 12 din Regulamentul (UE) nr. Evaluare tehnică europeană . stabilite astfel încât contractantul să obţină un profit rezonabil. dacă acesta are o componentă care constă în execuţie de lucrări ori a unei construcţii. Contract pe termen lung . cu titlu accesoriu. 2.evaluarea documentată a performanţelor unui produs pentru construcţii. altele decât cele care fac obiectul unui contract de achiziţie publică de lucrări potrivit lit. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii armonizatepentru 193 . Etichetă .sistemul electronic implementat şi administrat de Comisia Europeană cuprinzând informaţii privind certificate şi alte documente justificative solicitate în mod obişnuit de autorităţile contractante în cadrul procedurilor de atribuire. Contractant .contractul de achiziţie publică care are ca obiect prestarea de servicii. în conformitate cu respectivul document de evaluare european. certificat sau atestare care confirmă că lucrări.orice operator economic care este parte la un contract de achiziţie publică. lucrări ori operaţiuni de amplasare şi de instalare. servicii. DUAE . e-Certis .nomenclatorul de referinţă în domeniul achiziţiilor publice. precum şi durata de prestare a serviciilor. CPV . în ceea ce priveşte caracteristicile esenţiale ale acestuia. m). procese sau proceduri îndeplinesc anumite cerinţe.

entitatea care pune la dispoziţia unui contractant produse. Documentaţia de atribuire . documentaţia de atribuire. inclusiv servicii de instalare sau amplasare a acestora. dacă este cazul.documentul achiziţiei care cuprinde cerinţele. care permite clasificarea ofertelor prin metode automate de evaluare. precum şi orice document suplimentar emis de autoritatea contractantă sau la care aceasta face trimitere pentru a descrie ori stabili elemente ale achiziţiei sau ale procedurii de atribuire. care nu are calitatea de subcontractant. informaţiile privind obligaţiile generale aplicabile. serviciu sau proces nou ori care este îmbunătăţit în mod semnificativ. Furnizor de servicii de achiziţie . inclusiv procese de producţie sau de construcţie. Inovare . regulile şi alte informaţii necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă. corectă şi explicită cu privire la cerinţe sau elemente ale achiziţiei. 194 .realizarea unui produs. noi metode de comercializare ori noi metode organizatorice în activitatea comercială.comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului. formatele de prezentare a documentelor de către candidaţi/ofertanţi. obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire. Licitaţie electronică . ecologică şi favorabilă incluziunii. inclusiv specificaţiile tehnice ori documentul descriptiv. cu scopul de a contribui la soluţionarea provocărilor societale sau de a sprijini strategia Europa 2020 pentru o creştere inteligentă. condiţiile contractuale propuse. printre altele. Document al achiziţiei . organizarea locului de muncă sau relaţiile externe ale organizaţiei. în cadrul căruia ofertanţii au posibilitatea de a reduce preţurile prezentate şi/sau de a îmbunătăţi alte valori ale unor elemente ale ofertei. criteriile.procesul repetitiv desfăşurat prin mijloace electronice după o evaluare iniţială completă a ofertelor. ori care prestează servicii către acesta.o persoană de drept public sau de drept privat care oferă pe piaţă activităţi de achiziţie auxiliare.anunţul de participare. Furnizor .

mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice.fiecare parte din obiectul contractului de achiziţie publică. pentru a adapta conţinutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului.oferta care respectă cerinţele minime şi eventualele cerinţe specifice prevăzute în documentele achiziţiei. dar care propune o soluţie diferită într-o măsură mai mare sau mai mică. Oferta cuprinde propunerea financiară. sau grup ori asociere de astfel de persoane. sau pe baze calitative. inclusiv orice asociere temporară formată între două ori mai multe dintre aceste entităţi.procedura de atribuire utilizată de autoritatea 195 . Parteneriat pentru inovare . obiect care este divizat pentru a adapta dimensiunea obiectului contractelor individuale rezultate astfel încât să corespundă mai bine nevoilor autorităţii contractante. propunerea tehnică. transmise şi recepţionate prin cablu. Mijloace electronice . de drept public ori de drept privat.21. precum şi alte documente stabilite prin documentaţia de atribuire. cuprinzând informaţii cu privire la operatorii economici înscrişi pe liste şi care reprezintă un mijloc de dovadă a îndeplinirii cerinţelor de calificare şi selecţie prevăzute în liste.actul juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică. 1.lucrările de construcţii prevăzute în cadrul claselor 45.25 din anexa nr. cu excepţia celor care au ca obiect construcţia de clădiri.listele administrate de organismele competente. Ofertă alternativă . care oferă în mod licit pe piaţă executarea de lucrări şi/sau a unei construcţii.23. radio. Lucrări de geniu civil .24 şi 45. şi stocare a datelor emise. Ofertant .orice operator economic care a depus o ofertă în cadrul unei proceduri de atribuire. 45. inclusiv compresie digitală. Operator economic . Liste oficiale . furnizarea de produse ori prestarea de servicii. în conformitate cu diferitele meserii şi specializări implicate. precum şi capacităţii întreprinderilor mici şi mijlocii. Ofertă . Lot . 45.echipamente electronice de procesare.orice persoană fizică sau juridică.

ale căror caracteristici general disponibile pe piaţă satisfac necesităţile autorităţii contractante. alta decât standardele europene sau alte organizaţii careau activităţi de standardizare la care România este parte. membrii organelor decizionale ale autorităţii contractante ce au legătură cu procedura de atribuire. precum şi orice alte persoane din cadrul autorităţii contractante ce pot influenţa conţinutul documentelor achiziţiei şi/sau desfăşurarea procedurii de atribuire. serviciu sau lucrare să fie descris. dialog competitiv sau parteneriat pentru inovare. Sistemul electronic de achiziţii publice. inclusiv informaţii transmise şi stocate prin mijloace electronice. oricărui operator economic care îndeplineşte criteriile de calificare şi selecţie.orice ansamblu de cuvinte sau cifre care poate fi citit. caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs. Specificaţii tehnice .procesul de achiziţie organizat în integralitate prin mijloace electronice şi deschis. denumit în continuare SEAP - desemnează sistemul informatic de utilitate publică. prescripţii. Sistem dinamic de achiziţii . în condiţiile în care soluţiile disponibile pe piaţă la un anumit moment nu satisfac necesităţile autorităţii contractante.orice specificaţie elaborată de organismele europene de standardizare. reprodus şi comunicat ulterior.contractantă pentru dezvoltarea şi achiziţia ulterioară a unui produs. utilizat în scopul aplicării prin mijloace electronice a procedurilor de atribuire şi în scopul publicării anunţurilor la nivel naţional.cerinţe. în conformitate cu proceduri adaptate în funcţie de evoluţia cerinţelor pieţei. negociere competitivă. accesibil prin internet la o adresă dedicată. serviciu sau a unor lucrări inovatoare.solicitarea transmisă de operatorul economic împreună cu documentele necesare în vederea îndeplinirii cerinţelor de calificare în prima etapă în cadrul unei proceduri de licitaţie restrânsă. pe întreaga sa perioadă de valabilitate. pentru achiziţii de uz curent. Solicitare de participare . Persoane cu funcţii de decizie .conducătorul autorităţii contractante. Scris(ă) sau în scris . într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesităţii autorităţii contractante. în mod obiectiv. 196 . Referinţă tehnică .

673/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.025/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană. 1.Tratatul privind Uniunea Europeană şi Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. care este pus la dispoziţia publicului. care este pus la dispoziţia publicului. 95/16/CE. Standard naţional .o specificaţie tehnică în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor elaborată în conformitate cu articolele 13 şi 14 din Regulamentul (UE)nr. 197 . 94/25/CE.un standard adoptat de o organizaţie de standardizare europeană.orice stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European. Standard . 98/34/CE. pentru aplicare repetată sau continuă. răspunzând în faţa contractantului de organizarea şi derularea tuturor etapelor necesare în acest scop. Standard internaţional . Subcontractant . standard european sau standard naţional de către un organism de standardizare recunoscut.un standard adoptat de un organism de standardizare internaţional. 2004/22/CE. 1. Standard european . Tratate . care este pus la dispoziţia publicului.o specificaţie tehnică adoptată ca standard internaţional.orice operator economic care nu este parte a unui contract de achiziţie publică şi care execută şi/sau furnizează anumite părţi ori elemente ale lucrărilor sau ale construcţiei ori îndeplinesc activităţi care fac parte din obiectul contractului de achiziţie publică. TFUE .un standard adoptat de un organism de standardizare naţional. Stat membru . 2007/23/CE. de modificare a Directivelor 89/686/CEE şi 93/15/CEE ale Consiliului şi a Directivelor 94/9/CE. 2009/23/CE şi 2009/105/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului şi a Deciziei nr. Specificaţie tehnică comună . care nu este obligatorie. 97/23/CE.

cu excepţia cazurilor în care se prevede expres că sunt zile lucrătoare. dacă. termenul se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a lunii respective. separată din punct de vedere tehnic. geografic sau organizatoric de alte structuri ale autorităţii contractante. în cazul termenului exprimat în luni sau ani. duminică sau sâmbătă. a) şi d). în luna în care se încheie termenul nu există o zi corespunzătoare zilei în care a început să curgă termenul. Unitate de achiziţii centralizate . data la care se produce respectivul eveniment.zile calendaristice. 198 . d) dacă ultima zi a unui termen exprimat în zile. a).o autoritate contractantă care furnizează activităţi de achiziţie centralizate şi. act ori acţiune nu se ia în considerare. e) la calculul unui termen exprimat în zile lucrătoare se aplică în mod corespunzător dispoziţiile lit. Unitate operaţională separată .structură din cadrul autorităţii contractante. c) cu aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor lit. termenul exprimat în zile începe să curgă la începutul primei ore a primei zile a termenului şi se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului. b) şi d). b) cu aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor lit. activităţi de achiziţie auxiliare. după caz. a) şi d). termenul exprimat în luni sau ani începe să curgă la începutul primei ore a primei zile a termenului şi se încheie la expirarea ultimei ore a zilei care reprezintă ziua din ultima lună sau an corespunzătoare zilei în care a început să curgă termenul. luni sau ani este o zi de sărbătoare legală. Zile . termenul se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare. cu deosebirea că zilele nelucrătoare din cadrul termenului nu se iau în considerare. luni sau ani de la un anumit eveniment ori act sau acţiune. Termenele prevăzute în cuprinsul prezentei legi se calculează conform următoarelor reguli: a) la calculul unui termen exprimat în zile.

nr.fie pe produse/servicii/lucrări similare. potrivit principiului asumării răspunderii.fie pe totalitatea produselor/ serviciilor/ lucrărilor necesare desfășurării unei activități. Valoarea estimată. 7. Referatul de necesitate Referatul de necesitate reprezintă un document justificativ pe baza căruia compartimentul de achiziții publice/expertul în achiziții publice elaborează programul/planul anual al/lista achizițiilor publice/. . . 9. Completarea formularului: 1. Denumirea produsului/serviciului/lucrării care se dorește a fi achiziționat(ă). Denumirea produsului/serviciului/lucrării care se dorește a fi achiziționat(ă) Se completează cu denumirea produsului/serviciului/lucrării care se dorește a fi achiziționat(ă).fie separat pe fiecare produs/serviciu/lucrare în parte. 2. 4. Este întocmit de cel care dorește realizarea achiziției respective și conține următoarele elemente: 1. Data la care devine necesar. principiul eficienței și principiul eficacității. 8. 3. (1) lit. principiul utilizării eficiente a fondurilor publice.G. Justificarea achiziției. de regulă: . 925/2006. Justificarea specificațiilor tehnice respective. Dacă se vor achiziționa produse/servicii similare în cadrul aceluiași contract 199 . Numele în clar. Specificațiile tehnice ce se doresc a fi introduse în caietul de sarcini. . 6. Referatul de necesitate se completează. data și semnătura persoanei solicitante. potrivit prevederilor art. cu modificările și completările ulterioare.fie pe produse și/sau servicii și/sau lucrări care pot face obiectul aceluiași contract. Unitatea de măsură. 3 alin. a) din H. 5. Cantitatea. principiul economiei. avându-se în vedere principiul proporționalității.

cât și per total. .mai multe produse/servicii din aceeași gamă: papetărie (dosar.Detergentul lichid poate avea ca unitate de măsură: litrul. servicii de tipărire.fie ferm.produse și/sau servicii care fac obiectul aceluiași contract: imprimante+servicii de instalare. Valoarea estimată Valoarea estimată se completează atât pe unitate de măsură. 2.sau produse/servicii din aceeași gamă/grupă sau a căror achiziționare este necesar a se realiza în comun fiind necesare îndeplinirii aceluiași scop.Cantitatea Cantitatea poate fi exprimată: . sejur/persoană. . biblioraft. noapte/persoană.fie ca interval (minim – maxim). 200 .Cazarea poate avea ca unitate de măsură: noapte/persoană. Ex. Prețurile estimate vor avea la bază fie prețuri istorice. 45 3. Ex: . Ex. actualizate. top. inclusiv mic dejun. atunci când este cunoscută cantitatea exactă necesară desfășurării activității respective. Data la care devine necesar obiectul achiziției Completarea acestei date este esențială întrucât pe baza acesteia vor fi calculate toate termenele necesare organizării și desfășurării procedurii de achiziție. servicii de cazare și servicii de masă etc. demipensiune etc. servicii de cazare.Hârtia poate avea ca unitate de măsură: fila. cutie etc . perforator etc).un singur produs/serviciu: hârtie descris. referatul de necesitate va cuprinde detaliat fiecare produs/serviciu în parte. . 5. 4. bidon de 2 litri etc . atunci când nu se cunoaște cu exactitate cantitatea necesară pentru întregul an/perioadă de raportare Ex. 60 -150 . fie noi prețuri identificate. Unitatea de măsură Unitatea de măsură se stabilește în funcție de obiectul achiziției și necesitatea persoanei care solicită realizarea achiziției respective. computere+servicii de instruire.

Justificarea specificațiilor tehnice Introducerea specificațiilor tehnice va fi justificată. 201 . Specificațiile tehnice ce se doresc a fi introduse în caietul de sarcini Specificațiile tehnice sunt absolut necesare elaborării caietului de sarcini. Justificarea achiziției Se va justifica achiziția arătându-se necesitatea autorității contractante/entității achizitoare. Specificațiile tehnice nu trebuie să conducă la:  apariția unor bariere nejustificate pentru competiție. avându-se în vedere principiul proporționalității. principiul economiei. caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs. prescripţii. precum și efectele ce se doresc a fi obținute. Justificarea este elaborată de persoana responsabilă cu activitatea pentru care este necesară realizarea achiziției respective. Se elaborează de persoana responsabilă cu activitatea pentru care este necesară realizarea achiziției respective întrucât aceasta cunoaște parametrii calitativi la care trebuie să se ridice achiziția. în mod obiectiv. În cazul în care procedurile interne solicită acest lucru. serviciu să fie descris. documentele respective vor fi aprobate de către persoanele împuternicite în acest sens. principiul utilizării eficiente a fondurilor publice. Acestea reprezintă cerinţe. orice document elaborat va fi semnat de către elaborator. 7. principiul eficienței și principiul eficacității. 9.  achiziționarea de produse/servicii/lucrări necorelate cu necesitatea obiectivă a autorității contractante/entității achizitoare.6. Semnarea și datarea referatului de necesitate În conformitate cu principiul asumării răspunderii. 8. în aşa manieră încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante/entității achizitoare.  orientarea achiziției către anumiți operatori economici.

să ştie cum pot acţiona în anumite situaţii. parte dintre ele fiind susceptibile a fi considerate acte de corupţie. identificarea şi unele măsuri de combatere a corupţiei în procesul de procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică Acţiuni corelate cu fenomenul de corupţie Riscuri din prisma eticii în procesul de atribuire a contractelor achiziţie publică Măsuri de evitare a apariţiei riscurilor Bibliografie Introducere Avem legi. avem autorităţi cu rol de consiliere metodologică.Cod de conduită etică în achiziţii publice Introducere Esenţialul despre… principiile conduitei etice Prevenirea. de supraveghere şi control a procesului de achiziţie publică şi în mod firesc se naşte întrebarea: de ce mai este necesar să se elaboreze şi un cod etic ? Pentru că :  procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică oferă o serie de oportunităţi pentru dezvoltarea unor comportamente necorespunzătoare. avem norme de aplicare ale acestora. şi pentru ca :  persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică să ştie la ce riscuri se pot expune cu sau fără voie. cum se pot feri de încălcarea regulilor şi care sunt consecinţele în cazul nerespectării acestora. 202 .

referirea la cuvântul “onorabil” nu sugerează că etica este mai presus de lege. Din perspectiva comportamentului moral şi al onorabilităţii în îndeplinirea unei îndatoriri publice. tot personalul implicat în procesul de 203 . Rolul unui cod de conduită etică este să stabilească principii şi cutume după care cei carora li se adresează se pot orienta. fiind de aceea. Acest cod intenţionează să sublinieze faptul că achiziţiile publice reprezintă un domeniu deosebit de sensibil. ci este întărită de reguli care asigură o conduită cinstită. pentru a evita pe de o parte. în condiţii de transparenţă. chiar dacă. care să determine creşterea credibilităţii proceselor de atribuire a contractelor de achiziţie publică. Desigur. Scopul prezentului cod de conduită etică este de a se constitui drept punct de plecare în procesul de iniţiere a unui tip de comportament etic. întrucât implică putere economică şi cheltuieli din bugetul autorităţilor contractante. Un cod de conduită etică nu se impune. Un cod de conduită etică reprezintă o culegere de reguli care vin în completarea celor instituite prin norme şi care sunt considerate de societate ca necesare pentru păstrarea şi intreţinerea valorilor sale morale. perceperea eronată a unui anumit comportament.  în al doilea rând. ancorat în norme juridice cunoscute sub denumirea de percepte. acest cuvânt are două accepţiuni:  se presupune că un comportament corect din punct de vedere moral va respecta în mod inevitabil legea. cuvântul “etic” are sensul de “regulă de conduită”. integră şi corectă a persoanelor şi instituţiilor. manifestarea unui comportament neadecvat şi. nu reprezintă nimic altceva decât efecte ale neglijenţei. ci aduce argumente care să convingă cu privire la beneficiile adoptării unui asemenea comportament. în fapt. în acord cu valorile promovate la nivel european. Prin natura sa. existând multe situaţii care pot da naştere la îndoieli sau interpretări. pe de altă parte. În procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică este necesară instituirea unui tip de comportament etic pe lânga cel juridic deja creat. imparţialitate şi eficienţă. integru şi loial faţă de interesul public şi faţă de societate. în aşa fel încât să poată să acţioneze imparţial. devenind astfel un factor de risc pentru practici incorecte. în îndeplinirea îndatoririlor lor.

Esenţialul despre.atribuire a contractelor de achiziţie publică este expus acestui factor de risc.. combaterea infracţiunilor de corupţie şi raportarea acestora sunt principalele aspecte pe care se sprijină acest principiu.principiile conduitei etice Motto: „Compromisul va fi întotdeauna mai scump decât oricare din sugestiile pe care le compromite”.. sunt prezentate mai jos : Integritatea Persoanele implicate în acest proces trebuie să aibă însuşirea de a fi integre. Comportamentul profesional adecvat. integritatea fiind suportul încrederii şi credibilităţii acordate raţionamentului acestora. “Legea este suverană” Persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică trebuie să cunoască foarte bine reglementările din domeniul achiziţiilor publice şi să manifeste interes pentru respectarea şi aplicarea corectă a acestora. corecte şi incoruptibile. care impun norme de comportament etic pentru persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică. Legea lui Juhani Principiile fundamentale şi regulile de conduită.. Competenţa profesională Persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică sunt datoare: 204 . Orice decizie va fi luată pe baza principiului “legea guvernează”. indiferent de statutul lor.

eficienţa şi calitatea activităţii lor. aplicând cunoştinţele.religie. Corectitudine în acordarea tratamentului egal Persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică:  vor trata în mod similar operatorii economici care se află în aceeaşi situaţie.  să-şi îndeplinescă atribuţiile de serviciu cu profesionalism. sex. Persoanele implicate în procesul de atribuire trebuie să se comporte într-o manieră profesionistă şi să utilizeze bunele practici în activităţile pe care le desfăşoară. fiind interzisă discriminarea ca urmare a oricărui motiv subiectiv . Responsabilitate Persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică trebuie să conştientizeze că răspund pentru ceea ce întreprind şi că trebuie să nu accepte realizarea unor acţiuni dacă nu sunt convinse că acestea sunt legale. imparţialitate.  vor aplica criteriile de selecţie şi criteriile pentru atribuirea contractului de achiziţie publică. astfel 205 . Profesionalism Profesionalismul persoanei implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică o determină să nu accepte o sarcină sau să nu desfăşoare o anume activitate decât în cazul în care consideră că deţine calităţile necesare realizării acestora în mod corect. naţionalitate etc. Profesionalismul acestei persoane are la bază o pregătire continuă. apartenenţă politică. dezvoltarea abilităţilor şi neacceptarea influenţelor în luarea deciziilor. vârstă.  să-şi îmbunătăţească în mod continuu nivelul de pregătire. în mod nediscriminatoriu. competenţă. cu bună credinţă. aptitudinile şi experienţa dobândite.

sau ca urmare a presiunilor politice. Proporţionalitate Asigurarea de către persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică.încât orice operator economic participant să aibă şanse egale de a i se atribui contractul respectiv. că există corelaţie între necesitatea autorităţii contractante. a factorilor de evaluare aferenţi criteriului de atribuire. financiar sau nefinanciar. Curtoazie şi consecvenţa Persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică: 206 . Imparţialitate şi independenţă Persoana implicată în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică:  va evita orice acţiune arbitrară care ar putea afecta în mod negativ alte persoane. obiectul contractului de achiziţie şi cerinţele solicitate a fi îndeplinite. Această corelaţie este reflectată corespunzător în stabilirea cerinţelor minime de calificare. Concordanţă Când se iau decizii. Deciziile nu vor fi luate niciodată ca urmare a unui interes personal.  trebuie să fie obiectivă şi imparţială în toate circumstanţele exerciţiului funcţiei lor. a criteriilor de selecţie şi după caz. persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică se vor asigura că măsurile luate sunt în concordanţă cu legea şi morala şi sunt destinate scopului urmărit.  va anunţa şi nu va participa la procesul de achiziţie dacă un membru al familiei sale are un interes financiar sau nefinanciar în legătură cu respectivul contract.

 vor avea o conduită ireproşabilă atât pe plan profesional. amabil şi accesibil tuturor celorlalţi actori implicaţi în proces. Exemplu : comisia de evaluare decide şi conducătorul autorităţii contractante aprobă. 207 . Transparenţă Persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică se vor asigura că:  orice informaţie referitoare la procedura de atribuire a contractului va fi pusă la dispoziţia tuturor celor interesaţi. Principiul "patru ochi" Regula celor „patru ochi” este un mecanism de control proiectat pentru a atinge un grad ridicat de siguranţă. verifică independent unul faţă de celălalt. va fi explicită. completă şi fără echivoc şi finalizată înainte de transmiterea spre publicare a anunţului de participare. Acest principiu se bazează pe faptul că cel puţin două persoane.  opinia publică este informată în mod regulat asupra contractelor de achiziţie publică atribuite. în special pentru documente şi operaţiuni sensibile. Utilizarea principiului celor patru ochi crează premisele unui sistem care separă funcţiile de decizie.  documentaţia de atribuire este clară.  orice decizie care poate afecta negativ drepturile sau interesele unei persoane.  vor fi consecvente cu propriul lor comportament administrativ şi vor răspunde competent la aşteptările întemeiate şi rezonabile pe care operatorii economici le au în raport de activitatea sa.  vor fi orientate spre realizarea operaţiunilor în mod corect. execuţie şi raportare şi care poate generera aprobarea unei decizii de către diferite grade din ierarhie. cât şi personal. acelaşi document. clar motivată şi va cuprinde baza legală care a determinat luarea deciziei respective.

Aplicarea principiului confidenţialităţii informaţiilor în activitatea specifică domeniului achiziţiilor publice nu va fi condiţionată de obţinerea unor beneficii personale sau de interesul unor terţi.  să urmărească obţinerea de valoare pentru banii cheltuiţi. persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică trebuie:  să considere interesul public mai presus de orice alt interes. Acurateţea informaţiei Persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică se vor asigura că informaţiile oferite pe parcursul activităţii. Persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică trebuie să permită participarea.  să se comporte de aşa manieră încât să contribuie la sporirea încrederii opiniei publice în capacitatea autorităţilor contractante de a organiza achiziţii publice. vor fi adevărate şi corecte şi nu vor fi menite să inducă în eroare sau să înşele aşteptările. 208 .  de a garanta fiecărui operator economic protejarea secretului comercial şi a proprietăţii intelectuale. Confidenţialitate Persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică au obligaţia:  de a respecta caracterul confidenţial al informaţiilor prezentate de către operatorii economici în documentele de calificare şi în propunerile tehnice. respectiv implicarea în verificarea modului de derulare a etapelor procesului de achiziţie publică şi a altor persoane din cadrul autorităţii contractante sau din afara acesteia. Interes public şi încredere publică În exercitarea atribuţiilor funcţionale. atunci când verificarea este realizată cu scopul de a genera măsuri de îmbunătăţire a procesului.

de a fi ofertant. Evitarea apariţiei conflictului de interese Anterior numirii în funcţie. dar numai în cazul în care implicarea sa în elaborarea documentaţiei de atribuire nu este de natură să distorsioneze concurenţa. Evitarea manifestării concurenţei neloiale Persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică se vor asigura că prin documentaţia de atribuire nu vor cauza impiedicarea şi/sau limitarea participării operatorilor economici la procedurile de atribuire şi nici denaturarea concurenţei loiale dintre aceştia. respectiv neexecutarea unilaterală a contractului sau utilizarea unor proceduri neloiale. sub sancţiunea excluderii din procedura de atribuire. ofertant. în calitate de operator economic. Persoana care a participat la întocmirea documentaţiei de atribuire are dreptul. către terţi. precum şi vânzarea de secrete comerciale. 209 . abuzul de încredere. persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică au obligaţia să îşi administreze interesele private în aşa fel încât să prevină apariţia unui conflict de interese. incitarea la comiterea de delicte. Persoana care participă direct în procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor nu are dreptul de a fi candidat. la numirea în funcţie sau în timpul exercitării acesteia. de natură să afecteze poziţia altor operatori economici pe piaţă. persoanele implicate se vor asigura că operatorii economici au cunoştinţă despre ceea ce se consideră a fi contrar uzanţelor comerciale cinstite. Totodată. ofertant asociat sau subcontractant. ofertant asociat sau subcontractant. Evitarea manifestării actelor de corupţie Persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică vor lua măsuri de excludere din competiţie a operatorilor economici care folosesc practici corupte sau frauduloase în legătură cu procedura de atribuire a contractului.

ofertele de vacanţe. cele care se referă la evenimente sportive sau culturale. cadouri sau avantaje de altă natură de la societăţile sau persoanele cu care colaborează în mod oficial atât pe parcursul procedurilor de achiziţii. în afara cadrului de reglementare existent. Invitaţiile la prânz sau cină primite din partea unor reprezentanţi ai operatorilor economici cu care autoritatea contractantă colaborează sau intenţionează să colaboreze. oferite în cadrul întâlnirilor de protocol. cât şi pe timpul derulării contractului. sunt susceptibile de a fi considerate abatere de la conduita etică în achiziţii. atât timp cât scopul acestora este de a avea o relaţie corectă. Pot fi acceptate darurile cu valoare simbolică primite ca materiale de reprezentare. Discuţiile purtate cu reprezentanţii operatorilor economici. trebuie anunţate şefilor ierarhici. Oferirea de ospitalitate partenerilor de afaceri reprezintă o practică obişnuită a organizaţiilor şi societăţilor comerciale şi este recunoscut faptul că aceasta poate fi benefică unei conduite eficiente în afaceri. Toate ofertele de cadouri. inclusiv cele cu valoare protocolară. împrumuturi. Evitarea primirii de cadouri şi ospitalitate Persoanelor implicate în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică le este interzisă solicitarea sau acceptarea de daruri. bani. în relaţiile comerciale. ele trebuie raportate nivelului ierarhic superior. precum şi ofertele de ospitalitate care includ cazarea sau transportul gratuit trebuie să fie declinate de persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor achiziţie publică şi indiferent dacă au fost sau nu acceptate. Autoritatea contractantă va dispune măsuri de luare în evidenţă şi de înregistrare a acestora. pot fi în mod normal acceptate. iar acceptarea invitaţiei nu contravine interesului autorităţii contractante. 210 . Invitaţiile cu caracter social. Oferirea acestora sau asigurarea de ospitalitate sunt practici întâlnite de regulă.

persoane fizice sau juridice care au participat la verificarea/evaluarea candidaturilor/ofertelor depuse în cadrul unei proceduri de atribuire. o abordare pozitivă a principiilor conduitei etice în achiziţiile publice conduce la : . Pe de altă parte. pe parcursul unei perioade de cel puţin 12 luni de la încheierea contractului. în scopul îndeplinirii contractului de achiziţie publică. Concluzie: Întrucât autorităţile contractante şi operatorii economici au acelaşi obiectiv final şi anume atribuirea eficientă a contractelor de achiziţie publică astfel ca acestea să asigure părţilor atingerea unui echilibru optim al costurilor şi avantajelor. va asigura respectarea principiilor conduitei etice în achiziţiile publice. Postangajările Persoanele implicate în procesul de atribuire a contractelor achiziţie publică vor informa operatorul economic că nu are dreptul de a angaja. respect reciproc şi înţelegeri echitabile. creşterea satisfacţiei muncii pentru cei implicaţi în domeniul achiziţiilor publice. cheltuirea eficientă a banilor . considerăm că numai menţinerea unui mediu concurenţial sănătos şi a unui sistem construit pe relaţii bazate pe încredere. Prevenirea. sub sancţiunea nulităţii contractului respectiv pentru cauza imorală. operatori economici mai eficienţi şi mai competitivi . identificarea şi unele măsuri de combatere a corupţiei în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică 211 .

vizează şi aprobă documentele achiziţiei.  activităţi de consiliere metodologică şi instruire în regim continuu. În materie de achiziţii publice.  emiterea de documente constatatoare negative ofertanţilor/contractanţilor prin care se crează dreptul autorităţii contractante de a-i exclude din procedurile de atribuire pe o perioadă de timp determinată.  rotirea personalului.  interpretări unitare ale legislaţiei şi nu „de la caz la caz”.  aplicarea principiului „patru ochi”.  îmbunătăţirea transparenţei procesului. nu este deloc surprinzător că acestea atrag numeroase persoane care încearcă să canalizeze o parte din aceşti bani în propriile conturi.  instruiri periodice. iar pentru ofertanţi şi contractanţi:  coduri de conduită. acolo unde este posibil. Acestea pot fi deopotrivă dintre cei care întocmesc. anumite practici sunt considerate ca elemente care favorizează manifestarea actelor de corupţie.  coduri de conduită.  sancţiuni adecvate (disciplinare.  plata de despăgubiri. supraveghează. Astfel. civile. penale). este necesar ca măsurile de prevenire şi combatere a corupţiei să fie stabilite pentru ambele părţi. Persoane cu un astfel de comportament pot fi regăsite atât în rândul angajaţilor autorităţilor contractante cât şi al operatorilor economici. pentru instituţiile şi autorităţile publice aceste măsuri pot viza:  reguli clare ale procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică. sau dintre cei care execută aceste contracte.  sancţiuni penale. Aceste practici pot fi clasificate în două mari grupuri: 212 . cât şi dintre angajaţii companiilor care caută să obţină contracte în nume propriu sau în numele altor persoane.  emiterea cazierului judiciar.  anularea contractului.  separarea funcţiilor. Pornind de la aceste aspecte. Achiziţiile publice implică sume mari de bani şi prin urmare.

mecanismul separării responsabilităţilor reprezintă una din măsurile definitorii ale unei politici manageriale responsabile. alocarea resurselor publice. de exemplu pentru o clădire care se situează sub cerinţele solicitate pentru utilizarea acesteia în condiţii normale de securitate. sunt preferate de regulă. Corupţia afectează mai mult sau mai puţin.  Estimarea valorii contractelor de achiziţie în raport de preţuri care nu sunt rezultatul concurenţei de pe piaţă.de a efectua cheltuieli . cum ar fi:  Mari proiecte de construcţii care devin prioritare în locul proiectelor în sănătate şi educaţie. Cum ? Pentru că şi nu numai. conexiuni şi cunoştinţe („pile”)  Devieri aşa zis” legitime” de la procedurile de bază prin aplicarea excepţiilor din legislaţie.. în special în ceea ce priveşte autoritatea: . dar în spatele aparenţelor sunt desfăşurate activităţi ce duc la încălcarea lor (exemple: cerinţe excesive care pot fi îndeplinite numai de anumiţi operatori economici. invocate frecvent fără justificări temeinice. proiectele care pot produce oportunităţi pentru obţinerea mitei. modificarea/înlocuirea ofertelor după şedinţa de deschidere predeterminarea sau preselecţia contractanţilor. Problema corupţiei şi tendinţa acesteia de a înlocui buna credinţă şi bunele practici sunt aspecte de interes în rândul conducătorilor din cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice..  Încălcări ascunse ale regulilor în achiziţii publice – apar ca şi cum regulile ar fi respectate.  Recepţionarea unor lucrări de drumuri care nu sunt suficient de solide pentru a susţine un trafic normal. Din aceste considerente. de a emite ordine şi de a semna contracte 213 . siguranţă şi confort. un climat al calităţii scăzute.  Autorităţile optează pentru selectarea fără concurenţă a unor consultanţi „prietenoşi” care nu pot oferi sfaturi. situaţie care încurajează la darea de mită.  Acceptarea unei calităţi inferioare. la nivelul autorităţilor contractante întrucât are ca efect implementarea sistemului de „verificare dublă”.

corupţia este deosebit de gravă deoarece favorizează unele interese individuale ale unor particulari. Ca act antisocial. ilicite. legi şi reguli. afectând astfel interesele colective prin: însuşirea. 214 . după caz . de a monitoriza şi controla oricare dintre punctele de mai sus . de a efectua plăţile . . de a autoriza efectuarea plăţilor . Linia de delimitare între faptele de corupţie şi faptele oneste poate fi foarte greu de trasat. cele mai multe aspecte ale vieţii publice sunt afectate. comportamentul neprofesional sau greşelile făcute de un funcţionar public implicat în activităţile specifice achiziţiilor publice. înşelăciune. şantaj. în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup. în scopul obţinerii unor avantaje materiale sau morale sau unui statut social superior prin utilizarea unor forme de constrângere. Corupţia vizează un ansamblu de activităţi imorale. întrucât aceasta subminează încrederea generală şi respectul pentru politicieni. De exemplu. deşi cu intenţii bune. deturnarea şi folosirea resurselor publice în interes personal ca urmare a încheierii unor contracte cu reprezentanti ai Statului prin eludarea normelor morale şi legale. mai ales în domeniul economic. de a defini foarte clar responsabilităţile cu accentul pus pe pierderi şi daune. intimidare. ci şi de diverse grupuri şi organizaţii. ilegale realizate nu numai de persoane cu funcţii de conducere sau care exercită un rol public. de a încheia procesul verbal de recepţie preliminară sau finală. publice sau private. mituire. În ţări în care corupţia s-a extins foarte mult. Acţiuni corelate cu fenomenul de corupţie Corupţia reprezintă folosirea abuzivă a puterii publice. de a aproba facturi . ar putea părea o încercare de influenţare a procedurilor şi/sau a rezultatului acestora. cumpărare.

pentru ca deciziile acestora sunt de natură a crea avantaje sau dezavantaje mai mari. direct sau indirect. descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.78/2000 pentru prevenirea. prin nerespectarea legii)  efectul sau impactul faptei de corupţie (de exemplu. îl reprezintă detectarea dificilă a devierilor de la legislaţie. Această dificultate are la bază faptul că. cuantumul mitei va fi mai mare pentru persoanele cu atribuţii de conducere sau control decât în cazul altor angajaţi. a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar 45 Transparency International România 215 .  valoarea obiectului faptei de corupţie (în cazul dării de mită. CODUL PENAL (extras) Luarea de mită (Art. Prezentăm mai jos. pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge. acţiune sau poate constrânge subordonaţii). 254) Fapta funcţionarului care. Studiile arată ca deosebirea dintre mica şi marea corupţie este în principal identificată potrivit următoarele criterii45:  poziţia pe care o ocupă făptuitorul în ierarhia instituţiei respective (corupţia de la vârf are un impact mai mare pentru că oferă un model de conduită. în scopul de a îndeplini. Practica a demonstrat că unul dintre obstacolele principale în combaterea fraudei şi a corupţiei în achiziţiile publice. faptele de corupţie şi de fraudă care constituie infracţiuni şi se pedepsesc în conformitate cu dispoziţiile Codului Penal şi ale Legii nr. în cele mai multe cazuri nu poate fi depistat făptaşul real şi nici victima pentru că adesea există un complot al unui grup de persoane cu interese comune în a menţine în secret actele lor de corupţie. atribuirea ilegală a unui contract unei firme de iluminat poate prejudicia toţi contribuabilii dintr-un oraş. fapt dovedit de creativitatea inepuizabilă a acestora în denaturarea procesului de atribuire a contractului de achiziţie publică. în timp ce şpaga de la ghişeu nu afectează decât pe mituitor şi pe cei care solicită eliberarea unei licenţe în domeniul iluminatului stradal).

216 . iar dacă acestea nu se găsesc. iar dacă acestea nu se găsesc. chiar dacă oferta nu a fost urmată de acceptare. 1. 254 alin. Banii. Fapta prevăzută în alineatul precedent nu constituie infracţiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mita. se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. direct sau indirect. după ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia. valorile sau orice alte bunuri primite se confiscă. Dispoziţiile art. Darea de mită (Art. Banii. se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. 254. Fapta prevăzută în alin. condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani. dacă a fost săvârşită de un funcţionar cu atribuţii de control. 2 şi 3. Primirea de foloase necuvenite (Art. valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat în cazurile arătate în alin. în modurile şi scopurile arătate în art. 255) Promisiunea. 3 se aplică în mod corespunzător. Banii. Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă autorităţii fapta mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat pentru acea infracţiune.acestor îndatoriri. valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul luării de mită se confiscă. condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani. se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi. oferirea sau darea de bani ori alte foloase. de bani ori de alte foloase. 256) Primirea de către un funcţionar. se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul infracţiunii prevăzute la alin. 78/2000 pentru prevenirea. (2). săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu.Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. oferirea sau darea de bani. 124/2005. unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar.Traficul de influenţă (Art. de daruri. 503/2002. 161/2003. (3) Banii. 521/2004. aprobată cu modificări prin Legea nr. se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani. (1) se confiscă. 50/2006. aprobată cu modificări prin Legea nr. (4) Banii.(1) Promisiunea. (2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă autorităţii fapta mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat pentru acea faptă. direct sau indirect. cu următoarele modificări: Ordonanţa Guvernului nr. Legea nr. 69/2007. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat în cazul prevăzut la alin.Legea nr. 46 Publicată în Monitorul Oficial nr. 219 din 18 mai 2000. 257) Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni. Dispoziţiile art. 256 alin. iar dacă acestea nu se găsesc. 2 se aplică în mod corespunzător. pentru sine ori pentru altul.Legea nr. descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (extras)46 Art. de daruri ori alte foloase.Legea nr. condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani. pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu. 43/2002. 83/2000. 6^1 . direct sau indirect. 334/2001. se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani. 217 . Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.

comisă în cadrul acţiunii de privatizare sau cu ocazia unei tranzacţii comerciale. bunuri sau alte foloase necuvenite: 1. 11 . săvârşită de cei care au atribuţii de conducere. a bunurilor aparţinând agenţilor economici la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar. pentru a îndeplini sau a nu îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu. conform legii sau normelor de creditare.(1) Fapta persoanei care. utilizarea creditelor sau a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate.Sunt pedepsite cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte. în cadrul unei acţiuni de vânzare a acestora. Art. 218 . Art. a destinaţiilor contractate ale creditelor sau subvenţiilor ori neurmărirea creditelor restante. 3. oferirea sau darea. 8^2 . are sarcina de a supraveghea. aceasta se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. în scopul obţinerii unui folos necuvenit în cadrul operaţiunilor economice internaţionale. stabilirea. cu intenţie. neurmărirea. (2) Dacă fapta prevăzută la alin. faţă de valoarea comercială reală. de administrare sau de gestionare. (1) a fost săvârşită într-un interval de 5 ani de la încetarea funcţiei. de a controla sau de a lichida un agent economic privat. de a îndeplini pentru acesta vreo însărcinare. atribuţiei ori însărcinării. dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani. se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. direct ori indirect.10 . 2. acordarea de credite sau de subvenţii cu încălcarea legii sau a normelor de creditare.Promisiunea. Art. în virtutea funcţiei. ori a bunurilor aparţinând autorităţilor publice sau instituţiilor publice. dacă fapta este de natură a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite. de bani sau alte foloase unui funcţionar al unui stat străin ori al unei organizaţii publice internaţionale. de a intermedia sau de a înlesni efectuarea unor operaţiuni comerciale sau financiare de către agentul economic privat ori de a participa cu capital la un asemenea agent economic. a unei valori diminuate. se pedepseşte cu închisoare de la unu la 7 ani. a atribuţiei ori a însărcinării primite.

4. prevăzută la art. 17 . de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani. falsul şi uzul de fals săvârşite în scopul de a ascunde comiterea uneia dintre infracţiunile prevăzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a sau săvârşite în realizarea scopului urmărit printr-o asemenea infracţiune. 219 . 3.În înţelesul prezentei legi. dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani. 13^1 . de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii. Art.Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte.Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid. 13 . asocierea în vederea săvârşirii unei infracţiuni prevăzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a sau la lit. 12 . 194 din Codul penal.13: 1. ca acte de comerţ. într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial. săvârşit în realizarea scopului urmărit printr-o infracţiune prevăzută în secţiunile a 2-a şi a 3-a. bunuri ori alte foloase necuvenite: 1. abuzul în serviciu contra intereselor publice. direct sau indirect. următoarele infracţiuni sunt în legătură directă cu infracţiunile de corupţie sau cu infracţiunile asimilate acestora. tăinuirea bunurilor provenite din săvârşirea unei infracţiuni prevăzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a. 2. atribuţiei sau însărcinării sale. folosirea. 1. Art.Infracţiunea de şantaj. bunuri sau alte foloase necuvenite. 10 . 2. precum şi favorizarea persoanelor care au comis o astfel de infracţiune. în care este implicată o persoană dintre cele prevăzute la art. se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani. Art. a) din prezentul articol. în orice mod. incompatibile cu funcţia. efectuarea de operaţiuni financiare. atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare. prevăzute la art. se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 12 ani. utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei. Art.

52/20008 aprobată prin Legea nr. cu ştiinţă. republicată.306/2207 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. infracţiunea de bancrută frauduloasă şi celelalte infracţiuni prevăzute în Legea nr. datele cerute potrivit legii pentru obţinerea de fonduri din bugetul general al Comunităţilor 47 Publicată în Monitorul Oficial nr.(1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false. cu modificările şi completările ulterioare. atunci când banii.284/2008 . nerespectarea regimului armelor de foc şi al muniţiilor. săvârşite în legătură cu infracţiunile prevăzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a. care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 441/2006. Legea nr.53/2008. 88/2009. 8. 18^1 . 5. Legea nr. infracţiunile prevăzute în Codul de procedură fiscală 48 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. inexacte sau incomplete. 82/2007. 48 Adoptat prin Ordonanţa Guvernului nr. 7.405/2006. prevăzute în Legea nr. Legea nr. infracţiunile de spălare a banilor. 9. traficul de persoane în scopul practicării prostituţiei. săvârşite în legătură cu o infracţiune prevăzută în secţiunile a 2-a şi a 3-a. Infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene Art. 85/2006. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează omisiunea de a furniza. traficul de stupefiante. 126 din 17 noiembrie 1990 cu modificările următoare:Legea nr. contrabanda cu bunuri provenite din săvârşirea unei infracţiuni prevăzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a sau săvârşită în realizarea scopului urmărit printr-o asemenea infracţiune. Legea nr. se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. 31/1990 49 privind societăţile comerciale. Legea nr. bunurile sau alte valori provin din săvârşirea unei infracţiuni prevăzute în secţiunile a 2-a şi a 3- a. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. săvârşite în legătură cu infracţiunile prevăzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a. 6. 302/2005. Legea nr. 656/200247 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.92/2003 49 Publicată în Monitorul Oficial nr. 516/2006. 164/2006. 220 . 904 din 12 decembrie 2002 cu următoarele modificări: Legea nr.

inexacte sau incomplete. 221 .Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor. fără respectarea prevederilor legale. (1). Art. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave. se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. 18^2 . a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor. dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.(1) Schimbarea. (2) Dacă fapta prevăzută la alin. a destinaţiei unui folos legal obţinut. (3) Schimbarea. se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la alin. Art. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează omisiunea de a furniza. datele cerute potrivit legii. pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. 18^3 . (3) Dacă faptele prevăzute la alin. cu ştiinţă. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave. (1) a produs consecinţe deosebit de grave. care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor. pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept a acestor fonduri.(1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false. (3) Dacă faptele prevăzute la alin. fără respectarea prevederilor legale.

în acest fel. împiedicarea sau denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia. adaosurilor. care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea comerţului ori prejudicierea consumatorilor. aplicarea. 121/2003. în special. unora dintre ei. în special cele care urmăresc: 1. Asemenea practici abuzive pot consta. aprobată cu modificări prin Legea nr.Legea concurenţei nr. al volumului de vânzări şi achiziţii sau pe alte criterii.(1) Sunt interzise orice înţelegeri exprese sau tacite între agenţii economici sau asociaţii de agenţi economici. Art. 88 din 30 aprilie 1996 cu următoarele modificări: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. prin recurgerea la fapte anticoncurenţiale. 538/2004. participarea. un dezavantaj în poziţia concurenţială. a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente. 184/2004. provocând.Este interzisă folosirea în mod abuziv a unei poziţii dominante deţinute de către unul sau mai mulţi agenţi economici pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia. nu au legătură cu obiectul acestor contracte. precum şi înţelegerile de a nu cumpăra de la sau de a nu vinde către anumiţi agenţi economici fără o justificare rezonabilă. în privinţa partenerilor comerciali. 2.Legea nr. 5. limitarea sau împiedicarea accesului pe piaţă şi a libertăţii exercitării concurenţei de către alţi agenţi economici. în: 50 Publicată în Monitorul Oficial nr. limitarea sau controlul producţiei. 3.Legea nr. 6 . fixarea concertată. de către parteneri. în mod concertat. nici prin natura lor şi nici conform uzanţelor comerciale. 21/1996 (extras)50 Art. 4. a unor clauze stipulând prestaţii suplimentare care. distribuţiei. 7. condiţionarea încheierii unor contracte de acceptare. dezvoltării tehnologice sau investiţiilor. eliminarea de pe piaţă a altor concurenţi. cu oferte trucate la licitaţii sau la orice alte forme de concurs de oferte. 184/2004. precum şi a oricăror alte condiţii comerciale inechitabile. 519/2004. rabaturilor. care au ca obiect sau pot avea ca efect restrângerea.Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. pe criteriul teritorial. 5 . în mod direct sau indirect a preţurilor de vânzare sau de cumpărare. a tarifelor. 222 . 6. împărţirea pieţelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare. orice decizii de asociere sau practici concertate între aceştia.

precum şi ruperea relaţiilor contractuale pentru singurul motiv că partenerul refuză să se supună unor condiţii comerciale nejustificate. (1) şi de art. 6 şi care nu sunt exceptate conform prevederilor art. 8 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă. pe cheltuiala celui vinovat. aplicarea. nu au legătură cu obiectul acestor contracte. în presă. distribuţiei sau dezvoltării tehnologice în dezavantajul utilizatorilor sau consumatorilor. (3) Instanţa judecătorească poate dispune publicarea. organizarea sau realizarea practicilor interzise de art.(1) Participarea cu intenţie frauduloasă şi în mod determinant a unei persoane fizice la conceperea. Art. cu acoperirea diferenţelor prin impunerea unor preţuri majorate consumatorilor interni. a tarifelor sau a altor clauze contractuale inechitabile şi refuzul de a trata cu anumiţi furnizori sau beneficiari. un dezavantaj în poziţia concurenţială. limitarea producţiei. impunerea. 3. nici prin natura lor şi nici conform uzanţelor comerciale. a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente. unora dintre ei. în scopul înlăturării concurenţilor sau vânzarea la export sub costul de producţie. a unor clauze stipulând prestaţii suplimentare care. (2) Acţiunea penală se pune în mişcare la sesizarea Consiliului Concurenţei. (2) sau ale art. 5 alin. Concluzie: Efortul global de prevenire şi combatere a corupţiei în achiziţiile publice are o miză uriaşă. exploatarea stării de dependenţă în care se găseşte un alt agent economic faţă de un asemenea agent sau agenţi economici şi care nu dispune de o soluţie alternativă în condiţii echivalente. în privinţa partenerilor comerciali. 60 . practicarea unor preţuri excesive sau practicarea unor preţuri de ruinare. a preţurilor de vânzare sau de cumpărare. de către parteneri. provocând în acest fel. 2. 6. 223 . 5 alin. în mod direct sau indirect. a hotărârii definitive. condiţionarea încheierii unor contracte de acceptare. 4. 1. 5.

Între elementele componente ale sistemului intervin relaţii specifice atingerii scopului general.  autoritaţile contractante. potenţându- se sau anihilându-se unele pe celelalte. Elementele componente ale sistemului de achiziţii publice sunt:  autoritatea de reglementare. elementele interacţionând între ele condiţionându-se. sensibilitatea la corupţie a acestui domeniu reprezentând un element de risc semnificativ în cheltuirea banului public. Astfel. reprezintă acele evenimente nesigure. respectiv atât puncte tari cât şi puncte slabe. fiind aşadar o activitate economică preponderentă a guvernelor. fapt ce poate determina apariţia anumitor acţiuni cu efecte negative asupra întregului sistem. Riscurile din prisma eticii în cadrul procesului de achiziţie. Achiziţiile reprezintă pilonul investiţiei publice în dezvoltare.  supraveghetorii sistemului. Riscuri din prisma eticii în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică Sistemul achiziţiilor publice reprezintă o parte a realităţii economiei româneşti având aceleaşi caracteristici cu aceasta. elementele sistemului interacţionează între ele pe parcursul procesului de achiziţie. 224 .  operatorii economici. dar probabile a căror apariţie poate cauza un prejudiciu sau un impact negativ asupra unor valori specifice ale comunităţii.

identificarea nevoilor după ( principiul “celor patru aprobarea bugetului ochi”) . achiziţiei directe ca Planificarea urmare a stabilirii . La nivel european au fost identificate o serie de riscuri comune care se manifestă pe parcursul derulării oricărui proces de achiziţie publică.supraevaluare în ideea 225 . Utilizarea frecventă a care pot interveni. fie din cauza unei devieri intenţionate de la prevederile legii. alta departamente pentru decât cea care a stabilirea corectă a nevoilor identificat şi fundamentat nevoia.lipsa de comunicare între către o persoană. Sursa de risc Operaţiune Elemente care potenţează Exemple şi măsuri crt. În procesul de achiziţie publică. probabilitatea de producere a unui eveniment negativ este în strânsă legatură cu valoarea bugetului alocat pentru respectivul contract. vedere economic sau dăunătoare din punct de Măsuri preventive vedere al mediului (nevoi Verificarea şi justificarea inventate sau falsificate) fiecărei cheltuieli de . Aprobarea unor publice cheltuieli pentru achiziţii . considerate ca fiind cu valabilitate şi aplicablitate generală. Trebuie subliniat faptul că riscurile pot deveni certitudine fie din cauza unei simple erori în desfăşurarea şi administrarea procesului de achiziţie. frauda/corupţia preventive 1 Planificarea -identificare -amestecul oficialilor la nivel Exemplu: achiziţiilor necesităţi înalt în decizia de achiziţie. În tabelul de mai jos exemplificăm unele elemente generatoare de posibile fenomene de fraudă şi corupţie în raport cu sursele de risc din cadrul procesului de atribuire a contractului de achiziţie publică: Nr.cuprinderea unor achiziţii care nu sunt necesare nejustificate din punct de autorităţii contractante.evaluare superficială a valorii contractului fără a fi Exemplu : luate în calcul toate costurile 1. .

abuzul utilizării de (de proceduri necompetitive prin produse/servicii/lucrări) invocarea existenţei pe care aceasta le excepţiilor legale comportă. Exemplu: Preluarea în planul de . contract . necesitate căreia i se se scopuri diferite. CPV de 8 cifre ci cu .utilizarea unui model de Măsuri preventive şi calcul care să conducă la o Achiziţia directă nu este valoare care să nu alegere în legătură cu presupună aplicarea unei procedură identificarea unui cod proceduri competitive. la un cod CPV(8 cifre).identificare fundamentat doar pe fonduri servicii informatice istoricul de cheltuieli şi nu pentru actualizarea unor pe acoperirea necesităţilor soft-uri care au devenit inutile Măsuri preventive Stabilirea necesităţilor funcţie de nevoile reale şi de priorităţile autorităţii contractante Exemplu: Atribuirea unui contract invocând măsura 226 . poate atribui unul sau mai multe coduri CPV . acesta fiind a unui contract de .alocarea nerealistă a achiziţii din anul anterior bugetului.achiziţiilor Estimare favorizării unui anumit nevoilor prin raportare publice valoare contractant.divizarea contractelor cu identificarea posibilităţii obiecte similare în contracte de a satisface o de valoare mică invocându.

stabilirea .ajustarea specificaţiilor de Exemplu: Utilizarea specificaţiilor aşa manieră încât să frecventă a unor tehnice corespundă unui singur specificaţii tehnice care operator economic copiază în cele mai mici detalii prospectul unui . .alocarea de timp insuficient pentru derularea Măsuri de prevenire corespunzătoare a fiecărei Iniţierea în timp util a proceduri procedurii de atribuire ţănînd cont de duratele estimative ale fiecărei etape precum şi de perioadele de soluţionare a eventualelor contestaţii. extremei urgenţe (art.stabilirea de specificaţii standardelor.c) din cauza . . specificaţiilor tehnice se documentaţiei recomandă utilizarea de atribuire .întâlniri frecvente şi fără motiv cu oferantul preferat în vederea consultării în legătură cu cerinţele tehnice. performanţelor. .ajustarea specificaţiilor la anume produs “agreat” cererea nejustificată a unui factor decizional de la Măsuri preventive nivelul autorităţii La definirea 2 Elaborarea contractante.planificarea deficitară a planificării deficitare a procesului de achiziţie .elaborare procedurii de atribuire calendar .122 lit.stabilirea unor clauze cu caracter general care nu au 227 . prea generale sau care nu omologărilor sau sunt în concordanţă cu reglementărilor tehnice nivelul dorit al naţionale/europene.

pentru a asigura participarea unui număr cât mai mare de operatori economici. .stabilire legătură cu nevoia specifică clauze a autorităţii contractante şi contractuale cu obiectul contractului. Exemplu: 1. ofertantului Elaborarea care are calitatea de documentaţiei comerciant într-un de atribuire contract de furnizare produse de raft. . Solicitarea de minime de însoţite de note justificative certificate privind calificare superficiale. standardelor ISO de orice fel.stabilire . Utilizarea în cadrul 228 . fără o susţinere implementarea reală. de tipul “profit pe ultimii 3 ani”invocând nevoia de auto-protecţie a . 2. Solicitarea îndeplinirii unor indicatori financiari. Măsuri preventive Formularea adecvată a cerinţelor de calificare cu respectarea principiului proporţionalităţii. Exemple: 1.cerinţe “croite” pentru autorităţii contractante. cerinţe anumiţi operatori economici.impunerea unor penalităţi excesive.

stabilire -nu sunt definite în mod clar lucrării “ admiţând prin criterii de şi obiectiv algortimul de calcul selectare oferte nerealiste şi şi/sau criteriu . a factorului de evaluare “termenul de garanţie a . . Măsuri preventive Fişei de date fără a se ţine cont de a achiziţiei. specificitatea achiziţiei.completarea .stabilirea ofertei în cazul unei 229 . achiziţiilor de lucrări.factorii de evaluare permit costisitoare. Utilizarea cu intenţie a unui factor de evaluare de natură tehnică dedicat unui anume ofertant “mostră de program informatic care să corespundă în totalitate descrierii din caietul de sarcini” Măsuri preventive Stabilirea de factori de Elaborarea evaluare care să reflecte documentaţiei avantajele reale şi de atribuire evidente pe care autoritatea contractantă le poate obţine prin utilizarea acestora.acordarea unei perioade de de timp egală cu timp insuficientă pentru termenul minim prevăzut pregătirea ofertei de lege pentru depunerea .se completează superficial. de atribuire speculaţii 2. Aplicarea principiului lasând loc de speculaţii “patru ochi” stabilire formulare şi modele Exemplu: Stabilirea unei perioade .

primire sunt declaraţi calificaţi candidaturi şi operatori economici selectare careprezintă autorizări candidaţi sau certificări care nu corespund realităţii 230 .oferirea de răspunsuri solicitările de evazive sau care schimbă clarificări specificaţiile din documentaţie fără a acorda un termen corespunzător operatorilor economici pentru a-şi adapta oferta la modificările survenite 4 Derulare -numirea numirea în cadrul comisiei de procedura de comisiei de evaluare a unor persoane atribuire evaluare care urmăresc îndeplinirea unor interese sau care nu au cunoştinţă despre lege .rezistenţa la utilizarea mai Exemplu: dispoziţie a multor modalităţi de punere Invocarea nejustificată a documentaţiei la dispozitie a documentaţiei motivelor tehnice la Chemare la de atribuire în mod gratuit postarea în SEAP a 3 documentaţiei de competiţie atribuire . datei limită de achiziţii de servicii de depunere a proiectare pentru un ofertelor obiectiv de investiţii complex.punerea la .răspuns la . Măsuri preventive Stabilirea perioadei pentru elaborarea ofertelor în funcţie de complexitatea şi/sau cerinţele specifice ale contractului. .

vicii de procedură la Exemplu: ofertelor deschiderea ofertelor Respingerea din cadrul (deviaţii de la procedura procedurii a ofertanţilor corectă de deschidere a “incomozi” invocând ofertelor) abateri de la modul de prezentare a ofertei .anulare . . independenţei şi integrităţii în procesul de evaluare a ofertelor.deschiderea .derularea informaţii folositoare rundelor de dialog sau -dezvăluirea de anumitor ofertanţi preferaţi.familiaritate cu Exemplu: evaluare oferte ofertanţii de-a lungul Ofertanţi care câştigă în şi stabilire anilor. manifestarea mod frecvent. exclusiv. . uneori în mod ofertă unor interese personale.inventarea cu uşurinţă 231 .examinare. negociere informaţii confidenţiale Măsuri preventive Derulare Mandatul de negociere va fi procedura de acordat unei comisii şi nu atribuire unei singure persoane din cadrul autorităţii contractante. contractantă. contracte de câştigătoare achiziţie publică atribuite de . Exemplu: Sprijin prin transmiterea de . . experţii cooptaţi a principiilor imparţialităţii.erori sau omisiuni pe Măsuri preventive parcusul evaluării in Respectarea de către scopul de a favoriza membrii comisiei şi de anumiţi ofertanţi. -primire oferte -stabilirea datei limită de depunere a ofertelor cu mult înainte de şedinţa de deschidere .animozitate faţă de aceeaşi autoritate anumiţi ofertanţi.

7 Derulare .definitivare . negocierii fără publicarea parţiale .îndeplinirea .perioada de .122 lit.art. .arhivarea aleatorie a dosarelor.acceptarea schimbării . contractelor prin aplicarea recepţii calitate şi timp. motivat ca au fost omise sau că nevoia nu a fost bine cuantificată 6 Încheiere dosar .la momentul semnării contract/ contractului apar modificări faţă de încheiere documentaţia de acord-cadru atribuire şi faţă de ofertă.existenţa unor de achiziţie dosar de înregistrări sporadice şi publică achiziţie ulterioare producerii publică evenimentelor.schimbări substanţiale unui anunţ. procedura a motivelor de anulare 5 Atribuire . şi . în condiţiile contractuale . invocând specificaţiilor tehnice sub inconveniente majore în nivelul standardelor cazul separării de 232 .apar înţelegeri cu contract de aşteptare şi contestatorii pentru a-şi achiziţie dacă este retrage contestaţia publică sau cazul.i. încheiere acord soluţionare cadru contestaţii .art.semnare .lipsa monitorizării Exemplu: contract/acord obligaţiilor efective a contractului Majorarea valorii cadru asumate şi din punct de vedere cost.122 lit b argumentând pentru a permite exclusivitatea prelungirea duratei contractantului pe aspecte contractului şi preţuri de ordin tehnic şi calitativ mai mari pentru precum contractant.

impuse prin contractul iniţial a documentaţie. prevăzute în contract. situaţiilor de plată. trebuie fundamentate şi justificate temeinic.recepţie . dar şi pentru respectarea principiilor care guvernează procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică trebuie avute în vedere următoarele activităţi: 233 . Instituirea la nivelul autorităţii a unor proceduri specifice privind desfăşurarea recepţiilor finale. 9 Analiza . în De regulă. 8 Finalizare . prin emiterea unor documente .lipsa analizei procesului măsuri de procesului prin care să îmbunătăţire se identifice dacă s-a obţinut într-adevar ceea ce s-a dorit şi la valoarea previzionată Măsuri de evitare a apariţiei riscurilor Pentru a evita manifestarea riscurilor mai sus identificate. a prestării serviciilor sau a Măsuri preventive furnizării produselor.facturare fictivă pentru de recepţie incorecte. În preţurilor cazuri excepţionale. ceva ce nu a fost Măsuri preventive: finalizat. Acceptarea de devieri de la calitate şi timp a cantitatea. lucrărilor/serviciilor .amânarea prezentării adiţionale/ suplimentare. nu se acceptă scopul ajustării modificări la contract.plăţi în avans fără eventualele modificări temei.concluzii şi . calitatea şi îndeplinirii obligaţiilor termenele de livrare contractuale. .lipsa supervizării din Exemplu: contract finală punct de vedere cost.

înţelegând prin aceasta. acceptată de toţi cei implicaţi în procesul de achiziţii. pentru sine ori pentru altul. 234 . de angajamentul şi atitudinea factorilor cu putere de decizie din cadrul autorităţii contractante în raport cu etica în achiziţii publice. oportunităţilor.  Limitarea fenomenelor de fraudă şi corupţie  Dezvoltarea unei pieţe sănătoase a achiziţiilor publice. Punerea în practică a unor măsuri care să asigure implementarea activităţilor enumerate mai sus este condiţionată în primul rând. a oricărui folos necuvenit. inclusiv costurile aferente administrării procesului la nivel de autoritate contractantă cât şi costurile aferente pregătirii ofertelor. de execuţie a lucrărilor.  Instituirea unui cadru bazat pe încredere.  Asigurarea “vizibilităţii” regulilor. procedurilor interne cât şi a rezultatelor. respectiv a promiterii. de către orice persoană. direct sau indirect. cu intenţie.  Obţinerea celei mai bune valori pentru fondurile publice. către un funcţionar public.  Eliminarea cerinţelor restrictive.  Limitarea apariţiei erorilor pe parcursul procesului de achiziţie publică. în vederea îndeplinirii ori abţinerii de la a îndeplini un act în exerciţiul funcţiilor sale.  Supravegherea costurilor generate de derularea procesului de achiziţie publică. se pot limita sau chiar evita consecinţele manifestării:  concurenţei neloiale.  corupţiei active. corectitudine şi imparţialitate.  Limitarea elementelor de natură subiectivă care influenţează deciziile în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică. întotdeauna considerate ca fiind insuficiente în raport cu necesităţile. precum şi de prestare a serviciilor. oferirii sau dării.  Eliminarea tratamentului preferenţial acordat operatorilor economici locali. Printr-o conduită etică în achiziţii. respectiv a oricărui act sau fapt contrar uzanţelor cinstite în activitatea de comercializare a produselor. abuzive.

conduc la păstrarea nealterată a valorilor societăţii.  corupţiei pasive. sau acceptării unei oferte sau promisiuni a unui astfel de folos. respectiv a situaţiei în care un angajat al autorităţii contractante are un interes personal de natură patrimonială care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin în exercitarea funcţiei publice. Concluzie: Prezentul cod de conduită etică în achiziţii publice nu reprezintă obligaţii legale pentru actorii implicaţi în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică. în vederea îndeplinirii ori abţinerii de la a îndeplini un act în exerciţiul funcţiilor sale. respectiv a solicitării ori primirii. a unui folos necuvenit. direct sau indirect. 235 . să le îmbunătăţim continuu printr-un dialog constructiv. transparent şi deschis atât cu autorităţile contractante cât şi cu operatorii economici. de către un funcţionar public. pentru sine ori pentru altul. O conduită etică în achiziţii se reflectă în respectarea unui cumul de principii şi reguli care. împreună. cu intenţie.  conflictului de interese. potrivit experienţelor acumulate iar principiile şi valorile cuprinse în el. Ne propunem ca acest cod de conduită să fie analizat periodic.