You are on page 1of 18

ELABORAT DE:

Act Legis Consult


Regim juridic SRL
Date de identificare: Adresa: Oradea, Gen Magheru nr.23, camera 53, judetul Bihor
J05/347/2006
CUI RO16881012
(nume, prenume, semnturi, tampil) Coste Adelina
Data intocmirii: 09.09.2013

PLAN DE AFACERI
(Model - cadru pentru instalarea tinerilor fermieri)

A1.
I. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

Denumirea/Numele solicitantului : AVRAM DINU CTLIN


Date de identificare ale acestuia
CNP 1900111057633
Adresa Com. Avram Iancu, Sat Avram Iancu, nr.1, Jud. Bihor
Telefon 0743707404

Obiectul de activitate*
Ferma de cresterea animalelor: ovinelor
(Se va meniona obiectul de activitate efectiv: cultura vegetal, creterea animalelor, etc)
*n situaia cnd solicitantul este deja autorizat, se va completa obiectul de activitate conform Cod CAEN
Forma juridic a solicitantului - persoana fizica
Elaborator Plan de Afaceri (coordonate de identificare)

ACT LEGIS CONSULT SRL


J05/347/2006, CUI RO 16881012, CAEN 7022,
Sediul in Oradea, Gen Magheru nr.23, camera 53, judetul Bihor,
Telefon mobil 0722562054, tel/fax 0359196196,

1
Seciunea A a Planului de afaceri, se va completa de ctre solicitant pentru obinerea sprijinului n cadrul Msurii 112, n situaia n
care solicitantul nu prevede obinerea de sprijin nerambursabil prin Msura 121 Modernizarea exploataiilor agricole
1
Email: actlegisconsult@gmail.com,
Persoana de contact : Coste Adelina

II. DESCRIEREA SITUAIEI CURENTE

Istoricul activitii (Se prezint pe scurt principalele elemente din activitatea solicitantului)

AVRAM DINU CTLIN si-a inceput activitatea ca si sef de exploatatie in anul 30.01.2012, prin achizitia unor animale
oi, fructificand preocuparea si initiativa familiei in domeniul cresterii animalelor. Familia a achizitionat animale si dnul
AVRAM DINU CTLIN a devenit sef al exploatatiei nou infiintate. Exploatatia cod APIA RO 004416683, Cod DSVSA
RO 0272940492 - insumeaza un numar de 308 capete ovine.
Prima instalare ca sef de exploatatie a fost la 30.01.2012, prin cumpararea a 58 oi. Ferma avea, la acel moment, un
numar de 4,872 UDE.
La finele anului 2012 in 29.12.2012 au fost cumparate 150 de oi, astfel ca a dimensiunea fermei a ajuns la 17,472
UDE, cu un total de 208 ovine (categoria alte ovine).
Inceputul activitii domnului AVRAM DINU CTLIN in calitate de sef de explotatie (30.01.2012), se suprapune cu
perioada procesului de elaborare al Planului de Dezvoltare Locala a teritoriului Asociatiei G.A.L. Euro-Crisana (perioada
noiembrie 2011 aprilie 2012): acesta are domiciliul in comuna Avram Iancu, comuna cu traditie in cresterea
animalelor. Efectivul de ovine al comunei Avram Iancu reprezinta 16% din totalul efectivului de ovine la nivel de
Asociatie G.A.L. Euro Crisana, potrivit Planului de Dezvoltare Locala.
Dnul AVRAM DINU CTLIN a vazut in oportunitatea accesarii fondurilor structurale posibilitatea de a-si valorifica
cunostintele si experienta acumulate, prin realizarea unei mici exploatatii agricole in care sa se realizeze venituri.
Preocuparea a fost dezvoltata prin inscrierea la un curs de calificare in meseria de Agricultor in culturi vegetale si
crescator de animale cod Cor 613003 (curs organizat de INTERNATIONAL KNOW-HOW CENTER SRL ) conform
Adeverintei nr.275/06.09.2013.
Terenul pe care sunt tinute animalele si exista grajdul, este format din 350 mp grajduri si 200 mp sura fanar, teren in
extravilanul comunei Ciumeghiu; terenul este in proprietate (7877 mp), conform Carte Funciara nr. 50489 din
04.09.2013:

Bazele de producie ale solicitantului


Terenuri agricole (ha) n anul 0
Nr Localitate/ Suprafaa agricol total Din care:
Crt. Jude
n folosin proprietate Arabil Puni Fnee Pomi Vii Alte
(arend/concesiune) categorii
1. Avram Iancu/ - 0,7877 - - - - - 0,7877
2
Bihor
2. - - - - - - - - -
..... - - - - - - - - -
TOTAL - 0,7877 - - - - - 0,7877

Animale, psri i familii de albine n anul 0


Nr Localitate/ Nr. animale deinute Psri Familii de
Crt Jude Nr. albine
Alte Nr.
Cabaline Bovine Ovine Caprine Porcine specii
1. Avram Iancu / - - 308 - - - - -
Bihor
2. - - - - - - - - -
..... - - - - - - - - -
TOTAL - - 308 - - - - -

Dotrile fermei (se vor meniona cele mai importante cldiri, maini i utilaje agricole) n anul 0

Nr Detaliere Suprafaa Capacitate


Crt Numr (mp)

I. Cldiri pentru producia vegetal


1. Magazie cereale - - -
2. Remiz utilaje - - -
.....
Total
II. Cldiri pentru producia zootehnic
1. Grajduri 1 350
2. Saivane
3. Padocuri
4 Sura, fanar 1 200
Total
III. Alte cldiri (cu excepia celor de locuit)
1. Pensiune agroturistic - - -
..... - - -
Total
IV. Maini i utilaje agricole

3
1. Tractoare - - -
2. Combine - - -
3. Semntoare
.... - - -
Total 2 550 -

III. OBIECTIVELE RESTRUCTURRII I DETALIEREA INVESTIIILOR PROPUSE PENTRU ATINGEREA


ACESTORA

Prin proiectul propus pentru finantare FEADR, solicitantul doreste sa achizitioneze teren pentru cresterea
dimensiunii economice a exploatatiei, precum si a gradului de independenta al fermei; pe terenul care se va cumpara se
va cultiva porumb boabe. Cresterea dimensiunii exploatatiei se va face prin majorarea numarului de ovine provenite
din nasterile propria ferma; in prezent, exista 308 ovine. Necesarul de furaje este asigurat de achizitii de furaje de pe
piata libera, de la fanetele din zona si de la producatori de nutreturi (Nutrientul SA Palota).

Detalierea investiiilor Suprafaa/Numr/Capacitate Valoare Date tehnice


necesare pentru atingerea (lei) (dup caz)
obiectivelor, inclusiv date
tehnice, pri desenate,
anexate.Obiectul investiiei

Teren Minimum 3 ha 54.000


Plantaii
Animale

.
Total x 54.000 x
*se vor detalia investiii de minim 30%, exclusiv TVA, din valoarea sprijinului ; se vor specifica caracteristicile tehnice ale tractoarelor, combinelor
de recoltat, mainilor, utilaje, instalaii, echipamentelor care trebuie sa fie cuprinse ntr-o plaj de valori ce trebuie respectat pentru trana a 2-a
de plat.

4
Sprijinul acordat prin prezenta masura va fi investit pentru cresterea exploatatiei prin achizitie de teren, in scopul
extinderii si diversificarii productiei fermei; cresterea efectivului de animale se va face cu animale din propria productie.
Ovinele, rerspectiv mioarele se vor creste pentru reproductie .
Valorificand oportunitatea accesarii de fonduri neramburasabile, pentru exploatatia dnului AVRAM DINU CTLIN se
prevede diversificarea fermei mixte, care va avea in principal - ovine. O mica parte a productiei realizate in ferma va fi
utilizata pentru consumul propriu (carne ovine, branza), restul productiei (miei in viu, carne ovine, branza), va fi
valorificata prin vanzare catre terti.
Dnul AVRAM DINU CTLIN a manifestat de timpuriu interes pentru domeniul agriculturii, de spirit de initiativa si
de seriozitate in domeniul acesta de activitate. Acestea au stat la baza initierii prezentului proiect, astfel incat sa se
obtina :
dezvoltarea exploatatiei deja existente prin cresterea numarului de animale si diversificarea fermei; valorificarea
superioara a cerealelor se va face pentru hrana animalelor.
cresterea productivitii pe terenul detinut si cultivat, prin practicarea metodelor intensive de agricultura;
mbuntirea calitii produselor agricole prin folosirea unor metode moderne in cresterea animalelor;
valorificarea productiei in conditii de rentabilitate, prin vanzarea meilor / oilor in viu si a produselor de provenienta
animala rezultate catre clienti si prin colaboratorii din cadrul cooperativei agricole AGRAR BIHOR.

Beneficiarul isi propune sa organizeze activitatea astfel incat sa valorifice experienta si puterea de munca a
membrilor familiei, care au posibilitatea si determinarea sa realizeze adaptarea la exigentele pietei actuale; se va
asigura cresterea eficientei fermei prin cultivarea unor soiuri de plante care sa asigure o parte din hrana animalelor, mai
ales vara. Un alt mod de eficientizare a activitatii va fi prin cresterea numarului de animale nascute si crescute in ferma.
Munca in ferma se desfasoara de membrii familiei. In perioadele aglomerate se apeleaza la prestatori de servicii in
domeniu.

5
Avem in vedere faptul ca necesitatile de alimente cresc la nivel mondial si paralel cu cresterile de combustibili si
energie creste si pretul produselor agricole. Beneficiile obtinute din vanzarea produselor din ferma duce la concluzia
ca aceasta exploatatie va aduce satisfactii materiale, pe langa faptul ca parte din hrana familiei este asigurata.
Dinamica utilizarii exploatatiilor agricole este reducerea numarului de agricultori (utilizatori) si cresterea
dimensiunilor gospodariilor (fermelor) care-si duc existenta din agricultura.
Obiectivul general al proiectului este modernizarea exploatatiei agricole si imbunatatirea managementului
exploatatiei agricole prin indeplinirea urmatoarelor conditii:
- instalarea pentru prima data a dnului AVRAM DINU CTLIN ca si conducator al exploatatiei agricole;
- competente si calificare profesionala in raport cu activitatea pe care urmeaza sa o desfasoare inscriere la
cursul organizat de INTERNATIONAL KNOW-HOW CENTER SRL - Agricultor in culturi vegetale si crescator
de animale cod Cor 613003 .
- este membru al unei familii de fermier si a lucrat mai mult de 50 % din timpul de lucru in cadrul unei ferme de
animale in Ciumeghiu ferma Ilie Ionut persoana fizica.
- a conceput un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activitatilor agricole propuse;
- se angajeaza sa urmeze cursuri de formare profesionala prin masura 111 Formare profesionala, informare si
difuzare de cunostinte in domeniul: Managementul exploatatiei agricole.

IV. SCHIMBRI DE MANAGEMENT I PREGTIRE PROFESIONAL SOLICITAT

In prezent dnul AVRAM DINU CTLIN lucreaza in cadrul fermei agricole impreuna cu familia; dup realizarea
investiiei, numrul celor ce deservesc exploatatia va ramane acelasi, ferma va fi deservita de familie, iar unele lucrari
vor fi realizate prin contracte de prestari servicii (pasunat vara). Dupa extinderea fermei si cumpararea de teren, vor fi
necesare lucrari de arat, semanat, intretinere a culturilor si de culegere; necesarul de forta de munca se va acoperi prin

6
munca prestata pe baza de contract de prestari servicii, daca acestea sunt reclamate de volumul de munca din
perioadele de vara.
Dnul AVRAM DINU CTLIN a terminat Colegiul National Emanuil Gojdu conform Certificatului de absolvire a
liceului seria B nr. 0278921, anexata in copie xerox la prezentul dosar. Dnul AVRAM DINU CTLIN s-a
inscris la cursul de calificare Agricultor in culturi vegetale si crescator de animale organizat de
INTERNATIONAL KNOW-HOW CENTER SRL (atestat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului),
conform Adeverintei 275/06.09.2013 (anexata).
Pentru control sporit al costurilor, al veniturilor, acesta va urma si un curs de formare profesionala prin Masura 111
Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte in domeniul: Managementul exploatatiei agricole.
In afara de aceste actiuni si proiecte propuse, conducatorul noii exploatatii se documenteaza in domeniul cresterii
animalelor de la persoane cu experienta in domeniu, studiaza literatura de specialitate. In perioada lucrata in ferma, a
activat si a capatat experienta in domeniul cultivarii plantelor (acesta a fost specificul exploatatiei, inainte de a fi
preluata).

V. TIPUL I CANTITATEA PRODUSELOR OBINUTE N TIMPUL I DUP RESTRUCTURARE, INCLUSIV


OPORTUNITILE DE PIA
In vreme ce datele oficiale la nivel mondial arata ca piata ovinelor depasea in anul 2007 1 miliard de capete, datele
publicate de Institutul National de Statistica arata o scadere dramatica a numarului de ovine sacrificate. Astfel, numai in
luna august a acestui an, numarul total de ovine si caprine sacrificate si greutatea lor in carcasa a scazut cu 40,7%, la
160.000 de capete, si, respectiv, cu 39,6%, la 2.310 tone. La nivelul anului 2009, au fost sacrificate in Romania
aproximativ 6,7 milioane de capete, cu o greutate in carcasa de aproape 71 de mii de tone. Comparativ cu 2008, cifrele
privind sacrificarea ovinelor si caprinelor sunt in crestere de la 6 milioane de animale, sacrificate cu o greutate totala de
peste 50 de mii de tone.
Una dintre principalele probleme ale crescatorilor autohtoni de ovine pare a fi calitatea raselor produse pentru export,
fapt semnalat inca din momentul aderarii Romaniei la zona euro, cand mai multi oieri inscrisi in asociatii ale crescatorilor
7
de ovine spuneau ca in Romania este nevoie de oi de calitate. Finantarile europene, de care fermierii romani
beneficiaza conform planurilor pana in 2013, ar putea ajuta fermierii din industria de profil ferma.
Ovinele reprezinta o specie de animale cu mare adaptabilitate, acestea valorificand indeosebi pasunile si fanetele din
zonele de munte. O oaie fata doi miei pe an sau trei in doi ani si ajunge la maturitate in aproximativ trei ani. Durata utila
a vietii economice a unei ovine este de aproximativ sapte ani, in functie de conditiile de mediu, modul de exploatare si
caracteristicile rasei si detine o apreciabila capacitate de combinabilitate prin incrucisare cu alte rase.
Un principal beneficiu pentru cei care cresc ovine este, in prezent, faptul ca Uniunea Europeana nu a impus cote
maxime de productie, asa cum se intampla, de exemplu, in cazul laptelui de vaca.
In Romania, ovinele sunt deseori crescute impreuna cu caprinele, fiind doua specii care coabiteaza foarte bine. Cei care
vor sa investeasca intr-o ferma de ovine trebuie sa se asigure ca dispun de o suprafata suficient de mare pentru a putea
amplasa adaposturile, padocurile si constructiile anexe necesare, panta terenului sa fie de aproximativ 2.5-3%, pentru a
permite scurgerea apelor provenite din precipitatii, ca terenul pe care se face constructia nu este inundabil. Este
recomandat sa se evite terenurile din apropierea baltilor sau a mlastinilor, astfel incat apa freatica sa fie situata la o
adancime minima de 1.5-2 m, pentru a nu influenta cresterea umiditatii in adapost. O astfel de ferma trebuie amplasata
in locuri care permit racordarea la reteaua electrica si la cea de alimentare cu apa. De asemenea, este recomandat ca
terenul sa permita extinderea fermei atunci cand situatia o cere. Este de preferat ca locul in care se amplaseaza ferma
sa fie ferit de vant sau sa se faca izolatii ale adaposturilor si padocurilor.
Cresterea oilor pentru ingrasare presupune mentinerea animalelor in stabulatie si furajarea acestora cu furaje fibroase,
grosiere si concentrate. Mieii se introduc la ingrasare la o greutate de 12-14 kilograme fiecare, prevazandu-se un spor
de 250 g/zi. La final, se asigura o greutate de aproximativ 45 de kilograme, dupa o perioada de 100-110 zile. Inainte de
livrare pentru carne, tineretul ingrasat se tunde, obtinandu-se in medie 1-1,5 kilograme lana de la fiecare animal. In mod
traditional, intr-o prima etapa, berbecutii supusi ingrasarii se mentin pe pasune aproximativ 90 zile, asigurandu-li-se 7-8
kilograme de masa verde pe zi. Ulterior, se trece la o etapa de finisare care se intinde pe parcursul a aproximativ 50 de
zile. In aceasta a doua etapa, se exclude pasunatul, animalele se mentin la grajd si se furajeaza cu un kilogram fan, un
kilogram grosiere, 2-4 kilograme suculente si siloz/ pe zi, asigurandu-li-se pe intreaga perioada de 50 zile aproximativ 4-
8
5 kilograme furaj concentrat. Sarea si apa li se dau la discretie, prin bulgari de sare pentru lins si apa curata la
jgheaburi. Pentru ingrasarea oilor, se foloseste acelasi sistem industrial asigurand necesarul de furaj in functie de
greutatea animalelor, iar in sistemul traditional, in gospodaria familiala se asigura zilnic 3-3,5 kilograme de fan si 0,2-0,3
kilograme nutret concentrat/cap/zi. In cazul ingrasarii pe pasune, aceasta trebuie sa asigure minimum 8-10 kilograme de
masa verde/cap/zi.
In ceea ce priveste pasunatul, este de retinut, in primul rand, ca dimensiunea unei turme ar trebui sa fie stabilita in
functie de suprafata de pasune si cantitatea de masa verde produsa de aceasta.
In conditiile tarii noastre, oile pot pasuna 6-7 luni in fiecare an.
Intretinere
Oile trebuie tunse si imbaiate la intervale regulate. De asemenea, trebuie vaccinate, deparazitate iar copitele trebuie
pilite. Tunsul oilor se face de doua ori pe an. Ingrijirea copitelor este un aspect deseori omis de un fermier incepator.
Desi multi oameni pilesc copitele oilor in timpul tunsului, acestea cresc mai bine daca exista un program regulat de
ingrijire a copitelor. Oile care schioapata ajung asa din cauza ca nu li s-au ingrijit copitele, insa acest aspect ajunge sa le
influenteze modul de hranire.
Unde exportam
Cererea de ovine este destul de variata pe pietele internationale. Cei mai mari importatori de carne de ovine sunt tarile
dezvoltate din punct de vedere industrial, respectiv Franta, Marea Britanie, Germania, Japonia, SUA, Canada, Italia, dar
si tari arabe ca Iordania, Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite. De exemplu, pe pietele din Orient exista cerere pentru
berbecuti de 6 pana la 12 luni, cu o greutate de aproximativ 30-45 de kilograme in viu si carcase intre 15-22 kilograme.
Pe aceste piete, ovinele adulte reformate sunt preferate in greutate de peste 45 de kilograme cu varste de pana la 5 ani.
In Italia si in Grecia se cauta berbecuti de 20-30 kilograme si carcase de 10-15 kilograme pline in carne si cu grasime
uniform repartizata, in timp ce in Franta cererea graviteaza pe acest segment in jurul ovinelor de 25-35 kilograme, din
rasele Merinos si Spanca si metisii acestora, cu carne de culoare alba. Pentru export in tarile arabe, vanzatorii de ovine
au nevoie de un certificat HALAL, care atesta faptul ca sacrificarea animalului s-a realizat in conditii specifice.
Certificatul HALAL, ce trebuie obtinut de procesator, se elibereaza de catre Muftiul Cultului Musulman din Romania.
9
La capitolul vanzatori de carne de ovine, cel mai bine se situeaza Australia si Noua Zeelanda, care reusesc sa furnizeze
impreuna peste jumatate din cantitatea de carne de ovine exportata in intreaga lume.

1. Pentru exploataiile agricole vegetale


Planul de cultur inclusiv pentru suprafee cultivate cu furaje

Denumire
An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
cultur
Suprafa* Producie Suprafa Producie Suprafa Producie Suprafa Producie Suprafa Producie Suprafa Producie
(ha) (tone)** (ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone)

Porumb 1 3,5 3 11 3 11 3 11
.
. 1 3,5
TOTAL 1 3,5 3 11 3 11 3 11
* n funcie de sesiunea de depunere anul 0 reprezint anul anterior i respectiv anul curent n care se depune proiectul. n anul 0
vor fi prezentate suprafeele cultivate, urmnd ca n perioada anilor 1-5 s fie prezentate suprafeele de cultur previzionate.
**Se va meniona producia total obinut pentru fiecare cultur.

2. Pentru exploataiile zootehnice i mixte:


Planul de producie al fermei zootehnice

Nr. SPECIFICARE An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
crt Cap Prod. Cap Prod. Cap Prod. Cap Prod. Cap Prod. Cap Prod.
1 Bovine total, din care:
juninci
vaci de lapte
tineret bovin
2 Porcine
3 Ovine i caprine 308 320 350 350 350 350
4 Psri
5 Alte specii

10
TEHNOLOGIA DE CRESTERE A OVINELOR

Cresterea oilor n tara noastra are traditie de secole. Aceasta specie valorifica cel mai bine pasunile si fnetele, din
care o buna parte se afla n zona de munte. Acesta este motivul alaturi de productia diversificata, care face din
cresterea ovinelor o ramura foarte importanta a zootehniei, avnd o traditie att de veche.

Pregatirea oilor si berbecilor pentru monta


La oi pregatirea pentru monta are n vedere aducerea oilor ntr-o stare buna de ntretinere. n furajarea oilor se
folosesc fnuri, grosiere, suculente, masa verde, n functie de sezon.
Se asigura sare bulgari pentru lins si apa la discretie. La oi se recomanda ntarcarea cu minimum 3-4 saptamni
nainte de monta pentru a se putea reface si a fi aduse n conditii optime de reproductie. Pentru o furajare adecvata se
asigura starea de ntretinere corespunzatoare executarii montei si pastrarii gestatiei viitoare. Berbecii de reproductie se
vor folosi prin rotatie asigurndu-se dupa 4 zile de activitate, 4 zile de repaus. Pentru monta naturala se repartizeaza 20-
30 oi pentru un berbec tnar si 30-40 oi penjtru un berbec adult.

Gestatia la ovine
Gestatia la oaie dureaza 150 de zile, cu variatii de la 140-160 de zile. n prima luna de gestatie se va pastra acelasi
regim de ngrijire si hranire din perioada de monta, pentru prevenirea avorturilor, foarte frecvente n aceasta perioada. n
luna a 2-a si a 3-a de gestatie, nivelul de furajare poate fi mai mic cu cca. 30% fata de cel aplicat n perioada de
pregatire pentru monta si de monta.
n perioada a 2-a de gestatie (lunile 4-5) se vor asigura conditii deosebite de ngrijire si furajare, data fiind cresterea si
dezvoltarea fatului. Oile vor fi supravegheate permanent n perioada de gestatie; este interzisa nghesuirea lor la
intrarea si iesirea din adaposturi sau padocuri, furajele vor fi de cea mai buna calitate, nemucegaite, apa nu va fi rece
pentru a se evita avorturile. Cu doua saptamni nainte de fatare se scot din furajare furajele nsilozate (murate).

11
Fatarea la ovine
Cu 2-3 saptamni nainte de fatare oile se \"codinesc\" prin tunderea lnii din jurul ugerului, de pe coada si din jurul
cozii, pentru asigurarea igienei suptului si mulsului. Se pregatesc adaposturile pentru fatare realiznd un compartiment
pentru oi gestante, o maternitate si un compartiment pentru mieii \"zburati\" (de la 0 - 30 zile). n maternitate se vor
amenaja boxe individuale de fatare, cu dimensiunile de 1,20 m/0,6-0,8 m. Compartimentul de ntretinere a oilor fatate cu
miei \"zburati\" se amenajeaza n boxe comune, asigurnd pentru fiecare oaie cu mielul respectiv, o suprafata de 1,6 mp.
ngrijirea mieilor sugari
n momentul fatarii se intervine pentru curatirea mucozitatilor de pe nari si bot, se taie ombilicul la 4-5 cm de
abdomen si se tamponeaza cu tinctura de iod. Se ajuta apoi mieii sa suga obligatoriu n primele 3-4 ore de la fatare.
Mielul se lasa sa fie lins de mama timp de o jumatate de ora. Dupa vrsta de 8-10 zile mieilor li se administreaza n locuri
special amenajate furaje concentrate (combinate) si fn de lucerna de cea mai buna calitate. n cazul mieilor orfani sau
gemeni n cazul n care oaia a murit sau nu are lapte, crescatorii vor apleca mieii la doici, fatate aproximativ n acelasi
timp sau la date ct mai apropiate ori vor recurge la alaptartea artificiala cu lapte de vaca. Perioada de miel crud dureaza
de la 0-7 zile, cea de miel mijlociu de la 7-30 zile, iar cea de miel zburat de la 30-65 zile.
ntarcarea mieilor
Se face n functie de rasa, vrsta si greutate corporala si destinatia pe care o primesc mieii (pentru prasila sau
ngrasare). Se recomanda ca ntarcarea mieilor sa se faca treptat timp de 4-5 zile; mieii se vor tine izolati de mame
peste noapte, iar dimineata oile se mulg. n zilele urmatoare mieii se lasa cu mamele cteva ore n timpul zilei,dar oile se
mulg seara, n felul acesta se diminueaza stresul de ntarcare.
Norme de crestere a tineretului ovin
n ce priveste furajarea pentru un miel de 65 de zile, la ntarcare avnd o greutate medie de 15-17 kg, prevazndu-se a
nregistra un spor de 170 g/zi, se recomanda tinnd seama de sezon, urmatoarele cantitati de furaje zilnice :

* Vara - 2 kg masa verde, 80 g nutret combinat si 2 g sare;


* Iarna - 0,5 kg fn, 80 g nutret combinat, 2 g sare si apa 0,5 l (apa e bine sa fie la discretie).
12
Pentru tineretul de reproductie (3-18 luni) la grupa de greutate 20-45 kg este necesara cantitatea de 6,5 kg masa
verde vara sau 1 kg fn 0,5 kg grosiere, 2 kg suculente si 80 g furaj concentrat pe timp de iarna. La aceasta se adauga 5
g sare/zi, indiferent de sezon , care ca si apa, este bine sa fie asigurata la discretie, adica se vor asigura bulgari de sare
pentru lins.
ngrasarea ovinelor
n fermele mari, specializate pentru ngrasare se practica ngrasarea intensiva pe gratar fara scoatere la pasunat,
folosind furaje fibroase, grosiere si concentrate. nainte de livrare pentru carne tineretul ngrasat se tunde, obtinndu-se
n medie 1-1,5 kg lna/cap. n cazul n care ngrasarea se face n mod traditional, ntr-o prima etapa berbecutii supusi
ngrasarii se mentin pe pasune circa 90 zile, asigurnd 7-8 kg/zi masa verde de cea mai buna calitate, iar ntr-o a doua
etapa se face finisarea, n timp de 50 de zile, perioada n care se exclude pasunatul; animalele se mentin la grajd si se
furajeaza cu : 1 kg fn, 1 kg grosiere, 2-4 kg suculente si siloz/zi, asigurnd pe ntrega perioada de 50 zile 4-5 kg
concentrat P.V.M. Sarea si apa se asigura la discretie prin bulgari de sare pentru lins si apa curata la jgheaburi. Pentru
ngrasarea oilor se foloseste acelasi sistem industrial asigurnd necesarul de furaj n functie de greutatea animalelor, iar
n sistemul traditional, n gospodaria familiala se asigura zilnic 3 - 3,5 kg fn si 0,2-0,3 kg nutret concentrat/cap/zi. n
cazul ngrasarii pe pasune, aceasta trebuie sa asigure minimum 8-10 kg masa verde/cap/zi.
Hranirea si ngrijirea ovinelor adulte
n gospodariile crescatorilor oile n timpul iernii se cresc n general n adaposturi speciale, cu exceptia unei parti de
crescatori n anumite zone ale tarii care practica transhumanta, cu o traditie foarte veche pierduta n negura vremii.
Marimea turmelor se stabileste n functie de suprafata pasunilor si de cantitatea de masa verde ce se obtine pe aceste
pasuni. n conditiile tarii noastre oile se pot pasuna 6-7 luni/an. Oile care se urca pe pasunile alpine pot pasuna circa 2-3
luni. Trecerea de la perioada de stabulatie la consumul de furaje verzi prin pasunat se face treptat, de la 1-2 ore n prima
zi, pna la pasunarea si furajarea exclusiva pe pasune, cu masa verde, dupa circa 12 zile de la iesirea din stabulatie.
Pasunatul este bine sa se faca dupa ce se usuca roua, sa fie facut rational, pe parcele; numarul de oi pe o parcela se
stabileste n functie de suprafata si productia de masa verde asigurata. Oile nu se tin mai mult de 5-6 zile pe o parcela,
care se lasa apoi libera circa 20 zile pentru regenerare si se poate refolosi cnd iarba ajunge la minimum 8-10 cm.
13
VI. CALCULUL UNITII DE DIMENSIUNE ECONOMIC (UDE)

Unitatea de dimensiune Unitatea de dimensiune


Activitate economic a fermei n economic a fermei n
anul 0 anul int
Crestere animale 25,872 29,4
Cultivare plante 0 0,723
TOTAL 25,872 30,123

Unitatea de Dimensiune Economic (UDE) reprezint unitatea prin care se exprim dimensiunea economic a unei
exploataii agricole determinat pe baza marjei brute standard a exploataiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea
unei uniti de dimensiune economic este de 1.200 Euro.
Se va calcula totalul UDE din producia vegetal i/sau zootehnic pentru anul 0 i respectiv pentru anul int, conform
seciunii specifice din Cererea de finanare Stabilirea dimensiunii economice a fermei.
Dimensiune Economic a exploataiei n anul int trebuie s fie de peste 10 UDE i mai mare cu 4 UDE fa de anul 0.

Pornind de la calcularea dimensiunii economice a exploatatiilor agricole se calculeaza valoarea


sprijinului in lei.
Total UDE : N (N reprezinta numarul de UDE,fara zecimale, fara rotunjire)

6 UDE 12.000Euro

25 - 6 ( 25 6 ) X 4.000Euro

TOTAL V = 12.000 + ( 25-6 ) X 4.000Euro

Daca: V >40.000Euro -valoarea sprijinun este maxim 40.000.Euro


V<=40.000Euro -valoarea sprijin este V(valoarea calculata).
V = 40.000 euro = 178.940 lei
Toate costurile vor fi exprimate n lei.
1 Euro = 4,4735 lei curs BCE la data de 06.09.2013
14
Cursul de schimb utilizat pentru elaborarea planului de afaceri este cursul euro-leu la data elaborrii planului de afaceri
publicat pe pagina web a Bncii Central Europene http://www.ecb.int/index.html.

VII. ELEMENTE REFERITOARE LA MEDIU

Descrierea modului prin care investiia respect condiiile de mediu sau prin care activitatea descris aduce
mbuntirea acestor condiii.

Dimensiunile exploatatiei nu necesita autorizatie de mediu deoarece activitatile desfasurate nu se supun reglementarilor
din punct de vedere al mediului, conform legislatiei in vigoare.
Achizitiile de bunuri in cadrul acestui proiect - respectiv achizitia de teren - urmaresc extinderea exploatatiei agricole;
se prevede o crestere a efectivului de animale in ferma in primul rand prin pastrarea mieilor nascuti in exploatatie.
Ingrijirea animalelor se va desfasura conform normelor de igiena, sanitar veterinare si de siguranta alimentelor,
directivelor si instructiunilor adoptate de Romania aliniata la Comunitatea Europeana. Medicul veterinar este o
prezenta activa in ferma si se implica in gestionarea efectivului de animale.

VIII. EVALUAREA PRINCIPALELOR RISCURI

Avand in vedere ca activitatea din agricultura se desfasoara in conditii de risc si incertitudine, ca urmare a influentei
factorilor naturali, acestia pot determina o evolutie nefavorabila care poate provoca pagube insemnate producatorilor
agricoli.
Pentru a asigura continuitatea activitatii, chiar si in conditii dificile cauzate de decesul animalelor, s-a hotarat asigurarea
efectivului de animale.
Obiectul asigurarii il constituie :
- asigurarea tineretului ovin de 0-3 luni;
- asigurarea pentru avortul spontan
- moartea animalelor sau sacrificarea de necesitate
15
- accidentele provocate de meteorizarea acuta/umflarea animalelor din cauza furajelor
- accidente provocate de atacul animalelor salbatice, muscatura serpilor, intepatura insectelor veninoase, leziuni
interne provocate de inghitirea unor obiecte
- accidente provocate de urmarile castrarii sau altor operatii chirurgicale si tratamente efectuate de veterinari autorizati
- accidente provocate de distocie (fatarea grea)
- otravirea/intoxicarea subita cu ierburi, cu substante toxice, medicamentoase
- accidentele provocate de inundatii din ploi torentiale, revarsari ale apelor curgatoare cu albii regularizate
- accidente provocate de incendiu, furtuna, cutremur de pamant, avalanse de zapada etc.
Pe masura achizitiei si cultivarii terenului, in anii urmatori se intentioneaza asigurarea culturilor si a animalelor, impotriva
urmatoarelor riscuri:
- temperaturi excesiv de scazute din perioada de iarna, sub limita biologic de rezistent a plantelor, care conduc la
ncetinirea procesului dezvoltrii plantelor si la distrugerea partial sau total a culturilor agricole
- inundatiile din revrsri de ruri sau de alte ape curgtoare
- ploile abundente si de durat care determin stresul hidric produs de excesul de umiditate din sol, cu diferite grade
de intensitate, provocnd stagnarea si dereglarea proceselor de crestere si dezvoltare a plantelor
- stratul gros de zpad ce produce pagube n sectorul vegetal si animal
- topirea brusc a zpezilor, care provoac inundatii, revrsri de ruri, bltiri si produce daune la culturile agricole si
animale;
- bolile plantelor de cultur, care n conditii favorabile genereaz calamitti naturale. Astfel in cazurile cele mai grave
se poate ajunge la o compromitere a 50-70 % din intreaga recolta .
Riscurile de mai sus se vor cuantifica si monitoriza permanent pentru a putea obtine maximum de randament din
exploatatia agricola.
In plus, fara plata unei prime suplimentare, pe baza politei de asigurare poate beneficia de despagubirile acordate de
catre Statul Roman pentru pagube provocate culturilor agricole si animalelor de catre fenomene naturale si boli produse
pe areale extinse (ger, inundatie, seceta, uragan etc.) in conformitate cu prevederile Legii 381/2002.
16
IX.GRAFICUL DE TIMP PENTRU RESTRUCTURARE, INCLUSIV OBIECTIVE I ETAPE

Obiectivul Perioada propusa Observaii


Achizitie teren, animale 36 luni
Curs Masura 111 36 luni

X. SINTEZA VENITURILOR, CHELTUIELILOR, REZULTATELOR FINANCIARE LA NIVEL DE EXPLOATARE

Indicatori An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Venituri
Sectorul vegetal
Sectorul zootehnic 20.000 35.000 50.000 50.000 50.000 50.000
TOTAL VENITURI 20.000 35.000 50.000 50.000 50.000 50.000
Cheltuieli
Sectorul vegetal 1.500 4.500 4.500 4.500 4.500
Sectorul zootehnic 18.000 30.000 40.000 40.000 40.000 40.000
TOTAL CHELTUIELI 18.000 31.500 44.500 44.500 44.500 44.500
REZULTAT BRUT 2.000 3.500 5.500 5.500 5.500 5.500

Terenul achizitionat prin proiect va fi cultivat cu porumb, care se va folosi in hrana animalelor. Nu se
preconizeaza obtinerea de venituri din vanzarea cerealelor ci din vanzarea mieilor nascuti in ferma.
Cresterea numarului de ovine in exploatatie se face prin sporul natural din ferma (montarea mioarelor).

17
18