You are on page 1of 14

AGENDA

AGENDA ZILEI

ZILEI

8:00 - 8:50

Întâlnirea de dimineaţă

8:00 - 8:50 – Întâlnirea de dimineaţă
 

-Calendarul zilei

- Noutăţi

 

-Mesajul

zilei

 

-Agenda

zilei

9:00 - 9:50

Mini lecţie

 

,,La scăldat” de Ion Creangă 10:10-13:00 – Activitatea pe centrele de interes

 

Limba română: Textul narativ

 

Tema zilei:

,,La scăldat” de Ion Creangă

Recunoaşterea personajelor

 
 Exprimarea propriei păreri în
 

Exprimarea

propriei

păreri

în

legătură cu un fapt Alcătuirea unor propoziţii pe baza unui suport vizual Redactarea unei compuneri cu ajutorul unor cuvinte de sprijin

Matematică: Evaluare

 

Numere naturale de la 0 la 1.000.000

Artă: ,,La scăldat”

 

Realizarea unei compoziţii utilizând amestecurile şi

dominanta de culoare.

 Numere naturale de la 0 la 1.000.000 Artă: ,,La scăldat”  Realizarea unei compoziţii utilizând

Data: 29 mai 2013

Clasa: a III-a B Step by Step

Activitatea: Întâlnirea de dimineaţă

Subiectul: LaLa scăldat

scăldat dede Ion

Ion Creangă Creangă

Tipul activităţii: Transcurriculară

Obiective operaţionale:

să completeze calendarul lunii mai, respectând simbolurile şi succesiunea zilelor;

să formuleze întrebări şi răspunsuri tematice;

să desprindă mesajul global transmis;

să transforme propoziţiile dezvoltate în propoziţii simple;

să povestească oral fragmentele din textul ,,La scăldat” de Ion Creangă;

să citească conştient sarcinile de lucru

să rezolve corect sarcinile de lucru date;

Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, jocul didactic, ciorchinele, exerciţiul, lectura, jocul de rol, povestirea orală, jurnalul

dublu, metoda cubului

Mijloace de învăţământ: mesajul zilei, agenda zilei, calendarul lunii, film tematic,laptop.

Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe, în perechi

ETAPELE

ACTIVITĂŢII

 

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

DESFĂŞURAREA

ACTIVITĂŢII

METODE ŞI

PROCEDEE

Moment

 

Asigur liniştea şi ordinea în sala de clasă.

   

organizatoric

Se intonează imnul naţional – prima strofă

Conversaţia

Prezint persoanele aflate în sala de clasă.

 

Rostesc salutul zilei („Bună dimineaţa, dragi iubitori ai poveştilor!”), apoi cer

 

Captarea atenţiei

elevilor să motiveze alegerea acestui salut.

 

Exerciţiul

Desfăşurarea

   

activităţii

 

Conexiuni cu experienţa de viaţă a copiilor.

Cer elevilor să precizeze data, apoi să formuleze enunţuri matematice adecvate.

Pornind de la cuvântul „mai” formulez următoarele întrebări:

 

Câte silabe are cuvântul „mai”?

În a câta săptămână din mai suntem?

Alcătuiţi propoziţii în care cuvântul mai să aibă sens diferit.

Elevii completează calendarul lunii mai.

 
 

Realizarea sarcinilor cuprinse în mesajul zilei.

Solicit elevilor să citească sarcina de pe Mesajul zilei

Enumeraţi câteva însuşiri ale personajului principal din ,,La scăldat”

Alcătuiţi propoziţii în care să folosiţi aceste cuvinte.

ETAPELE ACTIVITĂŢII DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII METODE ŞI PROCEDEE Moment Asigur liniştea şi ordinea în sala
 
ETAPELE ACTIVITĂŢII DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII METODE ŞI PROCEDEE Moment Asigur liniştea şi ordinea în sala
Mijloace de învăţământ: mesajul zilei, agenda zilei, calendarul lunii, film tematic,laptop. Forme de organizare: frontal, individual,
Mijloace de învăţământ: mesajul zilei, agenda zilei, calendarul lunii, film tematic,laptop. Forme de organizare: frontal, individual,

Nică

Mijloace de învăţământ: mesajul zilei, agenda zilei, calendarul lunii, film tematic,laptop. Forme de organizare: frontal, individual,

3

   

Exerciţiul

Conversaţia

Prezentarea agendei zilei şi anunţarea temelor pentru ziua respectivă.

Momentul noutăţilor

Se cere elevilor înscrişi la noutăţi să-şi prezinte întâmplările iar colegilor să le pună

întrebări.

Exerciţiul Conversaţia Prezentarea agendei zilei şi anunţarea temelor pentru ziua respectivă. Momentul noutăţilor Se cere elevilor

Clasa: a III a B

Data:29 mai 2013

Propunător: înv. Onu Roxana-Teodora

Activitatea: ,,La scăldat” de Ion Creangă

Motivaţia activităţii: -am ales acest text alternativ în cadrul unităţii de învăţare ,,Lumea Copilăriei” şi pentru proiectul

săptămânal ,,Săptămâna poveştilor lui Creangă”

Obiectivele specifice:-să se implice în diferite situaţii creative

-să ia în considerare părerile celorlalţi

-să înveţe să coopereze

-să creeze un cadru propice reflecţiei asupra valorilor

Durata activităţii:1 oră

Desfăşurarea activităţii:

Evocare

Cuvinte cheie iniţiale:poveste, scăldat, baltă

-Alcătuirea unor propoziţii cu aceste cuvinte.

Ciorchine-personajul principal Nică

Realizarea sensului

Lectură-Citirea conştientă a textului

-Activitate pe grupe –Trăistuţa poveştilor

-Transformarea ideilor principale din propoziţii dezvoltate în propoziţii simple

Nică era un copil bălai.

Harnica mamă îl roagă să legene copilul.

Băiatul neascultător fuge la baltă.

Văzăndu-l că nu răspunde, mama necăjită îl caută la râu.

Pe furiş, îi ia hainele împrăştiate pe malul nisipos al apei.

Ajunge acasă şi îi cere iertare mamei.

-Citirea unui fragment la alegere pe 4 grupe

Jurnalul dublu pe fragmente (câte unul pe grup)

Ce te-a impresionat?

De ce?

 

-Povestirea orală a fragmentelor

Vizionare de film-,,La scăldat”

-,,Reţeaua de discuţii”-cuvinte reţinute

-propoziţii/impresii/păreri personale

Activitate în perechi-

,,Metoda cubului” 1. Descrie în 3-4 propoziţii hotărârea lui Nică de a fugi la scăldat.

  • 2. Compară comportamentul lui Nică cu un comportament al unui copil dintr-o situaţie cunoscută de

voi.

  • 3. Asociază cuvintele cu înţeles asemănător:

baltă

centură

a scălda

lac

a zvârli

pietriş

prund

sufocare

năduh

a arunca

curea

a îmbăia

  • 4. Analizează subiectele şi predicatele din propoziţiile:

a) Nică aleargă pe uliţă.

b) În ogradă lucrează mama.

  • 5. Aplică: Aşează enunţurile în ordinea întâmplărilor:

Era o zi frumoasă cu cer senin.

Când mama nu îl mai observă acesta se furişează la baltă.

Într-o dimineaţă mama îl scoală pe Nică.

Băiatul promite, dar numai el ştie ce îi trece prin minte.

Îl roagă să o ajute având grijă de copil, legănându-l, pentru că tata e plecat la coasă.

  • 6. Argumentează: Ce s-ar fi întâmplat dacă mama nu ar fi obsevat fuga lui la scăldat?

Reflecţie

Joc de rol-,,La scăldat”- citire pe roluri

- mimare

- interpretare

,,Turul galeriilor”-expunerea şi prezentarea materialelor rezultate pe perechi;

,,Scaunul autorului”-evaluarea activităţii

-premierea elevilor cu smiley

Data: 29 mai 2013 Clasa: a III-a B Step by Step înv. Onu Roxana-Teodora Tema zilei:

Data: 29 mai 2013

Data: 29 mai 2013 Clasa: a III-a B Step by Step înv. Onu Roxana-Teodora Tema zilei:

Clasa: a III-a B Step by Step

înv. Onu Roxana-Teodora

Tema zilei: Poveştile

Poveştile lui

lui Creangă

Creangă

Organizarea clasei:4 centre/grupe-Povestitori, Scriitori, Matematicieni, Artişti,

CENTRE

CENTRE

LIMBA ROMÂNĂ

LIMBA

ROMÂNĂ

Centrul dede citire

Centrul

citire

Centrul dede scriere

Centrul

scriere

LIMBA ROMÂNĂ LIMBA ROMÂNĂ de de citire Centrul de de scriere Centrul

MATEMATICĂ

MATEMATICĂ

CONSTRUCŢII

CONSTRUCŢII

MATEMATICĂ CONSTRUCŢII CONSTRUCŢII ŞI ŞI

ŞIŞI

ARTĂ ARTĂ

ARTĂ

ARTĂ

Unitatea

de

     

învăţare

Copilăria

Numere naturale de la 0 la 1.000.000

Compoziţii

Subiectul

„La scăldat”

„La

scăldat”

Fişă

Fişă dede evaluare

evaluare

Compoziţii figurative

Compoziţii

figurative

folosind amestecurile

folosind

amestecurile

culorilor şişi culoarea

culorilor

culoarea

 

dominantă-,,La

dominantă-,,La scăldat”

scăldat”

Tipul lecţiei

   

Formare de priceperi şi

Fixarea şi consolidarea cunoştinţelor

 

Evaluarea cunoştinţelor

 

deprinderi

Obiective

să citească individual/în lanţ corect,

să scrie corect numerele naturale

să respecte etapele de

operaţionale

fluent şi expresiv, adoptând intonaţia

impusă de semnele de punctuaţie;

cuprinse între intervalul dat;

să compare numerele utilizând

lucru în vederea realizării

produsului;

să găsească substantive în

fragmentul dat;

semnele corespunzătoare: <; = ; >;

aplice

părţile

componente ale produsului

să alcătuiască propoziţii simple în

să ordoneze numerele după criterile

final

care substantivele scrise să aibă rol de

date;

să păstreze acurateţea

subiect;

să rotunjească numărul dat la zeci,

lucrării;

să transforme propoziţiile simple în

sute şi mii ;

 

să realizeze o compoziţie

propoziţii dezvoltate;

 

artistică (,,La scăldat”)

Metode

şi

conversaţia

explicaţia

conversaţia

 

conversaţia

procedee

ciorchinele

explicaţia

explicaţia

cubul

exerciţiul

jurnalul dublu

demonstraţia

joc de rol

 

instructajul

Turul galeriei

munca independentă/ în echipă

 

Mijloace

de

textul suport, film tematic, Tv

fişe de evaluare

 

tempera

sarcini de lucru

Culegere de probleme pentru clasa a III-

a,,Fii inteligent la Matematică”

apă

învăţământ

pensule

Forme

de

individual

individual

   
 

în perechi

 

individual

organizare

în grup

Bibliografie

Piţilă T. ; Mihăilescu C. –Limba

Stefan Pacearcă, Mariana Mogoş –

www.edu.ro , Curriculum

şi literatura română - manual pentru

cls.a III-a, Editura Aramis, Bucureşti,2005

Matematică

manual

pentru

cls.a

Editura Aramis, Bucureşti, 2005

III-a,

naţional. Programe şcolare

pentru învăţământul primar;

Ilinca, A. , Iovin, I. – Metodica

 

Neacşu,

I.

-

Metodica

predării

 

predării limbii române în învăţământul

matematicii la clasele I – IV, E.D.P., Bucureşti,

 

primar, Ediţia a II-a, Arad, 2001;

1998

Iordăchescu, C. - Să dezlegăm

www.edu.ro , Curriculum naţional.

tainele textelor literare, Editura

Carminis, Piteşti,2006;

www.edu.ro, Curriculum naţional.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

DESFĂŞURAREA

ACTIVITĂŢII

 

CENTRE DE ACTIVITATE

 

ETAPELE

     

ACTIVITĂŢII

LIMBA ROMÂNĂ

 

MATEMATICĂ

ARTE

CITIRE - SCRIERE

   

Moment

Elevii sunt aşezaţi câte trei-patru la centrul de interes în funcţie de dorinţa fiecărui elev.

organizatoric

 

Verifică dacă au pe masă cele necesare pentru activitate.

Desfăşurarea

 

Se citesc pe rând sarcinile pentru fiecare centru.

activităţii pe

Elevii vor rezolva sarcinile de lucru de la centre

centre

 

Evaluarea

 

Responsabilul fiecărui centru prezintă sarcinile de lucru.

activităţii

 

Verific frontal modul de rezolvare a sarcinilor.

 
 

Elevii prezintă lucrările realizate.

 

Autoevaluare

 

Evaluare colegială

Sarcini

Sarcini dede lucru

lucru

Citire

Citire

1.Citeşte

1.Citeşte fragmentul

fragmentul ,,-Bine,

,,-Bine, mamă!dar,

mamă!dar, înîn gândul

gândul meu,

meu, numai

numai eueu ştiam.Când

ştiam.Când auzeam

auzeam dede legănat

legănat

copilul, nunu ştiu

copilul,

ştiu cumcum îmi

îmi venea;căci

venea;căci tocmai

tocmai pepe mine

mine căzuse

căzuse păcatul

păcatul fiufiu mai

mai mare

mare între

între fraţi.Însă

fraţi.Însă cece era

era

faci când

faci

când tete roagă

roagă mama?

mama? Dar

Dar înîn ziua

ziua aceea,

aceea, înîn care

care

mă rugase

rugase ea,

ea, era

era unun senin

senin cer

cer şişi aşa

aşa dede frumos

frumos şişi dede

cald afară,

cald

afară, că-ţi

că-ţi venea

venea tete scalzi

scalzi pepe uscat,

uscat, caca găinile.”

găinile.

  • 2. Caută cinci substantive, notează-le şi analizează-le (felul şi numărul).

  • 3. Alcătuiţi propoziţii în care aceste substantive să aibă rol de subiect.

  • 4. Dezvoltaţi propoziţiile de mai sus adaugând părţi secundare de propoziţie.

Citire Citire 1.Citeşte fragmentul ,,-Bine, mamă!dar, în în gândul meu, numai eu eu ştiam.Când auzeam de

Sarcină suplimentară: Citeşte întreg textul ,,La scăldat” din volumul ,,Poveşti, povestiri şi

amintiri” de Ion Creangă.

Sarcini diferenţiate

Citire

1.Citeşte

1.Citeşte fragmentul

fragmentul ,,-Bine,

,,-Bine, mamă!dar,

mamă!dar, înîn gândul

gândul meu,

meu, numai

numai eueu ştiam.Când

ştiam.Când auzeam

auzeam dede legănat

legănat

copilul, nunu ştiu

copilul,

ştiu cumcum îmi

îmi venea;căci

venea;căci tocmai

tocmai pepe mine

mine căzuse

căzuse păcatul

păcatul fiufiu mai

mai mare

mare între

între fraţi.Însă

fraţi.Însă cece

era faci

era

faci când

când tete roagă

roagă mama?

mama? Dar

Dar înîn ziua

ziua aceea,

aceea, înîn care

care

mă rugase

rugase ea,

ea, era

era unun senin

senin cer

cer şişi aşa

aşa dede

frumos şişi dede cald

frumos

cald afară,

afară, că-ţi

că-ţi venea

venea tete scalzi

scalzi pepe uscat,

uscat, caca găinile.”

găinile..

2. Caută două substantive, notează-le şi analizează-le.

3. Alcătuiţi propoziţii în care aceste substantive să aibă rol de subiect.

Scriere

1.Redactaţi

1.Redactaţi oo compunere

compunere cucu ajutorul

ajutorul cuvintelor

cuvintelor dede sprijin:

sprijin: casă

casă părintească,

părintească, căldură

căldură mare,

mare, treburi

treburi

gospodăreşti,

gospodăreşti, baltă,

baltă, mama,

mama, iertare,

iertare, scăldat,

scăldat, zi,

zi, cer

cer senin.

senin.

٭٭

Sarcină suplimentară:

Sarcină

suplimentară: Transcrie

Transcrie fragmentul

fragmentul înîn care

care mama

mama îiîi iaia hainele

hainele lui

lui Nică.

Nică.

Sarcini diferenţiate

Sarcini

diferenţiate

1.Redactaţi

1.Redactaţi unun text

text dede patru-cinci

patru-cinci rânduri

rânduri cucu ajutorul

ajutorul cuvintelor

cuvintelor dede sprijin:

sprijin: casă

casă părintească,

părintească, căldură

căldură

mare, treburi

mare,

treburi gospodăreşti.

gospodăreşti.

Matematică

Matematică

Probă

Probă dede evaluare

evaluare

1.Scrie

1.Scrie numerele

numerele naturale

naturale cuprinse

cuprinse între

între ::

5.894 5.894 şişi 5.909; 5.909; 7.004 7.004 şişi 6.996; 6.996; 9.989 9.989 şişi 9.998 9.998 2.Compară
5.894
5.894
şişi 5.909;
5.909;
7.004
7.004
şişi 6.996;
6.996;
9.989
9.989
şişi 9.998
9.998
2.Compară
2.Compară numerele,
numerele, utilizând
utilizând semnele
semnele corespunzătoare:
corespunzătoare: << ;; == ;; >.
>.
82.000
82.000
28.000
28.000
56.173
56.173
56.371
56.371
865.004
865.004
865.004
865.004
3.Ordonea
3.Ordoneazăză numerele:
numerele:

a)a) crescător:

crescător: 38.618;

38.618; 2.302;

2.302; 105.300;7.250;

105.300;7.250; 38.816;

38.816;

  • b) b) descrescător:

descrescător: 19.275;

19.275; 192.572;

192.572; 34.300;

34.300; 304.300;

304.300; 76.841;

76.841; 716.148.

716.148.

c)c) impare,

impare, cuprinse

cuprinse între

între 12.592

12.592 şişi 12.601

12.601 ,, dede lala cel

cel mai

mai mare

mare lala cel

cel mai

mai mic.

mic.

4.Rotunjiţi

4.Rotunjiţi numărul

numărul 469.438

469.438 la:

la:

a)a) sute;

sute;

b) zeci;

b)

zeci;

c)mii;

c)mii;

d) zeci

d)

zeci dede mii;

mii;

e)e) sute

sute dede mii;

mii;

Matematică

Matematică

1.Scrie

1.Scrie numerele

numerele naturale

naturale cuprinse

cuprinse între

între ::

5.894 5.894 şişi 5.909; 5.909; 7.004 7.004 şişi 6.996; 6.996; 9.989 9.989 şişi 9.998 9.998 2.Compară
5.894
5.894
şişi 5.909;
5.909;
7.004
7.004
şişi 6.996;
6.996;
9.989
9.989
şişi 9.998
9.998
2.Compară
2.Compară numerele,
numerele, utilizând
utilizând semnele
semnele corespunzătoare:
corespunzătoare: << ;; == ;; >.
>.
82.000
82.000
28.000
28.000
56.173
56.173
56.371
56.371
865.004
865.004
865.004
865.004
3.Ordonea
3.Ordoneazăză numerele:
numerele:

a)a) crescător:

crescător: 38.618;

38.618; 2.302;

2.302; 105.300;

105.300;

  • b) b) descrescător:

descrescător: 19.275;

19.275; 192.572;

192.572; 34.300;

34.300;

c)c) cuprinse

cuprinse între

între 12.592

12.592 şişi 12.601

12.601 ,, dede lala cel

cel mai

mai mic

mic lala cel

cel mai

mai mare.

mare.

4.Rotunjiţi

4.Rotunjiţi numărul

numărul 469.438

469.438 la:

la:

a)a) sute;

sute;

b) zeci;

b)

zeci;

c)mii; c)mii;

Arte

Arte

1.Scrie numerele naturale cuprinse între : : 5.894 5.894 şişi 5.909; 5.909; 7.004 7.004 şişi 6.996;

Realizaţi o compoziţie artistică utilizând amestecurile de culori de pe faianţă.Poţi să te inspiri

din imaginile afişat.