You are on page 1of 3

Enciu Teodora

Clasa: a XII-a „B”
Microscopul optic

Plecând de la legile geometrice ale reflexiei şi a refracţiei au fost inventate numeroase
instrumente optice (lupă, ochelari, microscop, telescop) pentru a mări capacitatea de vedere a ochiului
liber, cu alte cuvinte, pentru a-l ajuta să vadă ceea ce este pre mare sau prea mic. Lentila convexă sau
concavă este elementul de bază a tuturor acestor instrumente. Această bucată de sticlă sau de plastic, cu
suprafeţele curbate, modifică traiectoria razelor de lumină care o traversează. Lentila redirecţionează
razele de lumină venind de la un obiect, formând o imagine.
Cel mai simplu microscop este format din doua lentile convexe suprapuse, ocular şi obiectiv.
Obiectul care trebuie observat este puternic iluminat şi privit prin transparenţă. Lentila convexă a
obiectivului produce o imagine a obiectului, care este la rândul ei mărită de lentila convexa a ocularului.
Cele doua lentile îşi însumează puterile de mărire, ceea ce produce în final o imagine foarte mărita a
respectivului obiect. De când a fost inventat, prin anul 1509 microscopul a fost folosit de biologi şi naturişti
pentru observarea obiectelor foarte mici.
În principal, evoluţia microscopului a urmărit:
 obţinerea unor mărimi liniare în domenii cât mai extinse;
 obţinerea unor imagini clare;
 înregistrarea imaginilor observate;
 observarea comodă a imaginilor;
Un microscop este alcătuit din următoarele elemente:
 obiectiv;
 ocular;
 sistem de iluminare;
 sistem de înregistrare;
A. Obiectivul
Acest sistem optic este format din mai multe lentile dar, pe ansamblu, este un sistem optic convergent. El
este plasat în imediata apropiere a obiectului observat la o distanţă cu puţin mai mare decât distanţa sa
focală. Microscoapele de cercetare sunt prevăzute cu mai multe obiective prinse într-o montură care se
poate roti. Pentru îmbunătăţirea calităţii imaginii la microscoapele destinate obţinerii unor măriri foarte
mari, între obiect şi obiectiv se pune un strat fin de lichid (ex: ulei de cedru). Un astfel de microscop se
numeşte microscop cu imersie.
B. Ocularul
Şi ocularul este un sistem optic convergent. Atunci când este folosit pentru a furniza imagini
virtuale, are o comportare asemănătoare unei lupe. Rolul de obiect îl joacă imaginea furnizată de obiectiv.
Unele microscoape sunt prevăzute cu oculare de schimb utilizate pentru a obţine măriri diferite.
Majoritatea microscoapelor moderne au o pereche de oculare pentru a permite observarea binoculară.
Unele oculare sunt prevăzute cu sisteme care permit măsurarea distanţei între diferitele detalii ale
imaginilor observate.

C. Sistemul de iluminare
Sursa de lumină poate fi artificială (lampa separată sau inclusă în microscop) sau naturală.
Condensorul este un sistem optic convergent care asigură iluminarea uniformă a probei.

D. Sistemul de înregistrare
Cea mai simplă înregistrare a imaginii se poate face cu ajutor unui aparat de fotografiat montat pe
ocular. Un astfel de sistem prezintă dezavantajul că ocularul este astfel ocupat. Pentru a evita aceasta
situaţie, microscoapele moderne au un sistem de divizare a fascicolului de lumină astfel încât o parte din
aceasta se propagă spre ocular, iar cealaltă parte este redirecţionată spre un aparat de fotografiat.
Mărimea furnizată de un microscop optic este limitată teoretic la aproximativ 3000 de ori (se pot distinge
astfel detalii de până la aproximativ 0,25µm).

Microscopul electronic

Invenţia microscopului electronic a fost posibila in urma unor studii experimentale si teoretice in
fizica si inginerie. Principalul concept pe care microscopul electronic s-a format: electronii au unda
asociata. Acesta a fost ipotetizat de către fizicianul francez Prinţul Luis Victor de Broglie in 1924. În 1927,
ipoteza lui de Broglie a fost verificata experimental de către fizicienii americani Clinton J. Davisson şi Lester
H. Germer si independent de către fizicianul englez George Paget Thomson. In 1932 inginerii germani Max
Knoll si Ernst Ruska construiesc primul microscop de transmisie electronica. In 1938 Ruska si inginerul
german Bodo von Borries construiesc primul model al comercialului M.E.T. pentru Siemens-Halske
Company din Berlin, Germania. Inginerul englez Sir Charles Oatley a inventat M.E.S.-ul. Ernst Ruska a
realizat primele experimente cu ajutorul microscopului electronic construit de el însuşi, primul de acest fel

Microscoapele optice nu vor putea da imagini clare ale unor obiecte cu dimensiuni mai mici de circa 0. dar una din utilizările curente este în domeniul cercetărilor medicale si biologice. Oamenii de ştiinţă folosesc microscopul electronic in diferite domenii de cercetare incluzând medicina. în general.din lume. Oamenii de ştiinţa si ziariştii adeseori adaugă culoare înaltei calităţi a detaliului microscopului pentru a creşte interesul. biologie. nu pot fi studiate sub formă vie. Sunt importante în cercetarea efectelor variatelor manipulaţii sau tratamente ale acestor variate tipuri de subiecte ale materiei. Pentru ca imaginea electronică să fie vizibilă. Microscopul electronic a dat ştiinţei şi mediului fotografic şi video remarcabile imagini cum ar fi formele organismelor microscopice. Cu ajutorul microscopului ionic s-au obţinut fotografii clare ale poziţiilor atomilor în reţeaua cristalină. De asemenea. obiecte şi alte substanţe. chimie. ceea ce conduce la micşorarea sensibilă a timpului de expunere şi deci şi la o absorbţie mult mai mica a fasciculului de electroni in proba biologica. Încă din 1930 când a fost folosit pentru prima data microscopul electronic a revoluţionat studiul structurilor microscopice si al suprafeţelor. În 1962 a fost pus la punct un microscop electronic pentru cercetările biologice pe viu. La acest microscop se foloseşte o tensiune de 2000000 V. în planul imaginii finale se află un ecran fluorescent. ceea ce conduce la distrugerea ţesuturilor vii. Din punct de vedere constructiv.se deplasează în vid. Microscoapele pot doar să mărească structuri care sunt mai mari decât lungimea undelor (unda luminoasa). În acest scop. este necesar ca aceasta sa fie transformată într-una luminoasă. timpul de expunere a probelor biologice în vid este destul de lung. Ele sunt magnetice sau electrice. Ulterior s-au construit si alte microscoape protonice şi ionice care au condus la măriri de 10 -15 ori mai mari decât cele obţinute cu microscopul electronic. în care rolul razelor de lumină era îndeplinit de un fascicul de electroni ce traversau mai multe lentile electronice. Primul microscop electronic putea mări imaginea obiectelor doar de 400 de ori. Puterea separatoare a putut fi sensibil mărită cu ajutorul microscopului electronic. În cazul microscopului electronic. după cum devierea fasciculului de electroni are loc intr-un câmp magnetic sau într-un câmp electric. deoarece la o tensiune curentă de 30-50 000 V. Microscopul electronic foloseşte electronii în loc de lumina zilei pentru a produce imagini mărite ale unor obiecte. devin importante pentru autopsie în centrele medicale. Microscopul electronic este folosit în diferite domenii de cercetare. deoarece lungimea de undă a undei asociate electronului este mult mai mică decât a radiaţiilor vizibile sau ultraviolete utilizate de microscopul optic. electronii pe toată traiectoria lor – de la sursă până la imaginea finală . Totuşi. entomologie (studiul insectelor) şi FIZICA. Cea mai mare mărire posibilă este de 2 000 X decât cea iniţială. Acestea pot obţine mult mai multă putere de mărire decât microscoapele standard ce folosesc lumina solară pentru ca electronii au lungime de undă asociată mai mică decât lungimea de undă a luminii. vital în domeniul vast al ştiinţei.15 µm. părţile principale ale microscopului electronic îndeplinesc aceleaşi funcţii ca si lentilele microscopului optic. microscopul electronic are o structura mult mai complexă decât microscopul optic. pentru a ajuta la imagine şi pentru a sublinia ariile importante în care acesta îşi joacă rolul său important. Substanţele biologice. Microscoapele electronice s-au dovedit a fi unelte puternice de cercetare pentru investigarea structurii principale a materiei în special în medicină. metalurgie. Acestea au ajutat de exemplu pentru a descoperi natura structurii suprafeţei a unei varietăţi de metale şi confirmarea formei şi comportamentului bacteriilor la fel şi a celulelor animale şi umane. . biologie şi ştiinţa materiei solide. Se ştie ca puterea separatoare a instrumentelor optice este invers proporţională cu lungimea de undă a radiaţiei utilizate.