You are on page 1of 10

Istorie

1948 – Academia Română, forul suprem al ştiinţei şi
culturii româneşti, „persoană morală şi indepen-
ANUL IMENSEI JERTFE dentă în lucrările sale de orice natură”, după cum
A ACADEMIEI ROMÂNE se menţionează în legea din anul 1879 [1], avea să
primească, în vara anului 1948, cea mai grea lovitu-
ră din istoria ei de peste opt decenii. Decapitarea şi
Acad. Păun Ion OTIMAN epurarea masivă a acesteia n-au fost decât preludiul
Academia Română degradării intelectuale şi instituţionale, timp de pat-
ru decenii (1948–1989), până la limita dispariţiei şi
Summary. Under the title 1948. THE YEAR OF al imensei sale jertfe umane şi materiale.
THE TREMENDOUS SACRIFICE OF THE ROMA- Prin Decretul nr. 76 din 8 iunie 1948, întărit apoi
NIAN ACADEMY we briefly present the extended de Statutul de organizare şi funcţionare din 12 au-
tragedy that Romanian Academy been passing thro- gust al aceluiaşi an, Academia devenea instituţie de
ugh following the catastrophic transformations that stat, subordonată direct Consiliului de Miniştri, sub
took place in Romania at the end of the year 1947
numele de Academia Republicii Populare Române.
– the forced abdication of the King Michael I – the
settlement of the communist regime. „Reforming”
Măsura, în sine, nu a constituit o surpriză pentru
the Romanian Academy in the summer of 1948, that membrii înaltului for. Spectrul unor schimbări radi-
triggered the loss of the autonomy, the most remarka- cale apăruse odată cu actul din 6 martie 1945, prin
ble of its members (113 prominent personalities of li- instalarea guvernului comunist Petru Groza şi, mai
terature, history, art and science being excluded from apoi, prin izgonirea Maiestăţii Sale Regele Mihai,
the „new“ academic institution, many of which dies preşedintele de onoare, la acea dată, conform Sta-
in communist prisons), as well as of the entire patri- tutului Academiei Române, şi protectorul instituţiei
mony with current and non-current assets, represen- academice, şi transformarea României, prin lovitură
ted the darkest page from the history of the supreme
de stat, din Regat constituţional în Republică Popu-
fora for culture and science of the country. Presenting
the moment of 1948 and its tragic consequences that lară, la 30 decembrie 1947.
followed is performed for bringing the knowledge of După evenimentele dramatice de la sfârşitul anu-
the tragic events to the young generation in Romania lui 1947, preşedintele Academiei Române, Andrei
but also with a deep and clean belief that forgiveness Rădulescu, chiar în prima şedinţă publică a anului
is human and Christian, but also with the strong per- 1948, şi-a exprimat speranţa că „noua guvernare va
suasion that forgetting might give birth to new mon- căuta să asigure liniştea, ordinea întemeiată pe res-
sters. pectul dreptului, năzuind spre cât mai multă dreptate
Keywords: King Michael I, Romanian Academy,
şi va avea ca ţintă supremă să continue dezvoltarea
Tremendous sacrifice, the communist.
şi propăşirea poporului în toate domeniile, precum
Rezumat. Sub titlul 1948. ANUL IMENSEI şi ridicarea şi înălţarea statului”. În acelaşi timp, el
JERTFE A ACADEMIEI ROMÂNE prezentăm suc- îşi dorea ca, şi în noile condiţii, „să se acorde o de-
cint marea dramă prin care a trecut Academia Ro- osebită atenţie culturii, unde se impune o activitate
mână în urma catastrofalelor transformări care au
avut loc în România la sfârşitul anului 1947 – ab-
tot mai intensă şi o preţuire mai dreaptă a celor ce
dicarea forţată a Regelui Mihai I – instaurarea regi- muncesc pe acest tărâm” [2].
mului comunist. „Reformarea” Academiei Române Cu aceeaşi ocazie, preşedintele Academiei
în vara anului 1948, care a atras după sine pierderea anunţă prezenţa a doi academicieni – dr. Constan-
autonomiei, a celor mai de seamă membri ai ei (113 tin I. Parhon şi Mihail Sadoveanu – în Prezidiul
mari personalităţi fiind excluse din „noua” instituţie Marii Adunări Naţionale, exprimându-şi, totodată,
academică, multe găsindu-şi sfârşitul în închisorile „deplina convingere” că ei, ştiind „exact situaţia
comuniste), ca şi a întregului patrimoniu mobil şi Academiei Române, îi vor da tot sprijinul pentru ca
imobil, a reprezentat cea mai neagră pagină din is-
aceasta să-şi poată continua misiunea de cea mai
toria supremului for de cultură şi de ştiinţă al ţării.
Prezentarea momentului 1948 şi a consecinţelor care înaltă instituţie culturală, în care – sublinia Andrei
i-au urmat o facem pentru cunoaşterea evenimentelor Rădulescu – noi suntem trecători, dar ea rămâne
dramatice de către tânăra generaţie a României dar şi totdeauna a neamului” [3].
cu credinţa adâncă şi curată că iertarea este omeneas- Din păcate, speranţele lui Andrei Rădulescu, ca
că, este creştinească, dar şi cu convingerea fermă că de altfel şi ale celorlalţi membri ai Academiei Româ-
uitarea ar putea naşte noi monştri. ne, au fost repede spulberate de evenimentele care
Cuvinte-cheie: Regele Mihai I, Academia Ro- au avut loc în ţară şi care nu au ocolit nici Acade-
mână, Marea Dramă, regimul comunist. mia Română. La 19 mai 1948, de pildă, preşedintele

nr. 4 (31), decembrie 2013 - 115

Săvulescu. a făcut un colaborarea cu statul de azi. ce înţelege mai bine ca real progres prin înfiinţarea şi funcţionarea Consi. Dacă noua Acade. care afirma mâne „de a-şi adapta statutele sale cerinţelor noi răspicat că nu este vorba de „o simplă modificare de ale stadiului nostru de evoluţie”. de un procuror al sub toate aspectele”. Nicolae materială a Academiei în conformitate cu prevederi. propunerea ei”. Rădulescu-Motru erau pe deplin general al statului sau în bugetul Ministerului de Fi- justificate pentru că proiectul întocmit de Secţiunea nanţe” [13]. s-a ajuns la dus. Rădulescu-Motru! de Miniştri. ai cărei membri urmau să lucreze „cu incidenţa acelei legi şi că instituţiunea noastră este sprijin material îndestulător. ştiinţifică pentru redresarea ţării. Aceasta însemna.nr. a nevoii Academiei Ro. Parhon anunţa. „Prin aceeaşi propunere – arăta el Încă de la început. venit „să revizuiască activitatea afirma preşedintele Secţiunii Ştiinţifice. cetăţenilor” [11]. Akademos supremului for îşi informează colegii despre vizita Academiei şi transformarea ei în instituţie de stat întreprinsă. dr. câte dezvoltării Academiei”. o vădită inducere în eroare a membrilor mie va putea avea sau nu un buget independent şi Academiei Române. adevăratele planuri urmărite de noua putere. Traian Săvu- ştim – se întreba C. cu o zi mai înainte. în finalul aceleiaşi inţifice. el ţinea să precizeze necesitatea în continuare – Secţiunea Ştiinţifică preconizează şi „impunerii integrării cât mai grabnic a Academi- adăugirea de institute de cercetări pe lângă Acade. astfel încât Academia să acorde locul ce locuirea ei cu alta nouă”. naţional. mână liberă asupra averii sale. dacă statul va avea sau nu O altă naivitate. Combătând temerile vicepreşedintelui prima Andrei Rădulescu. nu acelaşi lucru reprezentant fusese ales.I. cât şi pentru propria lor existenţă. aceasta urma să naivităţi constatăm. precum se ştie. Constantin Rădulescu. încrezători în viitorul preşedinte dacă ne vom putea păstra sau nu localul. după cum se ex. tului” [9]. 4 (31). „Prin vechea lege şedinţe din 27 mai 1948. Cu toate re existente şi înfiinţarea altora noi sub autoritatea explicaţiile date. după cum Tribunalului Ilfov. „Secţiunea Ştiinţifică cere prin de fapt. în care să lucreze membrii 116 . ceea ce socotim că este o definiţie vagă şi Peste numai două zile. acum. Of. se refe- este de discutat dacă relaţiile cu statul s-ar mai face rea la soluţia „de a pune un temei şi mai sigur la baza prin mijlocirea vreunui departament” [7]. în care tutela statului ar fi se cuvenea noilor domenii ale ştiinţei. sau. cerinţă care n-ar schimba prea mult caracterul stat”. la aservirea spiri- susţinerea. îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale moment se referea la autonomia Academiei Româ. După el. ei Române în organizaţia de stat. „că Academia Română nu cade sub Academiei. membrii Secţiunii Ştiinţifice îşi susţineau proiec- Discuţiile cele mai aprinse au avut însă loc în tul răzbate şi din cuvântul rostit de dr. decembrie 2013 . îi garantează şi patrimoniul propriu şi îi asigură în Este deci de precizat dacă între noua Academie şi acelaşi timp şi mijloacele de funcţionare” [12]. cât şi la Parchet” [5]. Vasilescu-Karpen. atât pentru cercetări- independentă prin legea ei organică din 1879”. Tra- că se poate mai bine defini ca o instituţie de stat”. al Academiei Republicii Populare Române. I. cu bugetul ei propriu. trecerea institutelor de cerceta- le Legii persoanelor juridice din 1940” [4]. la 13 aprilie. C. stat va fi o colaborare. mie întrucât Secţiunea Ştiinţifică nu va renunţa sub Motru – Academia Română era definită ca institut nici un motiv la proiectul propus” [10]. dezvăluind. Dintr-o idee bi. al doilea vice- se putea spune despre cea materială. vindecarea răni- Problema cea mai importantă care s-a pus în acel lor din trecut. „cum dovedeşte experienţa. chiar „o ruptură în Acade- – remarca. ceea ce. în şedinţa din 29 mai. Vehemenţa cu care atât la Ministerul de Justiţie. care. arăta că „Academia Română va trebui să con- aduce aportul său material. totuşi le înşile. istoricul Nicolae Bănescu. După o adevărată apologie. În fine. după anii de „experienţă devină „o instituţie ataşată Preşedinţiei Consiliului comunistă” la marele savant C. la 27 mai 1948. statute. în aşa conducerea Academiei urma – fapt fără precedent – fel încât ei să aibă posibilitatea de a se consacra să depună „un memoriu în sensul acelor explicări numai cercetării ştiinţifice” [8]. îndemnând Academia Română „să nu refuze actualei Academii. în ce raport va fi ave. înscris în bugetul Temerile lui C. Parhon. vedere al administraţiei şi gestiunei pentru că statul rea Academiei faţă de aportul material al statului. Noua Academie trebuia să aibă în subor- Ştiinţifică preciza clar „modificarea structurală a dine institute de cercetare. Constantin jurul modificărilor Statutului sau. a elaborării unei noi legi. Academiei. va veni şi cu control şi simtă să fie supusă controlului statului din punct de până la ce limită? Asemenea. „E de dorit să preşedinte al Consiliului de Miniştri. Rădulescu-Motru – dacă statul lescu. ian Săvulescu a fost şi mai vehement. ci de o suprimare a vechii Academii şi de în- nevenită. Dacă în privinţa celei spirituale nu se întrevedeau noului stat „democrat” de-abia instaurat şi al cărui deocamdată niciun fel de dificultăţi. îndeosebi de către membrii Secţiunii Şti. preciza el. exprimată de Tr. făcută ne. oricând menirea ei şi care are nevoie de îndrumarea liului Naţional de Cercetări Ştiinţifice” [6]. ca o instituţie de mie. mai degrabă.

omul politic Iuliu Maniu). precum şi la cei care nu au mai de academicieni. gest considerat iunie 1948. economistul Victor Bădulescu. cărora li s-au nostalgia trecutului.P. Lape- de stat.P. Dacă proiectul anterior de reorganizare a Aca. a premiilor anuale. Brătianu. În de Miniştri.I. demiei Române (Anexa 1). fi- demiei a prevăzut sporirea numărului secţiilor şi. iar titular în 1936). ai Academiei Române (mai puţin de o treime din cu. care făcea parte din aceasta de 16 ani (fusese ales membrii de la începutul anului 1948). Văcăreşti membri în diverse cabinete ori funcţii guvernamen.I. dar care pot deveni definitive Parhon. Măsura îndepărtării lor a fost intuită încă din 5 tar general. la 12 august Zenovie Pâclişanu. ind periodic anchetat. Nicolae În art. 1454 s-au numit Mircea C. lăsaţi fără mijloace de sub- în funcţii de conducere ale partidelor istorice ori ca zistenţă sau încarceraţi la Sighet. după el. Nicolae Gh. nr.I. logie”. nu s-au mai regăsit 113 membri ai mat în termeni atât de duri şi de jignitori de Traian Academiei Române (26 titulari. dar şi la academicianul filosof implicit. Parhon drept „un act de fină psiho. Se pare. Istorie ei. a atras. a fost preludiul a naţi cu pedeapsă pentru fapte infamante sau li se va ceea ce avea să se întâmple la 9 iunie: oficializarea fi retras cetăţenia română”. conducerea cuprins din ce în ce mai mult Academia. încă din septembrie 1947. condamnări care [15]. Alexandru I. prin activitatea lor. misia lui Alexandru Lapedatu din funcţia de secre. Şi cum a fi fost anchetaţi. Aiud. atmosfera tot mai apăsătoare ce a Pe timpul apropiatei vacanţe academice. înaintată la 7 iunie 1948.. dar şi alţi specialişti.P. per. română în urma rămânerii lor definitive peste hotare. considerat „cel mai potrivit în aceste momente mante sunt definitive trebuiesc să fie radiaţi din lista pentru această sarcină”. 58 corespondenţi şi Săvulescu. acum împărţită numea acum „un club de gentlemeni pensionari. ai Bisericii şi fascismului şi reacţiunii. dar pe care Traian Săvules. dăunând prin aceasta in. denţial amintit. C.117 . conform Decretului prezi- Punctul de vedere al Secţiunii Ştiinţifice. cei mai mul- membru corespondent în 1932. armatei – membri ai Academiei Române – au fost teresele ţării şi ale poporului” [18]. o ţi din vechea Secţiune Ştiinţifică. acest lucru (unde în 1939 s-a creat special pentru el Catedra de a devenit realitate. avea domiciliu forţat. s-au pus în slujba vârfurile culturii şi ştiinţei româneşti.R. instituţie pusă plenului la cea mai apropiată sesiune generală de stat. odată cu transformarea Lucian Blaga.R. Cancicov. care. La sfârşitul şedinţei festive de înmânare de către dr. În Academia R. expres: „Nu pot fi membri ai Academiei R. economiştii Gheorghe Taşcă şi 1948. iniţiatorul hotărârii lui Lapedatu a ţinea să-şi anunţe colegii despre faptul că unii dintre fost chiar C. după trecerea sesiunii generale. subordonată direct Preşedinţiei Consiliului a Academiei” [21]. dar nu în forma dorită anterior Filosofia valorilor). 4 (31).. în opinia noilor organe de partid şi istoricii Gheorghe I. numeroase re. prin decretul prezidenţial nr. mulţi găsindu-şi aici sfârşitul (Anexa 2: tale însemna. cu în cinci secţii de sine stătătoare [19]. preşedintele Andrei Rădulescu. În perioada următoare. Pella. 55 de foşti membri instituţie de consacrare. decembrie 2013 . la academicianul istoric Gheorghe I. îndepărtat din Universitatea din Cluj Academiei Române în Academia R. Rosetti. te a anului 1948. apreciabile la şedinţele săptămânale” [14]. amestecul brutal al revenit în ţară: Vespasian V. care. 3 al decretului din 9 iunie se specifica în mod N. Constantin Brăi- organelor de partid şi de stat a fost deosebit de dur. brilor ei de orice categorie pe acei ce vor fi condam- anchetaţi şi ulterior întemniţaţi.P. şi tot la recomandarea lui C. a membrilor lor. mergându-se chiar până la de. Petre Sergescu. reprezentanţi de frunte. dispariţia instituţiei era autorizată „să radieze din lista mem- de la activităţile acesteia a unor membri marcanţi. poziţii reacţionare. dar în calitatea sa de preşedinte al Prezidiu. mai ales că lui i se datora şi membrilor Academiei” [20]. teologul istoric privită ca pusă „în slujba fascismului”. principele Nicolae de Hohenzollern. Caranfil. loiu. Andrei Rădulescu făcea indirect aluzie dări de seamă asupra activităţii sale” [17]. azi nu sunt definitive. italienistul Alexandru Mar- personalităţi pentru realizarea unităţii naţionale era cu. încetând astfel să fie numai o ca membri ai Academiei R.R. Şi în acest caz. Donici. expri. căreia trebuia să-i prezinte „periodic cuvântul său. „nu mai era ei „au proces în curs sau pot fi chemaţi în judecată însă omul timpurilor actuale în această Academie” şi să sufere condamnări infamante. a fost ales ca secretar adoptat de instituţiunea noastră – continua Andrei general al Academiei Române chiar Traian Săvules. soane care. marginalizaţi. Parhon. cum era şi firesc. Brătianu. 29 de onoare). ce-şi dau rendez-vous-uri foarte adăugat alţi 11 membri noi. Peste numai o zi. intrat şi cei cărora trebuia să li se retragă cetăţenia Dezbaterile care au avut loc în prima jumăta. În aceeaşi categorie au „proiectul de reformă” a Academiei Române [16]. iar lupta dusă de multe datu şi Radu R. Rădulescu – membrii ale căror condamnări infa- cu. aceştia fiind epuraţi din secţiile Aca- acţii de împotrivire. radiere ce urma a fi „su- Academiei Republicii Populare Române.R. (Anexa 3). ceea ce nu s-a mai întâmplat. Potrivit principiului lui Marii Adunări Naţionale.

culturii şi ştiinţei româneşti: filosoful şi scriitorul În anul 1948. Ştefan până atunci: titulari activi şi titulari onorifici [22]. conform – decesul în închisoare. Gheorghe Taşcă. Mircea Cancicov. Decretele de numire a membrilor titu- viu Dragomir.a. bugetul Academiei este „încadrat 118 . dintre aceştia nouă murind în închisoare (Anexa 3). Imensa jertfă a Academiei Române. Nicolae Vasilescu-Karpen şi ce a durat mai bine de opt decenii. Mironescu.P. Angelescu.R. Alexandru Costin. Teofil Sauciuc-Săvea. Con. La 2 noiembrie 1948. Academiei R. Traian Pop. Donici. 14 din cea După anul 1990. că oamenii politici Iuliu Maniu. Emil Haţieganu. medicii Constantin I. Nistor. Mi. Brătianu. da anterioară. Radu R. de fapt. noii academii purtau semnăturile preşedinţilor Con- stantin Rădulescu-Motru şi Grigore Tăuşanu. Papp. Bassarabescu. Ion I. sale interne. et. unul dintre semnatarii decretului Costin D. Gheorghe Tătărescu.R. inţării instituţiei academice de la Bucureşti [24]. Ioan I. Între aceştia se aflau nume importante ale 11 mai 1994. Alexandru Tzigara-Samurcaş. Octav Onicescu. 58 membri co. sovietică).” nografii şi compozitorii Constantin Brăiloiu. situaţia celor 113 de mem. lari (în 1948 împărţiţi în două categorii. 38). Cu toate asigurările date în perioada anterioară. Victor Slăvescu. avea obligaţia de a-i prezenta „un raport asupra lu- Nichita Smochină. Rădulescu. generalul înţelegător faţă de Academia Română decât acela Paul Teodorescu ş. Zenovie ca urmare a unei traduceri nefericite din literatura Pâclişanu. siliului de Miniştri şi ai Marii Adunări Naţionale. Scarlat Lambrino. dintre care opt din Secţiunea Literară. din afară. 19 din cea 97 membri îndepărtaţi din forul academic în 1948. Iuliu Moldovan. Ion Ră. prin impunerea. Petre Sergescu. a organizării I. ca şi în Statut. arhitectul Petre Antonescu. Măsura luată în no- prezintă după cum urmează: iembrie nu a mai surprins pe nimeni. Academia Română şi-a înscris Istorică şi patru din cea Ştiinţifică. Ioan Lupaş. Ni. inginerii şi inventatorii Academiei.P. Tiberiu Seria injustiţiilor la care a fost supusă instituţia Brediceanu.R. episcopul greco-catolic Iuliu Hossu. se nestingherit activitatea” [25]. Aşa Gheorghe Ionescu-Siseşti. de a-şi fi servit şi iubit ţara. Panaitescu. după chinuri şi suferinţe art. Nicolae Bănescu. Petre P. Popovici. economiştii Victor Bă. cultură al ţării se prezintă astfel: 26 membri titulari. Alexandru I. a 31 de membri ai Aca- putul anului 1948) din supremul for de ştiinţă şi de demiei. urma să nu mai aibă alte venituri decât cele ce şi 29 membri de onoare (Anexa 1). se menţiona că Academia din care 26 academicieni. de vreme ce – îndepărtarea din Academie a 113 de membri. în iunie acelaşi an. Ion I. ografii Simion Mehedinţi. Ion Muşlea. în „Monitorul gheluţă. scriitorii Ioan A. Neniţescu. 58 membri corespondenţi R. Meteş. psiholo. capăt unui mecenat Gogu Constantinescu. Sil. care punea. ge. a nouă membri ai Academiei (Anexa 2): bri îndepărtaţi (mai bine de două treimi din numărul – condamnarea şi întemniţarea. Rosetti. din noiembrie 1948. nu. Constantin Marinescu. groaznice. pla- Dimitrie Gusti şi Nicolae Petrescu. nul de lucru pentru viitor etc. Mai mult. iar „la sfârşitul fiecărei sesiuni generale ordinare” Gheorghe G. afirma. folcloriştii. pentru „îm. filosofii Nicolae precum şi Statutul de organizare şi funcţionare al Bagdasar. George Udrischi. Nicolae N. Oficial” se publica Decizia Consiliului de Miniştri stantin C.P. proveneau de la bugetul de stat. colae Ionescu-Sişeşti. Lapedatu. fizicienii Horia [23] (Anexa 3) referitoare la destinaţia proprietăţilor Hulubei şi Ştefan Procopiu. Vintilă dar şi a ministrului de Justiţie. Negulescu. inexistente pedatu. Arthur Gorovei.. în decret. 1945 însemna că „statul de astăzi s-a dovedit mai lan. Ion Petrovici. George Fotino. dar şi pentru faptul că i-a înlesnit să-şi desfăşoare plinirea idealurilor comuniste”. la loc de cinste repunerea în drepturi a tuturor celor respondenţi (20 din Secţiunea Literară. Marius Stur. Istorică şi 19 din cea Ştiinţifică) şi 29 membri de fapt hotărât de adunările generale din 3 iulie 1990 şi onoare. demograful Sabin lor mobile şi imobile care i-au fost donate în perioa- Manuila. pe o durată de peste 120 de ani de temniţă. agronomul Preşedinţia Consiliului de Miniştri este totală. za. „informează periodic Preşedinţia ducanu. încă înaintea înfi- Traian Vuia. juriştii Consiliului de Miniştri despre mersul activităţii”. exceptarea Academiei de la exproprierea făcută în mitropoliţii ortodocşi Nicolae Bălan şi Nicolae Co. Subordonarea faţă de Mihăilescu şi Nicolae Al. Este vorba despre pierderea hai Codreanu şi Adrian Maniu. matematicienii şi astronomii Theodor An. Con. pentru delictul total de membri ai Academiei Române de la înce. Akademos Privită strict statistic. istoricii Gheorghe autonomiei. sociologii crărilor executate în cursul perioadei expirate. Anibal Teodorescu. La. ca şi a Prezidiului Academiei R. statistic vorbind.nr. academică a culminat cu pierderea tuturor bunuri- gul Florian Ştefănescu-Goangă. Ştefan Ciobanu. chimiştii Negoiţă Dănăilă şi Traian Săvulescu. conducerea dulescu. Academia avea însă să cunoască Lucian Blaga. 50 din Statut. 4 (31). din 1921. Mihai David. şi alte mari nedreptăţi. Petre P. nu numai prin faptul că i-a lăsat avutul. după cum se prevedea în Statut (art. decembrie 2013 .

de Iuliu Movilă.R. Din cele 60 de imo. donaţii ale lui Tache Petre Anastassiu şi Ioan cu nouă. acestora adăugându-li-se „construcţiunile Costache Agarici. s-a im- Prin aceeaşi decizie din noiembrie 1948. Toate celelalte imobile – în nu. donaţie a ing. artistică etc. ţie.).P. Mironescu”. etc. (şcolile de la Moara Grecilor şi Ţi- în Bucureşti şi în ţară. Documentele. Academia a încheiat unul din capitolele o mare parte a colecţiei numismatice la Muzeul Na- nr. donate de-a lungul În perioada ce a urmat anului 1948 însă şi acest anilor Academiei Române. dar care şi George Bellu) căci. Demetriade. nu mai putea aplica prevederile înscrise în celor mai valoroase lucrări în toate domeniile cul- actele de donaţie ori în testamente. do- Bucureşti lăsate în proprietatea Academiei se mai naţie a lui Jacques M. soţia de la Urlaţi-Prahova. „Alina Ştirbei”. „Anastasie Simu”. Dumitru Furnică-Minovici. Dumitru Furnică-Minovici. cărţile. cărţi. şcoala şi biserica lecţiile numismatice şi filatelice. noua putere a ţării a lăsat Aca. conform art. Între clădirile din Dalles. Pârvan”. Constantin Ma. Spre instituţia academică. periodicele. s-au îndreptat donaţii toate proprietăţile (agricole. Academiei Române nu trebuie căutat însă în bunu- măr de 41 – au fost trecute. Spitalul „Familie Menahem H. culturală. „Ni- 2 noiembrie 1948. căci Statutul din 1948 permitea Academiei rul Cultelor. din perioada interbelică. turile obţinute din exploatarea lor. Constantin M. Academia Muzeul de artă populară din Câmpulung-Argeş. iar şi imobil. premierii mai grav. Academia Română a nulescu. Conacul „Bel. Hamangiu”. Maria-Marilina Mariescu. naţie a avocatului Gică Ştefănescu. „M. Academia imobile donate sau testate Academiei – sediul Fun. decembrie 2013 . iar Casa lui Gică Ştefănescu din Câm. Astfel. ta generozitate de donatori. colecţiuni „pentru casă de odihnă a muncitorilor”. donaţie a Elenei şi Ion Otteteleşanu şi a lui Ioan Ka- re” de la Măgurele. „Petre Antonescu”. ceea ce era „C. Muzeul de Artă Veche afla Muzeul de Artă Apuseană. Elias”. Academia mentale ale culturii române. 4 (31). co- nisterului Artelor şi Informaţiilor. alcă- Finanţelor primea 755 776 de acţiuni şi 236 967 375 tuit din zeci de mii de volume de cărţi şi periodice de obligaţiuni proprietate a Academiei Române. Iosefina C. Între acestea se află al. „Maria Antachi” etc. tru tinerii studioşi (bursele „Adamachi”. existente cu parcul şi plantaţiunile înconjurătoa.119 . de apărare a acestora în vremuri vitrege. „Calistrat Grozovici” desfăşura activitatea din 1898. În aceste condiţii. au fost păstrate şi îm- la Ministerul Învăţământului Public şi la Ministe.. continuând şi în anii grei care au urmat să adminis- daţiei „Ioan I. până atunci. dar. din Mirceşti-Iaşi – au trecut în administrarea Mi. deschis. cele mai importante ale istoriei sale. Fundaţia „Ioan I. linderu. do- a păstrat „pentru casă de odihnă” vila din Sinaia. unde a funcţionat. Gheorghe Nedioglu. „talantul principal al către statul român. Prezidiului Academiei revenindu-i doar sar. La rândul de valoare ştiinţifică.. Dalles” din Bucureşti. intelectual şi cultural-artistic” [27]. donaţie a Elenei Institutul de fete „Otteteleşanu”. fost un adevărat model de gospodărire a averilor nolescu-Romniceanu. treze averea ei cea mai importantă. colae Titulescu”. re. primite. conacul-muzeu dăruită la 17 ianuarie 1948 de Elena Djuvara. donaţia lui Tache P. au fost transferate abuziv Odată cu pierderea întregului patrimoniu mobil peste 30 000 de documente la Arhivele Statului. bogăţite. donat în 1945 de Aplicată. unde îşi cu-Codin”. aşa după cum avea să afirme. Mironescu. în Roşiori de Vede de Marin Vănciulescu. terenurile agricole şi silvice. Anastassiu etc. cu atâ- niştri”. turii şi ştiinţei (Marele Premiu „Năsturel”. premiile Conform Deciziei Consiliului de Miniştri din „V. Ioan Lupaş. la Confederaţia Generală a Muncii vesc direct membrii ei (documente. „C. silvice. în cea mai mare parte. istori- lu” din Urlaţi-Prahova şi Casa lui Vasile Alecsandri că şi ştiinţifică. Academia a mai rămas doar găneşti. 68. ci mai ales în cele de ordin spiritu- la Ministerul Afacerilor Interne. Sto. Elias”. miei a fost supus unor măsuri aspre. rile ei materiale. adăpostită între zidurile Bibliotecii. Rădules- demiei numai clădirile din Calea Victoriei. Doar câteva nu putea fi însă ştearsă de niciun decret. înfiinţării de burse pen- nu numai că nu mai putea să se folosească de veni. Dalles”. Elias. la aceasta a fost preluată de la Academia Română de 19 martie 1948. cele donate în Bucureşti de Elena Barozzi.). Vlad Dă. „C. lor. importante destinate întocmirii unor lucrări funda- ţiuni şi obligaţiuni) au fost naţionalizate. încă înainte de înfiinţa- cina de a-l executa întocmai [26]. stampele şi hărţile din Călmăţui-Galaţi. În ţară. manuscrisele. a „primi donaţii care ser- pulung-Argeş. respectare întocmai a prevederilor actelor de dona- icescu. au trecut la ministerele patrimoniu cultural şi istoric inestimabil al Acade- Agriculturii şi Silviculturii şi Afacerilor Interne. ac. R. Institutul de fete de la Măgurele. Amintirea unei asemenea conduite exemplare în Ploieşti de Pericle N. Ministerul pus înfiinţarea aşa-numitului „Fond special”.)” [28]. imobiliare. În cele peste opt decenii. donate de-a lungul anilor. donaţie a Alexandrinei şi a lui filosofului şi juristului Mircea Djuvara. Istorie ca anexă la bugetul Preşedinţiei Consiliului de Mi. punerii bazelor unor aşezăminte de învăţământ bile pe care le-a avut în acel moment în proprietate şi de cultură etc. ing.

acum. puternică degradare. complicată şi voit deforma. dispar. după aproape devenită în 1948 Academia Republicii Populare un sfert de veac. Akademos ţional de Istorie. În această perioadă. confisca- prem de cultură şi de ştiinţă al ţării. distinşi. se restituie valoric. atât în domeniul mentalităţilor. a fi de durată. ampli. România a continuat în perioada 1848-1989. Aceasta este „marea reformă instituţională şi al 2. adâncite. ar fi uşescu. după cuviinţă. Române. Italia. culminând cu al ar fi dat dovadă de o minimă voinţă politică şi o „primirea” lui Nicolae Ceauşescu şi a Elenei Cea. nia Federală. restituie Academiei Române în natură. cea mai neagră pagină din istoria forului su. direcţionată spre clientela politică şi avocăţeas. patru decenii. După câte au văzut acolo! He- turile pentru a recupera ceea ce a primit de-a lungul ureusement que nous avons le communisme (pentru anilor. trebuit ca încă în Decretul-lege din ianuarie 1990 institutele de cercetare. preluarea şi privarea instituţiei academice centuate şi cronicizate de-a lungul a mai bine de de institutele sale de cercetare. după dis. rând cu toate instituţiile statului comunist). Art. Vindecarea rea şi naţionalizarea tuturor bunurilor sale mobile şi rănilor provocate de actul din 1948. Academiei Române. acesteia. şi membrii săi au suferit o profundă şi moralei. Nicolae Steinhardt: „Dau într-o seară pariţia tuturor. după cum urmează: şapte funcţionari şi niciun institut de cercetare în al. cât şi în plan material şi financiar. Se abrogă Decizia Consiliului de Mi- brie 1989 găsesc Academia cu 93 de membri (din niştri din 2 noiembrie 1948. imobile. Sunt îngroziţi că. iar personalul aparatului câteva aliniate. membri (cu unele excepţii din clientela ideologică imobiliar. Evenimentele din decem. aşa! A. După ce povestesc pe-ndelete scene erotice văzute în suferite de unele imobile-monumente istorice şi de filme şi urmărite pe viu. ei într-o instituţie de stat „de rând” (şi încolonată la dar. franţuziţi – proaspăt întorşi dintr-o lung şi deosebit de anevoios.nr. munist în perioada 1948-1989! Dar tragedia Academiei Române. pierderea autonomiei şi transformarea patrimoniului mobil şi imobil. Activele dispărute în perioada 1948-1989 morală” a Academiei Române făcută de statul co. ca şi a României. cultural şi financiar un singur articol. ne-a făcut-o un făcută imediat după reorganizarea Academiei Ro. aşa cum este cazul. ca un gest de pios omagiu adus generoşilor că. nu! Când au trecut graniţa la înapoiere. profitoare a statului post sau neocomunist (după şi indignaţi de câte au văzut în rândurile tineretului. rând pe rând. nu „Reformarea” Academiei din vara anului se rezumă numai la epurarea masivă şi decapitarea 1948. om de cultură remarcabil. pe reprezenta la congresele ştiinţifice din străinătate e care au înţeles să o susţină şi să o promoveze prin lucru demult intrat în uz. din fericire. 120 . cât de mică atenţie faţă de Academia Română. aşa după cum sublinia Alexandru ca nişte autentici boieri ce se află). de o curăţenie sufletească mâne în 1990. documente reintrate. Au fost în de depăşit se constituie îndeosebi legislaţia adoptată Olanda la un congres de medicină (domnul e doc- de statul postcomunist. Într-un obstacol dificil lungă şi interesantă călătorie în Occident. Co. Academia venit să coboare pentru a săruta pământul patriei Română se simte. după enorme mici averi pe care le-au lăsat cu aceeaşi desăvârşi- eforturi. cu aservită puterii comuniste). Dâmboviţa. aşa. cat cu bandiţii de comunişti o ştiam. esenţele le rostesc în franţuzeşte ei donatori. tor. a venit după patru decenii. că primesc a-i stituţiunea noastră şi de misiunea ei culturală. le-a nacului Văcăreştilor din jud. Anglia. vigilente cu tineretul. în ceea ce priveşte recuperarea averii de Duminică de o pereche de intelectuali – vârstnici. răsuflă uşuraţi: la noi nu-i arhitectură. Menţionez faptul că aprecierea Dacă repunerea în drepturi a membrilor excluşi. „vor rămânea legaţi de-a pururea de in. datoare să depună toate efor. cea mai exactă a acestui dezastru. adesea irecuperabile. decembrie 2013 . dar să-i aud pe intelectua- agoniseala lor. Academia Română. a te România. însă. 1989). a reprezentat. proprietăţile revenind care 34 academicieni şi 59 membri corespondenţi). spre exemplu. nu se mai fac primiri de noi să se înscrie pentru refacerea patrimoniului funciar. care a atras după sine pierderea autono. solicitând efor. 1. profesor. academician). care. a celor mai de seamă membri ai ei. Că s-au împă- Lapedatu. fără seamăn. procesul este eleganţi. Activele existente la 1 ianuarie 1990 se subordinea sa. 4 (31). de la cele mai mari până la cele mai lii şi boierii aceştia declarând că avem. Română are menirea de a o purta de-a lungul vea- Degradarea Academiei Republicii Socialiste curilor în viaţa naţiunii române” [29]. mai apoi Academia Republicii Socialis- turi imense. În cazul în care statul post(neo)comunist actu- ficându-se în ultimele două decenii. dar şi de distrugerile. deţinută până în toamna anului 1948. din păcate. 1. în anul 2012 de la Arhivele Naţionale la tă încredere în făclia de lumină pe care Academia Biblioteca Academiei Române. ac. astfel: central s-a redus drastic. se dovedeşte. întemniţarea celor mai elevate spirite ale miei. apoi au vizitat Germa- tă. Franţa.

Analele Academiei Române”. p. 857. convingerea fermă că uitarea (poate) naşte monştri. ministrul Învăţământului 6. Ibidem. 36. astfel. Bucur Şchiopu. Secţia de ştiinţe istorice. LXVII. Secţia de Ştiinţe culturii româneşti. der şi Mihai Gavrilă. Cluj-Napoca. „Analele Academiei Republicii Populare Româ- mită măsură. anul 1948. Academiei Române. tom. p. p. fizice şi cei de azi. Penescu. cianul Constantin Corduneanu. Consiliul urma să se compună din 27 Cuza. „Analele Academiei Române”. peiu şi Nicolae Vasilescu-Karpen. LXVII. pre- Bibliografie şi adnotări şedinte al Consiliului de Miniştri. ţarea Consiliului Naţional de Cercetări Ştiinţifice. ministrul Lucrărilor Publice. simbolic. Secţia de ştiinţa limbii. p. Cuvân- 9. ca urmare a stabilirii lor în primul rând. foştii membri titulari onorifici devenind membri tarea este omenească. Ibidem. alcătuit din: Dimitrie Gusti. Este un gest de recunoştinţă maximă 20. 11. Primele donaţii datează din 1860 şi 1863 fiind fă- crează în domeniul ştiinţific”. Vasile Luca. secretar general. tări rostite în şedinţa festivă din 29 mai 1941. ministrul Industriei. dar şi cu titulari. Ibidem. rii tradiţionale de membri: titulari. „Analele Academiei Române”. p. implicit. Istorie comunismul. Ibidem. ministrul Artelor. 1997. cei 66 de membri titulari au fost îm- raţii ale înaintaşilor din perioada 1866-1948. 1948- demiei de Medicină. Ibidem. ministrul Comunicaţiilor. p. poporului român. Decizia poartă semnăturile lui Petru Groza. medicul Valerian C. Iaşi şi ai Politehnicii din Bucureşti.121 . 4 (31). LXVII. Secţia de ştiinţe geologice. părţiţi în şase secţii: secţia de ştiinţe matematice. este creştinească. „Analele Academiei Române”. tom. „Analele Academiei Populare Române”. co-juridice. cilor din Iaşi şi Timişoara şi din secretarul general al Aca. pe care Academia au mai fost puşi în drepturi şi cei zece membri excluşi şi l-a permis (sau. 22. p. geografice şi biolo- Academiei care s-au jertfit pe altarul ştiinţei şi gice. Ibidem. Ibidem. „Analele Academiei Populare Române”. 16. matemati- demiei Române şi a membrilor săi actuali de în. p. Conform Regulamentului cute de Evanghelie Zappa şi domnitorul Alexandru Ioan votat la 15 martie. La a 75-a aniversară a 7. ministrul cu problemele ştiinţei în general. la „împlinirea” a 65 de ani 14. turii. Corneliu I. fizicienii Erwin Friedlän- tunecata epocă comunistă. 423. corespondenţi şi de demiei Române cu credinţa adâncă şi curată că ier. N. 358-359. marcând. de veac din Decembrie 1989. 1949. tăm numele pe o placă comemorativă. Universităţii din Bucureşti. decembrie 2013 . noi. a societăţii româneşti şi. din Academie în anii următori. Iată de ce. 40. într-o anu. ministrul Sănătăţii. Alexandru Lapedatu. ministrul Silviculturii. 1941. poate. desprinderea Aca. onoare. desti. prin coordonarea instituţiilor existente ce se ocupă ard Mezincescu. Public. p. după aproape un sfert în străinătate: inginerii George Bărănescu. după revenirea. 29. însă cu efort material minim. 10. 18. LXVII. avem obligaţia morală faţă de membrii chimice. tom. dăchescu. la starea de (oarecare) normalitate ne”. câte doi ai Universităţii din 358. îmi provoacă totuşi o tresărire” [30]. Pe lângă cei 113 de membri îndepărtaţi în 1948. Ion Atanasiu. 433. filosofice şi economi- au dispărut în închisorile comuniste. de la înfiinţarea Academiei Române 1866–1941. 1948- noi monştri. tom I. al Academiei R. imensa tragedie a Academiei Române din 19. Avram Bunaciu. preşedinte. Gheorghe Vasilichi. care semnifică. 360. p. vicepreşedinţi. Traian Săvulescu. acum. Constatări şi reflecţii. Nicolae Profiri. faţă de cei care au suferit sau medicale. dorit). 343. 13. * 21. 27. Ibidem. Dimitrie Pom. culturii. Ibidem.R.P. Secţia de ştiinţe tehnice şi agricole. Jurnalul fericirii.. 5. Conform Statutului de organizare şi funcţionare Române şi întoarcerea treptată spre înaltele aspi. să le încrus. LXXV 8. secretar. p. Chivu Stoica. literatură şi arte. a Academiei 17. p. Edu- cate. „Analele Academiei Române”. 26. 44. nr. de la momentul 1948. p. „Analele Academiei Române”. nistrul Cultelor. 23. Ibidem. nator al activităţii ministerelor Agriculturii şi Silvicul- 140–141. p. tom LXVII. Vasile Vaida. trei profesori ai 25. Ibidem. Ion Vinte. 12. Săvulescu. Popescu şi biologul Ludovic Rudescu. 47. ministrul Justiţiei. 30. p. p. Vasile-Mihai Popov şi Nicolae Tipei. 2. mi- nat a contribui „la progresul ştiinţelor teoretice şi apli. inclusiv cu cercetarea de Finanţe şi Vasile Mârza. Ibidem. câte unul al politehni. 15. 1948-1949. Ibidem. al 1. 361. coordo- 2. doilea vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. p. 43. Steinhardt. Cel dintâi birou al Consiliului a fost 1949. Bucureşti. Numai în 1955 s-a revenit la cele trei catego- Am scris despre acest moment dramatic al Aca. Traian p. 198. 28. 4. 271. în vol. ministrul Agri- 5. Theodor Ior- 3. precum şi a persoanelor ce lucrează şi 24. Stanciu Stoian. biochimistul Simion Oeriu. tom. membri titulari ai Academiei Române. p. 346. În şedinţa din 19 ianuarie 1945 s-a aprobat înfiin. ministrul Comerţului şi Alimentaţiei.

istoric şi slavist – 1918 – 1918 Nichifor CRAINIC (1889-1972). jurist şi istoric – 1945 1936 Vasile GRECU (1885-1972). scriitor şi traducător – 1933 politic – 1940 Alexandru MARCU (1894-1955). poet. filosof şi estetician – 1919 II. economist – 1945 – 1918 Romulus CÂNDEA (1886-1973). RĂDULESCU (1905-1989). lingvist – 1935 1919 Dumitru CARACOSTEA (1879-1964). teolog. filosof şi om politic – George FOTINO (1896-1969). PELLA (1897-1960). critic. filosof. Akademos ANEXA 1 Ioan A. istoric şi filolog – Horia HULUBEI (1896-1972). preot. TOROUŢIU (1888-1953). jurist – 1945 122 . – 1942 traducător şi folclorist – 1936 Nicolae COLAN (1893-1967). eseist şi memorialist – 1938 Silviu DRAGOMIR (1888-1962). istoric şi om politic – Mihail COSTĂCHESCU (1884-1953). scriitor – 1909 Marcu BEZA (1882-1949). critic. agronom – Zenovie PÂCLIŞANU (1886-1958). jurist şi diplomat – Constantin MOTĂŞ (1891-1980). istoric – 1919 II. ROSETTI (1877-1949). economist – 1926 Nicolae BAGDASAR (1896-1971). istoric şi om politic – 1915 1936 Niculae M. dramaturg şi Mihail CODREANU (1876-1957). eseist şi scriitor – 1935 Dimitrie GUSTI (1880-1955). lingvist – 1936 teoretician şi critic literar. 4 (31). istoric şi om politic Victor BĂDULESCU (1892-1953). demograf şi Victor SLĂVESCU (1891-1977). critic. istoric – 1936 1937 Gheorghe I. psiholog – Nicolae BĂNESCU (1879-1971). istoric şi om politic Ilie E. scriitor şi om politic Basil MUNTEANU (1897-1972). istoric şi critic 1928 literar. istoric – 1928 Ştefan METEŞ (1886-1977). preot. istoric şi om politic – Tudor VIANU (1897-1964). folclorist – 1938 Pantelimon HALIPPA (1883-1979). istoric – 1919 1936 Vespasian V. medic. biolog. filosof. jurist – 1948 artă. filosof şi sociolog – Nicolae VASILESCU-KARPEN (1870-1964). fizician – 1946 1934 Gheorghe IONESCU-SISEŞTI (1885–1967). publicist şi om politic Ştefan CIOBANU (1883-1950). scriitor. economist şi om politic – Membri corespondenţi (58) 1936 I. estetician. istoric literar şi scriitor – 1919 II. istoric – 1945 1919 Gheorghe TAŞCĂ (1875-1951). mitropolit ortodox – 1942 Alexandru TZIGARA-SAMURCAŞ (1872-1952). folclorist şi diplomat MEMBRI AI ACADEMIEI ROMÂNE – 1923 CĂRORA LI S-A RETRAS ACEASTĂ CALITATE Ştefan BEZDECHI (1888-1958). Secţiunea Ştiinţifică (4) Petre P. istoric literar. istoric literar şi – 1934 comparatist – 1939 Constantin RĂDULESCU-MOTRU (1868-1957). scriitor. istoric – 1929 Ioan LUPAŞ (1880-1967). istoric – 1934 Radu R. ecolog şi 1941 hidrobiolog – 1948 Nicolae PETRESCU (1886-1954). ziarist şi om Adrian MANIU (1891-1968). George GIUGLEA (1884-1967). economist şi om politic statistician – 1938 – 1939 Constantin MARINESCU (1891-1982). arhitect – 1945 folclorist – 1937 Lucian BLAGA (1895-1961). Secţiunea Literară (20) Nicolae Al. inginer – 1923 1945 Ion RĂDUCANU (1884-1964). filosof – 1943 Anibal TEODORESCU (1881-1971). istoric şi folclorist – 1916 1939 Simion MEHEDINŢI (1868-1962). compozitor şi Petre ANTONESCU (1873-1965). LAPEDATU (1876-1950). istoric – 1923 Scarlat LAMBRINO (1891-1964). DRĂGHICEANU (1879-1964). BRĂTIANU (1898-1953). Secţiunea Istorică (14) Florian ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ (1881-1958). istoric – 1934 Sabin MANUILA (1894-1964). decembrie 2013 . preot. general. istoric – 1926 Petre P. geograf – 1948 Ion AGÂRBICEANU (1882-1963). istoric de Alexandru COSTIN (1880-1948). etnomuzicolog şi Membri titulari (26) compozitor – 1946 I. NEGULESCU (1872-1951). Secţiunea Literară (8) Tiberiu BREDICEANU (1877-1968). preot. Ion MUŞLEA (1899-1966). filosof. poet – 1942 eseist – 1936 Onisifor GHIBU (1883-1972). geograf – 1915 Virgil N. Secţiunea istorică (19) Alexandru I. filolog şi bizantinolog – Ion I. pedagog şi om politic – Theodor CAPIDAN (1879-1953). italienist – 1940 Ion PETROVICI (1882-1972). POPESCU (1881-1963). scriitor şi ziarist – Teofil SAUCIUC-SĂVEANU (1884-1971). NISTOR (1876-1962). istoric literar. BASSARABESCU (1870-1952). sociolog. folclorist şi etnograf – 1947 psiholog şi om politic – 1923 Marin SIMIONESCU-RÂMNICEANU (1883-1964). PANAITESCU (1900-1967). filolog şi traducător – ÎN 1948 (113) 1945 Constantin BRĂILOIU (1893-1958).nr.

NENIŢESCU (1902-1970). matematician – 1938 Alexandru I. jurist şi om politic – 1945 ANEXA 3 Nicolae de HOHENZOLLERN (1903-1978). inventator şi inginer – 1920 MEMBRI AI ACADEMIEI ROMÂNE Mihai DAVID (1886-1954). geolog şi seismolog – 1940 Grigore TĂUŞAN (1874-1952). preot. episcop greco-catolic – 1945 MEMBRI AI ACADEMIEI ROMÂNE Constantin KARADJA (1889-1950). matematician – 1937 (decedat la Sighet) Sabba S. economist şi om politic – Membri titulari (9) 1936 Dumitru CARACOSTEA (1879-1964). LAPEDATU (1876-1950). ANGELESCU (1869-1948). medic – 1946 ANEXA 2 Gogu (George) CONSTANTINESCU (1881-1965). istoric. teolog. 1950-1955) politic – 1939 Nichifor CRAINIC (1889-1972). om politic – 1937 Ion ATANASIU (1892-1949). matematician – 1948 (decedat la Văcăreşti) Axente BANCIU (1875-1959). scriitor. profesor şi publicist – Zenovie PÂCLIŞANU (1886-1958). general. folclorist şi scriitor – 1940 Emil HAŢIEGANU (1878-1959). geograf şi geolog – 1935 DECEDAŢI ÎN ÎNCHISORILE COMUNISTE Mihail GUŞULEAC (1887-1960). 4 (31). CIOTORI (1885-1965). 1950-1955) folclorist şi om politic – 1942 Ioan LUPAŞ (1880-1967). medic veterinar – 1946 Dumitru COMBIESCU (1887-1961). ŞTEFĂNESCU (1902-1994). ziarist şi om Ioan P. BRĂTIANU (1898-1953). om politic şi Traian VUIA (1872-1950). istoric. bibliograf şi bibliofil – 1946 (30) Constantin LACEA (1875-1950). chimist – 1939 – 1937 Nicolae N. Istorie III. BOTEZAT (1871-1964). economist – 1945 Constantin I. decembrie 2013 . LAPEDATU (1876-1951). profesor – 1938 (decedat la Sighet) Arthur GOROVEI (1864-1951). istoric şi om politic Ştefan PROCOPIU (1890-1972). astronom – 1922 (decedat la penitenciarul Râmnicu Sărat) Dionisie GERMANI (1877-1948). istoric – 1934 Paul TEODORESCU (1888-1981). jurist şi om (închis la Sighet. om politic – 1919 Vasile GHEORGHIU (1872-1959). filolog şi lingvist – 1939 Ion I. general – 1938 (decedat la Văcăreşti) Victor VÂLCOVICI (1885-1970). istoric şi om politic – Marius STURZA (1876-1954). inginer – 1945 Iuliu MANIU (1873-1953). chimist – 1945 (decedat la Sighet) Octav ONICESCU (1892-1983). medic – 1920 – 1942 Costin D. profesor – 1943 (închis la Sighet. economist şi om politic (decedat la Sighet) – 1937 Dimitrie N. ROSETTI (1877-1949). mitropolit ortodox – 1920 Gheorghe TAŞCĂ (1875-1951). fizician – 1916 Nicolae IONESCU-SIŞEŞTI (1888-1954). diplomat. inginer. istoric – 1919 1948 (decedat la Jilava) Nicolae BĂLAN (1882-1955). (închis la Sighet. etnograf. economist – 1926 Mircea CANCICOV (1884-1958). preot. jurist şi om politic – 1946 politic – 1940 Traian POP (1885-1960). om politic – 1919 teoretician şi critic literar. 1946-1962) Constantin C. jurist – 1948 (închis la Jilava. medic – 1939 Membri titulari (3) Vintilă M. medic – 1938 1916 Virgil ŞOTROPA (1867-1954). inventator – 1946 Alexandru CIUCĂ (1880-1972). geolog – 1946 Radu R. geograf – 1939 Gheorghe I. POPOVICI (1878-1956). ÎNTEMNIŢAŢI ÎN ÎNCHISORILE COMUNISTE jurist. zoolog – 1913 George UDRISCHI (1867-1958). medic veterinar – 1946 Nicolae CARANFIL (1893-1978). PAPP (1878-1959). DONICI (1874-1956). principe – 1929 Iuliu HOSSU (1885-1970). constructor de avioane şi diplomat – 1940 motoare. istoric şi om politic – astronom – 1946 1928 Nichita SMOCHINĂ (1894-1980). MIRONESCU (1874-1949).123 . prozator şi om politic Membri de onoare (2) – 1936 Mircea CANCICOV (1884-1958). medic şi om (decedat la Sighet) politic – 1934 Alexandru MARCU (1894–1955). istoric literar. istoric şi om politic Iuliu MOLDOVAN (1882-1966). italienist – 1940 Theodor ANGHELUŢĂ (1882-1964). Văcăreşti şi Aiud. fizician – 1948 – 1918 Petre SERGESCU (1893-1954). MIHĂILESCU (1890-1978). Secţiunea Ştiinţifică (19) Gheorghe TĂTĂRESCU (1886-1957). matematician şi Silviu DRAGOMIR (1888-1962). folclorist – 1938) Gheorghe G. economist şi om politic Negoiţă DĂNĂILĂ (1878-1953). botanist – 1937 (9) Dragomir HURMUZESCU (1865-1954). matematician – 1936 Membri corespondenţi (4) Membri de onoare (29) Victor BĂDULESCU (1892-1953). Iuliu MANIU (1873-1953). jurist. filosof – 1939 Eugen C. 1950-1955) nr.

1949) 1937 Victor SLĂVESCU (1891-1977). 2010 124 . biolog. decembrie 2013 . 1950-1955) (închis la Aiud. Akademos Constantin MOTĂŞ (1891-1980). pedagog şi om politic – (închis la Cluj. u/p. publicist şi om politic (închis la Căldăruşani şi Sighet (1949-1955) – 1918 Gheorghe TĂTĂRESCU (1886-1957). economist şi om politic – Ion PETROVICI (1882–1872). istoric – 1919 hidrobiolog – 1948 (închis la Sighet. 1949-1958) Teofil SAUCIUC-SĂVEANU (1884-1971). Sighet. preot. istoric şi om politic – 1915 (închis la Sighet. Între Cer şi Pământ. 1000 × 800 mm. ecolog şi Ştefan METEŞ (1886-1977). 1950-1957) Paul TEODORESCU (1888-1981). 1950-1955) – 1939 Anibal TEODORESCU (1881-1971). jurist şi istoric – 1945 Membri de onoare (3) (închis la Jilava şi Sighet. episcop greco-catolic – 1945 Pantelimon HALIPPA (1883-1979). 1950-1955) Ion RĂDUCANU (1884-1964). 1948-1955) (internat în lagărul de la Caracal. 1959-1963) (închis la Aiud. filosof. NISTOR (1876-1962). 1945) Iuliu HOSSU (1885-1970). 1950-1954) George FOTINO (1896-1969). jurist şi om politic – 1945 Onisifor GHIBU (1883-1972). (închis la Sighet.1950-1952) Emil HAŢIEGANU (1878-1959). om politic – 1937 (închis la Sighet şi Aiud. 1956) Iuliu MOLDOVAN (1882-1966). scriitor şi om politic 1936 – 1934 (închis la Sighet. jurist – 1945 (închis la Sighet. Văcăreşti şi 1919 Ocnele Mari. psiholog – (închis la Turnu Severin. 1950-1955) Tudor Zbârnea. medic – 1920 Ion I. filosof. 1950-1955) psiholog şi om politic – 1923 Florian ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ (1881-1958). istoric – 1945 Constantin RĂDULESCU-MOTRU (1868-1957). Jilava. 4 (31). 1950-1955) (închis la Sighet. general – 1938 Membri corespondenţi (10) (închis la Jilava şi Aiud. 1950-1955) (închis la Jilava.nr. 1950-1957) (închis la Sighet. economist şi om politic (închis la la Sighet.