You are on page 1of 137

DEZVOLTAREA NERVILOR CRANIENI

Relaţia între nervii cranieni şi teritoriul lor
Din punct de periferic
vedereseembriologic,
stabileşte în fazele iniţiale ale
dezvoltării
perechile V, VII, (săptămâna
IX, X, XI, inerveazăIV), moment în care
motor
musculatura derivată din arcurile branhiale şia nervilor
există o distribuţie segmentară
recepţioneazăcranieni,
diferitelelaforme
teritoriile cu care se pun în raport
de sensibilitate
ventral veziculele
din teritoriile derivate din arcurile trunchiului
branhiale,cerebral: arcurile
şi pungile
motiv pentru care branhiale,
sunt denumiţi inima, tubul intestinal
nervi
până la nivelul mugurelui
branhiali. Astfel, aceşti nervi se distribuie: hepatic. Fibrele
- n. trigemenreceptoare din Iacest teritoriu sosesc la
V – arcului
veziculele
- n. facial VII –arculuitrunchiului
II cerebral, iar fibrele
motorii (efectoare),
- n. glosofaringian IX – arculuiurmează
III un traiect invers,
- n. vag X şi n. accesor XI- arcului IV raport cu
distribuindu-se la teritoriile în
trunchiul cerebral. Această relaţie segmentară
- arcurilor
rudimentare Viniţială
şi VI se menţine şi ulterior, dar este mai greu
de recunoscut şi mai complicată, prin migrarea
la distanţă a derivatelor musculare sau
viscerale (inima, tubul intestinal), care pierd
raporturile primitive cu veziculele trunchiului
cerebral, dar păstrează relaţia de inervaţie pe
Nervii
care III, iniţial.
o aveau IV, VI, XII inervează motor
musculatura derivată din somitele preotice
(muşchi extrinseci ai globului ocular) şi din
somitele occipitale (muşchii limbii), motiv
pentru care sunt denumiţi nervi somitici.
Inervaţia cutanata a capului şi gâtului

1-nerv oftalmic
2-nerv maxilar
3-nerv mandibular
4-nerv transvers al gâtului
5-nerv occipital mare
6-nerv occipital mic
7-nerv auricular mare
8-ramurile dorsale ale nervilor spinali III, IV, V
9-nervi supraclaviculari
Originea aparentă a nervilor cranieni = locul
de pe suprafaţa trunchiului cerebral unde ies
/intră fibrele nervilor cranieni.

Originea reală a nervilor cranieni = locul
unde se află corpul neuronal al fibrei nervoase
care va forma nervul cranian periferic:
- fibre senzitive (somatosenzitive,
viscerosenzitive) = în ganglionii senzitivi de pe
traiectul nervilor cranieni (omologi nervului
spinal)
- fibre somatomotorii = în nucleii motori ai
nervilor cranieni
- fibre visceromotorii = în nucleii vegetativi ai
nervilor cranieni
Fibre nervoase conţinute în nervii cranieni

Fibre somatosenzitive
- origine reală: - ganglion senzitiv de pe traiectul nervului cranian corespunzător
- terminaţie: - nucleu echivalent senzitiv al trunchiului cerebral

Fibre viscerosenzitive (recunoscute ca intrând în componenţa nervilor cranieni IX şi X)
- origine reală:- ganglionul senzitiv de pe traiectul nervului cranian respectiv, dar şi neuronii situaţi
în ganglionii intramurali şi previscerali
- terminaţie: - nucleii viscerosenzitivi ai nervilor IX şi X
Fibre somatomotorii
- origine reală:- nucleu echivalent motor al nervului cranian
- terminaţie: - muşchii striaţi de la nivelul capului şi gâtului
Fibre visceromotorii – aparţin parasimpaticului
- origine - pt. fibra preganglionară: -nucleul echivalent vegetativ al trunchiului cerebral
- pt. fibra postganglionară: - într-un ganglion vegetativ de pe traiectul nervilor cranieni, sau în
ganglionii plexurilor previscerale sau intramurale
- terminaţie: - viscerele capului, gâtului, toracelui, abdomenului (muşchi netezi sau
glande secretorii).
Fibra parasimpatică postganglionară, părăseşte adesea nervul de care depinde iniţial, pentru ca
prin intermediul unei “ramuri anastomotice” (ramus comunicans), să împrumute traiectul ramurilor altor
nervi cranieni.
Parasimpaticul cranian atasat nervului trigemen

1-ganglionul senzitiv Gasser (atasat nervului trigemen V)
2-nervul oftalmic
3-fisura orbitara sup.
4-nervul naaociliar
5-nervul lacrimal
6-nervul maxilar
7-gaura rotunda
8-nervul pterigopalatin
9-nervul mandibular
10-gaura ovala
11-nervul lingual
12-nucleu accesor al oculomotorului (Edinger Westphal)
13-nervul oculomotor
14-ganglionul ciliar
15-nervii ciliari scurti
16-muschii ciliari si muschii irisului(netezi)
17-nucleul lacrimo-muco-nasal(nervul facial VII)
18-nervul pietros mare
19-nervul vidian(al canalului pterigoidian)
20-gaura rupta
21-canalul pterigoidian
22-ganglionul pterigopalatin Meckel
23-nervul zigomaric
24-glanda lacrimala
25-nervi nazali posterosuperiori si laterali
26-gaura sfenopalatina
27-nervul palatin mare
28-canalul palatin mare
29-nucleul salivator superior(nervul VII bis Wrisberg)
30-nervul coarda timpanului
Nuclei motori - echivalenţi coarnelor anterioare ale măduvei spinării
- sunt nuclei de origine ai nervilor cranieni
Tipuri de nuclei ai nervilor cranieni
-origine pentru – deutoneuronul căii descendente motorii (neuronul motor periferic care
vaNuclei
constitui nervul=cranian)
de origine de unde pleacă nervul cranian
-terminaţie
- sunt nuclei protoneuronul
pentru – căii ai
motori şi vegetativi descendente motorii
nervilor cranieni (neuronul
(= origine motor central)
reală)
-aferenţă:-
Nuclei de fasciculul
terminaţie =corticobulbar – pentru
unde se termină mişcărinervul
(fac sinapsă) voluntare,
cranianfine, de precizie,
comandate de scoarţa cerebrală
- sunt nuclei senzitivi (nu sunt origine reală)
- fibre extrapiramidale – pentru reglarea tonusului muscular şi pentru
Nuclei echivalenţi
coordonarea ai trunchiului
mişcărilor cerebralautomate,
semivoluntare, = au echivalent în substanţa
asociate acţiunilorcenuşie a măduvei spinării
voluntare învăţate (mimică, vorbire)
Nuclei senzitivi =echivalenţi
- colaterale coarnelorde
pentru reflexe: posterioare
la nucleiiale măduvei
senzitivi aispinării
nervilor cranieni
--eferenţă:
sunt nuclei- fibre
terminali
somatomotorii ce vor forma nervul cranian
-origine pentru - deutoneuronul căilor ascendente ale sensibilităţilor de la nivelul
capului
-terminaţie pentru - fibrele senzitive ale nervului cranian cu origine in ganglionul
senzitiv

-aferenţă: - de la ganglionul senzitiv de pe traiectul nervului corespunzător
-eferenţe: - pentru căi ascendente – deutoneronul, care face sinapsă cu al III-lea
neuron al căii în:
-talamus (pentru impulsuri extero şi proprioceptive venite pe calea nervului V; gustative venite pe
calea nervilor VII, IX şi X; vestibulare pe calea nervului VIII)
-metatalamus (corp geniculat medial) (pentru impulsuri auditive venite pe calea nervului VIII)
- pentru reflexe: colaterale la nucleii motori şi vegetativi ai trunchiului cerebral
•Nuclei vegetativi =echivalenţi porţiunii anterioare, visceromotorii, a coarnelor laterale ale măduvei spinării
- nuclei de origine (pentru fibre preganglionară)
•-origine pentru: - fibre vegetative parasimpatice ataşate nervilor cranieni
- terminaţie pentru:- fascicule ascendente vegetative
•- aferenţa: - fascicule de pe căile descendente cu centrii in: - scoarţa cerebrală
- hipotalamus
- sistem limbic
- colaterale pentru reflexe de la nivelul nucleilor senzitivi ai nervilor cranieni
- eferenţa:- fibre vegetative ce vor forma nervul cranian

•Nuclei viscerosenzitivi – echivalenţi porţiunii posterioare, viscerosenzitive, a coarnelor
laterale ale măduvei spinării
- nuclei de terminaţie
- se consideră a primi fibre viscerosenzitive pe calea nervilor IX şi X (în special în
reflexele de reglare cardiovasculară)
Tipuri de nervi cranieni

Nervi senzitivi – conţin în exclusivitate fibre senzitive (nervii I, II, VIII)
Nervii motori – conţin în exclusivitate fibre motorii (nervii III căruia i se ataşează
componenta vegetativă, nervii IV, VI, XI, XII ce conţin numai fibre somatomotorii)
Nervii micşti – ce conţin atât fibre motori cât şi fibre senzitive, indiferent că sunt
somatice sau vegetative (nervul V, fără componentă vegetativă, nervii VII, IX, X
cărora li se ataşează şi componenta vegetativă).
Nervii cranieni si tipurile de conexiuni ale acestora
1-receptori
2-fibra somatica senzitiva /viscerosensitiva aferenta
3-ganglion senzitiv atasat nervului cranian corespunzator
(contine protoeuronul caii somato- sau viscerosenzitive)
4-nucleul senzitiv al nervului cranian
5-colaterale pentru reflexe de la nivelul deutoneuronului caii
ascendente (de precizat ca de la acest nivel pornesc
colaterale si catre SAAR)
6-talamus (contine al treilea neuron al majoritatii cailor
ascendente)
7-metatalamus (corp geniculat medial - al treilea neuron al
caii auditive)
8-hipotalamus (fac statie atat fascuculele ascendente cat si
cele descendente vegetative)
9-arie corticala senzitivo-senzoriala
10-arie corticala vegettiva + sistem limbic
11-nucleu vegetativ al neuronului cranian
12-fibra preganglionara visceromotorie parasimpatica
13-ganglion vegetativ
14-fibra pentaganglionara visceromotorie parasimpatica
15-efectori vegetativi=glande si muschi netezi
16-arii corticale motorii
17-fasciculul corticonuclear
18-cai descendente extrapiramidale cu origine in scoarta
cerebrala sau ganglionii bazali
19-nucleii proprii ai trunchiului cerebral ce constituie origine
a unor fascicule extrapiramidale
20-nucleii motori ai nervilor cranieni (contin neuroni
somatomotori)
21-fibre somatomotorii
Perechea I – NERVII OLFACTIVI

= nervi senzoriali ce asigură recepţionarea
mirosului
- nu fac staţie în trunchiul cerebral

ORIGINE REALĂ:
- celulele olfactive (neuroni bipolari – celulele receptoare sunt şi protoneuronul căii)
din mucoasa nazală olfactorie ce tapetază faţa inferioară a lamei ciuruite a etmoidului,
cornetul superior şi porţiunea superioară a septului nazal

TRAIECT:
- axonii celulelor olfactive se grupează în filete ce străbat orifciile lamei ciuruite a
etmoidului şi formează nervul olfactiv

TERMINAŢIE:
- bulbii olfactivi unde fac sinapsă cu celulele mitrale

Aplicatii practice:
În fracturile etmoidului poate surveni anosmia (pierderea mirosului).
Perechea II – NERVUL OPTIC

- nervi senzoriali care asigură
recepţionarea stimulilor vizuali
- nu fac staţie în trunchiul cerebral

ORIGINE: - în retină (unde se află atât protoneuronul caii – celule bipolare, cât şi
deutoneuronul căii – celulele multipolare)
- nervul optic este format din axonii deutoneuronului căii

TRAIECT: - o parte din fibrele nervilor optici (cele nazale) se încrucişează
formând chiasma optică, care se continuă cu tracturile optice (formaţiuni
localizate pe faţa inferioară a lobilor frontali şi hipotalamusului); fibrele
temporale trec în tracturile optice de aceeaşi parte

TERMINAŢIE:- corpul geniculat lateral al metatalamusului
Originea aparentă a nervilor cranieni

a) Faţa ventrală a trunchiului cerebral
1-infundibul
2-fosa interpedunculară şi substanţa perforantă posterioară
3-n. oculomotor III (în şanţul ponto-peduncular, de o parte şi de alta a liniei
mediane)
4-tract optic
5-şanţul pontopeduncular
6-şanţul arterei bazilare
7-n. abducens VI (în şanţul bolbopontin de o parte şi de alta a liniei mediane)
8-şanţ bulbopontin
9-foramen caecum
10-nerv accesor XI
11-şanţ preolivar
12-n. hipoglos XII (în şanţul preolivar)
13-şanţ retroolivar
14-n. cervical I
15-decusaţia piramidală
16-fisura mediană
17-oliva bulbară
18- a) nervii glosofaringieni IX
b)vag X
c) accesor XI (în şanţul retroolivar)
19-n. vestibulocohlear VIII (în foseta laterală a bulbului în şanţul bulbopontin)
a)ramura cohleară
b)ramura vestibulară
20-n. facial VII (în foseta supraolivara)
21-n. trigemen V (pe faţa anterolaterală a punţii)
a)rădăcina senzitivă
B)rădăcina motorie
22-corpul genicular lateral
23-pedunculul cerebral
24-pulvinar
25-corpii mamilari
26-n. optic
27-chiasma optică
Faţa dorsală a mezencefalului
1-colicul superior
2-colicul inferior
3-corp geniculat lateral
4-corp geniculat medial
5-braţul colicului inferior
6-nerv trohlear (faţa posterioară a
mezencefalului între coliculii inferiori)
7-peduncul cerebelos superior
8-văl medular superior
9-frâul vălului
10-corp pineal
11-reces pineal
Perechea III – NERVUL OCULOMOTOR

- nerv motor cu componentă parasimpatică

ORIGINEA APARENTĂ: - pe marginea medială a pedunculilor cerebrali,
la nivelul şanţului ponto-peduncular

ORIGINEA REALA:
- nc.motor al oculomotorului din mezencefal -pentruff.somatomotorii
- nc.accesor al oculomotorului Edinger Westphal din mezencefal –
ff.vegetative

TRAIECT: -pătrunde în grosimea peretelui lateral a sinusului cavernos
- intră în orbită prin porţiunea medială a fisurii orbitale superioare, prin
inelul
tendinos Zinn unde îşi emite ramurile terminale
Raporturile elementelor conţinute la nivelul
sinusului cavernos

RAPORTURI: - în sinusul cavernos se află într-o dedublare a peretelui
lateral al acestuia, alături de nervul trohlear IV şi nervul oftalmic
(ramura superioară a nervului V trigemen); la acest nivel are un traiect
oblic de sus în jos, încrucişând nervii IV şi oftalmic.
- la nivelul fisurii orbitare superioare, n. oculomotor se împarte
în două ramuri (superioară şi inferioară), pătrunzând între nervul
abducens VI (lateral) şi nazocilar (medial)
Raporturile nervului oculomotor in sinusul
cavernos
1-n. oculomotor IV
2-n. trohlear IV
3-n. abducens VI
4-ganglionul senzitiv gasser
5-n. oftalmic
6-ramura senzitiva a ganglionului ciliar
7-ramura inferioara a n. oculomotor
8-ganglionul ciliar
9-nervi ciliari lungi
10-nervul nazociliar
11-nervul lacrimal
12-nervul frontal
Raporturile nervului oculomotor III la intrarea
în orbită
1-m. ridicător al pleoapei superioare
2-n. oculomotor (ramura superioară)
3-m. drept superior
4-n. nazociliar (ramură a n. ofalmic)
5-m. oblic superior
6-artera oftalmică
7-n. optic
8-m. drept medial
9-n. oculomotor (ramura medială)
10-m. drept inferior
11-n. oculomotor (ramura inferioară)
12-m. oblic inferior
13-m. drept lateral
14-n. abducens VI
15-n. trohlear VI
16-vena oftalmică
17-n. lacrimal (ramură a nervului oftalmic)
18-n. frontal (ramură a nervului oftalmic)
19-canal optic
20-inelul tendinos Zinn
21-fisura orbitală superioară
Fibrele somatomotorii
COMPOZIŢIE FIBRILARĂ
- Origine reală = nucleul motor al oculomotorului din mezencefal
- Distribuţie= muşchii extrinseci, motori, ai nervilor cranieni:
- m. ridicător al pleoapei superioare
- m. drept superior
- m. drept medial
- m. drept inferior
- m. oblic inferior
Fibrele visceromotorii parasimpatice

- Origine = nucleul accesor al oculomotorului Edinger – Westphal
- Traiect - n. oculomotor ganglionnervi ciliari scurţi
- Distribuţie- muşchii ciliari circulari
- muşchii circulari ai irisului

AFERENŢELE NUCLEULUI ACCESOR EDINGER – WESTPHAL

Pentru: - reflexul fotomotor =pupiloconsticţie la lumină puternică
- reflexul de acomodare a vederii de aproape= bombare cristalin -contracţia
muşchilor circulari cu relaxarea ligamentului suspensor al cristalinului
= pupiloconsticţie pentru selectarea fasciculului de raze paralele – prin contracţia
muşchilor circulari ai irisului
primeşte aferenţe de pe calea optică (tract optic sau coliculi cvadrigemeni superiori).
Nervul oculomotor
1-mezencefal
2-m. motor al oculomotorului III
3-m. ridicator al pleoapei superioare
4-m. drept superior
5-m. drept medial (intern)
6-m. oblic inferior
7-m. drept inferior
8-nucleu accesor al ocuomotorului Edinger-
Wetphal
9-ganglion ciliar
10-neri ciliari scurti
11-iris (muschi circulari-puiloconstritie)
12-pupila
13-cristalin
14-ligament suspensor al cristalinului
15-muschi circulari ciliari
Perechea IV – NERVUL TROHLEAR

- nerv motor fără componentă parasimpatică

ORIGINE APARENTĂ:- pe faţa dorsală a mezencefalului
- între coliculii cvadrigemeni inferiori
- de o parte şi de alta a frâului medular superior

ORIGINE REALĂ:- nucleul motor al trohlearului din mezncefal

TRAIECT ŞI RAPORTURI:- intră în sinusul cavernos, într-o dedublare a peretelui lateral
RAPORTU- pătrunde în orbită prin fisura orbitară superioară, medial de n. lacrimal şi
frontal
- trece superior de muşchiul ridicător al pleoapei superioare (sub periostul orbitei)
- ajunge la muşchiul oblic superior

DISTRIBUŢIE:- muşchiul oblic superior al globului ocular
Nervul trohlear IV
1-nucleul motor al nervului trohlear IV
2-nervul trohlear (fibre somatomotorii)
3-musciul oblic superior al ganglionului ocular
4-trohlea apoasa
5-iris
6-pupila
7-mezencefal
Perechea VI- NERVUL ABDUCENS

- nerv motor fără componentă vegetativă

ORIGINE APARENTĂ:-în şanţul bulbo-pontin, de o parte şi de alta a liniei
mediane

ORIGINE REALĂ:- nucleul motor al abducensului din punte

TRAIECT ŞI RAPORTURI: - intră în plin sinusul cavernos, alături de artera carotidă
comună
RAPOTUR- pătrunde în orbită prin inelul tendinos Zinn (prin fisura orbitară
superioară)
- merge pe faţa medială a muşchiului drept lateral
DISTRIBUŢIA: - muşchiul drept lateral al globului ocular (prin contracţia bilaterală
a muşchiului drept lateral se produce abducţia globilor oculari)
nervul abducens VI
1-punte
2-nucleul motor al nervului abducens VI
3-nervul abducens (fibre somatomotorii
4-muschiul dreprt extern (lateral) al
ganglionului ocular
5-iris
6-pupila
Deoarece
AFERENŢELE muşchiul ridicător al MOTORI
NUCLEILOR pleoapei este paralizat, pleoapa
AI NERVILOR superioară
III, IV, VI: va
cădea, stare cunoscută sub denumirea de “ptoză palpebrală”. Paralizia nervilor
oculomotori poate determina
- fasciculul corticobulbar (de diplopia
la nivelul(perceperea concomitentă a două imagini
scoarţei cerebrale)
pentru acelaşi obiect). Deasemenea, se poate produce şi strabism divergent
- fibre extrapiramidale
(devierea
- reflexe: -axei ocularedespre
oculogire la: -lateral).
coliculi cvadrigemeni superiori
În plus pot fi afectate şi fibrele parasimpatice şi ca urmare, muşchiul sfincter
(vizuooculogire)
pupilar
- coliculiiva cvadrigemeni
fi paralizat. Muşchiul
inferioridilatator al pupilei, inervat de sistemul nervos
(audiooculogire)
simpatic, nu va aveabulbari
- nucleii vestibulari muşchi(vestibulooculogire)
opozant şi ca urmare, pupila va fi larg dilatată şi nu va
putea
- epitalamus (olfactivioculogire) este o “pupilă fixă” = midriază).
fi închisă (cu alte cuvinte,
Iritaţia fibrelor parasimpatice
- acomodare pentru vederea poate determina
la aproape o contracţieaxe
(convergenţă permanentă a
muşchilor
oculare):- de ciculari ai irisului
la coliculii determinând
cvadrigemeni pupiloconstricţie =mioză).
superiori
Deasemenea afectarea nervului oculomotor va determina o dificultate în
acomodarea vizuală, datorită paraliziei muşchiului ciliar.
Afectarea fibrelor parasimpatice inegal poate duce la anizocorie (inegalitatea
pupilară).
Aspecte
Lezarea clinice: NERV OCULOMOTOR
pedunculilor (crus cerebri) cu interesarea şi a nervului cranian III
Deoarece
emergent nucleul
la acest nervului
nivel, oculomotor
va produce primeşte
sindromul Weber;aferenţe
acestade la neuronii
constă în paralizia
motori
nervului ipsilateralşi hemiplegie contralaterală ca urmare afectării tractuluide
corticali prin tractul corticobulbar, cu distribuţie bilaterală, extrem
rar se pot observa
piramidal, anteriorleziuni motoriibulbară.
de decusaţia superioare (supranucleare) care să afecteze
complet acest nerv.
Dacă totuşi nervul oculomotor este afectat va apărea lezarea neuronilor
motori inferiori ce va determina paralizia muşchilor inervaţi de aceştia, globul
ocular este deviat lateral şi superior (către muşchii sănătoşi) de către
muşchiul drept lateral (inervat de nervul abducens) şi către muşchiul oblic
superior (inervat de nervul trohlear), care nu mai au opozant. Sunt limitate
mişcările şi câmpul vizual în direcţia de acţiune a muşchiului paralizat (medial
şi inferior).
NERVUL TROHLEAR
Paralizia muşchiului oblic superior poate duce la:
- limitarea mişcării spre superior
-devierea ochiului spre inferior
-diplopie.

NERVUL ABDUCENS
-limitarea mişcării de lateralitate a globului ocular
-strabism convergent (contracţia muşchiului drept intern inervat de
n. oculomotor, ce nu mai are opozant)
-diplopie.
Perechea V – NERVUL TRIGEMEN

-nerv mixt (cu toate că componentele sale nu fuzionează niciodată, prezentând:
- rădăcină motorie
- rădăcină senzitivă)
- prezintă trei ramuri: - n. oftalmic
- n. maxilar
- n. mandibular
dintre care primele două sunt nervi senzitivi şi abia al treilea este mixt.

FUNCŢIA: - sensibilitatea - generală a : - globului ocular
- tegumentului feţei
- foselelor nazale
- cavitatea bucală
- proprioceptivă a muşchilor capului
- motor – muşchii masticatori

ORIGINE APARENTĂ:- pe faţa anterolaterală a punţii (între piramida bulbară şi
pedunculul cerebelos mijlociu):- rădăcina senzitivă- lateral
- rădăcina motorie- medial
Nervul trigemen propriu-zis se formează endocranian, la nivelul ganglionului senzitiv
Gasser. Astfel, vom descrie traiectul şi raporturile endocraniene ale n. trigemen, urmând ca
apoi să descriem fiecare ramură in parte.
distributia nervului trigemen
1-ganglionul senzitiv trigeminal Gasser
2-nerv oftalmic
3-nerv frontal (ramura a nervului oftalmic)
4-ramuri senzitive cutanate frontale (din nervul oftalmic)
5-nerv lacrimal (ramura a nervului oftalmic)
6-nerv nazociliar (ramura a nervului oftalmic)
7-nerv zigomatic (anastomoza nervului maxilar cu nervul oftalmic)
8-nervi nazali anteriori (din nervul etmoidal - ramura a nervului nazociliar)
9-nerv maxilar
10-ramuri senzitive cutanate pentru tegumentul din regiunile temporale si
zigomatice (din nervul zigomatic, ramura a nervului zigomatic)
11-nervi palatini (din nervul maxilar)
12-nervi nazali posteroinferiori (din nervii palatini)
13-nervi nazali posterosuperiori (din nervul maxilar)
14-nervi alveolari (din nervul maxilar)
15-nervul infraorbital (ramura terminala a nervului maxilar)
16-ramuri senzitive pentru tegumentul portiunii anterioare a etajului mijlociu
al fetei (provenite din nervul infraorbital)
17-nerv mandibular
18-ramura motorie a nervului mandibular ce inerveaza muschii masticatori
19-muschii masticatori (temporal, maseter, pterigoidieni medial si lateral)
20-nerv bucal, ce inerveaza tegumentul si mucoasa obrazului (ramura
nervului temporobucal, ramura din nervul mandibular)
21-nerv lingual (nerv senitiv, remura terminala a nervului mandibular)
22-ramuri senzitive pentru 2/3 anterioare ale limbii (din nervul lingual,
ramura a nervului mandibular)
23-ramuri senzitive pentru gingia si planseul cavitatii bucale
24-nerv alveolar inferior (nerv mixt, ramura a nervului mandibular)
25-plex alveolar inferior
26-ramuri senzitive cutanate pentru pielea mentonului
27-ramura motorie atasata nervului alveolar inferior
28-ramura motorie pentru muschiul milohioidian
29-ramura motorie pentru pantecele anterior al muschiului digastric
30-nervul auriculotemporal (ramura senzitiva a nervului mandibular ce
inerveaza tegumentul regiunii temporale
TRAIECT. RAPORTURI

Ganglionul senzitiv Gasser: - dendritele sale intră în
componenţa nervilor: oftalmic, maxilar, mandibular.
- axonii formează rădăcina senzitivă a nervului trigemen şi fac
sinapsă în nucleul senzitiv al trigemenului, ce se localizezază în
bulb, punte şi mezencefal
- este situat într-o fosetă anterioară a stâncii temporalului =
= impresiunea trigeminală, acoperit de dura mater
- fibrele motorii se alătură ganglionului Gasser, fără să schimbe
fibre între cele două formaţiuni
NERVUL OFTALMIC

- nerv senzitiv:- teritoriu de recepţie: - regiunea frontooccipitală
- regiunea sprâncenoasă
- jumătatea medială a pleoapelor
- dorsul nasului
- conjunctiva bulbară
- bulbul ocular
- i se anexează ganglionul vegetativ = ganglion ciliar din care pleaca fibre vegetative
din nervulIII muschilor ciliari si circulari ai irisului.

b) Nervii cutanaţi ai feţei si frunţii
1 -n. supratrohlear
2 -tendonul muşchiului oblic superior
3 -n. infratrohlear
4 -ramuri nazale ale n. etmoidal anterior
a) Teritoriul de inervaţie a nervului trigemen 5 -ligamentul palpebral medial
I. teritoriul nervului oftlamic 6 -n. mentronier
II. teritoriul nervului maxilar 7 -n. infraorbital
III. teritoriul nervului mandibular 8 -n. zigomatico-facial
IV. teritoriul nervului occipital mare (Arnold) 9 -n. lacrimal
V. teritoriul plexului cervical 10-n. supraorbital
ORIGINE REALĂ:

- ganglionul senzitiv Gasser (pentru fibrele senzitive)

Originea fibrelor parasimpatice care i se ataşează şi traseul acestora
este:
Nc. Accesor al oculomotorului III Edinger-Westphal
ganglion ciliar → muşchii circulari ai irisului → muşchii ciliari circulari
- se ataşează nervului nazocilar

Nc. Lacrimo-muco-nazal al nervului VII (din punte)
n. vidian → ganglionul pterigopalatin Meckel (ataşat nervului maxilar)
→ n. zigomatic →n. lacrimal → glanda lacrimală
- acestă componentă vegetativă parasimpatică se ataşeză nervului
lacrimal

- origine în ganglionul Gasser
- intră într-o dedublare a peretelui lateral al sinusului cavernos, unde, în
apropierea fisurii orbitare superioare se divid în nervii nazocilar,
frontal, lacrimal.
- cele trei ramuri pătrund în orbită prin fisura orbitară superioară
TRAIECT. RAPORTURI.

A) Raporturile unor nervi cranieini la nivelul
endobazei 18-n. glosofaringian IX
1-faţasuperioarăacorpului 19-n.vagX
sfenoidului
2-fosa hipofizară 20-n. accesor
3-aripile mici ale sfenoidului 21-canalulnervului
4-sinus cavernos hipoglos XII
5-artera carotidă 22-ganglionsenzitiv
6-şanţurile carotide trigeminal Gasser
7-gaura rotundă 23-stânca temporalului
8-gaura ovală 24-clivus
9-gaura spinoasă 25-lama dorsală a osului
10-n. oftalmic sfenoid
11-n. maxilar
B) Fosa cerebrală mijlocie dreaptă
12-n. mandibular
1-n. oftalmic
13-n. trohlear
2-marker direcţionat spre gaura
14-n. oculomotor
rotundă
15-n. abducens
3-şanţ pentru artera meningee
16-aripile mari ale sfenoidului
mijlocie
17-gaura jungulară
4-marker direcţionat spre gaura
spinoasă
5-artera meningee mijlocie la
nivelul durei mater ce a fost
îndepărtată
DISTRIBUŢIE
Ramuri colaterale - nervul recurent Arnold (pentru dura mater ce acoperă
cerebelul)
Ramuri terminale:
Nervul frontal –teritoriu:
Nervul nazocilar -teritoriu:
- sensibilitatea- tegumentul frunţii
- sensibilitatea: - globului ocular
- pleoapa superioară
- mucoasei–sinusului sfenoidal
- dorsul nasului
- celulelor etmoidale posterioare
- sinusurile frontale
- regiunii mediale tegumentului a etajului superior al feţei (fără
pielea frontală)
- porţiunii anterioară a mucoasei nazale
ramuri: 1)N. supraorbitar - pentru:-pielea regiunii frontale
- regiunea medială a pleoapei superioare şi conjunctiva
bulbară
- sinusurile frontale
2)N. supratrohlear - pentru:-
ramuri colaterale: - rădăcina pielea
lungă, regiuniia frontale
senzitivă ggl. ciliar
- pleoapa superioară
- nervii ciliari lungi pentru globul ocular
- dorsul
- nerv etmoidal posterior nasului
pentru sinusul sfenoidal şi celulele etmoidale
posterioare
- ramuri terminale: 1)N. infratrohlear pentru:- căile lacrimale
- porţiunea medială a pleoapelor
- regiunea intersprâncenoasă
- porţiunea superioară a dorsului nasului
2)N. etmoidal anterior pentru: - porţiunea anterioară a mucoasei foselor
nazale (nervi nazali anteriorilaterali şi mediali)
Nervul lacrimal- teritoriu:
- glanda lacrimală (fibre din nucleul lacrimo-muco-nazal al facialului, venite pe
calea
nervului zigomatic din ganglionul pterigopalatin)
- tegumentul regiunii zigomatico-temporale
- tegumentul pleoapei superioară
Nervii oftalmic, abducens şi trohlear
1 - arteră oftalmică
2 - nervul nazo-ciliar
3 - tendonul muşchiului oblic
superior
4 - muşchiul drept superior
(secţionat şi reflectat)
5 - nervul optic
6 - muşchiul drept lateral
7 - nervul abducens
8 - muşchiul drept lateral
9 - nervul frontal (reflectat posterior)
10 - ramura superioară a nervului
oculo-motor
11 - nervul trohlear
12 - muşchiul drept superior
(secţionat şi reflectat)
PARASIMPATICUL CRANIAN ATAŞAT NERVULUI OFTALMIC

Fibre parasimpatice preganglionare venite pe calea nervului oculomotor până la
nivelul ggl. ciliar
Ganglion ciliar – în orbită
- aferenţe:- rădăcina lungă =fibre senzitive din n. nazocilar
- rădăcina scurtă =fibre parasimpatice preganglionare din n. III (cu origine în nucleul
accesor al III)
- rădăcina simpatică = din plexul simpatic pericarotidian
- eferenţe:- n. ciliari scurţi- sclerotică
coroidă
muşchi ciliari
- iris
cornee
Fibre venite din nucleul lacrimo-muco-nazal pe calea: - n. vidian → ggl.
pterigopalatin (ataşat nervului maxilar) → n. zigomatic (ramură a nervului maxilar)
→ n. lacrimal (ramură a nervului oftalmic) → glanda lacrimală.
NERVUL MAXILAR

- nerv senzitiv:- teritoriu:- pielea aripii nasului
DISTRIBUŢIE:
- regiunea posterioară a mucoasei nazale
Ramuri
- pielea colaterale:
regiunii geniene (obrazului)
Ramura meningee – pentru dura mater
- buza superioară
Nervul zigomatic:
- mucoasa peretelui superior al cavităţii bucale şi dinţii arcadei
superioare - ramura lacrimo-palbebrală – anastomoză cu nervul oftalmic
(prin nervulsinusului
- mucoasa lacrimalmaxilar
conduce fibrele parasimpatice la glanda
lacrimală)
- i se anexează ganglionul vegetativ = ganglionul pterigopalatin Meckel din care pleaca fibre
provenite din -nervul
senzitiv
VII– la
pleoapa
glandalaterală
lacrimala,glandele mucoasei nazala si glandele salivare
- ramura temporo-parietală – pentru tegumentul regiunilor
mici de la nivelul palatului si mucoasei jugale.
temporale şi zigomatice
Nerv pterigopalatin = este ramură anastomotică cu ganglionul
pterigopalatin Meckel,
ramurile sale fiind considerate EFERENŢE ALE GANGLIONULUI:
ORIGINE REALĂ:
- ganglionul senzitiv Gasser (pentru fibrele senzitive)

Originea fibrelor parasimpatice care i se ataşează este:
Nucleul lacrimo-muco-nazal pontin al facialului (eferenţele le vom descrie odată
cu ganglionul pterigopalatin)

TRAIECT. RAPORTURI.
-iese din craniu prin gaura rotundă
-ajunge în fosa pterigopalatină (alături de artera maxilară)
-ramura sa terminală ajunge în orbită prin fisura orbitară inferioară
NERVII NAZALI-POSTEROSUPERIORI LATERALI
- pătrund în cavitatea nazală prin gaura sfenopaltină
- pentru:- mucoasa cornetelor nazale superior şi mijlociu
- mucoasa faringelui şi trompa lui Eustachio (n. faringian Bock)
- POSTEROSUPERIORI MEDIALI
- pătund în fosa nazală prin gaura sfenopalatină
- pentru:- mucoasa postero-superioară a septului nazal
- mucoasa anterioară a palatului (n. nazopalatin Scarpa pătrunde în cavitatea
bucală prin canalul incisiv)
NERVII PALATINI – senzitivi+ fibre parasimpatice
- ajung in porţiunea posterioară a palatului pruin canalul palatin mare şi gaura
palatină mare
- pentru mucoasele:- vălului palatin
- gingivală superioară
- bolţii palatine
- poţiunii posteroinferioare a fosei nazale (n. nazal postero-inferior)
(- li se ataşează şi fibre motorii ale nervului facial destinat muşchiului vălului palatin)
Atât nervilor nazali cât şi celor palatin li se ataşează fibre parasimpatice
postganglionare din ganglionul pterigopalatin, la care au ajuns fibre ale facialului din
nucleul lacrimo-muco-nazal (destinate secreţiei glandelor din mucoasele teritoriilor
corespunzătoare).
Ramurile nervului maxilar 9 - nervul maxilar
a)1 - nervul infraorbital 10 - nervul
2 - ramura zigomatico- oftalmic
facială a nervului zigomatic b)11 - ganglionul
3 - nerv infraorbital pterigo-palatin
4 - nervii alveolari 12 - nervul maxilar
Nervii orbitari senzitivi superiori 13 - nervul vidian
- pătrund în orbită prin fisura orbitară inferioară 5 - faţa infratemporală a 14 - lama medială a
maxilei procesului pterigoidian
- pentru: - celulele etmoide şi peretele medial al orbitei6 - lama laterală a 15, 16 - nervii palatini
Nervii alveolari senzitivi procesului pterigoidian 17 - peretele lateral al
7 - nervii palatini sinusului maxilar
- se desprind din canalul infraorbitar 8-ganglionul 18 - canalul şi nervul
- pentru: - alveolele dentare ale arcadei superioarepterigopalatin infraorbital
- mucoasa gingivală superioară
- mucoasa sinusului maxilar
Ramuri terminale:
N. infraorbitar–intră în orbită prin fisura orbitară inferioară
- străbate şantul şi canalul infraorbitar (suborbitar)
- iese la suprafată prin gaura suborbitară
- pentru tegumentul:- pleoapei inferioare (+conjunctivă)
- buzei superioare
- porţiunii infero-mediale a nasului
NERVUL MANDIBULAR

- nerv mixt: teritoriu:- senzitiv: - regiunea temporală
PARASIMPATICUL CRANIAN ATAŞAT NERVULUI MAXILAR
- regiunea parietală (parţial)
- porţiunea
Fibreleposterioară a regiune
au origine geniene lacrimo-muco-nazal (al nervului facial VII)
în ganglionul
- regiunea
de lapreauriculară
nivelul punţii şi fac sinapsă în ganglionul pterigopalatin Meckel
- partea superioară a regiunii maseteriene
- buza inferioară
- regiunea mentonieră (bărbia)
- mucoasa linguală
Gnglionul pterigopalatin
- mucoasa Meckel
peretelui inferior–alsecavităţii
localizează în fosa pterigopalatină
bucale
aferenţe: - n. pterigopalatin
(în rezumat –fibre senzitive
pielea şi mucoasele ale nervului
etajului inferior al feţei)maxilar
- motor: - -muşchii masticatori:
n. vidian - maseter
- format din:
- temporal
- n. pietros mare – fibre vegetative parasimpatice din
nervul facial- (cupterigoidian
origine înmedial
nucleul lacrimo-muco-nazal din punte)
- pterigoidian lateral
- n. pietros profund –fibre vegetative simpatice din
- muşchiul
plexul pericarotidian milohioidian
- muşchiul digastric (pântece anterior)
- eferenţe:- n. zigomatic → n. lacrimal → glanda lacrimală
- muşchiul tensor al vălului palatin
- n. nazalitensor
- muşchiul → glandele mucoasei nazale
al timpanului
- n. palatini → glande palatine (+fibre somatomotorii ale facialului, destinate
muşchiului
- i se anexează ridicător
un ganglion al vălului
vegetativ paltin otic
=ganglionul şi muşchilor uvulei)
al lui Arnold din care pleaca fibre provenite de la
nervul VII ce se distribuieglandelor salivare sublinguale si submandibulare, si fibre apartinand nervului IX
ce se distribuie glandelor parotide.
DISTRIBUŢIE
ORIGINE REALĂ
Ramuri colaterale:
- ganglionul
- Recurente: - ramurasenzitiv
recurentăGasser (pentru
meningeală fibrele
(senzitivă) senzitive)
– prin gaura spinoasă se reîntoarce în craniu şi se distribuie durei
mater- nucleul masticator din punte (pentru fibrele somatomotorii)
- Laterale: - n. temporo-maseterin (motor) dă naştere:
- nervului temporal profund posterior – pentru muşchiul temporal
- nervului maseterin – pentru muşchiul maseter
Originea fibrelorprofund
- n. temporal parasimpatice care –i destinat
mijlociu (motor) se anexează este:temporal
muşchiului
- n. temporo-pterigo-bucal (nerv mixt)
Nc. Salivator superior (din punte, aparţine nervului facial VII bis Wrisberg), care se distribuie
galndelor- nerv temporal profund anterior (motor) – destinat muşchiului temporal
sublinguală şi submandibulară
- nerv pterigoidian lateral (motor) – destinat muşchiului pterigoidian
Nc.
lateral Salivator inferior (din bulb, aparţine nervului glosofaringian IX), care e distribuie glandei
- n.parotide
bucal (senzitiv) – inervează senzitiv: -tegumentul obrazului şi
- mucoasa obrazului
(+ff. parasimpatice ataşate, destinate glandelor
mucoasei obrazului)
- Mediale: - n. pterigoidian medial (motor)
- se distribuie:- muşchiului pterigoidian medial
- muşchiului tensor al vălului palatin
TRAIECT. RAPORTURI.
- muşchiullui tensor al timpanului
- Posterioare.- n. auriculotemporal (senzitiv)
- se distribuie:-- pielii
părăseşte
regiuniicraniul
temporaleprin gaura ovală
- pielii conductului
- ajunge în fosa infratemporală, auditiv extern
unde se află între cei doi muşchi pterigoidieni
- pielii pavilionului urechii
(+ff. parasimpatice, ce se distribuie glandelor parotide) un scurt traiect în ramuri
(medial şi lateral) şi se împarte după
Ramuri terminale
- Nerv lingual (ramură senzitivă)
Traiect:- coboară între cei doi muşchi pterigoidieni, anterior de n. alveolar inferior
- ajunge pe partea postero-laterală a limbii, apoi în fosa sublinguală
- primeşte anastomoză n. coarda timpanului, prin care i se ataşează fibre parasimpatice pe următorul traiect
nucleu salivator inferior (al n. glosofaringian IX din bulb ) - n. coarda timpanului (prin nervul lingual) -
ganglionii vegetativi sublingual şi submandibular - glandele sublinguală şi submandibulară
- ramuri:- senzitive pentru mucoasa: - vălului palatin si a amigdalelor
- gingiei şi planşeului cavităţii bucale
- feţei inferioare a limbii
- celor 2/3 anterioare ale feţei dorsale a limbii
- Nerv alveolar inferior (ramură mixtă)
Traiect:- coboară între cei doi muşchi pterigoidieni, posterior de nervul lingual ,- pătrunde în canalul alveolar
inferior (al mandibulei) si- se exteriorizează prin gaura mentonieră
- ramuri:- senzitive: - dentare inferioare
- gingivale inferioare
- pentru tegumentul: - mentonier (bărbie)
- buză inferioară
- motorii:- pentru:- muşchiul milohiodian
- pântecele anterior al muşchiului digastric
PARASIMPATICUL CRANIAN ATAŞAT NERVULUI MANDIBULAR

Fibrele cu origine în nucleul salivator superior al facialului (din punte), pe calea:
- n. coarda timpanului - n. lingual - ganglioni submandibular şi sublingual- glande
submandibulară şi sublinguală
Fibrele cu origine în nucleu salivator inferior al glosofaringianului (din bulb) fac sinapsă
în ganglionul otic
Ganglionul otic Arnold – în fosa infratemporală

aferenţe: - n. timpanic Jacobson prin micul nerv pietros = ff. parasimpatice ale nervului
glosofaringian IX (de la nucleu salivator inferior)
- plexul simpatic din jurul arterei meningee medii – ff. simpatice
- nervul mandibular –ff. senzitive
- eferenţe:- ramuri care se alătură nervului auriculotemporal ce se distribuie:
- glandei parotide (ff. parasimpatice)
- mucoasei casei timpanului (ff. senzitive)
- ramuri motorii pentru: - m. pterigoidian medial
- m. tensor al timpanului (sau m. ciocanului)
-m. tensor al vălului palatin (originea fibrelor este de fapt în fibrele motorii ale nervului
glosofaringian)
CONEXIUNILE NUCLEILOR TRIGEMENULUI
NUCLEUL SENZITIV

- aferenţe: - ganglionul senzitiv trigeminal Gasser
- eferenţe: - talamus (al III-lea neuron de pe calea sensibilităţii epicritică, protopatică, termică,
dureroasă, proprioceptivă de la nivelul capului)
- cerebel (pentru sensibilitatea legată de tonusul muscular)
- colaterale pentru reflexe (spre nucleii motori sau vegetativi):
- pentru masticaţie (aferenţă=limba) spre:
- nc. motori:- V din punte (nc. Masticator) -pentru m.masticatori
- VII din punte pentru m. orbicular al buzelor
- XII din bulb pentru m. limbii
- pentru deglutiţie (aferenţă=limba) spre:
- nc. motori: - XII din bulb pentru m. limbii
- IX din bulb pentru m. faringelui
-X din bulb pentru m. faringelui şi porţiunea superioară
Ramurile nervului a esofagului ce prezintă muşchi striaţi
- nc. vegetativi:- X din bulb pentru
mandibularm. porţiunii inferioare a esofagului ce prezintă muşchi netezi
- pentru clipit (aferenţă=conjunctiva bulbară) spre:
- nc. motor VII din punte, pentru m. orbicularul ochiului
a) 1-artera alveolară posterosuperioară 11-muşchi hioglos
- pentru salivaţie (aferenţă=limba) spre nucleii vegetativi:
2-nerv bucal 12-nerv milohioidian
- salivator superior3-muşchi
VII din punte (fibrele
pterigoidian medial se distribuie glandelor 13-muşchi
sublinguală şi submandibulară)
milohioidian
- salivator inferior4-muşchi
IX din pterigoidian
bulb (fibrele
lateralse distribuie glandei parotide)
14-nerv hipoglos
5-artera carotidă externă 15-ramura superioară a ansei cervicale
6-artera alveolară inferioară 16-nerv milohioidian
7-artera meningee mijlocie 17-nerv coarda timpanului
8-artera maxilară 18-artera maxilară
b)9-lama laterală a procesului 19-artera meningee mijlocie
pterigoidian 20-nerv auriculotemporal
10-nerv lingual 21-nerv mandibular
NUCLEUL MOTOR

eferenţe: - muşchii masticatori
- aferenţe- fasciculul corticonuclear
- fibre extrapiramidale
- conexiuni cu sistemul limbic (pentru reflexe de masticaţie, deglutiţie)
- colaterale pentru reflexe (primite de la nucleii senzitivi ai căii aferente)
- pentru masticaţie de la nucleii senzitivi:
- V pentru sensibilitatea tactilă a limbii
- nc. solitar (VII, IX, X) pentru sensibilitatea gustativă
- pentru deglutiţie =aceleaşi aferenţe ca pentru reflexul de masticaţie
Aplicaţii clinice: EXAMENUL NEUROLOGIC
- SENSIBILITATEA se testează în toate teritoriile, putând avea ca descoperire
patologică hipoestezia sau chiar anestezia în tot teritoriul sau pe traiectul unei
ramuri (prin lezarea nervului). În cazul unei leziuni a cortexului senzorial dispare
sensibilitatea feţei pentru durere şi temperatură în hemifaţa contralaterală,
păstrându-se însă sensibilităţile tactilă şi presională. Dacă este afectat ganglionul
Gasser sau nervul, se pierde sensibilitatea homolaterală. Aceasta pentru că
deutoneuronul căii ascendente se încrucişează.

- MOTRICITATEA este modificată în cazul leziunilor de neuron motor periferic,
determinând dificultăţi în masticaţie şi vorbire. Poate fi afectată şi în leziunea de
neuron motor central, având în vedere că nucleul motor al trigemenului primeşte
aferenţe bilaterale de la cortex.
- REFLEXELE: - reflexul cornean (atingerea uşoară a corneei cu vată trebuie
să producă închiderea ochiului)
- reflexul conjunctival (se preocedează la fel, atingând o zonă a
conjunctivei)
- reflexul maseterin
NEVRALGIILE DE TRIGEMEN (dureri paroxistice pe traiectul unui nerv)
Poate fi idiopatică (nu i se poate descoperi cauza), fiind totuşi
incriminată o inflamaţie arahnoidiană; poate fi secundară, tumorală,
inflamatorie (cel mai frecvent de la o colecţie sinusală sau de la o afecţiune
dentară) sau traumatică – i se asociază hipo/anestezie cutanată, reflex
coronar diminuat.
Pot să apară nevralgii localizate dentare sau nevralgii ale ganglionilor
vegetativi care se ataşează nervilor cranieni, care vor limita durerea la
teritoriul eferenţelor trigeminale ale ganglionului respectiv.
Perechea VII – NERVUL FACIAL

- nerv mixt cu componentă vegetativă:
- două rădăcini:- motorie=nervul VII
- senzitivo-senzorială=nervul VII bis Wrisberg
- componentă vegetativă parasimpatică (care se ataşează ambelor ramuri)
- nervii VII şi VII bis: - izolaţi: de la origine până stânca temporalului
- ataşaţi: de la stânca temporalului până la periferie
- au ramuri comune
- funcţii diferite
FUNCŢII:
Nerv facial VII:
- motor: - muşchii mimicii
muşchiul scăriţei
- muşchiul stilohioidian şi pântecele posterior al muşchiului digastric
- muşchiul ridicător al vălului palatin şi muşchiul uvulei prin intermediul:
ganglion otic - nerv sfenoidal intern - nerv vidian - ganglion pterigopalatin
- muşchi palatofaringian şi palatoglos (stafilofaringian şi stafiloglos)
- parasimpatic:- glandele lacrimale (prin intermediul nervului oftalmic)
- glandele nazale şi glandele palatine (prin intermediul nervului
maxilar)
Nervul intermediar Wrisberg (VII bis)
- senzitiv-senzorial: sensibilitatea gustativă a 2/3 anterioare ale limbii

sensibilitate tactilă din: - jurul găurii oarbe de la nivelul limbii
- zonă a faringelui
- o zonă a mucoasei cavităţii nazale
- o zonă a mucoasei palatine

parasimpatic: glandele salivare - sublinguală
- submandibulară
O RIGINE APARENTĂ

- în şanţul bulbo-pontin
- în foseta supraolivară (superior de oliva bulbară)
- nervul VII este situat medial (rădăcina motorie)
- nervul VII bis este situat lateral (rădăcina senzitivă)

ORIGINE REALĂ
fibre motorii = nucleul motor al facialului din punte
- intranevraxial – descriu o buclă în jurul nucleului motor al abducensului (dinspre
medial spre lateral, înconjurându-l posterior)
ORIGINE REALĂ

fibre senzitive = în ganglionul senzitiv ataşat nervului cranian VII (= ganglion
geniculat) situat în stânca temporalului.
Axonii acestora fac sinapsă în nucleul senzitiv al facialului din bulb (nucleul
gustativ al lui Nageotte, o componentă a nucleului solitar) unde se află
deutoneuronul căii gustative.

fibre vegetative:
- nucleul lacrimal (Yagitta) (sau lacrimo-muco-nazal), luând calea:
nervul pietros mare - nerv vidian - ganglion pterigopalatin (al nervului
maxilar)
- glanda lacrimală (prin nerv zigomatic - nerv lacrimal al nervului oftalmic)
- glandele mucoasei nazale (nervi nazali posteriori şi superiori)
- glande palatine (nervi palatini)

nucleul salivator superior luând calea:
nervul coarda timpanului - nerv lingual – ganglioni sublingual/submandibular -
glandele sublinguală/submandibulară
TRAIECT. RAPORTURI

În fosa cerebrală posterioară (loja cerebeloasă)
Intră în meatul acustic intern (pe faţa posterioară a stâncii temporalului)
- alături de nervul vestibulocohlear VIII
- se află în foseta antero-superioară a acestuia

antero-superior postero-superior

VII VIII

VII bis

VIII VIII

antero-inferior postero-inferior
Parcurge canalul facialului (în interiorul stâncii temporalului)

porţiunea I- perpendiculară pe axul stâncii (între vestibulul osos şi cohlee)
- apoi face un cot de 90° spre lateral = hiatusul facialului (conţine ganglionul geniculat)
- porţiunea a II-a (timpanică) = longitudinală, paralelă cu axul stâncii
- pe peretele medial al casei timpanului (al urechii medii)
- apoi face un cot de 90° spre inferior = sub aditus ad autum (cea mai mare celulă
mastoidiană)
- porţiunea a IIIa = verticală
- între –posterior -mastoidă
- anterior – meat acustic extern

d)Iese din craniu prin gaura stilomastoidiană
e)Pătrunde în glanda parotidă prin faţa medială
a acesteia.

Intraparotidian prezintă următoarele raporturi:
- nervul facial - cel mai lateral (superficial)
- vena jugulară externă
- artera carotidă externă - cel mai medial
(profund)
- superior se află nervul auriculotemporal.
Traiectul canalului facialului la nivelul stâncii
temporalului
Faţa anterioară a stâncii temporalului
Faţa posterioară a stâncii temporalului
Cohleea
Urechea medie (casa timpanului)
Aditus ad antum
Mastoida
Gaura stilomastoidiană
Procesul stiloidian
Vestibulul osos
Meatul acustic intern
Porţiunea întâia a canalului facialului
(perpendiculară pe axul stâncii)
Porţiunea a doua a canalului facialului (paralelă
cu axul stâncii)
Porţiunea a treia a canalului
facialului(verticală)
Raporturile la baza craniului şi raporturile
intraparotidiene ale nervului facial
Faringele
Procesul stiloidian
Gaura stilomastoidiană (prin care emerge nervul
facial)
Coloana vertebrală şi muşchii prevertebrali
Buchetul lui Riolan= muşchii stilieni (stiloidian,
stilofaringian, stiloglos)
Glanda parotidă
Muşchiul pterigoidian medial
Mandibula
Spaţiul prestilian
Ramurile terminale ale nervului facial
Muşchiul maseter
Venă jugulară externă
Artera carotidă externă
Mastoida
Muşchiul sternocleidomastoidian
Muşchiul digastric (pântece posterior)
Spaţiul retrostilian
Gaura jugulară (cu emergenţa nervilor : IX, X, XI)
Distribuţia nervului facial
1.Aria gustativă (lob parietal, girus postcentral)
2.Talamus 3.Nucleul solitar (componenta gustativă –
nucleul gustativ Nageotte) 4.Nucleul salivator
superior 5.Nucleul lacrimo-muco-nazal 6.Nucleul
motor al facialului (destinat inervaţiei muşchilor
mimicii) 7.Fibrele preganglionare(ce formează nervul
vidian şi sinaptează în ganglionul pterigo-palatin)
8.Fibrele postganglionare para-simpatice destinate
glandei lacrimale 9.Fibrele postgan-glionare
parasimpatice destinate glandelor din mucoasa
nazală şi palatină 10.Muşchiul occipito - frontal
11.Glanda lacrimală 12.Muşchiul orbicular al ochiului
13.Muşchii din jurul orificiilor foselor nazale
14.Muşchiul buccinator 15.Muşchiul orbicular al
gurii 16.Ganglionul senzitiv ataşat nervului VII
(ganglionul geniculat) 17.Fibre senzoriale gustative
ce se distribuie la 2/3 ante-rioare ale limbii (intră în
nervul coarda timpanului) 18.Limba 19.Fibre
preganglionare parasimpatice destinate glandelor
salivare (intră în nervul coarda timpanului) 20.Axonii
neuronilor din ganglionul senzitiv 21.Ganglionul
sublingual 22.Glanda sublinguală 23.Ganglionul
submandibular 24.Glanda submandibulară
DISTRIBUŢIE
) Nervul muşchiului scăriţei
Ramuri colaterale
- se intrapietroase
• Colaterale desprinde din porţiunea a III-a descendentă a facialului
inervează muşchiul scăriţei care, deşi este striat, se contractă involuntar
a) Nervul pietros mare
Traiect: - pleacă din ganglionul geniculat (genunchiul superior al facialului)
- iese pe faţa anterioară a stâncii temporalului prin hiatusul nervului pietros mare
şi se situează în şanţul omonim.
- părăseşte craniul prin gaura ruptă
- se anastomozează cu nervul pietros profund (simpatic) şi devine nervul vidian
- străbate canalul pterigoidian (dinspre posterior spre anterior)
- ajunge în fosa pterigopalatină
- face sinapsă în ganglionul pterigopalatin

Conţine:- fibre parasimpatice din nucleul
lacrimo-muco-nazal:
- pentru glanda lacrimală (prin nervul zigomatic
- nervul lacrimal)
- pentru mucoasa nazală (prin nervii nazali)
- pentru mucoasa palatină (prin nervii palatini)
Colateralele intrapietroase ale nervului facial
1.Nervul facial 2.Ganglionul geniculat
(genunchiul superior al facialului) 3.Nervul
pietros mare 4.Nervul muşchiului scăriţei
5.Gaura stilomastoidiană 6.Ramul senzitiv al
conductului auditiv extern 7.Nervul coarda
timpanului 8.Ganglionul otic (al nervului
mandibular Vc) 9.Nervul lingual (ramură a
nervului mandibular) 10.Gaura ruptă
11.Procese pterigoidiene 12.Canalul
pterigoidian (conţinând nervul vidian)
13.Ganglionul pterigopalatin (al nervului
maxilar Vb) 14.Os palatin (şi fosă
pterigopalatină) 15.Maxilă 16.Nervul
zigomatic 17.Nervul lacrimal (din nervul
oftalmic Vc) 18.Glanda lacrimală 19.Gaura
sfenopalatină 20.Nervi nazali 21.Canalul
palatin mare 22.Nervi palatini 23.Fibre din
nervul coarda timpanului ce preiau
sensibilitatea gustativă de la 2/3 anterioare
ale limbii 24. Limba 25.Fibre parasimpatice
destinate glandei sublinguale 26. Glanda
sublinguală 27. Fibre parasimpatice destinate
glandei submandibulare 28. Glanda
submandibulară
Nervul coarda timpanului

Traiect: - se desprinde din porţiunea descendentă a facialului
- străbate casa timpanului dinspre posterior spre anterior (lipit de peretele
lateral)
- iese din craniu prin fisura pietro-timpanică Glasser
- ajunge în fosa infratemporală
- se anastomozează cu nervul lingual

Conţine: - fibre parasimpatice din nucleul salivator din punte ce se distribuie
glandelor
sublinguală şi submandibulară
- fibre senzoriale gustative provenite de la mucoasa a 2/3 anterioare ale limbii

fibre senzitive ce provin din jurul găurii oarbe de la nivelul limbii
- fibre somatomotorii destinate muşchilor ridicător al vălului
palatin şi al uvulei
pe traiectul: nervul coarda timpanului - ganglion otic - nerv
sfenoidal intern - nerv vidian - ganglion pterigopalatin - nerv
maxilar)
Ramul senzitiv pentru conductul auditiv extern ( fibrele
senzitive ale zonei Ramsay-Hunt)

Traiectul nervului coarda timpanului la nivelul
casei timpanului
Perete posterior
Aditus ad antum
Nervul facial
Braţul lung al nicovalei
Braţul scurt al nicovalei
Nicovala
Ciocanul
Plica maleolară anterioară
Plica maleolară posterioară
Manubriul ciocanului
Peretele superior
Peretele anterior
Peretele inferior
Nervul coarda timpanului
Membrana timpanică
Colaterale extrapietroase
a) Nervul auricular posterior
- ramura posterioară - muşchiul occipital
- ramura anterioară - muşchii auriculari
- muşchiul temporo-parietal
b) Ramura pentru muşchii - stilohioidian
- digastric (pântece posterior)
- trimite o ramură anastomotică prin ansa lui Haller nervului glosofaringian -
pentru muşchiul faringopalatin

c)Ramura linguală
- fibre senzitive: pentru o porţiune posterioară a mucoasei limbii
- fibre somatomotorii : - muşchiul palatoglos
- muşchiul stiloglos

Ramuri terminale – pentru muschii mimicii
Ramura temporo-facială se bifurcă în:
- ramura temporo-frontală
- ramura zigomatică (ramuri palpebrale)

Ramura transverso-facială se bifurcă în:
- ramura bucală
- ramul marginal al mandibulei
Ramura cervico-facială
Ramurile terminale ale nervului facial
a) (S-a ridicat muşchiul platisma; porţiunea superficială a glandei submandibulare s-a excizat)
1. Prelungirea anterioară a glandei parotide 2. Ductul parotidian Stenon 3. Muşchiul maseter
4. Ramurile nervului facial 5. Artera facială 6. Vena facială 7. Nervul hipoglos 8. Muşchiul sternocleidomastoidian 9.
Unghiul mandibulei 10. Ramura cervicală a nervului facial 11. Nervul auricular mare 12. Glanda parotidă 13. Ramurile
nervului facial 14. Artera temporală superficială
(Glanda parotidă şi pavilionul urechii au fost excizate)
1. Porţiunea profundă a muşchiului maseter 2. Ramura zigomatică a nervului facial 3. Ramură a nervului infraorbital 4.
Porţiunea superficială a muşchiului maseter 5. Ramura bucală 6. Ramura marginală a mandibulei din nervul facial 7.
Ramura cervicală a nervului 8. Pântecele anterior al muşchiului digastric 9. Artera tiroidiană superioară 10. Vena
jugulară internă 11. Nervul accesor 12. Pântecele posterior al muşchiului digastric 13. Artera carotidă externă 14.
Nervul facial 15. Mastoida 16. Meatul acustic extern 17. Ramura temporală a nervului facial
CONEXIUNILE NUCLEILOR NERVULUI FACIAL

Nucleul motor:
eferenţele: - se distribuie muşchilor cutanaţi (ai mimicii)
aferenţele:- fasciculul corticonuclear (pentru mişcările voluntare)
- fibre extrapiramidale (pentru mimica involuntară legată de stările afectiv-emoţionale)
- colaterale pentru reflexe (de la nucleii senzitivi):
- pentru reflexul cornean: nucleii senzitivi ai nervului trigemen din bulb, punte şi mezencefal
- pentru reflexul de clipit: de la coliculii cvadrigemeni superiori
- pentru reflexul stapedian (închiderea pleoapelor la sunete prea puternice) de la coliculii
cvadrigemeni inferiori
- pentru reflexul masticator: de la nucleii trigemenului şi de la nucleul solitar ai nervilor VII, IX şi X
Nucleul salivator superior:
eferenţe: - se distribuie glandelor sublinguală şi submandibulară
aferenţe: - colaterale pentru reflexul salivar:
- de la nucleii senzitivi ai nervului trigemen V din bulb, punte şi mezencefal şi de al nucleul solitar VII, IX
şi X din bulb (pentru reflexul necondiţionat)
- de la centrii hipotalamici, scoarţă cerebrală şi sistem limbic (pentru reflexul condiţionat sau în
conexiune cu alte procese, cum ar fi termoreglarea)
Nucleul solitar (=nucleul senzitiv VII, IX, X):
aferenţe: axonii ganglionilor senzitivi ataşaţi nervilor VII, IX, X
eferenţe:
colaterale pentru reflexe (spre nucleii motori sau vegetativi):
- masticaţie: nuclei motori - masticator V din punte
- facial VII din punte
- hipoglos XII din bulb
- deglutiţie: nuclei motori - hipoglos XII din bulb
- nucleu ambiguu (IX glosofaringian, X vag) din bulb
- nucleu vegetativ al X vag din bulb (pt. musc neteda esofagiana)
- salivaţie: nuclei vegetativi - salivator superior VII din punte
- salivator inferior IX din bulb
- secreţia gastrică (în faza cefalică) - centrul gastrosecretor din bulb (nucleul vegetativ al nervului vag X)
calea gustativă (talamus - aria gustativă)
calea sensibilităţii generale (talamus - aria somestezică principală, girus postcentral, lob parietal).
Aplicaţii practice:EXAMENUL NEUROLOGIC
Aspectul pacientului cu paralizie periferică de nerv facial:
-asimetrie facială
- lagoftalmie – la un ochi pleoape permanent depărtate (afectarea orbicularului ochiului)
-epifora – scurgerea lacrimilor pe obraz (afectarea muşchiului lacrimal care orientează
lacrimile către canalul nazolacrimal)
- comisura bucală coborâtă şi gura deviată de partea sănătoasă
Examinarea dinamică:
imposibilitatea închiderii ochiului (bolnavul nu clipeşte de partea bolnavă)
pacientul nu poate ridica sprâncenele, nu încreţeşte fruntea
dacă pacientului i se cere să arate dinţii, devierea gurii se accentuează
pacientul nu poate practica acţiunile ce implică strângerea buzelor: nu fluieră, nu pronunţă
consoanele labiale, în timpul masticaţiei alimentele îi cad din gură
pacientul îşi pierde şi gustul la nivelul a 2/3 anterioare ale limbii (pentru gusturile sărat, dulce,
acru).
LEZIUNILE NEUROLOGICE
Lezarea nervului facial în paraliziile centrale generează două tulburări ale mimicii:
abolirea mişcărilor voluntare prin leziuni ale ariei motorii corticale sau ale fasciculului
corticonuclear (îşi păstrează mimica automată, emoţională)
persistenţa mimicii voluntare şi abolirea celei involuntare reflexe prin lezarea sistemului
extrapiramidal (boala Parkinson)
În acest caz, nu este afectată regiunea superioară a feţei, ci numai cea inferioară.
Simptomatologia în paraliziile periferice de nerv facial depinde de nivelul leziunii:
-dacă leziunea se produce sub gaura stilomastoidiană (sub desprinderea nervului
Perecheasimplă
coarda timpanului) – afectare VIII –aNERVUL
muşchilorVESTIBULO
pieloşi faciali -(cu
COHLEAR
simptomatologia
Este
motorie descrisă mai sus) un nerv senzorial cu o diviziune
dacă leziunea are sediulvestibulară (pentru echilibru)
distal de ganglionul şi una
geniculat dar cohleară
intrapietros se adaugă:
(pentru
- tulburări de secreţie salivară auz) şi vor fi descrise în cadrul
capitolului"Analizatorii".
- tulburări ale sensibilităţii gustative
- hiperacuzie (paralizia muşchiului scăriţei)
- dacă leziunea are sediul cranial de ganglionul geniculat:
- pierderea totală a sensibilităţii gustative
- apariţia lacrimilor de crocodil (lacrimaţie la stimuli salivari) la un singur ochi
- tulburări în secreţia glandelor mucoasei nazale şi a celei palatine.
Perechea IX – NERVUL GLOSOFARINGIAN

-nerv mixt cu componentă vegetativă
Conţine (teritoriu de inervaţie):
fibre somatomotorii :- muşchii faringelui(toti cu exceptia constrictorului inferior):
-constrictori: - superior
- 1/2 superioară a mijlociului
-muschii extrinseci ai limbii:
-stilo- faringian
- glos

participă şi la inervaţia muşchilor velopalatini: - tensor şi
ridicător ai vălului palatin
- palato-faringian
fibre vegetative parasimpatice: - destinate glandei parotide
fibre senzitive – senzoriale pentru:
sensibilitatea generală: - 1/3 posterioară a limbii
- văl palatin
- mucoasă faringiană
- urechea medie
- sensibilitatea gustativă: - 1/3 posterioară a limbii
ORIGINEA APARENTĂ

- în şanţul retroolivar de la nivelul bulbului
- între- VIII vestibulocohlear
-X vag

ORIGINEA REALĂ

• pentru fibrele somatomotorii: porţiunea superioară a nucleului ambiguu =
nucleul în care îşi au originea nervii IX glosofaringian, X vag, XI ambiguu.
pentru fibrele parasimpatice: în nucleul salivator inferior din bulb(fibrele preganglionare
de la acest nivel vor face sinapsa in ganglionul otic atasat nervului mandibular)
• pentru fibrele senzitive = ganglionii senzitivi (superior si inferior) ataşaţi nervului IX
- îşi trimit axonii în nucleul solitar din bulb (nucleu de terminaţie pentru nervii VII, IX şi X
-fibrele gustative fac sinapsă în nucleul gustativ Nageotte situat la polul superior al
nucleului solitar:

VII bis –fibre de la 2/3 anterioare ale limbii
IX – fibre de la 1/3 posterioare ale limbii
X – fibre de la zona valeculară şi faringiană

- ganglionul superior (Ehrenritter) – pentru sensibilitatea generală:
palat
amigdale
faringe
tuba auditivă
1/3posterioară a limbii
urechea medie

- ganglionul inferior (Andersch) - pentru sensibilitatea gustativă:
- 1/3 posterioară a limbii
TRAIECT. RAPORTURI

- părăseşte craniul prin gaura jugulară; împărţită în:

compartiment posterolateral - vena jugulară internă
- compartiment antero-medial, conţinând dinspre anterior spre
posterior:
- nervul glosofaringian IX
- nervul vag X
- nervul accesor XI

coboară vertical prin spaţiul retrostilian
Spaţiul mandibulo-vertebro-faringian:
Între - faringe
- coloana vertebrală cervicală
- ramura mandibulei
1. Spaţiul glandular (lateral)
- conţine: - glanda parotidă
- elementele intraparotidiene:- artera
carotidă externă
- nervul facial
- nervul auriculotemporal
-vena retromandibulară(originea venei jugulare
externe)2. Spaţiul subglandular (spaţiul latero-
- noduri limfaticefaringian)
- divizat de diafragma stiliană într-un spaţiu
anterior şi unul posterior.
Diafragma stiliană e formată din:
- buchetul stilian Riolan- muşchi: stilofaringian, stilohioidian, stiloglos
ligamente: stilohioidian, stilomandibular
- aponevroza faringiană:
în plan frontal
între - procesul stiloid
peretele lateral al faringelui
Spaţiul prestilian (anterior)
- între- ramura mandibulei
- faringe
- conţine: - muşchii pterigoidieni - medial,
lateral
- nervul mandibular (cu ramuri) Spaţiul retrotilian (posterior)
- între- diafragma stiliană (anterior)- artera maxilară
- faringe (medial)
- parotidă (lateral)
- spaţiul prevertebral (posterior)
- conţine - mănunchiul vasculo-nervos al
gâtului:
- artera carotidă internă (anteromedial)
- vena jugulară internă (anterolateral)
- nervul vag (în unghiul diedru deschis
posterior între artera carotidă internă şi vena
jugulară internă)
- nervul glosofaringian IX
- nervul accesor XI
- nervul hipoglos XII
- simpaticul cervical
Spaţiul vertebro- mandibulo- faringian
Spaţiul prestilian
Spaţiul retrostilian
Ramura mandibulei
Muşchiul pterigoidian medial
Muşchiul sternocleiodomastoidian
Glanda parotidă
Muşchiul stilohioidian
Muşchiul stiloglos
Muşchiul stilofaringian
Proces stiloidian
Aponevroza faringelui
Faringele
Spaţiul prevertebral
Orificiul carotic extern
Artera carotidă internă
Gaura jugulară
Nervul glosofaringian IX
Nervul vag X
Nervul accesor XI
Nervul hipoglos XII
Ganglionul simpatic latero-cervical superior
Pântecele posterior al muşchiului digastric
Mastoida
Muşchiul sternocleidomastoidian
Spaţiul retrostilian drept
Nervul mandibular
Artera carotidă internă (secţionată)
Tendonul intermediar al muşchiului digastric
Glanda submandibulară şi ductul acesteia
Nervul laringeu superior
Cornul mare al hioidului
Ramura faringiană a nervului vag
Nervul accesor
Nervul hipoglos
10.Gaura jugulară
Nervul vag
Nervul glosofaringian (pe muşchiul
stilofaringian)
Spaţiul latero-faringian (secţiune
retrofaringiană)
Cortul cerebelului (secţionat)
Nervul vag drept
Nervul glosofaringian
Artera carotidă internă (secţionată)
Nervul laringeu superior
Cornul mare al hioidului
Ramura faringiană a nervului vag
Muşchiul constrictor inferior al faringelui
Esofag
Lanţul simpatic latero-vertebral cervical
Nervul vag stâng
Vena jugulară internă
Nervul accesor
Muşchiul constrictor mijlociu al faringelui
Ganglion simpatic cervical superior
Muşchiul constrictor superior al faringelui
Nervul hipoglos
La nivelul spaţiului retrostilian nervul glosofaringian :
-se află:- anterior de nervul vag X şi accesor XI
- medial de vena jugulară internă
- pătrunde între muşchii - stilofaringian - stiloglos

În regiunea paraamigdaliană:
- între: - muşchiul stiloglos (lateral)
- muşchiul constrictor superior al faringelui (medial)
Nervul glosofaringian în regiunea
paraamigdaliană
Muşchiul ridicător al vălului palatin drept
Muşchiul tensor al vălului palatin
Fascia pterigoidiană
Muşchii intrinseci ai limbii
Muşchiul buccinator (porţiunea posterioară)
Muşchiul constrictor mijlociu al faringelui
Muşchiul stilofaringian
Nervul glosofaringian
Rafeul pterigomandibular
Muşchiul constrictor superior al faringelui
• La baza limbii.
3) Ramuri faringiene
pentru plexul faringian, care conţine fibre:
DISTRIBUŢIE
-somatomotorii: -pentru muşchii - constrictori ai faringelui:- superior
-mijlociu (1/2 superioară)
•Ramuri colaterale
- palatofaringian şi palatoglos
1)Ramuri durale – pentru pia mater şi arahnoidă
-senzitive: -mucoasa faringiană
2)Nervul timpanic Jacobson
-vasomotorii: -pentru vasele faringiene
- conţine: - fibre parasimpatice pentru glanda parotidă
-venite prin nervul pietros mic
- fibre senzitive de la- ureche medie
- tuba auditivă
la constituirea plexului faringian mai contribuie:
-fibre simpatice din ganglionul cervical superior
-fibre ale nervului vag
ajunge în cavitatea timpanică
-uneori şi(printr-un canaliculale
ramuri linguale cefacialului
pleacă din fossula petrosa – între orificiul
extern carotid şi gaura jugulară – unde se află ganglionul Andersch)
- se ramifică la nivelul promontoriului (vezi capitolul “Analizatori”)
Ramuri:
a) Ramuri timpanice - fereastra rotundă şi ovală
- celulele mastoidiene
b) Ramura tubară – mucoasa tubei auditive
c) Nervul pietros mic - iese din stâncă prin hiatusul accesor
- iese din craniu ajungând la ganglionul otic
- conţine – fibre parasimpatice preganglionare pentru glanda parotidă
d) Ramuri carotidiene (senzitive)
-plex carotidian (pentru sinusul carotidian şi glomusul carotidian) împreună cu:
-fibre simpatice din ganglionii cervicali
-fibre sezitive ale nervului vag
4) Ramuri pentru muschii extrinseci ai limbii ( si pentru unii muschi
suprahioidieni
a) Ramura stilofaringiană
-pentru muşchii- stilofaringian
(- stilohioidian
- pântecele anterior al digastricului)
b) Ramura pentru stiloglos şi stafiloglos
(palatoglos)
-se adaugă fibrelor nervului lingual din nervul
facial (destinate aceloraşi muşchi)

5) Ramuri amigdaliene – senzitive

Ramuri terminale
-plex lingual:
-fibre senzitivo-senzoriale destinate inervaţiei -gustative şi senzitive generale a 1/3
posterioare a limbii
CONEXIUNILE NUCLEILOR NERVULUI GLOSOFARINGIAN

APLICAŢII CLINICE
NucleulDacă
salivator
sunt inferior:
atinse orofaringele şi uvula, se declaşează un reflex de
-aceleaşi aferenţe
tuse sau deca şi nucleulcare
deglutiţie, salivator
închidsuperior
laringele şi traheea de către
-eferenţe: -fibre pentru
epiglotă. glanda parotidă
Dacă pacientul pe calea:reflexul nu are loc. Mai
este anesteziat,
nervul glosofaringian - nerv timpanic Jacobson
mult chiar, pacientul inconştient vomită adesea. - nerv pietros mic - ganglion otic -
Este deci
nerv auriculotemporal
absolut necesar -caglanda parotidă
pacientul să nu consume nimic (mâncare sau
Nucleullichide)
solitar:cu
- a8-12
fost prezentat
ore înaintelade nervul facialaltfel, pacientul va
operaţie;
Nucleulvomita
ambiguu:
în mod inconştient (fără control), iar conţinutul acid din
-eferenţe: -au fost prezentate
stomac va pătrunde înlatrahee
“Originea
(acumreală”
larg deschisă), în bronhii şi
-aferenţe:-fasciculul
plămâni, ducând,corticobulbar
în cel mai bun caz, la pneumonie prin
-fibre extrapiramidale
aspiraţie, dacă nu la sufocaţie (rezultat fatal).
-colaterale pentru reflexe (de la nucleii senzitivi):
-deglutiţie – de la nucleii senzitivi ai lui V
- de la nucleul solitar (VII, IX, X)
-cefalogire (întoarcerea capului spre sursa stimulului): idem III, IV, VI.
Perechea X – NERVUL VAG

nerv mixt cu componentă vegetativă;
conţine - o componentă preponderent somatică, motorie si senzitiva, (reprezentată de
cei doi nervi laringei: superior şi inferior);
- o componentă parasimpatică (după desprinderea celor 2 nervi laringei);

- inervează: - somatomotor- partial musculatura faringelui( muschiul
constrictor inferior)
laringelui, vălului palatin
- visceromotor parasimpatic viscerele: - gâtului
- toracelui (cordului, traheei, bronhiilor,
plamanilor,esofauglui)
abdomenului(stomac,
intestin subtire,
intestin gros)

- senzitiv - somatic: mucoasa faringelui, laringelui, pavilionului urechii,
meatului acustic extern
- gustativ: zona valeculară, epiglotică
- vegetativ: viscerele toraco-abdominale
Conţine fibre:
MOTORII:- pentru muşchii constrictor mijlociu şi inferior ai faringelui şi muşchii
vălului palatin (prin ramuri faringiene).
- pentru muşchii cricotiroidian (intrinsec al laringelui) (prin nervul laringeu superior).
- pentru ceilalţi muşchi intrinseci al laringelui (prin nervul laringeu recurentşi inferior)
care anatomic aparţine nervului X, deoarece fibrele acestuia constituie ramuri ale
nervului X, dar funcţional aparţine nervului accesor XI, constituind rădăcina bulbară a
acestuia – vezi nervul accesor XI.
VISCERO-SECRETORII:
- pentru mucoasa faringelui, esofagului cervical, laringelui şi traheei cervicale.
SENZITIVE
- SOMATICE:
- de la nivelul conductului auditiv extern şi pavilionului urechii.- GUSTATIVE:
- de la mugurii gustativi din zona valeculară, a epiglotei, a peretelui posterior al
orofaringelui.

După desprinderea nervului laringeu inferior:
FIBRE VISCEROMOTORII: - pentru muşchii
netezi si glandele toracelui şi abdomenului
FIBRE VISCEROSENZITIVE:- din teritoriul
toraco-abdominal al nervului
ORIGINE APARENTĂ:

Pe suprafaţa bulbului rahidian

în şanţul retroolivar
- fibrele care se desprind imediat sub nervul vag, anume rădăcina
bulbară a nervului accesor, apaţin în
final tot nervului vag, pentru că se vor reîntoarce în acesta,
distribuindu-se ca nerv laringeu recurent.

ORIGINE REALĂ:

FIBRELE MOTORII: - în nucleul ambiguu din bulb, în segmentul
mijlociu (însegmentul inferior îşi are originea
rădăcina bulbară a nervuluiaccesor).
FIBRELE PARASIMPATICE PREGANGLIONARE:
- în nucleul cardio-pneumo-enteric (nucleul vegetativ din bulb).
FIBRELE SENZITIVE – în doi ganglioni senzitivi ataşaţi nervului vag X.
ganglionul superior (jugular) pentru sensibilitatea generală: -
pavilionul urechii, conductul auditiv extern
- mucoasa laringelui şi faringelui
- fibrele fac sinapsă în nucleul solitar din bulb

ganglionul inferior (nodos) pentru sensibilitatea gustativă: - faţa posterioară a
rădăcinii limbii
- valecule
- epiglota
- perete posterior al buco-faringelui
- fibrele fac sinapsă în nucleul gustativ Nageotte din bulb (componentă a
nucleul solitar)

FIBRELE VISCEROSENZITIVE:
ganglionul inferior nodos: - pentru sensibilitatea provenită de la viscerele toraco-abdominale
- fibrele fac sinapsă în nucleul dorsal al vagului din bulb
TRAIECT:
Iese din craniu prin gaura jugulară (vezi raporturile de la nivelul găurii jugulare prezentate
la nervul glosofaringian).
În spaţiul retrostilian (vezi prezentarea de la nervul glosofaringian) coboară vertical.

In unghiul diedru deschis posterior între:
- medial:-artera carotidă internă (şi inferior artera carotidă comună)
- lateral:- vena jugulară internă
- este încrucişat medial de către nervul glosofaringian IX (care pătrunde între nervul
vag şi artera carotidă internă pe care o încrucişează)
- este încrucişat lateral de către nervul hipoglos XII (care se plasează între nervul vag
şi artera carotidă internă medial şi vena carotidă internă lateral pe care o
încrucişează).
- ganglionul simpatic cervical superior se localizează posterior de nervul vag
la acest nivel, ramura internă a nervului accesor pătrunde în nervul vag
Raporturile nervilor glosofaringian şi hipoglos
cu artera carotidă internă (se evidenţiază
regiunea infratemporală după îndepărtarea
mandibulei, a muşchilor masticatori, a
muşchiului buccinator şi a muşchiului digastric)
Lama laterală a procesului pterigoidian
Muşchiul tensor al vălului palatin
Marginea laterală a limbii
Muşchiul hipoglos
Nervul hipoglos
Muşchiul stilohioidian
Nervul glosofaringian (sprijinit pe muşchiul
stilofaringian)
Muşchiul stilofaringian
Procesul stiloidian
Muşchiul stiloglos
În regiunea carotidiană:
- face parte din mănunchiul vasculo-nervos al gâtului (având raporturile
acestuia)
- se află lateral de glanda tiroidă

La intrarea în torace:
Dreapta: - trece între artera (posterior) şi vena (anterior) subclavie
- la acest nivel emite nervul larigeu recurent drept (ce se încurbează pe sub
artera subclavie şi are un traiect recurent, dinspre inferior spre superior)

dinspre medial spre lateral, artera subclavie are raporturi cu:
- nervul vag şi nervul laringeu recurent drept
- ansa subclaviei a lui Vieussens (ansa stelo-stelată, între ganglionul cervical
inferior şi primul ganglion simpatic toracal)
- nervul frenic
Stânga: - intră în torace cu artera carotidă comună stângă
nu emite nerv laringeu recurent în dreptul arterei subclavii

In mediastin
Superior de pediculul pulmonar:
Dreapta:- între trahee (medial)
- arcul venei azygos (lateral) Raporturile nervoase ale arterei subclavii
Stânga: - pe flancul lateral al arterei carotideArtera
comune stângi comună
carotidă
- încrucişează anterior crosa aortei Nervul laringeu recurent
La nivelul pediculilor pulmonari: Nervul vag drept
- ambii nervi trec posterior de pediculii pulmonari
Plămânul drept
Inferior de pediculii pulmonar:i Ganglionul stelat (simpatic cervical inferior)
- se plasează în mediastinul posterior Ansa stelată (a lui Vienssens)
Dreapta: - pe marginea dreaptă şi faţa posterioră
Ansaanervului
esofagului
laringeu recurent
Stânga: - pe marginea stângă şi faţa anterioară a esofagului
Artera subclavie
- cei doi nervi vagi se anastomozează rezultând plexul
Muşchiul periesofagian
scalen anterior
La nivelul hiatusului esofagian Nervul frenic
- străbat diafragma alături de esofag fomând prin anastomoza
- trunchi vagal anterior (preesofagian) - preponderent din nervul vag stâng
- trunchi vagal posterior (retroesofagian) – preponderent din nervul vag drept
Raporturile nervilor laringei recurenţi
Artera carotidă comună stângă 2.Laringele
3.Nervul vag stâng 4.Glanda tiroida 5.Nervul
laringeu recurent stâng 6.Traheea 7.Artera
subclavie stângă 8.Ansa nervului laringeu
recurent stâng (pe sub crosa aortei) 9.Aorta
descendentă 10.Bronhia stângă 11.Trunchiul
arterei pulmonare 12.Nervul vag drept
13.Artera pulmonară dreaptă 14.Vena cavă
superioară 15.Aorta descendentă 16.Cosa
aortei17.Ansa nervului laringeu recurent drept
(pe sub artera subclavie) 18.Artera subclavie
dreaptă 19.Trunchiul brahiocefalic 20.Nervul
laringeu recurent drept 21.Artera carotidă
comună dreaptă
În abdomen:- trunchi vagal anterior - se distribuie direct unor organe
intraperitoneale
supramezocolice
- trunchi vagal posterior - pătrunde retroperitoneal
- se bifurcă
- ramurile pătrund în cei doi ganglioni celiaci
(vezi sistemul nervos vegetativ parasimpatic)
RAMURI INTRACRANIENE:
DISTRIBUŢIE:
RAMUL MENINGEAL - se distribuie durei mater din fosa posterioară
RAMUL AURICULAR - pentru conductul auditiv extern
- sigurul ram cutanat al nervului vag

RAMURI CERVICALE:

RAMURI FARINGIENE - intră în constituţia plexului faringian, format din:
- nerv vag
- nerv glosofaringian
- simpaticul cervical
- conţine fibre:- motorii pentru: - muşchii vălului palatin
- muşchii constrictori mijlociu şi inferior ai faringelui
- senzitive pentru:- mucoasa faringelui
RAMURI CAROTIDIENE - formează plexul carotidian, constituit din:
- nervul vag
- nervul glosofaringian
- simpaticul cervical
-contine fibrele viscerosenzitive care se distribuie sinusului carotidian (zonă reflexogenă)
NERVUL LARINGEU SUPERIOR
Traiect:- se desprinde în spaţiul retrostilian
- traversează regiunea carotidiană între faringe (medial) şi artera carotidă externă (lateral)
- la nivelul cornului mare al hioidului se bifurcă în ramură externă şi internă
Conţinut în fibre:
- fibre senzitive:- mucoasa - laringelui
- traheei (porţiunii superioare)
- laringofaringelui, zonei valeculare
- fibre gustative: - porţiunea cea mai posterioară a limbii
- faringe
- valecule
- epiglotă
- fibre motorii: - muşchiul cricotiroidian
- muşchiul constrictor inferior al laringelui
RAMURA INTERNĂ:
patrunde între membrana tirohioidiană şi muşchiul tirohioidian
pătrunde în laringe (ridică plica nervului laringeu superior)
se distribuie: - porţiunii celei mai posterioare a limbii (gustativ)
- mucoasei etajului supraglotic al laringelui şi mucoasei laringo-faringelui (ramuri
senzitive şi
parasimpatice)
trimite o anastomoză către nervul laringeu inferior –ansa lui Galen
RAMURA EXTERNĂ:
traiect paralel cu marginea posterioară a cartilajului tiroid
se distribuie: - muşchilor cricotiroidan (intrinsec al laringelui) şi constrictor inferior al
faringelui
- mucoasei etajului infraglotic al laringelui (ramuri senzitive şi parasimpatice)

4.NERVII CARDIACI:
- superiori şi mijlocii
- ajung în plexul cardiac
RAMURI TORACICE

NERVUL LARINGEU RECURENT (precizăm că nervul laringeu recurent stâng este o ramură toracică)
1. Nervul laringeu recurent drept:
- se desprinde la nivelul arterei subclavii (face o ansă în jurul feţei inferioare şi posterioare a acesteia apoi
are un traiect ascendent)
- urcă între trahee (anterior) şi esofag (posterior) (în realitate esofagul depăşeşte lateral stânga traheea,
iar nervul laringeu recurent drept se situează retrotraheal şi lateroesofagian)
- trece posterior de lobul drept tiroidian
-Nervul laringeu recurent stâng:
- se detaşează la nivelul crosei aortice (lateral de ligamentul arterial)
- trece pe sub crosa aortei (apoi posterior de aceasta)
- urcă între trahee (anterior) şi esofag (posterior) (în realitate preesofagian şi laterotraheal)
Ambii abordează laringele pe sub muşchiul constrictor al faringelui.
Distribuţie:- ramuri cardiace
- ramuri traheale (mucoasă)
- ramuri esofagiene (pentru musculatura striată si mucoasă)
- ramuri faringiene (pentru muşchiul constrictor inferior al faringelui)
- Nervul laringeu inferior
- pentru muşchii intrinseci ai laringelui (mai puţin muşchiul cricotiroidian)
- reprezintă de fapt fibrele rădăcinii bulbare a nervului accesor
- ramură anastomotică pentru ansa lui Galen
2. RAMURI CARDIACE INFERIOARE -pentru plexul cardiac
3. RAMURI TRAHEALE
4. RAMURI BRONŞICE
5. RAMURI ESOFAGIENE
6. RAMURI PERICARDICE
7. RAMURI MEDIASTINALE
Nervii vagi la intrarea în torace
Rafeul median al gâtului2.Muşchiul
milohioidian3.Muşchiul omohioidian şi
sternohioidian secţionaţi 4.Muşchiul ridicător
al glandei tiroide 5.Istmul glandei tiroide
6.Artera subclavie 7.Vena subclavie 8.Nervul
vag stâng 9.Vena tiroidiană inferioră 10.Traheea
11.Nervul frenic 12.Plexul brahial
13.Vena tiroidiană mijlocie 14.Lobul
drept al glandei tiroide 15.Artera
tiroidiană superioară 16.Osul hioid
17.Pântecele anterior al muşchiului
digastric
Nervii laringei – traiect, distribuţie

a) 1. Muşchiul constrictor superior al faringelui b) 1. Nervul laringeu superiro (ramura internă perforând
2. Muşchiul constrictor mijlociu al faringelui membrana tirohioidiană)
3. muşchiul hioglos 2. Cartilajul aritenoid (proces muscular)
4. Nervul laringeu superior (ramura internă) 3. Muşchiul cricoaritenoidian posterior drept
5. Muşchiul tirihioidian 4. Tendonul cricoesofagian
6. Muşchiul cricotiroidian 5. Fibrele musculare circulare (interne) ale esofagului
7. Nervul laringeu recurent drept 6. Lumenul traheei
8. nervul laringeu superior (ramura externă) 7. Lama cartilajului cricoid
9. Muşchiul constrictor inferior al faringelui 8. Cartilajul aritenoid (proces vocal)
10.Rafeul pterigomandibular (inserţia pentru m. constrictpr 9. Muşchiul transvers aritenoidian
superior al faringelui posterior şi pentru m. buccinator 10.Muşchiul oblic aritenoidian
anterior) 11.Plica ariepiglotică
11.Nervul glosofaringian
12.Artera carotidă internă
13.Muşchiul ridicător al vălului palatin
14.Nervul mandibular
RAMURI ABDOMINALE

TRUNCHI VAGAL ANTERIOR (n. vag stâng)
- ramuri gastriceAplicaţii practice:LEZIUNI
(cea mai importantă: nervulNEUROLOGICE
principal al micii curburi
Latarjet)
- ramuri hepatice Lezările cantonate la nivelul nervului vag
TRUNCHI VAGAL POSTERIOR
provoacă paralizia(n.muşchilor
vag drept)
faringelui, o
- ramuri gastricedeviere a peretelui faringian de partea opusă
- o ramură mijlocie =nervul
leziunii mezenterico-celiac
(semnul -pentru
Vernet) şi tulburări de plexurile
mezenterice: deglutiţie. Leziunea nucleului ambiguu are
drept -consecinţe
superior disfagia, disfonia, dispneea.
- inferior
Disfonia este cauzată şi de paralizia nervului
- doua ramuri laterale celiace (care pătrund în polul medial al ganglionului
laringeu recurent.
celiac corespunzator,
formând cu nervul splanhnic mare de aceeaşi parte câte o ansă:
- dreaptă:- ansa lui Wrisberg
- stânga: - ansa lui Laiguel-Lavastine)
CONEXIUNILE NUCLEILOR NERVULUI VAG X

NUCLEUL SOLITAR (vezi n. facial VII)
NUCLEUL AMBIGUU
Eferenţe: - muşchii striaţi ai faringelui (fibre din jumătatea superioară a nucleului)
- muşchii striaţi ai laringelui (fibre din jumătatea inferioară a nucleului)
(muşchii sternocleidomastoidian şi trapez - prin rădăcina spinală a nervului accesor)
Aferenţe: - fasciculul corticobulbar
- fibre extrapiramidale
- colaterale pentru reflexe (de la nucleii senzitivi):
- deglutiţie: -nc. sezitiv al trigemenului V
- nc. solitar (VII, IX, X)
- cefalogire (pentru XI): idem nucleii motori III, IV, VI

NUCLEUL PNEUMO-CARDIO-ENTERIC
este implicat atât în aferenţa cât şi în eferenţa majorităţii reflexelor vegetative
(digestive, cardiomotorii, respiratorii
Perechea XI- NERVUL ACCESOR

Posedă o dublă origine, astfel că la emergenţa sa din nevrax se constituie din două rădăcini:
una medulară, care pătrunde în craniu prin gaura occipitală (pentru a se uni cu cea bulbara)
una bulbară, cu origine aparentă în şanţul retroolivar

RĂDĂCINA SPINALĂ A NERVULUI ACCESOR
- ORIGINE REALĂ:- coarne anterioare ale măduvei spinării C1-C5
- ORIGINE APARENTĂ: - faţa laterală a măduvei spinării cervicale
- TRAIECT:- recurent – intră în craniu prin gaura occipitală
mare
- se uneşte cu rădăcina bulbară
- DISTRIBUŢIE:- formează ramura externă
- conţine fibre motorii pentru:
- muşchiul sternocleidomastoidian
- muşchiul trapez
RĂDĂCINA BULBARĂ A NERVULUI ACCESOR
- ORIGINE REALĂ: - componentă a nucleului ambiguu (poartă numele de
nucleul laringian)
- ORIGINE APARENTĂ: - în şanţul retroolivar al bulbului
- TRAIECT:- se uneşte cu ramura spinală a nervului accesor
- iese prin gaura jugulară (fiind elementul cel mai posterior)
- DISTRIBUŢIE:- formează ramura internă a nervului accesor
- pătrunde în ganglionul nodos al nervului vag (=anastomoza Lobstein)
- inervează:- muşchii laringelui, sub forma nervului laringeu recurent (excepţie
muşchiul cricotiroidian)
TRAIECT. RAPORTURI

DISTRIBUŢIE
ramura internă (bulbară) - intră în nervul vag
RAMURA
ramura externă (spinală) INTERNĂ (bulbară)
va parcurge:
- canalul rahidian pătrunde în nervul vag şi se distribuie cu nervul
- gaura occipitală marelaringeu recurent
conţine fibre motorii pentru muşchii intrinseci
- fosa cerebrala posterioară
- gaura jugulară ai laringelui (fară muşchiul cricotiroidian)
- spaţiul retrostilian:- înconjoară anterior sau posterior vena jugulară internă
RAMURA
- se îndreaptă EXTERNĂ (spinală)
spre posterior
Ramura pentru muşchiul
- fosa supraclaviculară:
- se află în triunghiulsternocleidomastoidian – alături
omo-trapezoidian; delimitat de ramuri
între:
- muşchiulcervicale
trapez C1+C2
- muşchiulRamura pentru muşchiul trapez – alături de
sternocleidomastoidian
- pânteceleplexul cervical profund omohioidian
inferior al muşchiului
- superficial de muşchiul ridicător al scapulei
Traiectul nervului accesor
Artera maxilară
Artera facială
Artera submentală
Artera linguală
Nevul hipoglos
Artera tiroidiană superioară
Artera carotidă internă
Nerv accesor
Artera occipitală
Artera auriculară posterioară
Artera temporală superficială
Formarea şi distribuţia nervului accesor
Bulbul rahidian
Aplicaţii practice: LEZAREA Fisura mediană anterioară
NERVULUI
ACCESOR Oliva bulbară
Gaura occipitală
Lezarea componentei Osul hioid
bulbare a nervului
Membrana tirohioidiană
accesor dă paralizia jumătăţii de văl palatin şi a
plicii vocale ipsilaterale. Cartilajul tiroid
Lezarea componentei Membrana cricotiroidiană
medulare atrage
Cartilajul tiroid
paralizia muşchiului sternocleidomastoidian,
Nervul
care este dificil de observat; când laringeu
gâtul esterecurent
în
Nervul vag
flexie bărbia tinde să se rotească uşor de
Ramura superioare
partea leziunii. Paralizia porţiunii internă a nervului
a accesor
Nervul laringeu
muşchiului trapez este evidenţiata superior
prin poziţia
Ganglionul nodos
de rotaţii înafară şi în jos a regiunii scapulare şi
printr-o uşoară depresiuneRamura externă
a umărului de (pentru muşchii
sternocleidomastoidian
partea leziunii. Se poate testa prin mişcarea de şi trapez)
ridicare a umărului împotrivaRădăcina spinală (C1-C5) a nervului accesor
unei rezistenţe.
Gaura jugulară
Nervul vag
Rădăcina bulbară a nervului accesor
PERECHEA XII- N. HIPOGLOS

ORIGINE REALĂ = nucleul motor al nervului
hipoglos XII din bulb

este înconjurat de grupe celulare cu rol în
mişcările complexe ale limbii:
- nucleul intercalar Staderini
- nucleul sublingual Roller
- nucleul prepositus
- nucleul paramedian dorsal

ORIGINE APARENTĂ: - la nivelul şanţului
preolivar al bulbului

TRAIECT:
Iese din craniu prin canalul hipoglosului (prin
condilul occipital)
Raporturile nervilor IX, X, XII
Nervul hipoglos XII
Nervul vag X
Nervul glosofaringian IX
Artera carotidă comună
Artera carotidă internă
Muşchiul hioglos
Artera carotidă comună
În spaţiul retrostilian:

- trece între: medial: - artera carotidă internă
- nervul vag
- ganglionul simpatic cervical superior
lateral:- vena jugulară internă
- la acest nivel = anastomoză = ansa atlasului primeste fibre C1-C2 se vor distribui ca:
- ramură meningeală (senzitivă)
- ramuri pentru muşchii lung şi drept ai capului
- ramuri pentru muşchii: - tirohiodian
- geniohioidian
- omohioidian (pântece superior)
În regiunea carotidiană:

încrucişează faţa externă a:- arterei carotide internă
- artera carotidă externă
apoi are un traiect inferior de pântecele posterior al muşchiului digastric

delimitarea triughiului de descoperire a arterei carotide externe:
- superior: - nervul hipoglos XII
- lateral: - vena jugulară internă
- inferior: - trunchiul venos
În regiunea suprahioidiană
- superior de cornul mare al hioidului
pe faţa laterală a muşchiului hioglos (profund de muşchiul milohioidian)

delimitarea spaţiilor de descoperire chirurgicală a arterei linguale
Patrulaterul Beclard (situat posterio-lateral):
- inferior:-cornul mare al hioidului
- posterior:-marginea postrioară a muşchiului hioglos
- anterior:- tendonul intermediar al muşchiului digastric
- superior:- nervul XII hipoglos
Trigonul Pirogov (anterior)
- superior:- nervul XII hipoglos
- posterior:- tendonul intermediar al muşchiului digastric
- anterior:- marginea posterioară a muşchiului milohioidian
Traiectul nervului hipoglos XII
Artera carotidă externă
Glanda submandibulară
Pântecele anterior al muşchiului digastric
Osul hioid
Muşchiul stilohiodian
Vena jugulară internă
Nervul accesor
Artera tiroidiană superioară
Arera carotidă internă
Nervul hipoglos
Pântecele posterior al muşchiului digastric
Procesul mastoidian
Spaţiile topografice de decoperire chirurgicală
a arterei linguale
Muşchiul milohioidian
Pântecele anterior al muşchiului digastric
Osul hioid
Patrulaterul Beclard
Triunghiul Pirogof
Nervul hipoglos XII
Pântecele posterior al muşchiului digastric
Muşchiul hioglos
În hiatusul lojei submandibulare
- între muşchii milohioidieni şi hioglos
În loja sublinguală- medial: - muşchiul hioglos şi genioglos
- superior: - nervul lingual şi ductul submandibular Wharton
- lateral: - glanda sublinguală
inferior: - muşchiul milohioidian

Nervul hipoglos în loja sublinguală
Muşchiul stiloglos
Ductul submandibular
Caruncula sublinguală
Glanda sublinguală
Muşchiul genioglos
Nervul hipoglos
Muşchiul hioglos
Muşchiul geniohioidian
Mandibula
Glanda submandibulară
Ganglionul submandibular
Nervul lingual
DISTRIBUŢIE:

Ramuri colaterale (ramuri primite prin anastomoze)

Ramura meningeală:
- conţine: - fibre senzitive din nervul cervical I
- fibre simpatice din ganglionul cervical simpatic superior
Ramura vasculară:
conţine: - fibre simpatice din ganglionul simpatic cervical superior

Ramura descendentă:
- formată din fibre provenite de la nivel C1-C2:
- participă la formarea ansei cervicale profunde (=ansa hipoglosului) ce se constituie
din:
- ramura descendentă superioară (fibre din nervul hipoglos provenite din C1-C2)
- ramura descendentă inferioară (fibre provenite din plexul cervical C2-C4)
ansa hipoglosului se formează pe faţa anterioară a venei jugulare interne
Observaţie: ansa cervicală profundă conţine de fapt fibre nervoase ale plexului cervical
(C1,C2,C3) unele fibre luând numai pentru un scurt traiect calea nervului hipoglos.

Eferenţele ansei -unii muşchi ai gâtului
- din ramura descendentă superioară: - pântecele superior al muşchiului
omohioidian
- din convexitatea ansei: - muşchii: - sternohioidian
- sternotiroidian
- pântecele inferior al omohioidianului
Ramuri pentru muşchii tirohioidian şi geniohioidian
- din ramura descendentă superioară (C1-C2)

Ramuri terminale
Pentru muşchii limbii:
- extrinseci: - muşchii: - hioglos
- stiloglos
- genioglos
- intrinseci
Ansa cervicală profundă

a) Vedere laterală a) Vedere posterioară
1. Muşchiul sternocleidomastoidian 1. Cartilajul tiroid
2. Ramura inferioară a ansei cervicale 2. Artera carotidă comună
profunde 3. Ansa cervicală profundă
3. Nervul accesor 4. Istmul glandei tiroide
4. Pântecelesuperioralmuşchiului 5. Traheea
omohioidian 6. Prima coastă
5. Vena jugulară internă 7. Muşchiul scaleu anterior
6. Canalul toracic 8. Vena jugulară internă
7. Muşchiul sternotiroidian 9. Muşchiul sternotiroidian
8. Muşchiul sternohioidian 10. Muşchiul cricotiroidian
9. Ansa cervicală profundă 11. Muşchiul ridicător al glandei tiroide
10. Muşchiul tirohioidian 12. Muşchiul tirohioidian
11. Artera carotidă comună
12. Ramura superioară a ansei cervicale
profunde
ANASTOMOZELE NERVULUI HIPOGLOS XII
Cu nervul vag.
Cu ganglionul cervical simpatic superior:
- fibre vasomotorii pentru: - vase din musculatura limbii
- artera carotidă internă, vena jugulară internă
Cu nevul lingual
- supoziţii: - nervul hipoglos XII primeşte fibre senzitive pentru ramura meningeală
- nervul lingual primeşte fibre parasimpatice pentru glandele sublinguală şi
submandibulară din ganglionul Popoff
Cu plexul cervical
- din nervii C1-C2 (intră nervul hipoglos) si apoi se desprind ca:
Fibre ascendente: - senzitive:- ramura meningeală
- motorii: - muşchii lung şi drept ai capului
Fibre descendente: - motorii= ramura descendentă superioară a lui Henle care dă ramuri:
Pentru muşchii tirohioidieni şi geniohioidieni
Care se anastomozează cu ramura descendentă inferioară Henle (C2-C3)
- înainte de anastomoză emite ramura pentru pântecele superior al muşchiului
omodioidian
- din anastomoză rezultă ansa cervicală profundă ce sa va distribui muşchilor: -
sternohioidian; sternotiroidian; pântecele inferior al omohioidianului
Formarea şi distribuţia ansei cervicale
profundă
Nervul hipoglos
Canalul hipoglosului
Ganglionul nodos (senzitiv al nervului vag X)
Aplicaţii practice: LEZIUNI NEUROLOGICE
Ganglionul simpatic cervical superior
Nervul coarda timpanului
Lezarea nervului hipoglosNervuldă paralizia
lingual unei
jumătăţi de limbă, care esteRamura
derivată de partea
vasculară
leziunii, abolirea tonusuluiRamura
şi degenerarea
meningeală
atrofică a muşchilor afectaţi.
Muşchii lung al capului şi drept al capului
Juxtapunerea rădăciniiMuşchiul
nervului cu tractul
hioglos
cortico-spinal constituie baza anatomică a
Muşchiul stiloglos
hemiplegiei alternante hipoglosale
Muşchiulinferioare,
genioglos
care constă în lezarea neuronului motor
Muşchii intrinseci ai limbii
inferior ipsilateral pentru limbă combinată
Muşchiul cu
tirohioidian
hemiplegia (neuron motor Muşchiul
superior) geniohioidian
jumătăţii
contralaterale a corpului pronunţată
Muşchiul în special
sternotiroidian
în extremităţi. Muşchiul sternohioidian
Vena jugulară internă
Pântecele inferior al muşchiului omohioidian
Ansa cervicală profundă
Pântecele superior al muşchiului omohioidian
CONEXIUNILE NUCLEULUI MOTOR AL NERVULUI HIPOGLOS XII

- eferenţe:- muşchii limbii
- aferenţe:- fasciculul corticonuclear
- fibre extrapiramidale
- colaterale pentru reflexe (de la nucleii senzitivi)
- masticaţie: - nucleul senzitiv trigemen
- nucleu solitar

- deglutiţie: - idem