You are on page 1of 19

CURS 3

Anul I
conf. dr.ing. Delia CERLINC

METODOLOGIA DE COTARE

Înainte de a începe opera ia de cotare a unei piese se recomand :
a) se studieze prevederile standardelor în vigoare referitoare la cotare;
b) se cunoasc rolul func ional al piesei din ansamblul din care face parte i
se identifice elementele cu rol func ional;
c) se realizeze un studiu al piesei din punct de vedere al formelor geometrice
simple care alc tuiesc (interioare i exterioare);
d) se intuiasc posibilit ile de realizare a piesei în anumite condi ii existente.

La înscrierea cotelor pe desen este necesar s se respecte o serie de reguli:
1) cotele se înscriu pe proiec ia în care elementul cotat prezint cele mai multe
detalii de form i pozi ie, de regul aceast proiec ie este vederea principal ;
2) prin cotare trebuie s se urm reasc definirea ca dimensiuni a fiec rei forme
geometrice din care este alc tuit piesa;
3) cotele se înscriu din interior c tre exterior, pentru a evita intersec ia liniilor de
cot i a liniilor ajut toare;
4) pe proiec iile reprezentate combinat, jum tate vedere, jum tate sec iune,
cotele referitoare la formele geometrice exterioare se reprezint pe partea de
vedere, iar cele referitoare la formele geometrice interioare se reprezint pe
partea de sec iune;
5) nu se recomand cotarea elementelor pe proiec ia în care acestea sunt
reprezentate cu linie întrerupt adic nu se v d pe direc ia de proiectare
respectiv ;
6) lan urile de cot de regul nu se închid;
7) nu se recomand înscrierea unei cote între o suprafa plan i o suprafa
cilindric sau sferic ;
8) direc iile liniilor de cot nu trebuie s coincid cu cele ale liniilor de ha ur sau
ale liniilor de contur.

La sfâr itul opera iei de cotare, fiecare cot înscris trebuie s poat fi înscris
între una dintre cele trei categorii de cote:
I. cote de form sunt cotele care determin dimensiunile formelor
geometrice simple din care este alc tuit piesa;
II. cote de pozi ie sunt cotele care determin pozi ia reciproc a formelor
geometrice din care este alc tuit piesa;
III. cote de gabarit sunt cotele care determin dimensiunile paralelipipedului
în care se poate înscrie piesa.

Urm rind aceast metodologie de cotare se previne:
înscrierea întâmpl toare a cotelor;
apari ia cot rii incomplete;
apari ia supracot rilor.

1

Piesa este prezentat în proiec ie axonometric Figura 2. Piesa este prezentat în proiec ie ortogonal 2 . Delia CERLINC EXEMPLUL DE COTARE AL ELEMENTULUI DE ETAN ARE DIN COMPONEN A ROBINETELOR CU VENTIL Figura 1. dr.CURS 3 Anul I conf.ing.

Sunt înscrise cotele referitoare la lungimile suprafe elor cilindrice exterioare separat fa de cele interioare 3 . Delia CERLINC Figura 3.ing. Figura 4. Sunt înscrise cotele referitoare la lungimile suprafe elor cilindrice interioare Figura 5. Acestea se înscriu din interior spre exterior.CURS 3 Anul I conf. Sunt înscrise cotele care definesc diametrele suprafe elor cilindrice interioare i exterioare. alternativ stânga dreapta fa de linia de ax . dr.

STUDIUL PRELIMINAR AL PIESEI: a) identificarea piesei. forma constructiv tehnologic . Alc tuirea schi ei Schi a este desenul executat cu mâna liber . Sunt înscrise cotele care nu au putut fi scrise mai înainte.procedeele tehnologice pentru ob inerea piesei. modul de asamblare. a chiere. 4 . pozi ia de func ionare a piesei. . prin care se precizeaz : . astfel încât ca în proiec ia principal s apar cât mai multe detalii de form i dimensionale pentru ob inerea unei reprezent ri cât mai clare: . matri are. turnare. Delia CERLINC Figura 6.calitatea suprafe elor piesei. prin care se stabile te: forma geometric principal a piesei. rolul func ional al piesei în ansamblul din care face parte.CURS 3 Anul I conf. prin care se stabile te: denumirea piesei. întocmit pe baza unor reguli de reprezentare grafic . b) studiul tehnologic al piesei. pe reprezentarea simplificat din planul lateral 2. Executarea corect a unei schi e presupune parcurgerea urm toarelor etape: 1. d) stabilirea pozi iei de reprezentare. dr.materialul din care se execut piesa.în pozi ie de func ionare. strând propor ia elementelor geometrice.ing. rugozitatea. rezultat din completarea formei principale. formele auxiliare ale piesei. . c) analiza formelor geometrice ale piesei. ob inut în urma corect rilor aduse formei func ionale pe baza procesului tehnologic. forma func ional a piesei. în limita aproxima iei vizuale.

a elementelor geometrice din care se compune piesa. trasarea indicatorului i trasarea dreptunghiurilor minime de încadrare a proiec iilor cu linie sub ire la distan ele x. c) trasarea conturului exterior concomitent în toate proiec iile. ETAPA DE EXECU IE GRAFIC A SCHI EI a) alegerea formatului.ing. Figura 7.CURS 3 Anul I conf. vedere. respectând coresponden a între proiec ii. Trasarea dreptunghiurilor minime de încadrare a proiec iilor b) trasarea axelor de simetrie ale formelor geometrice ce compun piesa cu linie punct sub ire. 3 aproximate vizual. 3 unde L. h sunt dimensiunile de gabarit ale piesei a 20 l h 10 y 50. se traseaz conturul interior i se terg liniile de delimitare a proiec iilor. muchiilor reale i fictive. 5 . adic dreptunghiul de încadrare. Delia CERLINC . e) stabilirea num rului necesar de proiec ii i al naturii lor: sec iune. cu linie continu sub ire. 2.în pozi ie principal de prelucrare. determinate cu ajutorul rela iilor: b 30 L l 20 x 80. y. în toate proiec iile dep ind cu 2 – 3 mm conturul proiec iei. racord rilor. a filetelor. e) cotarea schi ei const în: e1) surarea dimensiunilor piesei. d) dup ce s-a stabilit traseul de sec ionare cu linie sub ire. l. dr. în func ie de gradul de complexitate al piesei.

Dup modul de reprezentare. Figura 1. apoi a celor de form . Delia CERLINC e2) înscrierea pe desen a cotelor de pozi ie.ing. f) ha urarea suprafe elor dup sec ionare.CURS 3 Anul I conf. g) îngro area liniilor de contur exterior i interior. dac se reprezint atât sec iunea propriu-zis cât i în vedere. GENERALIT I Sec iunea este reprezentarea în proiec ie ortogonal pe un plan a obiectului dup intersectarea acestuia cu o suprafa fictiv de sec ionare i îndep rtarea imaginar a p ii obiectului aflat între ochiul observatorului i suprafa a respectiv . a toleran elor de form i pozi ie. 6 . a toleran elor de dimensiuni. j) verificarea schi ei. Figura 2. h) înscrierea st rii suprafe elor. 2. REPREZENTAREA SEC IUNILOR ÎN PIESE 1. CLASIFICAREA SEC IUNILOR Clasificarea sec iunilor se realizeaz dup cum urmeaz : 1. Sec iune propriu-zis b) sec iune cu vedere. în: a) sec iune propriu-zis . i) completarea indicatorului. dr. precum i înscrierea simbolurilor. dac se reprezint numai figura rezultat prin intersectarea obiectului cu suprafa a de sec ionare. partea obiectului aflat în spatele suprafe ei de sec ionare. a condi iilor tehnice. Figura 1.

Dup pozi ia suprafe ei de sec ionare fa de planul orizontal de proiec ie. dr.ing. Sec iune cu vedere 2. 7 . în: a) sec iune orizontal . Figura 4. Figura 3. Sec iune orizontal b) sec iune vertical . Figura 3. Delia CERLINC Figura 2. dac suprafa a de sec ionare este paralel cu planul orizontal de proiec ie.CURS 3 Anul I conf. dac suprafa a de sec ionare este perpendicular pe planul orizontal de proiec ie.

Sec iune vertical c) sec iune înclinat . Figura 5.ing. 8 . Figura 6. dac suprafa a de sec ionare este un plan. dac suprafa a de sec ionare are o pozi ie înclinat fa de unul din planele de proiec ie. Dup forma suprafe ei de sec ionare. în: a) sec iune plan . Figura 5. dr. Sec iune înclinat 3. Delia CERLINC Figura 4.CURS 3 Anul I conf.

Figura 7. Sec iune plan b) sec iune frânt . 9 . Figura 8.ing. Sec iune frânt c) sec iune în trepte. dac suprafa a de sec ionare este format din dou sau mai multe plane paralele. dr.CURS 3 Anul I conf. dac suprafa a de sec ionare este format din dou sau mai multe plane consecutiv concurente sub un unghi diferit de 90 . Figura 7. Delia CERLINC Figura 6.

Figura 9. Figura 9.ing. iar sec iunea este desf urat pe unul din planele de proiec ie. Sec iune cilindric 4. în: a) sec iune complet . Dup propor ia în care se face sec ionarea obiectului. dac în proiec ia respectiv obiectul este reprezentat în întregime în sec iune.CURS 3 Anul I conf. dr. Delia CERLINC Figura 8. Sec iune în trepte d) sec iune cilindric . dac suprafa a de sec ionare este cilindric . Figura 10. 10 .

se diferen iaz numai prin modul de reprezentare nu i prin modul de notare. verticale sau înclinate pot fi: a) longitudinale. Delia CERLINC Figura 10. sec iunile propriu-zise pot fi: a) sec iune obi nuit . Sec iune par ial OBSERVA II 1. dac în proiec ia respectiv numai o parte a obiectului este reprezentat în sec iune. Sec iune complet b) sec iune par ial . Figura 11.ing. dr. 3. b) transversale. Figura 12.CURS 3 Anul I conf. dac suprafa a de sec ionare con ine sau este paralel cu axa principal a obiectului. Pe desen. separat de restul obiectului printr-o linie de ruptur . Sec iune obi nuit 11 . Dup pozi ia pe desen fa de proiec ia obiectului a c rui sec iune o reprezint . 2. sec iunile propriu-zise i sec iunile cu vedere. dac sec iunea se reprezint în afara conturului proiec iei respective. Sec iunile orizontale. Figura 11. dac suprafa a de sec ionare este perpendicular pe axa principal a obiectului. Figura 12.

Figura 13. Sec iune intercalat 12 . dac sec iunea se reprezint în intervalul de ruptur dintre cele dou p i ale acelea i vederi ale obiectului. Figura 14. dac sec iunea se reprezint deplasat de-a lungul traseului de sec ionare. Figura 13. în afara conturului obiectului.CURS 3 Anul I conf.ing. Figura 15. Figura 14. Sec iune deplasat d) sec iune intercalat . Sec iune suprapus c) sec iune deplasat . Delia CERLINC b) sec iune suprapus . dr. Figura 15. dac sec iunea se reprezint suprapus peste vederea respectiv .

uruburile. Segmentele de linie continu groas nu trebuie s intersecteze liniile de contur. care se traseaz cu linie continu sub ire.ing.. Suprafe ele rezultate prin sec ionare se ha ureaz . b) sec iunile suprapuse simetrice. se reprezint în vedere i nu în sec iune. Niturile. Conturul por iunilor sec ionate ale obiectului se traseaz cu linie continu groas . este în acela i timp i axa sec iunii respective. Delia CERLINC 3. Figura 16. arborii. având la capetele traseului i în locurile de schimbare a direc iei segmente de dreapt trasate cu linie continu groas . etc. Traseu de sec ionare De la regula prezentat mai sus fac excep ie: a) sec iunile suprapuse nesimetrice. REGULI DE REPREZENTARE A TRASEULUI DE SEC IONARE I A SEC IUNILOR Traseul de sec ionare reprezint urma suprafe ei de sec ionare pe planul de proiec ie i se reprezint prin line-punct sub ire. tijele. chiar dac 13 . reprezentat prin linie-punct sub ire f segmente îngro ate la capete. intercalate sau deplasate. osiile. Figura 16. în sec iune longitudinal . spi ele ro ilor. piuli ele.CURS 3 Anul I conf. dr. tifturile. la care traseul de sec ionare nu se reprezint . cu excep ia conturului sec iunilor suprapuse. la care traseul de sec ionare. penele.

ing. Nervurile i tablele se reprezint în sec iune numai în cazul sec iunilor transversale prin acestea. deplasate sau intercalate. 14 . în aceste cazuri. Por iunea rezultat prin sec ionarea piesei cu partea înclinat a suprafe ei de sec ionare se reprezint rab tut pe un plan paralel cu planul de proiec ie. verticale sau laterale ale acestei suprafe e. În cazul unor sec iuni propriu-zise printr-un alezaj sau printr-o adâncitur cilindric . Figura 17. cu excep ia cazurilor când partea înclinat este cuprins între dou plane orizontale. Direc ia de proiec ie se reprezint prin câte o s geat perpendicular pe segmentul de cap t al traseului de sec ionare i sprijinit pe acesta. dup caz. vertical sau lateral. configura ia lor interioar putând fi reprezentat prin rupturi. Figura 17. se reprezint în vedere i muchiile i te iturile alezajului sau adânciturii aflate în spatele suprafe ei de sec ionare.CURS 3 Anul I conf. conic sau sferic . dr. Delia CERLINC suprafa a de sec ionare trece prin ele. astfel încât segmentul de cap t s dep easc cu 2…3 mm vârful s ge ii respective. Sec iunile frânte se proiecteaz pe un plan de proiec ie orizontal. por iunea respectiv se reprezint f a se rabate. Sec iune rab tut Nu se admite reprezentarea rotit a sec iunilor suprapuse.

atât deasupra sau lâng linia s ge ii care indic direc ia de proiec ie. Pies de form tronconic 15 . care poate fi perpendicular pe planul de proiec ie sau paralel cu acesta. dr. Prin ruptur se efectueaz o scurtare a piesei sau a obiectului de reprezentat. Delia CERLINC Simbolurile literale utilizate pentru notarea direc iilor de proiec ie i a proiec iilor corespunz toare sunt litere majuscule ale alfabetului latin.ing. Pentru proiec iile rotite se folose te simbolul din Figura 18 a. Aceast scurtare se face prin îndep rtarea unei por iuni de mijloc a piesei ce urmeaz a fi reprezentat . GENERALIT I Ruptura este reprezentarea pe un plan a obiectului în proiec ie ortogonal . iar pentru sec iunile desf urate. Simboluri REPREZENTAREA RUPTURILOR 1. denumit suprafa de ruptur . Figurile 1 i 2.5…2 ori dimensiunea nominal a scrierii folosite pentru inscrip ionarea cotelor pe desenul respectiv. a b Figura 18. Literele se scriu paralel cu baza formatului. având dimensiunea nominal de 1. de reprezentarea pieselor lungi dar cu sec iune conicitate sau înclinare constant . Fiecare traseu distinct de sec ionare se noteaz de-a lungul s u cu aceea i liter care poate fi înscris i în locurile de schimbare a direc iei. dup îndep rtarea unei p i din acesta separând aceast parte de restul obiectului printr-o suprafa neregulat . simbolul din Figura 18 b. Ruptura se face în scopul reducerii spa iului ocupat pe hârtia de desen. cât i deasupra proiec iei corespunz toare.CURS 3 Anul I conf. Pies de form cilindric Figura 2. Figura 1.

linia de ruptur se traseaz cu linie continu sub ire în zigzag. Figura 6. 2.CURS 3 Anul I conf. sau a unor detalii majorate la scar . avantajul reprezent rii unor p i ale piesei acoperite de partea îndep rtat imaginar. linia de ruptur nu trebuie s coincid cu o muchie sau cu o linie de contur. Ruptur într-un Figura 5. tip C. Exemplu de ruptur într-o pies 16 . Figurile 3 i 4. Figura 5. Figura 7. pentru rupturile executate în piese din orice material. Figura 3. Reprezentarea pies plin prev zut cu arbore care are un canal unui detaliu dintr-o pies uri înfundate pentru pan -disc majorat la scar Rupturile prezint în cazul sec iunilor par iale. cu excep ia lemnului. tip D. dr. Delia CERLINC Ruptura se utilizeaz i în cazul reprezent rii pieselor plane cu mici excava ii. Figura 7. Ruptur într-o Figura 4. cu linie continu sub ire ondulat . REGULI DE REPREZENTARE A RUPTURILOR Linia de ruptur se traseaz cu mâna liber . a a cum se observ i din Figura 6.ing. Pentru rupturile executate în piese din lemn de orice esen . Ruptur în lemn Conform prescrip iilor cuprinse în SR ISO 105.

Figura 1. electrice transparente Beton Lichid Beton armat Umplutur Ha urarea sec iunilor în piese metalice se execut cu linii continue sub iri.ing. înf ur ri. etc. Tipuri de ha uri Reprezentarea Reprezentarea grafic a Natura materialului grafic a ha urii Natura materialului ha urii Metale Zid rie de c mid Materiale nemetalice Zid rie de c mid cu excep ia celor ce refractar i produse urmeaz ceramice Lemn sec iune transversal mânt Lemn sec iune Pachete de table longitudinal pentru transformatoare. materiale etc.CURS 3 Anul I conf. rotoare. tip B5. echidistante. Delia CERLINC HA URARE ÎN DESENUL TEHNIC Ha urile utilizate în desenul industrial pentru scoaterea în eviden a sec iunilor efectuate în piese reprezentate separat sau în ansamblu sunt stabilite prin STAS 104- 80. 17 . dr. într-un sens sau altul fa de axa de simetrie sau de o linie de contur a sec iunii. Modul de ha urare i notarea grafic conven ional ale diferitelor materiale sunt cele prev zute în cadrul Tabelului 1. Tabelul 1. înclinate la 45 . Sticl sau alte Bobine.

cât i de posibilitatea de a ha ura distinct sec iunile pieselor învecinate în cazul desenului de ansamblu.5…6 mm. Figura 2. Figura 3. Figura 4. Figura 3.ing. 18 .CURS 3 Anul I conf. ha urile se pot trasa înclinate la 30 sau la 60 fa de ax sau linia de contur. în contact. Ha urarea suprafe elor care nu dep esc 2 mm Atunci când o parte important din linia de contur este înclinat la 45 fa de linia de contur sau de axa fa de care se face ha urarea. ha urarea se admite a se limita numai la o fâ ie în lungul conturului. Delia CERLINC Figura 1. Figura 5. între acestea se va l sa un spa iu liber numit lumin . dr. Ha urarea sec iunilor a c ror suprafa este mare Dac din sec ionare rezult suprafe e a c ror l ime pe desen nu dep te 2 mm acestea se vor înnegri complet. Ha urarea unui ansamblu În cazul sec iunilor a c ror suprafa pe desen este mare. iar în cazul a dou sec iuni înnegrite. atât în func ie de m rimea suprafe ei de ha urat. Figura 4. Distan a dintre liniile de ha ur se alege între limitele 0. Figura 2. Ha uri în piese metalice Sec iunile acelea i piese reprezentate pe aceea i plan se ha ureaz identic atât ca distan cât i ca orientare a liniilor de ha ur .

ha urile se întrerup l sându-se loc liber pe suprafa ca în Figura 7.CURS 3 Anul I conf. se recomand a se reprezenta decalate între ele. la zona de schimbare a planului de sec ionare. Delia CERLINC Figura 5. la sec iunile în trepte. dr. Ha urarea sec iunii în trepte În cazul înscrierii unei cote sau a unei inscrip ii care nu a putut fi a ezat în afara acelei suprafe e. Figura 6. Figura 7.ing. Ha urarea la 30 sau 60 Liniile de ha ur . Înscrierea cotelor pe suprafa a ha urat 19 . Figura 6.