You are on page 1of 16

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

PARTEA III

MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA III

4.1. PROGRAMAREA PROIECTELOR DE CONSTRUCŢIE

REŢEA- SCENARIU-PROGRAM I. REŢEA

Reţeaua se poate descrie ca fiind o reprezentare grafică a acţiunilor componente ale unui proiect de construcţie prin stabilirea corelaţiilor dintre acestea astfel încât să se intervină la momentul potrivit, cu resursele necesare (materiale, muncitori, utilaje) în vederea realizării lor. Reţeaua reprezintă principalul instrument de programare şi control al realizării unui proiect de construcţie prin intermediul relaţiilor logice şi de condiţionare dintre acţiunile componente. Dintre cele mai cunoscute metode de programare enumerăm:

Metoda Drumului Critic - CPM (Critical Path Method);

Metoda MPM (Metra Potential Method);

Metoda PERT (Program Evaluation and Review Technique);

Metoda Diagramelor de Precedenţã - PDM (Precedence Diagram Method);

Cea mai folosită dintre aceste metode este Metoda drumului critic (MDC) metodă ce a apărut în perioada 1958-1959, în plină dezvoltare economică.

Metoda drumului critic (MDC) reprezintă un ansamblu de procedee pentru programarea şi conducerea execuţiei proiectelor bazată pe teoria grafelor. In MDC reprezentarea desfăşurării execuţiei proiectelor se face sub formă de reţele plane, numite grafe sau grafice reţea iar fundamentarea matematică este asigurată de teoria grafelor.

Etapele programării proiectelor de construcţie prin MDC sun prezentate în figura 7.1:

CONSTRUIRE FORMULARE PROGRAM CONDUCERE REŢEA
CONSTRUIRE
FORMULARE
PROGRAM
CONDUCERE
REŢEA

Fig. 4.1 -

Etapele programării proiectelor prin MDC

Etapa 1 – Formulare – este etapa prin care se stabilesc şi se descriu acţiunile ce urmează a fi efectuate pentru realizarea proiectului de construcţie, se stabilesc condiţionările dintre acestea în legătură cu desfăşurarea lor în timp şi spaţiu şi se dimensionează acţiunile din punct de vedere al necesarului de resurse şi a parametrilor ce intervin în programarea proiectelor. Stabilirea acţiunilor se face plecând de la următoarele date iniţiale:

  • - cerinţele beneficiarilor – exprimate printr-un anumit cost, o anumită durată, anumite

cerinţe privind calitatea, anumite condiţii contractuale;

  • - proiectul tehnic – exprimat prin parametrii tehnici ai obiectului de construcţie (formă,

dimensiuni, structura elementelor de construcţie componente), cantităţile de procese redate prin antemăsurători, caietele de sarcini. Principiul MDC şi implicit conceperea reţelelor constă în divizarea proiectului în părţi componente la un nivel care să permită reprezentarea logică şi tehnologică în legătură cu desfăşurarea în timp şi spaţiu. Aceste părţi componente, în sensul MDC, poartă denumirea de

activităţi. 1
activităţi.
1

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

PARTEA III

Activitatea (în sensul MDC) reprezintă un ansamblu de procese de construcţie şi/sau acţiuni stabilite şi legate pe considerente tehnologice, organizatorice, administrative, legislative, etc. necesare în realizarea unui proiect de construcţie şi care poate să consume timp şi resurse, numai timp sau nu consumă nici timp şi nici resurse (activităţi fictive). Modul de stabilire şi grupare a activităţilor a fost descris în secţiunea Structura de descompunere a proiectului. Astfel activităţile implicate în conceperea reţelelor pot fi [26]:

  • 1. activităţi care consumă timp şi resurse (materiale, forţă de muncă, resurse financiare,

etc.);

  • 2. activităţi care consumă numai timp - sunt cele de natura întreruperilor tehnologice:

întărirea betoanelor, uscarea tencuielilor etc.;

  • 3. activităţi fictive – care nu consumă nici timp şi nici resurse dar care marchează

începutul sau sfârşitul anumitor faze ale proiectului punând în evidenţă condiţionări tehnologice, organizatorice, administrative, de înregistrare a calităţii, etc. Plecând de la aspectele prezentate mai sus se propune, în această etapă, un instrument tehnic care poartă denumirea de tabel de condiţionare. Elaborarea tabelului de condiţionare este o activitate de concepţie care se concretizează prin stabilirea activităţilor necesare în realizarea unui proiect de construcţie şi a condiţionărilor dintre acestea încercând să răspundă la următoarele întrebări:

– ce activităţi sunt necesare pentru realizarea proiectului de construcţie ? – există o activitate care condiţionează toate celelalte ? Care este aceea ? – care activităţi pot fi începute dacă se termină activitatea “i” ? – care sunt activităţile ce trebuie terminate ca să poată începe activitatea “j” ?

Un tabel de condiţionare trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:

  • - activităţi – puse în evidenţă prin cod şi denumire;

  • - condiţionări – precizează relaţiile de condiţionare dintre activităţi;

  • - parametri rezultaţi din dimensionarea activităţilor şi care sunt preluaţi din Fişa

activităţii [F.T.A.]– cei mai importanţi parametri utilizaţi în MDC fiind: durata activităţii,

resursele necesare, costul activităţii, etc. Modul de stabilirea a parametrilor activităţilor

este descris în secţiunea Blocul de calcul din metodologie.

  • - alte informaţii – descriere activitate (procese de construcţie, acţiuni cu caracter de condiţionare, acţiuni cu caracter tehnic, acţiuni cu caracter organizatoric), restricţii, etc.

2

MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA III Activitatea (în sensul MDC) reprezintă un ansamblu de procese de construcţie şi/sau

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

PARTEA III

Un model de tabel de condiŃionare este prezentat în tabelul 1.

Tabelul 1 – Model tabel de condiţionare

   

ActivităŃile

       

Cod

ActivităŃile proiectului

direct

Durata

Resurse

Cost actv.

Obs.

actv.

precedente

(zile)

 

(condiŃionări)

1

Identificare amlasament şi trasare axe

 

1

Muncitori[3]

   

2

Indepartare strat vegetal

 
  • 1 Buldozer

2

 

"1,040,000.00 LEI"

 

3

Sapatura mecanizata cu excavatorul

 

5

  • 2 Excavator

"6,200,000.00 LEI"

 

4

Trasare axe fundatii

 

1

  • 3 Muncitori[3]

"504,000.00 LEI"

 

5

Sapatura manuala pentru fundatii

 

4

  • 4 Muncitori[6]

"8,032,000.00 LEI"

 

6

Cofrare fundatie

 

3

  • 5 Muncitori[5]

"6,520,000.00 LEI"

 

7

Turnare beton în fundatie

 

1

  • 6 Muncitori[12]

"32,016,000.00 LEI"

 

8

Decofrare fundatie

 

1

  • 7 Muncitori[2]

"1,336,000.00 LEI"

 

9

Cofrare pereti subsol

 

5

  • 8 Muncitori[12]

"40,080,000.00 LEI"

 

10

Turnare beton în pereti

 

1

 
  • 9 "46,850,000.00 LEI"

 

11

Decofrare pereti subsol

 

10

1

Muncitori[2]

"1,458,000.00 LEI"

 

12

Fasonare armaturi

 

11

4

Muncitori[8]

"65,376,000.00 LEI"

 

13

Executie hidroizolatie pereti subsol

 

11

2

Muncitori[4]

"23,344,000.00 LEI"

 

14

Executie zidarie protectie hidroizolatie

 

13

2

Muncitori[4]

"11,344,000.00 LEI"

 

15

Executie umplutura pamint

 

14

1

Muncitori[4]

"3,672,000.00 LEI"

 

16

Executie umpluturi balast subsol

 

15

1

Muncitori[7]

"11,176,000.00 LEI"

 

17

Transport pamant cu autobasculante

 

16

1

 

"1,450,000.00 LEI"

 

18

Turnare beton pardoseli subsol

 

16

1

Muncitori[3]

"8,504,000.00 LEI"

 

19

Cofrare planseu peste subsol

 

18

4

Muncitori[15]

"10,080,000.00 LEI"

 

20

Montare termoizolatie subsol

19,12

1

Muncitori[3]

"6,504,000.00 LEI"

 

21

Montre armaturi planseu subsol

 

20

3

Muncitori[9]

"9,536,000.00 LEI"

 

22

Turnare beton planseu subsol

 

21

1

Muncitori[12]

"14,016,000.00 LEI"

 

23

Decofrare planseu subsol

17,22

1

Muncitori[5]

"840,000.00 LEI"

 

24

Receptie infrastructura

 

23

1

     

Etapa 2 – Construire reţea – este etapa prin care se concepe reţeaua prin parcurgerea următorilor paşi:

  • 1. alegere procedeu

  • 2. alegere tip reţea

  • 3. precizare reguli de bază pentru întocmirea reţelelor

  • 4. elaborare grafic reţea

  • 1. Alegere procedeu

Metoda drumului critic propune o serie de procedee care se pot clasifica astfel [26]:

a)

după natura probabilistică a activităţilor distingem:

Procedee cu activităţi a căror durată de realizare este o mărime fixă MODELE DETERMINISTE

Procedee cu activităţi a căror durată de realizare este o mărime variabilă MODELE PROBABILISTE

b)

după forma de reprezentare a activităţilor distingem:

Procedee care utilizează grafice reţea cu activităţi reprezentate prin arce Reţele de tip

C.P.M

Procedee care utilizează grafice reţea cu activităţi reprezentate prin noduri Reţele de

tip M.P.M.

c)

după parametrii ce intervin în program distingem:

Program prin care se analizează parametrul timp sub forma duratelor activităţilor ca mărimi fixe (deterministe) sau mărimi variabile (probabiliste) - procedee cu analiza timpului Program prin care se analizează parametrii: timp şi resurse necesare activităţilor - procedee cu analiza resurselor

3

MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA III Un model de tabel de condiŃionare este prezentat în tabelul 1. Tabelul

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

PARTEA III

Program prin care se analizează parametrii: timp, resurse şi costul activităţilor -

procedee cu analiza şi optimizarea costului proiectelor

  • 2. Alegere tip reţea

In MDC activităţile pot fi reprezentate grafic în două modalităţi, constituind astfel două

variante de reprezentare a reţelelor şi anume:

  • a) reţele cu reprezentarea activităţilor sub formă de arce

  • b) reţele cu reprezentarea activităţilor sub formă de noduri

a) Reţele cu reprezentarea activităţilor sub formă de arce

In această variantă reprezentarea activităţilor se face sub formă de arce orientate

în sensul desfăşurării în timp (fig.4.2), fiecare activitate fiind delimitată de două evenimente

(fig.4.3).

MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA III Program prin care se analizează parametrii: timp, resurse şi costul activităţilor -
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA III Program prin care se analizează parametrii: timp, resurse şi costul activităţilor -
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA III Program prin care se analizează parametrii: timp, resurse şi costul activităţilor -
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA III Program prin care se analizează parametrii: timp, resurse şi costul activităţilor -
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA III Program prin care se analizează parametrii: timp, resurse şi costul activităţilor -

Corespunzător acestei forme de reprezentare, fiecărei activităţi i se ataşează două

evenimente şi anume: nodul (i) marchează începutul activităţii (i,j) iar nodul (j) marchează

sfârşitul ei [26].

Fig. 4.2. Reprezentare activităţi sub formă de arce

(i,j) i j t i , j
(i,j)
i
j
t
i , j

Fig. 4.3. Delimitarea evenimentelor pentru activitatea (i,j)

În această variantă relaţia dintre două activităţi succesive, (i,j) şi (j,k), este de tipul

sfârşit-început (fig. 7.4).

( i,j ) ( j,k ) i j k
( i,j )
( j,k )
i
j
k

Fig. 4.4Reprezentare activităţi

Acest tip de reţea stă la baza procedeului CPM (Critical Path Method).

b) Reţele cu reprezentarea activităţilor sub formă de noduri

In această variantă reprezentarea activităţilor se face sub formă de noduri (care pot fi de

formă dreptunghiulară sau circulară) iar legătura dintre activităţi făcându-se prin arce în sensul

impus de desfăşurarea în timp (fig.4.5).

ij i
ij
i
j
j

In acest caz legătura dintre două activităţi succesive (i) şi (j), legătură marcată prin arcul

(ij) semnifică condiţionarea tehnologică şi/sau organizatorică între cele două activităţi, putând

Fig. 7.5

lua următoarele forme:

a) condiţionare de tip "sfârşit - început" reprezentată grafic în fig. 4.6.

ij i j t ij Fig. 4.6 Condiţionare de tip “sfârşit-început”
ij
i
j
t ij
Fig. 4.6 Condiţionare de tip “sfârşit-început”

4

MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA III Program prin care se analizează parametrii: timp, resurse şi costul activităţilor -

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

PARTEA III

Semnificaţia acestei legături este următoarea: activitatea j poate să înceapă numai dacă

activitatea i este terminată. Arcul ij poate să aibă o durată t ij care poate să ia următoarele valori:

  • a. t ij = 0 → activitatea j începe imediat după ce activitatea i a fost terminată;

  • b. t ij > 0 → activitatea j poate începe după un anumit interval de timp de la terminarea

activităţii i;

b) Condiţionare de tip "început-început" reprezentată în fig. 4.7.

i t ij j
i
t ij
j

Fig. 4.7

Acest tip de condiţionare are următoarea semnificaţie: activitatea j poate începe odată cu

debutul activităţii i. Inceputul activităţii j poate fi simultan cu începutul activităţii i (t ij = 0), sau

după un anumit interval de timp de la începutul activităţii i (t ij > 0).

c) Condiţionare de tip "sfârşit – sfârşit " reprezentată în fig. 4.8

Acest tip de condiţionare semnifică faptul că activitatea j se poate termina odată cu

terminarea activităţii i (t ij = 0) sau mai târziu faţă de terminarea activităţii i (t ij > 0).

t ij i j Fig. 4.8
t ij
i
j
Fig. 4.8
  • d) Condiţionare de tip "început – sfârşit " reprezentată în fig. 4.9

i t ij j
i
t ij
j

Fig. 4.9

Acest tip de condiţionare este foarte rar întâlnit semnificând faptul că activitatea j se

termină odată cu începutul activităţii i (t ij = 0) sau mai târziu (t ij > 0).

  • 3. Reguli de bază pentru întocmirea reţelelor

3.1. Reguli pentru întocmirea graficelor reţea de tip CPM [26]

  • 1. Orice grafic reţea de tip CPM are un singur nod iniţial, numerotat cu cifra 0 (zero) şi

un singur nod final;

  • 2. Dintr-un nod pot porni (începe) una sau mai multe activităţi, ceea ce reprezintă faptul

că un nod este momentul comun de începere pentru una sau mai multe activităţi(figura 3.22.);

  • 3. La un nod se pot termina una sau mai multe activităţi (figura 3.23.), fapt ce corespunde

situaţiei că indiferent de momentul de începere acestea se pot termina în acelaşi moment;

  • 4. Între două noduri (momente), nu se poate reprezenta decât o singură activitate.

5

MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA III Semnificaţia acestei legături este următoarea: activitatea j poate să înceapă numai dacă

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

PARTEA III

1 1 (1-4) (0 1) (0,2) (2-4) 0 2 2 4 (0 3) (3-4) 3 3
1
1
(1-4)
(0 1)
(0,2)
(2-4)
0
2
2
4
(0 3)
(3-4)
3
3
Fig. 4.10.
Fig. 4.11.
  • 5. Într-un grafic reţea se consideră că o activitate nu poate începe decât după terminarea

activităţii sau activităţilor imediat precedente. Dacă, însă, în intervalul dintre începerea şi

terminarea unei activităţi cu durată mare, se impune începerea uneia sau mai multor activităţi

imediat următoare, atunci prima activitate se împarte în subactivităţi (prin delimitare spaţială) şi,

implicit, cele imediat următoare;

  • 6. În scopul clarităţii desenului, se caută să se evite, pe cât posibil, încrucişările de

activităţi ;

  • 7. Nodurile graficului reţea se numerotează astfel încât, totdeauna, numărul nodului de la

vârful unui arc (nodul următor) să fie mai mare decât numărul nodului de la coada arcului (nodul

precedent);

  • 8. Într-un grafic reţea nu trebuie să apară circuite (figura 4.12)

0 1 2 3 Fig. 4.12
0
1
2
3
Fig. 4.12

3.2. Reguli pentru întocmirea reţelelor de tip MPM

Diferenţierea de semnificaţie a elementelor graficului reţea de tip MPM faţă de CPM,

determină o serie de elemente specifice de întocmire.

  • 1. În grafice reţea de tip MPM există o singură activitate care marchează începutul

programului, denumită activitate iniţială sau “START” şi o singură activitate care marchează

sfârşitul programului, denumită activitate “FINAL” (figura 4.13.);

A X Start B Y Final C Z
A
X
Start
B
Y
Final
C
Z

Fig4.13

  • 2. Fiecărei activităţi „j” i se asociază un nod „j” iar fiecărui nod j se asociază o valoare

dată de durata activităţii pe care o reprezintă;

  • 3. Condiţionările dintre activităţi se reprezintă printr-un arc, orientat de la o activitate

spre cealaltă;

  • 4. Dintr-un nod pot porni unul sau mai multe arce, având semnificaţia că o activitate

reprezintă condiţia de începere pentru una sau mai multe activităţi (figura 4.14.a);

6

MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA III 1 1 (1-4) (0 1) (0,2) (2-4) 0 2 2 4 (0

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

PARTEA III

A11 A1 A12 A13
A11
A1
A12
A13

a

A2

A3

A4
A4

b

Fig.4.14

  • 5. La un nod se pot termina unul sau mai multe arce, semnificând faptul că începerea unei

activităţi este condiţionată de terminarea a uneia sau mai multe activităţi (figura 3.26.b);

  • 6. Se impune evitarea, pe cât posibil, a încrucişărilor dintre activităţi prin redesenarea

graficului reţea;

  • 7. Se impune evitarea circuitelor în reprezentarea graficului reţea (fig.4.15).

i j k Fig. 4.15 4. Elaborarea graficului reţea
i
j
k
Fig. 4.15
4. Elaborarea graficului reţea

Elaborarea graficului reţea este activitatea de concepţie prin care toate activităţile ce

concură la realizarea unui proiect de construcţie sunt corelate în legătură cu desfăşurarea lor în

timp şi spaţiu printr-un model grafic conceput pe baza tabelului de condiţionare şi a regulilor de

întocmire enunţate mai sus.

Un exemplu de elaborare a graficului reţea este prezentat mai jos:

   

Tip condiŃionare:

       

a sfărşit-inceput

Actv.

ActivităŃile

precedente

b inceput-

început

DistanŃa

critică

Durata

Resurse

Obs.

c

sfărşit-sfărşit

 

d

început- sfărşit

A

-

 

-

-

2

   

B

-

 

-

-

5

   

C

A

 

b

+1

4

   

D

-

 

-

-

3

   

E

B

 

b

+2

5

   

F

A

 

a

+2

     

C

a

0

6

G

E

 

a

+1

     

D

b

0

2

H

D

 

a

0

     

E

b

+3

4

I

F

 

c

+4

     

G

a

0

5

7

MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA III A11 A1 A12 A13 a A2 A3 A4 b Fig.4.14 5. La

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

PARTEA III

E B G START D H FINAL I A F C Fig. 4.16 GRAFIC REŢEA
E
B
G
START
D
H
FINAL
I
A
F
C
Fig. 4.16 GRAFIC REŢEA

Modelul grafic astfel obţinut redă structurarea tehnologică şi organizatorică a execuţiei

activităţilor componente ale unui proiect de construcţie.

MDC este metoda cu cea mai bună utilizare în programarea proiectelor de construcţie

prezentând următoarele avantaje:

fiind o metodă deterministă permite estimarea duratei de realizare a unui proiect de

construcţie cu o precizie foarte bună

permite controlul duratei şi a costului realizării proiectului prin determinarea

drumului critic respectiv a activităţilor critice;

permite o viziune structurată asupra întregului proiect prin divizarea acestuia în părţi

componente care să permită reprezentarea logică, tehnologică şi organizatorică în

legătură cu desfăşurarea în timp şi spaţiu;

evidenţiază interdependenţa dintre elementele componente;

prezintă suport tehnic pentru programarea şi conducerea proiectelor de construcţie;

propune o serie de instrumente privind stabilirea acţiunilor componente ale unui

proiect, reprezentarea desfăşurării în timp şi spaţiu a acestora, planificarea resurselor,

planificarea financiară, etc.;

propune o serie de procedee care au ca principal scop o utilizare adecvată a resurselor

necesare realizării proiectului;

prezintă suport tehnic şi metodic pentru implementarea pe calculatoare electronice.

II. SCENARIU-PROGRAM

Este o etapă componentă a metodei drumului critic care constă în tratarea reţelelor prin

tehnici de programare.

Scenariul se elaborează pe baza resurselor şi a capacităţilor de care dispune entitatea

implicată în execuţia proiectului de construcţie, ţinându-se cont de restricţiile şi condiţiile

contractuale.

8

MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA III E B G START D H FINAL I A F C Fig.

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

PARTEA III

In realizarea unui proiect de construcţie există un număr mare de scenarii datorită

diverselor restricţii tehnologice, organizatorice, administrative, diferitelor variante tehnologice

de realizare a proceselor de construcţie, diferitelor posibilităţi de desfăşurare în timp şi spaţiu,

diferitelor durate ce se pot adopta pentru realizarea activităţilor în funcţie de resursele ce se pot

aloca.

Pentru realizarea acestei etape este necesar a fi parcurşi următorii paşi:

1)

Calculul parametrilor temporali ai programului;

2)

Analiza încadrării în restricţii temporale;

3)

Integrarea şi condensarea graficului general;

4)

Transpunerea calendaristică a graficului reţea;

5)

Analiza şi programul resurselor necesare realizării proiectului.

1. Calculul parametrilor temporali ai programului

Scopul elaborării reţelelor este de a stabili, în funcţie de condiţionările dintre activităţi,

termenele posibile de începere şi terminare pentru fiecare activitate.

Având în vedere caracteristicile metodologiei PROMAC precum şi scopul principal de a

furniza suport de informaţii pentru proiectarea sistemelor informatice orientate pe managementul

proiectelor de construcţie, se adoptă ca metodă de programare, metoda MPM.

Astfel nodul asociat unei activităţi conţine următoarele elemente:

stânga-sus: termenul minim de începere al activităţii (t m î );

centru-sus: simbolul şi denumirea activităţii (i, A);

dreapta-sus: termenul minim de terminare al activităţii (t m t );

stânga-jos: termenul maxim de începere al activităţii (t M î );

centru-jos: durata activităţii (t i );

dreapta-jos: termenul maxim de terminare (t M î );

Elementele prezentate mai sus pot fi urmărite în figura 4.17

î i t î k t î t t t t t t j t mi
î
i
t
î
k
t
î
t
t
t
t
t
t
j
t
mi
t ik
t kj
mi
mk
mk
mj
mj
î
t
î
t
î
t
t
t i
t
t
t k
t
t
t j
t
Mi
Mi
Mk
Mk
Mj
Mj

Fig.4.17 Reprezentarea elementelor graficului reţea

Se introduce noţiunea de distanţă critică (t ik ) care reprezintă intervalul de timp între

începerea activităţii (i) şi începerea activităţii (k).[26]

Modalităţi de adoptare a distanţei critice pentru principalele tipuri de condiţionări:

a) condiţionare de tip "sfârşit - început" reprezentată grafic în fig. 4.18.

ik i t ik
ik
i
t ik
k
k

Figura 4.18condiţionare de tip "sfârşit - început"

t ik reprezintă intervalul de timp între terminarea activităţii „i” şi începerea activităţii

„k” şi poate lua următoarele valori:

  • 1. t ik = 0 → activitatea k începe imediat după terminarea activităţii i;

  • 2. t ik > 0 → activitatea k începe la un anumit interval de timp după terminarea activităţii

9

i;

MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA III In realizarea unui proiect de construcţie există un număr mare de scenarii

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

PARTEA III

b) Condiţionare de tip "început-început" reprezentată în fig. 4.19.

i t ik k
i
t ik
k

Figura 4.19

condiţionare de tip "început - început"

t ik reprezintă intervalul de timp între începerea activităţii „i” şi începerea activităţii

„k” şi poate lua următoarele valori:

  • 1. t ik = t ikmin = 1 schimb → dacă activitatea k este mai lentă decât activitatea i (t k > t i ) ;

  • 2. t ik = t i + t ikmin - t k → dacă activitatea k este mai rapidă decât activitatea i (t k < t i ); în acest caz este necesar a se introduce o distanţă critică astfel încât activitatea k să nu se intersecteze, în desfăşurarea în timp şi spaţiu, cu activitatea i;

  • 3. t ik = t i → pune în evidenţă situaţia unei condiţionări de tip sfârşit activitate i şi început activitate k;

  • 4. t ik > t i → pune în evidenţă situaţia când între terminarea activităţii i şi începerea activităţii k se introducere un timp de întrerupere (timp tehnologic).

Calculul elementelor graficului reţea

  • A. Calculul termenelor minime

1) termenul minim al activităţii „START” este egal cu zero

î t t = t = 0 m m START START 2) termenul minim de începere
î
t
t
=
t
= 0
m
m
START
START
2) termenul minim de
începere a
activităţii k unde există
unul sau mai multe
arce
imergente este:
0
t
t
+
t
sfârsit
început
m
ik
i
î
î
t
= max
t
+
t
început început
m
m
ik
i
k
t
t
+
t
− →
t
sfârsit
sfârsit
m
ik
k
i
î
t
+
t
− →
t
început
sfârsit
m
ik
k
i

3) termenul minim de terminare al unui nod i este:

t

t

m

i

=

t

î

m

i

+

t

i

t

t

mk

=

t

î

m

ki

+

t

k

4) termenul minim de începere al nodului „FINAL” este egal cu termenul minim de

terminare:

t

î

m

FINAL

= t

t

m

FINAL

Termenul minim de terminare al nodului final este reprezentat de succesiunea de

activităţi şi distanţe critice cu durata cea mai mare cuprinse între nodul START şi nodul FINAL.

  • B. Calculul termenelor maxime

1) termenul maxim de începere al nodului final este egal cu termenul maxim terminare: î t
1) termenul maxim
de începere al
nodului final
este egal cu termenul maxim
terminare:
î
t
î
t
t
= t
= t
= t
M
M
m
m
FINAL
FINAL
FINAL
FINAL
10

de

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

PARTEA III

2) termenul maxim de terminare al unei activităţi k unde există unul sau mai multe arce

emergente este:

 

 

t

t

t

 

t

î

M

FINAL

t

  • M k

= min t

î

   

t

M

j

M

j

t

t

kj

kj

sfârsit

început

t

+ →

k

început

început

t

t

M

t

j

M

j

t

kj

t

kj

t

+ →

k

sfârsit

sfârsit

început

sfârsit

3) termenul maxim de începere al activităţii k este:

t

î

M

k

=

t

t

M

k

t

k

(3.75)

4) termenul maxim al activităţii START este:

t

î

M

START

=

t

t

M

START

=

t

î

m

START

=

t

t

m

START

= 0

C. Calculul rezervelor de timp

1) Rezerva totală de timp a unei activităţi „i” pune în evidenţă durata maximă cu care se

poate depăşi termenul minim de terminare al activităţii (t t mi ) fără a depăşi termenul final al

programului:

R

T

(

i

)

= t

t

M

i

t

t

m

i

R

T

( )

i

= t

î

M

i

t

î

m

i

R

T

( )

i

=

t

t

M

i

(

t

î

m

i

+

t

i

)

2) Rezerva liberă de timp a unei activităţi „i” pune în evidenţă durata maximă cu care se

poate depăşi termenul minim de terminare a activităţii „i” (t t mi ) fără a consuma rezervele

activităţilor următoare:

R

( )

L i

  t   
 t

= max

î

m

k

t

î

m

k

î

t

mi

t

ik

î

t

mi

t

− →

i

început început

sfârsit

început

D. Evidenţierea drumului critic

Drumul critic este drumul cel mai lung dat de succesiunea activităţilor şi a distanţelor

critice cuprinse între nodul iniţial (START) şi nodul (FINAL) unde termenul minim de începere

este egal cu termenul minim de terminare, termenul maxim de începere este egal cu termenul

maxim de terminare şi rezerva totală de timp este egală cu zero.

Modul cum se calculează termenele şi rezervele totale de timp precum şi evidenţierea

drumului critic pentru activităţile unui proiect „P” este pus în evidenţă în tabelul 3 şi figura 4.20.

11

MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA III 2) termenul maxim de terminare al unei activităţi k unde există unul

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

PARTEA III

Tabelul 3 Tabel de condiţionare

   

Tip condiţionare:

       

a sfărşit-inceput

b inceput-

Durata

Resurse

R T

Actv.

Activităţile

început

Distanţa

r z

precedente

c

sfărşit-sfărşit

critică

 

d

început-

sfărşit

A

-

 

-

-

 
  • 2 0

4

 

B

-

 

-

-

 
  • 5 0

2

 

C

A

 

b

+1

 
  • 4 0

3

 

D

-

 

-

-

 
  • 3 8

2

 

E

B

 

b

+2

 
  • 5 0

2

 

F

A

 

a

+2

     

C

a

0

  • 6 0

2

G

E

 

a

+1

     

D

b

0

  • 2 0

4

H

D

 

a

0

     

E

b

+3

  • 4 6

4

I

F

 

c

+4

     

G

a

0

  • 5 0

6

t EH =3

t BE =2 2 E 7 2 5 7 t EG =1 0 B 5 0
t BE =2
2
E
7
2
5
7
t EG =1
0
B
5
0
5
5
8
G
10
8
2
10
0
S
0
0
D
3
5
H
9
8
3
11
11
4
15
1
F
1
0
0
0
1
0
1
10
I
15
10
5
15
t AF =2
0
A
2
5
F
11
0
2
2
5
6
11
t FI =4
t AC =1
1
C
5
1
4
5

Fig.4.20Calculul elementelor graficului reţea

2. Analiza încadrării în restricţii temporale

Asupra programului de realizare a unui proiect de construcţie se impun o serie de

restricţii temporale care pot fi:

1. Durata totală calculată D C a programului trebuie să fie mai mică decât o durată D,

impusă prin contractul de antrepriză. [26]

12

D C < D

MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA III Tabelul 3 Tabel de condiţionare Tip condiţionare: a sfărşit-inceput b inceput- Durata

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

PARTEA III

Dacă, urmare a calculului duratei programului, rezultă nerealizarea restricţiei se face

diferenţa D = D C -D şi se procedează la reducerea drumului critic, prin reducerea duratei de

execuţie la una sau mai multe activităţi critice, astfel încât suma reducerilor să fie mai mare sau

cel puţin egală cu D.

  • 2. Termenul minim de începere al unei activităţi „i” (t î mi ) trebuie să fie mai mic decât un

termen „t” impus:

t

î

  • m i

t

Dacă restricţia nu este satisfăcută se face diferenţa

∆ =

D

t

î

  • m şi se procedează şa reducerea
    i

t

duratelor activităţilor imediat precedente astfel încât suma reducerilor de pe drumul cel mai lung

până la activitatea i să fie mai mare decât ∆D.

  • 3. Restricţia cel mai devreme posibil – activitatea este programată să înceapă cel mai

devreme posibil, adică la termenul minim de începere (t î mi ).

  • 4. Restricţia cel mai târziu posibil – activitatea este amânată cel mai târziu posibil dar

fără să depăşească termenul maxim de începere (t î Mi ).

  • 5. Restricţii de tip nu mai devreme – acest tip de restricţie poate să apară în două variante:

    • a) activitatea nu va începe mai devreme de un anumit moment specificat

t

î

mk

t

Exemplu: activitatea „k” reprezintă activitatea de început pentru execuţia unor procese

umede exterioare, procese care trebuie să debuteze odată cu începerea perioadei convenţionale

de anotimp călduros respectiv 15.III-

t

î

mk

t 15.

III

.

Dacă

în

urma

calculului

t

î

mk

t 15.

III

se

procedează la mărirea duratelor activităţilor ce determină drumul cel mai lung până la activitatea

„k”.

  • b) activitatea nu se va termina mai devreme de un anumit moment specificat:

t

t

M

t

  • 6. Restricţii de tip nu mai târziu – restricţia pune în evidenţă două variante:

    • a) activitatea nu va începe mai târziu de un anumit moment specificat

t

î

m

t

  • b) activitatea nu se va termina mai târziu de un anumit moment specificat:

t

t

  • M j

t

Exemplu: activitatea „j” este ultima activitate dintre activităţile care reprezintă procese

umede exterioare (tencuieli, zugrăveli). Este de preferat ca aceste acivităţi să se execute înainte

de începerea perioadei convenţionale de timp friguros (15.XI-15.III) astfel încât să se evite

măsurile tehnologice şi organizatorice suplimentare -

t

t

Mj

t

(15.XI )

. Dacă în urma transpunerii

calendaristice rezultă

t

t

Mj

t

(15.XI )

atunci se face diferenţa

∆ =

D

t

t

M

j

t

(15.XI )

şi se procedează la

reducerea activităţilor imediat precedente astfel încât suma reducerilor de pe drumul cel mai lung

până la activitatea „j” să fie mai mare decât ∆D.

7. Restricţii de tip dată fixă – acest tip de restricţie poate să apară în două variante:

a) activitatea trebuie să înceapă la un anumit moment specificat

t

î

  • m i

=

t

b) activitatea trebuie să se termine la un anumit moment specificat

t

t

  • M i

=

t

  • 3. Integrarea şi condensarea graficului reţea

In realizarea unui proiect de construcţie intervine un număr foarte mare de activităţi

efectuate de firme specializate, fapt care duce la conceperea unui grafic reţea de dimensiuni

foarte mari şi care este greu de reprezentat şi urmărit.

13

MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA III Dacă, urmare a calculului duratei programului, rezultă nerealizarea restricţiei se face diferenţa

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

PARTEA III

Din acest motiv graficul general al unui proiect de construcţie poate fi divizat în mai

multe subgrafuri care reprezintă o serie de categorii de procese ce corespund unui anumit obiect

de construcţie şi care pot fi realizate de unul sau mai mulţi subantreprenori.

Operaţiunea de asamblare a mai multor subgrafuri într-un grafic reţea unic se numeşte

integrarea graficelor reţea.

Etapele de integrare a graficelor reţea:

se desenează cele „n” subgrafuri din cadrul unui proiect de construcţie;

se introduce un nod suplimentar fictiv care reprezintă activitatea

„START” a graficului integrat şi un nod fictiv suplimentar care reprezintă

activitatea „FINAL” a graficului integrat. Activitatea „START” leagă toate

activităţile iniţiale pentru toate cele „n” subgrafuri iar activitatea „FINAL” leagă

toate nodurile de terminare pentru cele „n” subgrafuri;

Se reprezintă prin săgeţi toate condiţionările existente între activităţi din

subgrafuri diferite;

Se calculează parametrii temporali şi se trasează drumul critic al grafului

integrat. Graful integrat trebuie să respecte toate regulile de concepere şi calcul a

elementelor enumerate.

Un exemplu de integrare a graficului reţea este prezentat în figura 4.21

E B G S D H F I A F C START FINAL B G S
E
B
G
S
D
H
F
I
A
F
C
START
FINAL
B
G
S
D
H
F
A
I

Fig.4.21 Integrarea graficelor reţea

Condensarea graficului reţea reprezintă operaţia de transformare a graficului detaliat într-

un grafic echivalent, cu un număr redus de activităţi.

Condensarea se face respectând următoarele reguli:

Se vor evidenţia activităţile de început şi sfârşit ale graficului integrat

precum şi ale fiecăruia din subgrafurile componente;

Se vor reprezenta toate activităţile de pe drumul critic al graficului

integrat;

Se înlocuiesc activităţile care se află pe o ramură a graficului reţea care au

acelaşi conţinut tehnologic şi organizatoric de execuţie printr-o singură activitate:

14

MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA III Din acest motiv graficul general al unui proiect de construcţie poate fi

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

PARTEA III

G H S G I F A B C D E A1 Figura 4.22 Condensarea graficului
G
H
S
G
I
F
A
B
C
D
E
A1
Figura 4.22 Condensarea graficului reţea

Activităţile A,B,C,D,E reprezintă activităţile care intră în componenţa execuţiei unui

planşeu din beton armat:

  • - A – susţineri + cofrare placă+grinzi

  • - B – montare armături

  • - C – turnare beton cu pompa

  • - D – decofrare

Activităţile respective pot fi înlocuite de o singură activitate A1- execuţie planşeu din

beton armat.

Se calculează durata activităţii nou create ca fiind drumul cel mai lung al

activităţilor componente.

4. Transpunerea calendaristică a graficului reţea

Transpunerea calendaristică a graficului reţea se face prin planul calendaristic care

reprezintă un instrument de bază al metodei drumului critic şi are ca principal scop transpunerea

termenelor atemporale ale graficului reţea în termene calendaristice concrete.

Pentru trasarea planului calendaristic se procedează astfel:

PASUL 1 se trasează structura planului calendaristic astfel:

pe orizontală se evidenţiază termenele din graficul reţea şi perioadele

calendaristice; la scara perioadelor calendaristice se evidenţiază anul, lunile

calendaristice şi zilele lucrătoare (eliminându-se zilele libere);

se trasează coloanele pentru evidenţierea activităţilor şi a informaţiilor

specifice; astfel ca minim de informaţii necesare pentru întocmirea planului

calendaristic se vor evidenţia: cod activitate, denumire activitate, durată,

rezervă totală de timp.

PASUL 2 se înregistrează activităţile respectând următoarele reguli:

corelarea termenului de începere al nodului corespunzător activităţii

„START” cu termenul calendaristic de începere a execuţiei proiectului;

se înregistrează activităţile considerându-se că încep şi se termină la

termenul minim şi respectând următoarele priorităţi:

  • - în ordinea crescătoare a termenului minim de începere (t î mi );

  • - pentru două sau mai multe activităţi cu acelaşi termen minim de începere se evidenţiază activităţile după următoare ordine: activităţi critice, activităţi cu rezerva totală de timp cea mai mică, activităţi cu durata cea mai mică;

  • - activităţile se reprezintă prin linii pline orizontale de lungimi egale cu duratele activităţilor; trasarea barelor orizontale se face corespunzător cu termenul minim de începere a activităţii; unei activităţi îi corespunde o singură linie orizontală (plină sau întreruptă);

  • - rezerva totală de timp se figurează cu linie întreruptă în continuarea linii care reprezintă durata activităţii şi are ca moment final termenul maxim de terminare a activităţii (activităţi necritice).

15

MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA III G H S G I F A B C D E A1

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

PARTEA III

Planul calendaristic oferă informaţii deosebit de importante privind desfăşurarea

execuţiei acţiunilor componente ale proiectului precum şi o serie de informaţii derivate privind

eşalonarea resurselor, planificarea financiară, etc.

Principalele avantaje ale planului calendaristic:

oferă informaţii asupra duratei totale de execuţi a proiectului urmărindu-se

astfel încadrarea în termenul de execuţie prevăzut în contractul de antrepriză;

pe baza planului calendaristic se poate urmări realizarea diferitelor

activităţi care, dacă nu sunt realizate în anumite perioade, necesită măsuri

tehnologice şi organizatorice suplimentare; Un exeplu îl constituie activităţile care

reprezintă procese umede exterioare şi care nu este de preferat a se executa în

perioada de timp friguros evidenţiată convenţional în intervalul 15.XI. – 15.III.;

pe baza planului calendaristic se face planificarea aprovizionării cu resurse

materiale, utilaje şi echipamente tehnologice necesare în execuţia proceselor de

construcţie;

constituie suportul principal pe baza căruia se face planificarea financiară

(costuri programate şi costuri cumulate pe anumite intervale de timp).

Constituie mijlocul grafic necesar pentru rezolvarea problemelor ce

decurg din elaborarea programelor cu analiza resurselor şi a costului.

In figura 4.23 se prezintă planul calendaristic pentru graficul reţea din figura şi graficul

resursei:

MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA III Planul calendaristic oferă informaţii deosebit de importante privind desfăşurarea execuţiei acţiunilor componente

Fig.4.23 Plan calendaristic şi histograma resursei

16

MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA III Planul calendaristic oferă informaţii deosebit de importante privind desfăşurarea execuţiei acţiunilor componente