CCIA ANUL IV - CONSTRUCTII AGRICOLE CURS NR.1 4. NOTIUNI_INTRODUCTIVE 4.4, Definirea constructiilor agricole si scurt istoric Constructiile agricole sunt 0 categorie distincté de constructii,, cu un pronunfat carater productiv, cu o functionalitate deosebita fata de cladirile civile sau industriale, determinate de condifiile tehnice si de mediu specifice. Diversitatea mare ‘a speciilor de animale sau pasari, crescute sau intretinute in aceste constructi, a produselor recoltate sau obtinute prin preparare sau semipreparare, a substantelor chimice pentru fertilizarea solului, ce trebuie depozitate in conditii de maxima siguranta, fac ca aceste constructil 8 prezinte caracteristici constructive si functionale deosebite. Constructiile agricole cuprind totalitatea cladirilor destinate realizarii productiei vegetale sau animale, cat si a celor care deservesc anumite procese tehnologice specifice de aceea la conceperea si dimensionarea acestor constructii, trebuie s4 se aiba in vedere caracteristicile principale _specifice acestor constructii respectiv: - necesitatea de a satisface conditiile impuse de desfasurarea procesului biologic, avand in vedere faptul c, atat in addposturile pentru animale, cat si in sere si depozite exist un produs viu in stare manifesta sau lenta. Activitatea de metabolism ce se desfagoara in aceste constructii determina condifille de microclimat, care justificd solutii specifice pentru elementele de constructie si nocivitatile ce solicit constructia (umiditate, medii agresive etc); - necesitatea de a satisface fluxul tehnologic care se desfagoara in constructia respectiva; - necesitatea asigurarii spatiilor aferente productiei care se desfasoara in aceste constructii si anume: spatii pentru cultura plantelor, depozitarea furajelor, cerealelor, legumelor, pentru odihna, furajarea gsi evacuarea dejectiilor animalelor etc.Construcfille agricole s-au realizat si dezvoltat in cursul timpului, in functie de cerintele pentru produsele obtinute: oud, lapte, carne, flori (in extrasezon), etc. Ele stau realizat la inceput numai in cadrul gospodatrillor taranesti_ din mediul rural, sub forma unor simple adaposturi impotriva intemperiilor, in sistem traditional, pavilionar, productia acestora fiind destinata necesitatilor familiare si comercializarii, ocazionale, pe piata libera. Extinderea si dezvoltarea refelei urbane a condus la o cerere tot mai mare de produse alimentare pentru populatia urbana, aparand astfel necesitatea organizarii acestor constructii sub forma unor ferme zootehnice si vegetale mai mici sau mai mari, imbunatatite functional fata de cladirile traditionale si echipate cu tehnologii de intretinere- exploatare moderne Aceasta tendinté de extindere a constructiilor agricole a condus la necesitatea organizarii si gruparii acestora pe un anumit teritoriu sub forma unor ferme agrozootehnice specializate pe ramuri de productie: zootehnice, legumicola, conservare si depozitare, precum gsi adoptarea unui sistem constructiv tipizat pe baza unor criterii unice privind modularea in plan si pe inaltime. 4 Clasificarea constructillor agricole poate fi facuté dupa mai multe criterii Clasificarea constructiilor agricole Un criteriu poate fi cel legat de funclia pe care o indeplinesc constructille agricole, criteriu de baza in baza caruia rezultd urmatoarea clasificarea - constructii destinate productiei animale (zootehnice), care cuprind adaposturile pentru animale: taurine, suine, ovine, cabaline si constructii pentru pasari (avicole); - constructii pentru productia vegetala: sere, solarii; = constructii pentru depozitarea, conservarea gi conditionarea productiei vegetale: platforme, magazii, depozite - constructii pentru depozitarea nutreturilor; - constructii destinate cercetarii si inobilarii speciilor; - constructii cu caracter social-administrativ.Un alt criteriu de clasificare este modul in care constructiile agricole participa la procesul de productie. In baza cestui criteriu constructiile agricole se pot clasifica in trei mari categorii - constructii pentru productie, ce servesc direct procesul de productie, in cadrul c&rora intra toate constructiile de acposturi pentru diversele specii de animale sau pasar, serele, solariile, depozitele de legume si fructe, silozurile de cereale etc; - constructii auxiliare, ce servesc indirect desfsurarea procesului de productie si anume: silozurile pentru furaje, bucdtariile pentru prepararea hranei animalelor, depozitele de diferite tipuri pentru produse cerealiere, ingréiséminte minerale, constructiile pentru prelucrarea primara a produselor recoltate, clinicile veterinare, construcliile pentru repararea si intre{inerea utilajelor, centrale termice, posturile trafo etc; - constructii-anexe, care nu sunt in mod obligatoriu legate de procesul de producti, dar sunt necesare desfasurarii in conditii normale a productiei, cum ar fi cladirile pentru administratie, grupurile social-sanitare, cantinele, cluburile, laboratoarele etc. 2._PRINCIPI| GENERALE DE PROIECTARE A CONSTRUCTILOR AGRICOLE 2.4, Principalii factori determinanti Principalii factori care determina alcatuirea constructiva si conditiile de microclimat din interiorul constructiilor agricole sunt: - materialul biologic cu cerintele sale fiziologice, care determina anumite conditii de mediu interior (microclimat) caracterizate, in general, prin temperatura si umiditatea relativa a aerului interior, viteza de migcare si puritatea aerului interior, iluminatul natural etc; - activitatea de metabolism ce are loc in aceste constructii coroboraté cu necesitatea de a satisface conditile de microclimat interior impuse de desfagurarea in conditii normale a procesului biologic conduc la doptarea unor solutii corespunz&toare pentru elementele de constructie (pereti, acoperis,4 pardoseala etc), la adoptarea unui anumit sistem de ventilatie necesar eliminarii nocivitatilor. - activitatea de intretinere si de exploatare, care determina cerinte functionale din ce in ce mai complexe; - factorii de mediu naturalsi de microclimat, care exercité asupra materialelor, elementelor si a constructiei, Iuata in ansamblu, actiuni mecanice sau de natura fizico-chimica si biologica. 2 Cerintele functionale sunt in stransa interdependenté cu cerintele Cerinte functionale fiziologice ale materiafului biologic adapostit, de condifiile de microclimat necesare a fi asigurate, de particularitatile procesului tehnologic, de tipul si dimensiunile elementelor tehnologice specifice, de natura si gabaritele de circulatie a mijloacelor de mecanizare i transport Organizarea corecta a spatilor interioare in functie de destinatia si fluxul tehnologic, alegerea si dispunerea judicioasa a elementelor tehnologice si a instalatiilor de mecanizare incadrate in procesul tehnologic, conduc la consecinte favorabile atat asupra formei si a sistemului constructiv, cat si asupra dimensiunilor in plan si in elevatie a constructillor. Forma in plan a constructiilor zootehnice, care este determinata in general de considerente functionale gi tehnologice, poate fi dreptunghiulara, patrata, circulara respectiv poligonala. in mod obignuit constructiile zootehnice se realizeaz& avand forma in plan dreptunghiularé cu una sau mai multe deschideri si cu lungimi mari ( L=60-100 m). inaltimea halelor se stabileste din conditii de gabarit a utilajelor si instalatiilor, tinand seama totodaté de normele de volum si de conditiile de iluminare naturalé impuse, iar forma acoperigului din conditii de scurgere a apelor pluviale si natura invelitorii Avand in vedere multiplele aspecte ale interdependentei dintre constructie si procesul de productie rezulté ca proiectarea si definitivarea solutiilor constructive, tehnologice, de mecanizare gi transport interior constituie unproces complex care implic& colaborarea permanent intre constructor, zootehnician, tehnolog si instalator. 2.3. Cerinte tehnice Constructiile cu caracter agrozootehnic, ca de altfel orice constructie, trebuie s& satisfacd 0 serie de conditii si cerinte de ordin tehnic, astfel incat sa asigure folosirea si exploatarea lor corespunzatoare pe toaté durata de serviciu Dintre conditiile tehnice de baz, de care trebuie s& se {ind seama la proiectarea si realizarea constructiilor agrozootehnice, se pot mentiona’ tehnico- conditiile tehnice capitale, mecanice, de microclimat si condi economice. : Conditiile tehnice capitale se referd la totalitatea cerintelor ce se impun elementelor structurale si de inchidere, respectiv construcfiilor luate in ansamblu, din punct de vedere al durabilitati si rezistenntei la foc Durabilitatea construetiilor este caracterizata, in general prin rezistenta elemenitelor structurale gi nestructurale la actiunile distrugatoare ale mediului inconjurator si este apreciata prin durata de timp in care acestea pot fi utilizate in scopul pentru care au fost proiectate, conditii normale de exploatare. Factorii care actioneaza distructiv asupra materialelor gi elementelor de constructii si care influenteazé in bund masura durabilitatea constructillor agrozootehnice se pot grupa in dou categorii principale: - factori ai mediului inconjurator: variatii de umiditate, fenomenul de inghet-dezghet, coroziunea si actiunea biologica: - factori (agenti) agresivi, specifici nediului ambient din interiorul construciiilor agroyootehnice de exemplu, umiditatea relativ’ a aerului interior ridicata (70% - 85%), prezenta amoniacului si a hidrogenului sulfurat, ca urmare a descompunerii substantelor organice din dejectiile animalelor,acizii si indeosebi acidul lactic,care se gaseste in procent ridicat in nutrefurile insilozate ete Rezistenta la foc a unei cladiri, este determinata de gradul de rezistenta la foc al elementelor structurale cu rezistenta la foc cea mai scdzuté.Gradul de rezistenté la foc se stabileste in functie de destinatia si importanta acesteia6 Conditiile mecanice urmaresc asigurarea cerintelor de rezistenta si stabilitate ale elementelor de constructie si a constructiei in ansamblul ei, la actiunea solicitarilor exterioare Conditiile de mediu interior sau de microclimat sunt determinate de: valoarea temperaturii, uniditatea realativa a aerului, viteza de miscare $ puritatea acrului, conditiile de iluminat etc. Conditiile tehnico-economice reprezinté un ansamblu de cerinte prin care se urmareste aigurarea eficientei maxime a investitiei Factorii de mediu Factorii de mediu care influenteazi condifiile de exploatare si de microclimat din interiorul unei construclii destinate adapostirii animalelor, plantelor sau depozitarii produselor vegetale se impart in urmatoarele doua categorii principale - factori de mediu natural (exterior), - factori de mediu artificial sau de microclimat interior Factori de mediu natural Dintre factorii de mediu natural, a c&ror prezen{a influenteaza conditille de microclimat interior, fac parte : energia solara, aerul, apa si solul Efectele produse de radialille solare sunt diferite, respectiv efecte luminoase, calorice sau chimice Influenta luminii naturale asupra dezvollarii animalelor , plantelor si depozitarii produselor este foarte mare. Lipsa luminii naturale poate pune in pericol nu numai productia si dezvoltarea animalelor (in special a celor tinere), ci si snatalea sau chiar viata lor. De asemenea dezvoltarea plantelor nu este posibilé decat in prezenta luminii Indicele de iluminare, (coeficientul de luminozitate) efectiv al unei incaperi zootehnice iy se compara cu valoarea admisibilé a acestuia recomandata in norme (conform tabel A3_atasat la curs) in functie de destinatia adapostului lluminarea naturala este influentata de mai multi factori, de care se tine seama la proiectarea golurilor pentru iluminare.7 Randamentul iluminarii scade cu cresterea inaltimii parapetului ferestrei, in timp ce luminozitatea este mai uniforma indltimea parapetului se adopta de 1,50 ...1,80 m pentru o iluminare uniformé cit si pentru a ocroti animalele de aerul rece care patrunde in procesul de ventilare naturala, Amplasarea ferestrelor imediat sub streasina diminueaza cu 50 % efectul iluminarii Radiatiile solare, prin prezenta razelor ultraviolete, cu actiune batericida, asigura dezinfectia adaposturilor de animale si a altor cladiri de productie agrozootehnica. Lumina difuzd poate duce la distrugerea diferitilor microbi infectiosi in numai 5....6 ore. Toate acestea prezinta o importanta deosebita mai ales pentru cladirile destinate realizarii selectiei si reproductiei (animale sau vegetale). 2.4.1. Factori de mediu artificial sau de microclimat interior Factorii de microclimat sunt: factori zoofiziologici, factori fizici si factori chimici Factorii zoofiziologici reprezinta rezultatele activitatii de metabilism ale animalelor in timpul cdrora au loc diferite manifetari ale organismului de degajare de caldura, umiditate si bixid de carbon. Cantitatea de caldura degajat de animale si pasari depinde de o serie de factori intre care: specia, varsta, alimentatia administrat etc . Pentru proiectare se considera valorile minime ale degajarilor de calduré pe ora ale animalelor, mentionate in tabelul A1 - se va anexa la curs. Degajarea de umiditate este functie de specia animalului si de temperatura mediului inconjurator — tabel A1 Degajarea de bioxid de carbon, are loc in procesul de respiratie; aerul expirat de animale contine mari cantitati de bioxid de carbon, variind in functie de specie, starea de repaus sau activitate a animalului, hrana administrat, etc - tabel A1 Factori_fizici care intervin in proiectarea microclimatului interior sunt: temperatura, umiditatea relativa , viteza aerului interior si iluminarea artificiala.8 Temperatura interioara trebuie sA se incadreze intre anumite limite optime (conf.tabel A2 — se va atasa la curs) in cazul unor temperaturi mai scdzute decat cele optime, consumul de furaje creste (pentru producerea unei cantitati in plus de energie caloric), cea ce va mari costul produselor iar in cazul unei temperaturi prea ridicate, efectele sunt de scdere a poftei de mancare, de diminuare a sporului in greutate si a productiei Mentinerea temperaturii optime este asiguraté printr-o _proiectare higrotermica corect a elementelor de inchidere Umiditatea relativa interioara. in atmosfera umeda se pot dezvolta in adaposturi, microbi si paraziti care pod duce la imbolndvirea animalelor. Valorile umiditatii trebuie s& se incadreze intre anumite limite (tabelul A2 — anexat la curs), care sunt mai ridicate decat cele pe care le pot suporta oamenii. Viteza de migcare a aerului influenteazd pierderile de caldura prin convetie, fapt pentru care in apropierea animalelor aceasta nu trebuie sa depaseasca valorile limita — conf, Tabel A2 lluminarea pe cale artificial se poate realiza cu ajutorul lampilor cu incandescenta, a lampilor fluorescente, a lampilor cu vapori de mercur sau sodiu lluminarea artificiala apare la toate cladirile zootehnice avand rolul de: completare a luminii naturale sau iluminarea tehnologica. lluminarea tehnologica se utilizeazA ca stimulator al productiei in cresterea intensiva a viermilor de matase, a iepurilor si a pasarilor. Factori chimici reprezinté concentratia in aerul interior a diverselor componente nocive (gaze sau particule solide) . Valorile maxime admisibile ale acestor gaze in aerul interior al adaposturilor pentru animale este conform tabel Ad atasat la cursCCIA ANUL IV - CONSTRUCTII AGRICOLE CURS NR. 2 1. Notiuni generale pentru adaposturile zootehnice Proiectarea adaposturilor pentru animale are ca baz de dimensionare a spatiilor elementele biometrice ale animalelor. Pe de alta parte ins, procesul tehnologic si tehnologia de intretinere impun necesitatea prevederilor anumitor spatii, modul de compartimentare si organizare a acestora Astfel proiectarea spatillor interioare trebuie abordaté prin prisma urmatoarelor cerinte: a.) destinatia constructie diferentiaté functie de specia si categoria animalelor adapostite (taurine, suine, ovine, cabaline, pasdri etc), de productia urmarita (came, lapte, oua, lana etc), de varsta animalelor si destinatia lor (pentru productie sau reproductie); b.) solutia referitoare la sistemul de intretinere, furajare, evacuare a dejectiilor, recoltarea produselor, mecanizarea proceselor de productie Aceste cerinte impun urmatoarele elemente de proiectare: spatii de cazare a animalelor, pentru furajare, pentru circulatie, spatii si elemente de constructie specifice tehnologiei adoptate cat si factorii de microclimat. Dimensiunile corporal-anatomice si cele de gabarit in miscare, trebuie respectate prin tehnologiile de intretinere si exploatare adoptate. Uzual se adopt urmatoarele dimensiuni modulare - transversal (deschideri) : 10,50 m; 12,50 m; 18,00 m; 21,00 m si 24,00 m - longitudinal (travei ) avand: 3,00 m; 4,50 m; 6,00 m si 7,50 m. Pentru modularea pe verticala, s-au folosit frecvent si se mai folosesc, modulele derivate de 3M (30,0 cm ), 6M (60 cm), 9M (90 cm), rezultand inailtimi de 2,40 m, 2,70 m si 3,60 m. in general inaltimea halelor zootehnice se stabileste din considerente privind particularitatea procesului_ tehnologic, gabaritele instalatiilor gi mijloacelor de transport din datare {inand seama totodata si de normele privind volumul optim recomandat pentru o unitate din folosinta,2. Constructii pentru taurine 2.1, Elemente de organizarea si dimensionarea spatiilor aferente in cazul acestor constructii, delimitarea pe zone, modul de organizare si dimensiunile acestor zone se realizeaza in functie de: a.) elementele biometrice a animalelor, indeosebi: - lungimea oblica a trunchiului (L ) - lungimea animalului culcat (L’ ), constand din lungimea oblicd a trunchiului si aceea a capului (50 - 65 cm); - inaltimea libera sub gAtul animalului culcat, limitand nivelul bordurii ieslei, cand odihna se face cu gatul deasupra acesteia b.) tehnologia de intretinere a animalului (stabulatie), respectiv: - tehnologia de intretinere in stabulatie libera - este situatia in care zona de furajare sau zona destinaté pentru stationarea animalului pebtru hrana este distincta fata de zona pentru odihna; - in cazul tehnologiei de intretinere a animalului in stabulatie libera este de asemenea importanta solutia adoptata pentru zona de odihna, respectiv : zona de odihna colectiva sau zona de odihna individuala in boxe sau cusete; - tehnologia de intretinere in stabulatie legata - este situatia in care zona de furajare sau zona destinaté pentru stationarea animalului pentru hrana constituie si zona pentru odihna — organizarea pe standuri; - tehnologia de furajare si evacuare a dejectiilor etc Definirea notiunii de stabulatie: ,, Intretinere si hranire a animalelor prin mentinerea lor in grajduri pe intreaga perioadé de crestere, ingrasare, de mulgere etc’. 2.2. Stabulatia legata la taurine Pentru stabulatia legata se practic unul dintre cele trei tipuri de standuri scurt, mijlociu sau lung. Standul scurt se dimensioneaza strans dupa lungimea oblica a trunchiului L, la care se adaugd 10-15 cm, reprezentand retragerea minima a legaturii verticale, de la bordura ieslei. Aceasté legare mentine animalul cu capuldeasupra ieslei, atat in timpul stationdril cét gi al odthnei. Astfel, bordura ieslei va avea inaltimea de cel mult 20 cm, in dreptul gatului in situatia in care gratarele care acopera canalele colectoare de dejectii au bare din sau beton armat acoperite cu cauciuc sau lemn, lungimea standului poate fi mai micé cu 10-20 cm falta de lungimea oblicd a trunchiului. Standul scurt se utilizeaza pentru stabulatia legata a vacilor de lapte si a taurinelor adulte la Ingragat Standul mijlociu , se utilizeaz in adaposturi de tip matemitati, izolatoare pentru animale bolnave (intrucat oferd un confort marit fata de standul scurt) si la dimensionarea cusetelor.de odihna in cazul stabulatiei libere: La lungimea oblica a trunchiului L, se adaug& 50-65 cm, (reprezentand lungimea capului) si se obtine astfel o lungime a standului egala cu lungimea animalului intreg L'= L + (60-65 cm) Legat larg la bordura ieslei, inalté de 40-50 cm, animalul se retrage pentru odihna in spatele acesteia. Standul_lung depageste cu 40-60 cm lungimea animalului culcat, rezultand lungimi de 2,40 .... 3,00 m pentru vaci si 2,50 ...3,30 m pentru tauri adulti. Legatura cu lant la bordura ieslei, permite o larga migcare intre furajare si odihnd, doar urcarea in iesle fiind impiedicata initial prin tnaltimea de 70 ...90 cm a bordurii acesteia. in solutii mai evoluate, dispunerea unui opritor de graban deasupra ieslei, a permis coborarea nivelului borduri la 40 ..50 om. Consulul ridicat de asternut (6...8 kg pe animal), ca urmare si a cantitatilor mari de gunoi, a condus la utilizarea acestor tipuri de standuri, la fel ca si cele | mijlocii doar la adaposturi maternitati, izolatoare pentru animale bolnave gi la dimensionarea cusetelor de odihna in cazul stabulatiei libere Latimea standurilor rezulté din spatiul necesar animalelor culcate, independent de tipul de Iungime a standului, corelandu-se cu masa corporal a animalelor adulte (1,00 .....1,60 m) Se vor prezenta mai jos tipurile de standuri prezentateFi.g. 6. Tipuri de standuri: seuré; -enijlociu; lung foarte seu1eyp 38340 ag 4 rar Fig. £2. Standart mijlocii.2.3. Stabulatia liber a taurinelor Intretinerea animalelor in stabulatie liber ofera acestora migcarea in voie, in cadrul ad&postului sau intre adapost si padocul alaturat. Totodata intretinerea in grupuri (loturi) de animale permite sporirea gradului de mecanizare a lucrdrilor si conduce la 0 reducere a manoperei, fata de intretinerea in stabulalie legata, necesitand ins omogenitatea de varsta sau stare fiziologica a animalelor. In cazul vacilor de lapte este necesar corelarea numericd a grupului (lotului) cu locurile existente in sala de muls. in tabelul 4, anexat la cur sunt prezentate elementele necesare dimensionérii adaposturilor. Pe langa aleea de furajare si iesle, in adapost exist doua zone distincte’ una de odihna si alta de stationare la iesle legate intre ele prin alei de circulatie. Adaposturile se pot diferentia dupa modul in care se amenajeaza zona de odihna astfel: - zoni de odihn& colectiva, pe pardoseala continua, cu asternut permanent, schimbat periodic. Aceasté zona de odihna se delimiteaza cu praguri din beton sau grilaje cu porti de trecere. Dimensiunile zonei de odihna se stabilesc land ca baza de calcul 3,5 m? /cap in cazul adaposturilor pentru vaci de lapte si 3,0 m’/cap in cazul adaposturilor pentru taurine la ingrasat - zona de odihna individuala, in cugete de odihna separate intre ele cu grilaje avand inaltimea de 0,90 ...1,10 m, lungimea cusetelor trebuie sa corespunda animalului culcat, L' =L + (50 ...65 cm), iar latimea cuprinsa intre 1,00 ...1,30 m. Zona de circulatie si stationare din fata ieslelor se dimensioneaza in aga fel incat sA permita circulatia animalelor in spatele celor care stau si mananoa. Astfel, la lungimea oblicd a trunchiului L, se aduna doua latimi de animal. Dimensiunea 1,7 L reprezinté lungimea unui animal ce stationeaza la iesle si_ | spatiul necesar pentru ca altul sa se intoarca in spatele acestuia Legatura intre aceste zone (odihna, stationare la iesle) padocuri, grupuri de muls se face prin alei de circulatie care au latimea de 1,20 - 2,70 m.7 in stabulatia liberé a taurinelor canalele pentru evacuarea dejectiilor se extind pe intreaga zona de circulatie a animalelor. 2.4. Alei interioare Distribuirea manuala a furajelor impune alei cu latimea minima de 80-90 cm pentru vagoneti pe sine, dimensiunile putand fi marite pana la 1,10-1,20 m, iar pentru circulatia crutelor 1,80 - 2,00 m in cazul mecanizarii mobile a furajarii, cu remorca tehnologica, aleile din fata ieslelor au latimea de 2,30- 2,40 m (cota este obligatorie In cazul utilizarii ieslelor inalte, dar se poate reduce pané la 2,00 m in cazul ieslelor plate) si 1,80 m pentru electrocare. Pentru asigurarea circulaiei oamenilor si a animalelor in spatele standurilor se prevad alei de 90,0 — 1,20 m latime pentru deservirea unui sir de animale. Cotele minime se utilizeazé numai in cazul in care circulatia se extinde gi peste gratarele ce acopera canalele de evacuat dejectii. Daca se utilizeaza vehicule pentru distribuirea asternutului, aleile vor fi de 1,60 — 2,40 m. in adaposturi cu stabulatia pe standuri —boxe, aleile din spatele standurilor au latimea de 1,70 - 2,40 m, independent de modul de evacuare a dejectillor. in adaposturile cu stabulatie libera aleile dintre cusete au latimi: - minime .... ayy aieset 180m - maxime vies 2,50 m Zonele dintre iesle si cugete vor avea dimensiunile - minime : L+0,70L - maxime ve L+2b unde L — lungimea oblica a trunchiului b — ldtimea de circulatie (90 cm pentru o vaca lapte) Pentru acces la sala de muls aleile de circula'ie vor avea latimea: - minim 1,20......1,40m ~ maxim 1,80 2.70 m Boxele de cazare vitei se separa prin alei de circulatie cu latimiDe la perete la un sir de boxe = minim ....70 em ~ maxim ....90 cm ntre doua siruri de boxe - minim 4,30 m - maxim 140m