You are on page 1of 6

Lucrarea 1 1

Lucrarea 1
INTRODUCERE ÎN OrCAD 9.2

1.A. OBIECTIVE

1. Crearea unui nou proiect.
2. Desenarea unei scheme de circuit.
3. Editarea parametrilor schemei.
4. Crearea profilului de simulare.
5. Vizualizarea grafică a semnalelor.

1.B. CONSIDERAŢII TEORETICE

În Teoria Semnalelor se urmăreşte prezentarea unor procedee de prelucrare mai mult sau
mai puţin complexă a semnalelor, fiecare procedeu având avantaje şi limitări. Prezentarea
formelor de undă şi a spectrelor în diferite etape de prelucrare a semnalului este dificilă dacă nu
se dispune de unelte adecvate. O astfel de unealtă este programul de simulare OrCAD–PSPICE.
OrCAD este un program complex, care permite: desenarea schemelor electrice ale
circuitelor electronice, simularea funcţionării acestora sub diverşi stimuli (diverse semnale de
excitaţie) şi la diverse temperaturi ambiente, proiectarea circuitelor imprimate (inclusiv
optimizarea traseelor) pornind de la dimensiunile de catalog ale componentelor (cataloage care
pot fi accesate şi prin Internet) şi altele. Dintre toate aceste facilităţi, în Teoria Semnalelor
interesează doar: desenarea (compunerea) circuitelor electronice şi simularea funcţionării
acestora.
Desenarea schemelor de circuit în cadrul programului OrCAD 9.2 se realizează prin
intermediul componentei OrCAD CAPTURE CIS (Component Information System).

1.C. DESFĂŞURAREA LUCRĂRII

Deschideţi programul ORCAD 9.2 de la icoana de pe desktop sau din meniul de jos: Start γ
Programs γ ORCAD Family Release 9.2 γ Capture CIS.
La deschidere, programul afişează fereastra SESSION FRAME, din care se vor efectua toate
operaţiile necesare procesării schemei electrice. În această fereastră, se află întotdeauna
deschisă fereastra SESSION LOG, în care sunt furnizate informaţii despre acţiunile efectuate
(SESSION LOG este utilă mai ales în cazul apariţiei unor erori).
Înainte de a putea desena o schemă de circuit, trebuie să daţi un nume proiectului care
urmează să fie realizat.

► CREAREA UNUI NOU PROIECT

Pentru a da un nume proiectului, apăsaţi butonul (CREATE DOCUMENT) – situat în partea
superioară a ferestrei –, sau din meniul de sus alegeţi: File γ New γ Project.
În fereastra care se deschide, completaţi următoarele câmpuri:
γ la Name scrieţi numele proiectului ;

► DESENAREA SCHEMEI DE CIRCUIT O schemă de circuit se desenează cu ajutorul butoanelor V1 VOFF = 0 R1 dispuse pe verticală în partea dreaptă a ecranului. scrieţi denumirea sa în acel câmp. După plasarea tuturor elementelor schemei. OBSERVAŢIE: În cazul în care o anumită bibliotecă nu se află pe listă. apoi apăsaţi Enter. formată FREQ = 1k PHASE = 0 0 0 dintr-o sursă de tensiune si o rezistenţă. γ la Location scrieţi: ”G:\studenţi”. Pentru a o plasa pe verticală. sub numele de VSIN. Ştergeţi toate elementele puse până acum (click pe element şi apoi Delete de la tastatură) şi mai puneţi-le o dată. În OrCAD 9. situat în fereastra Place Part. ca în figură. Elementele schemei se iau apăsând mai întâi butonul Figura 1.2 Îndrumător de laborator S. La începerea şi terminarea unei conexiuni. Această modalitate este într-adevăr mai simplă. În noua fereastră care se deschide. Elementele de circuit se pot plasa mai simplu astfel: observaţi în partea de sus a ecranului un câmp alb având în partea dreaptă o săgeată. să realizăm schema din Figura 1. prin modalitatea descrisă anterior.1. Selectaţi sursa VSIN γ OK. următorul pas este editarea parametrilor acestor elemente. . După deschiderea ferestrei. Pentru a plasa un anumit element pe schemă.2 se află în directorul: C:\PROGRAM FILES\ ORCAD\CAPTURE\LIBRARY\ PSPICE. Pentru sursa de tensiune. Sursa de tensiune din schema noastră este o sursă de tensiune sinusoidală. se află o listă cu bibliotecile oferite de program. Firele care conectează elementele de circuit se iau de la butonul (PLACE WIRE). apăsaţi butonul drept al mouse-ului γ End Mode (sau tasta Esc de la tastatură). Bibliotecile oferite de OrCAD 9. pe schemă faceţi un click unde începe firul şi unul unde se termină. Alegeţi masa 0 din biblioteca BE sau masa 0 din biblioteca SOURCE.2. elementele de circuit sunt grupate în biblioteci (librairies). VAMPL = 1 1k Pentru început. sub denumirea R. ► EDITAREA PARAMETRILOR ELEMENTELOR DE CIRCUIT Editarea unui parametru se face prin dublu-click pe parametrul respectiv. Prin selectarea unei biblioteci. pe care o găsiţi în biblioteca SOURCE. o puteţi adăuga de la butonul Add Library.C. apoi plasaţi-o printr- un click pe pagină. Rezistenţa de sarcină o găsiţi în biblioteca ANALOG. după ce o puneţi pe pagină. în partea de sus a ferestrei se vor afişa elementele din biblioteca respectivă.1 (PLACE PART). legate în serie. şi cu mouse-ul plasaţi elementul respectiv pe pagină. apoi în noua fereastră scrieţi valoarea pe care doriţi să o aibă parametrul γ OK. în partea de jos. programul pune automat un punct de joncţiune. γ selectaţi opţiunea: ”Analog or Mixed A/D” . dar este posibilă cu condiţia ca biblioteca din care face parte elementul respectiv să se afle pe lista de biblioteci afişate în fereastra Place Part. apoi butonul drept al mouse- ului γ End Wire. γ OK. Se deschide astfel pagina de design SCHEMATIC PAGE. apăsaţi butonul drept al mouse-ului γ Rotate. fixaţi parametrii săi la următoarele valori: γ VOFF (offset-ul sau valoarea medie a semnalului) = 0.S. Masa o luaţi apăsând butonul (PLACE GROUND). pe fond albastru. iar ca să nu mai puneţi şi alte surse de acest tip. în care urmează să desenaţi schema de circuit. alegeţi opţiunea ”Create a blank project” γ OK.

frecvenţa şi faza iniţială. Alegeţi V(V1:+) (potenţialul de la borna pozitivă a sursei V1. puteri W( ). deoarece programul ”ştie” despre ce este vorba. După terminarea rulării. alegeţi următoarele setări: γ Run to time (de la 0 până la ce valoare să afişeze în domeniul timp) = 5ms. . În partea stângă a ferestrei. se pot defini mai multe profile de simulare. la Analysis Type. există două posibilităţi: 1) Afişarea semnalelor cu ajutorul butonului (ADD TRACE). împreună cu valoarea sa implicită (0). Mutaţi PHASE sub restul de parametri ai sursei. γ OK. observaţi. După revenirea la schemă. Nu apare afişată nici o curbă. în partea stângă. γ căutaţi parametrul PHASE. lista cu toate semnalele care se pot vizualiza: curenţi I( ). observaţi că lângă sursă este afişat şi parametrul PHASE. daţi un nume profilului γ Create. observaţi că s-a afişat un sistem de axe având pe abscisă domeniul timp. Să presupunem că ne interesează să vizualizăm tensiunea generată de sursa VSIN. având nume diferite (stabilind astfel mai multe analize de acelaşi tip).). deci semnalul generat de sursă) γ OK. un semnal sinusoidal este caracterizat de trei parametri: amplitudinea. γ Maximum step size (controlează precizia cu care va calcula programul) = 1us. Pentru a afişa pe schemă şi faza iniţială. Lăsând Time Domain pentru tipul analizei. γ FREQ (frecvenţa semnalului) = 1k.. ► VIZUALIZAREA GRAFICĂ A SEMNALELOR Pentru rularea simulării. puteţi alege tipul analizei (domeniul timp. ► CREAREA UNUI PROFIL DE SIMULARE Apăsaţi butonul (NEW SIMULATION PROFILE) – situat în partea superioară a ferestrei –. în care trebuie specificată durata simulării şi mărimea pasului de integrare adecvate preciziei urmărite. Pentru afişarea acestei tensiuni. .). apăsaţi butonul (RUN). γ închideţi fereastra Property Editor. faceţi un click pe el γ Display (din meniul de sus) γ Name and Value γ OK . vor apare denumirile semnalelor pe care le alegeţi de pe listă. După terminarea oricărei scheme de circuit. Se deschide astfel fereastra de editare a parametrilor simulării. procedaţi astfel: γ dublu-click pe sursă şi astfel se va deschide fereastra Property Editor.. curent etc. În noua fereastră care se deschide. În partea de jos. Rezistenţa o lăsaţi la valoarea de 1k. A. care conţine toate caracteristicile sursei. deoarece deocamdată nu am ales ce semnal dorim să fie afişat (tensiune. următorul pas este crearea unui profil de simulare. Pentru aceeaşi schemă. potenţiale V( ).). fapt care ajută la separarea rezultatelor. domeniul frecvenţă. În general. Odată stabilit profilul de simulare. Lucrarea 1 3 γ vAMPL (amplitudinea semnalului) = 1. etc. se poate trece acum la rularea simulării şi vizualizarea grafică a semnalelor. Apăsaţi acest buton (situat în partea superioară a ferestrei). la Trace Expression. Se observă că lângă sursă figurează doar doi dintre ei: amplitudinea şi frecvenţa. OBSERVAŢIE: Nu este obligatoriu să scrieţi şi unitatea de măsură (V. Hz.

iar domeniul timp în care a fost afişat este (0 – 5ms) (5ms este valoarea fixată în profilul de simulare. Apăsaţi RUN şi. γ modificaţi domeniul timp de la 0 la 1ms. Observaţi că semnalul este un sinus. respectiv markeri de putere. după rularea simulării.S. Observaţi că a fost afişată o singură perioadă a semnalului (0 – 1ms). Activaţi apoi de jos fereastra cu graficul şi observaţi că s-a afişat aceeaşi tensiune sinusoidală generată de sursă. Observaţi în partea superioară a ferestrei butoanele: . .4 Îndrumător de laborator S. la Run to time). Reveniţi la schemă şi modificaţi VOFF înapoi la valoarea de 0V. valoare medie 0V. γ OK. Pentru aceasta. γ în noua fereastră apăsaţi User defined. Să modificăm acum valoarea medie a semnalului (care până acum a fost de 0V). Reveniţi la schemă şi daţi parametrului VOFF o valoare diferită de 0. markeri de tensiune diferenţială. Mai întâi ştergeţi semnalul afişat anterior pe grafic (click pe denumirea semnalului afişată sub grafic.C. de perioadă 1ms. 2) Afişarea semnalelor cu ajutorul markerilor. de exemplu o singură perioadă a semnalului (1ms). Observaţi că semnalul este afişat tot până la 5ms (aceasta este limita stabilită în profilul de simulare). Minimizaţi fereastra de afişare a graficului. modificaţi din nou domeniul timp: de la 0 la 6ms. semnalul generat acum este un cosinus. Puneţi 2 markeri de tensiune pentru a vizualiza tensiunile gene-rate de cele două surse. ► MODIFICAREA DOMENIULUI DE VALORI Să studiem acum semnalul afişat. Să afişăm acum mai puţin de 5ms. În continuare.2 (sumatorul se numeşte SUM şi se găseşte în biblioteca ABM). Prin urmare. apoi mergeţi cu mouse-ul spre schemă şi puneţi markerul de tensiune cu vârful pe firul care legă sursa de rezistenţă. apăsaţi butonul drept al mouse-ului γ End Mode. observaţi că. pentru aceasta. Presupunând că dorim o afişare a semnalului pentru mai mult de 5ms (cât a fost iniţial). Fixaţi parametrii noii surse VSIN la valorile de pe figură. după afişarea semnalului. Apăsaţi butonul (VOLTAGE MARKER). observaţi că acum valoarea medie a semnalului este cea stabilită de VOFF. revenind astfel la schemă. cu ajutorul cărora se pot activa: markeri de potenţial (tensiunea faţă de masă. trebuie modificată durata simulării (Run to time) din profil. modificaţi faza iniţială la 90 (cosinusul este defazat faţă de sinus cu π/2). apoi Delete de la tastatură). dacă se doreşte să fie afişat mai mult de 5ms. ► MĂSURĂTORI PE GRAFIC Modificaţi schema ca în Figura 1. într-adevăr. markeri de curent. Apăsaţi RUN şi. vom putea marca direct pe schemă ce semnal dorim să vizualizăm. amplitudine 1V. schimbaţi domeniul timp astfel: γ faceţi dublu-click pe una din valorile de pe abscisă. să încercăm să obţinem un cosinus din aceeaşi sursă. Cu ajutorul acestor markeri. Observaţi că pe sistemul de axe a apărut afişat graficul în domeniul timp al semnalului sinusoidal generat de sursă.

alegeţi de sus XGrid (liniile verticale ale grid-ului). 2) două sisteme de axe perpendiculare (dacă ţineţi apăsat butonul stâng al mouse-ului şi îl mişcaţi pe grafic. mai întâi trebuie să puneţi unul dintre cursoare pe cealaltă curbă. observaţi că acum apar doar liniile principale ale grid-ului. . pentru o mai bună vizualizare. aveţi 4 lupe în partea stângă sus. observaţi că au apărut următoarele : 1) o fereastră mică Probe Cursor . Odată cu apăsarea acestui buton. Din programarea surselor. de sub grafic. Pentru aceasta. dintre care veţi folosi doar ultimele două. Pentru aceasta. de aceeaşi amplitudine şi frecvenţă şi defazate între ele. apoi. γ procedaţi la fel pentru YGrid (liniile orizontale ale grid-ului). după cum doriţi să mutaţi primul sau al doilea cursor) pe simbolul celeilalte curbe. ştim că defazajul este de 45° (diferenţa fazelor iniţiale: 90°– 45° = 45°). care se mişcă numai pe curbă. VOFF = 0 VAMPL = 1 VOFF = 0 VAMPL = 1 0 FREQ = 1k FREQ = 1k PHASE = 90 0 PHASE = 45 0 Dar. lângă denumirea semnalului). observaţi un sistem de axe perpendiculare. respectiv cele secundare (cu linie întreruptă). γ la ”dif” apar diferenţele dintre coordonatele celor două cursoare. Revenind la grafic. observaţi că au fost afişate cele două semnale sinusoidale. R1 1k Putem determina defazajul între semnale şi prin V1 V2 măsurarea pe grafic. Observaţi 0V că nu le puteţi suprapune exact. mai întâi vom scoate liniile punctate ale grid-ului. γ la ”A2” apar coordonatele celui de-al doilea cursor. observaţi trei linii de date: γ la ”A1” apar coordonatele punctului în care se află primul cursor (intersecţia cele două axe). γ în noua fereastră. după terminarea rulării. pe abscisă şi pe ordonată. faceţi un click (cu butonul stâng sau drept. Pentru a măsura defazajul dintre cele două curbe. Observaţi că. iar cel de-al doilea se manevrează la fel. Lucrarea 1 5 Apăsaţi RUN şi. Acesta este primul cursor. pe grafic. acum. Pentru a obţine o mai bună precizie. 3) un pătrăţel în jurul simbolului curbei pe care se mişcă cursorul (simbolul curbei se află sub grafic.3 Activaţi lupa a 3-a (ZOOM AREA). Figura 1. şi pe cealaltă curbă este un cursor. Major şi Minor. acum. Deocamdată. dar ţinând apăsat butonul drept al mouse-ului). trasaţi cu mouse-ul un mic dreptunghi care să cuprindă punctele unde se află cursoarele (această zonă va fi mărită). Plasaţi cele două cursoare după cum indică săgeţile din Figura 1. în jurul fiecărui simbol este câte un pătrăţel şi. ambele cursoare se mişcă pe aceeaşi curbă.2 procedaţi astfel: γ puneţi mouse-ul oriunde pe grid γ butonul drept al mouse-ului γ Settings.3 (axele lor orizontale să se suprapună peste linia de la 0V). apăsaţi a 4-a lupă (ZOOM FIT). pe care le activaţi apăsând de sus butonul (TOGGLE CURSOR). Figura 1. referitoare la liniile principale ale grid-ului (cu linie continuă). γ pentru a le scoate pe cele secundare. γ observaţi că fereastra XGrid este împărţită în două coloane. pentru revenirea la poza iniţială. În fereastra Probe Cursor. După suprapunerea axelor cursoarelor. pe coloana Minor alegeţi None. Măsurările pe grafic se fac cu ajutorul celor două cursoare.

.. Alte facilităţi vor fi prezentate.. de unde puteţi modifica culoarea (Color)...... textura (Pattern). respectiv cea pe ordonată.S.. Desigur.. Pentru a transforma secundele în grade..... ϕ [ ° ] ⎭ T[s] unde T[s] este perioada semnalelor.... alegând din meniul de sus: Plot γ Add Plot to Window. observaţi că se obţine într-adevăr valoarea de 45°.... procedaţi astfel: γ adăugaţi un nou grafic... făcând CUT pe denumirea semnalului (afişată sub grafic) şi apoi PASTE pe graficul de sus.. la ”dif” va apărea diferenţa pe abscisă. exprimat în secunde.6 Îndrumător de laborator S. γ mutaţi unul dintre semnalele de jos pe graficul nou. iar ϕ[s] este defazajul măsurat anterior.. pe măsură ce vor fi necesare... Diferenţa pe abscisă este defazajul care ne interesează. cele prezentate mai sus nu epuizează facilităţile oferite de OrCAD. În fereastra Probe Cursor. ► PLASAREA CURBELOR PE GRAFICE DIFERITE Cele două curbe se află pe acelaşi grafic. în lucrările propuse în continuare.C.. γ se deschide astfel fereastra Trace Properties. Pentru acesta.. ► SCHIMBAREA CULORII ŞI A TEXTURII CURBEI Puteţi schimba culoarea sau grosimea curbei astfel: γ puneţi mouse-ul pe una dintre curbe şi apăsaţi butonul drept al mouse-ului γ Properties.. să vedem dacă această valoare în secunde reprezintă într-adevăr 45°... Ştiind acum cât este defazajul în secunde... .. Să vedem în continuare cum le putem plasa pe grafice diferite. grosimea (Width) sau simbolul (Symbol) curbei.. Făcând calculele.... 360°⎫ 360° ⎬ ⇒ ϕ [ °] = ⋅ϕ[ s] ϕ [ s ] .... aplicăm regula de trei simplă: T [ s ] .