You are on page 1of 6

LUCRAREA PRACTICA NR.

1

Explorarea functiei pulmonare.
Efectuarea spirogramei, tehnică de lucru,determinarea volumelor si
capacitătilor pulmonare:capacitatea vitală(CV), volumul curent(VT), volum
inspirator de rezervă(VIR), volum expirator de rezervă(VER), volum
rezidual(VR), capacitate pulmonară totală(CPT).

FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
Respiraţia este o FUNCŢIE VITALĂ, comună tuturor plantelor şi animalelor. De
asemenea respiraţia este o FUNCŢIE VEGETATIVĂ, DE NUTRIŢIE care constă în
schimbul de oxigen şi dioxid de carbon cu aerul înconjurător, asigurându-se astfel
HOMEOSTAZIA GAZOASĂ implicată în metabolismul celular.
Prin respiraţie se înţelege procesul prin care are loc schimbul acestor gaze la
nivelul plămânului, între aer şi sânge prin ventilaţia pulmonară (RESPIRAŢIA
EXTERNĂ) şi între sânge şi ţesuturi (RESPIRAŢIA INTERNĂ).
Respiraţia se realizează în trei etape succesive: PULMONARĂ, SANGUINĂ şi
TISULARĂ.
 Etapa pulmonară – vizează schimburile de gaze dintre plaman şi mediul
extern, procesul purtând numele de ventilatie pulmonara. HEMATOZA
PULMONARĂ constă în trecerea oxigenului din alveolele pulmonare în
sângele capilar şi a dioxidului de carbon în sens invers.
 Etapa sanguină – asigură transportul gazelor respiratorii de la plămân la
ţesuturi.
 Etapa tisulară – constă în utilizarea de către celule a oxigenului transportat
de sânge (pentru oxidările tisulare) şi în trecerea dioxidului de carbon
rezultat ca reziduu din arderile celulare în lichidul interstiţial şi apoi în
sânge. Etapa tisulară corespunde în mod esenţial RESPIRAŢIEI
CELULARE, fenomen care stă la baza producerii de energie prin reacţii
chimice ce consumă oxigen şi eliberează dioxid de carbon.

Evaluarea ventilaţiei
pulmonare presupune determinarea
volumelor pulmonare, capacităţilor
pulmonare, a debitelor ventilatorii
forţate, a proprietăţilor mecanice ale
plămânilor şi a distribuţiei
intapulmonare a aerului ventilat.

SPIROMETRIA determină
doar capacitatea vitală, folosind
SPIROMETRUL şi nu se înregistrează

1

femei.) x 30 pt. TEHNICA DE LUCRU: trebuie respectate condiţiile standard de efectuare. evitarea tratamentului bronhodilatator sau bronhoconstrictor cu cel puţin 12 ore înainte de probă. Volumele obţinute se corectează în funcţie de temperatura camerei prin înmulţire cu factori de corecţie. După racordarea aparatului la sursa de curent. VC (volum curent). instruirea prealabilă a pacientului asupra desfăşurării probei. Se fac 3 determinări succesive. sex. repaus fizic şi psihic. ce pot fi determinate experimental. dimineaţa a’jeun sau după 3-4 ore de la masă. INTERPRETAREA REZULTATELOR În decursul respiraţiei normale sau froţate sunt introduse şi expulzate din plămâni cantităţi de aer caracteristice. hârtie tip. care măsoară capacitatea vitală şi componentele ei şi e utilă în diagnosticul precoce al unor afecţiuni bronhopulmonare obstructive (BPOC. VOLUMELE PULMONARE: 2 . Aerul deplasează în interiorul aparatului un cilindru care pune în funcţie mecanismul de deplasare al hartiei pe care peniţa va înscrie conform schemei de mai jos. pacientul efectuează un inspir maxim urmat de un expir complet şi prelungit prin piesa bucală în aparat. Capacitatea Vitală (CV) variază în funcţie de vârstă. antrenament. Ele depind de proprietăţile elastice ale ţesutului pulmonar şi ale peretelui toracic. Măsurarea volumelor şi capacităţii pulmonare se efectuează prin METODA SPIROGRAFICĂ. înălţime. sex. VER (volumul expirator de rezervă). Volumele exprimă cantităţi de aer din anumite momente ale ciclului respirator. Testul este corect daca la cele 3 determinări se obţin valori apropiate. de forţa de contracţie a muşchilor respiratori şi de reflexele pulmonare. iar capacităţile sunt combinaţii de două sau mai multe volume. înregistrate grafic şi exprimate prin volume şi capacităţi. de proprietăţile căilor aeriene. înălţime. AB) precum şi aprecierea prognosticului şi evaluarea eficienţei terapeutice. VIR (volumul inspirator de rezervă).grafic. piesă bucală. tabele. MATERIALE NECESARE: spirograf de tip uscat (EUTEST). nutriţie şi se poate calcula astfel: CV = H (cm. se evită fumatul minim 1 oră înainte de test.) x 25 pt. Metoda spirografică permite determinarea: CV (capacitate vitală). poziţia şezândă. urmărirea evoluţiei bolilor bronho-pulmonare precum şi evaluarea rezervelor funcţionale pulmonare. bărbaţi CV = H (cm. aplicarea clemei nazale. VEMS (volumul expirator maxim pe secundă). Valorile calculate se compară cu valorile teoretice din tabele în funcţie de vârstă.

1. Scăderea CV sub 900ml. care comprimă plămânul şi elimină aerul rezidual. faringe. O parte din acest aer rămâne in cavităţile nazale. deformări ale cutiei toracice). se consideră în limite normale.  moderat la CV = 50-60% din CV ideală. Relaţiile dintre CV şi VIR şi VER sunt: VIR = 50% CV VER= 1/3 din CV . CAPACITATEA VITALĂ (CV) – apreciază capacitatea maximă de aer care poate fi schimbată cu aerul atmosferic (este suma volumelor de aer mobilizate). VOLUMUL REZIDUAL (VR) – reprezintă volumul de aer rămas în plămâni după expulzia volumului expirator de rezervă. 3 . VOLUMULE EXPIRATOR DE REZERVĂ (VER) – este cantitatea de aer care mai poate fi eliminată din plămâni printr-o expiraţie forţată după o expiraţie normală şi are în medie valoarea de 1100 ml. şi este important pentru medicina legală la proba docimaziei hidrostatice (plămânii cu aer plutesc şi proba este pozitivă-se foloseşte la stabilirea cauzei morţii unui nou-născut sau la diagnosticul diferenţial la decesul prin înec). CV = VIR + VC + VER = 3000 + 500 + 1100 = 4600 ml. CV este scăzută la persoanele sedentare. laringe. AERUL MINIMAL – este cantitatea de aer care mai rămâne în plămâni după eliminarea VR. paralizii ale muşchilor respiratori. este incompatibilă cu viaţa. 5. CAPACITĂŢIE PULMONARE: 1. 2. Se mai numeşte şi aer rezidual şi măsoră în medie 1200 ml. VOLUMUL CURENT (VC) – reprezintă cantitatea de aer introdusă şi expulzată din plămâni la fiecare respiraţie normală. VOLUMUL INSPIRATOR DE REZERVĂ (VIR) – este volumul de aer care mai poate fi introdus în plămâni după o inspiraţie normală printr-o inspiaţie forţată. Are o valoare de 200 ml. în decubit. La nivel alveolar.  sever la CV = 35-50% din CV ideală. Se mai numeşte şi aer complementar şi este în medie de 3000 ml. Scăderea CV ne indică un sidrom restrictiv de obicei. CV se modifică în funcţie de activitatea fizică (fiind mai mare la sportivi şi cei cu activitate fizică crescută). Se poate calcula şi cu anumite formule care ţin cont de suprafaţa corporală sau de talie. Valorile CV sunt mai crescute la bărbaţi şi variază proporţional cu înălţimea şi greutatea. acesta poate fi:  uşor la CV = 60-80% din CV ideală. chiar şi între respiraţii. aer din volumul curent. şi în funcţie de valoarea CV.  foarte sever la Cv sub 35% din CV ideală. trahee. El se determină la deschiderea cavităţii pleurale (la cadavru) prin pătrunderea aerului atmosferic. bronhii şi bronhiole. participă doar 350 ml. VR ajută alveolele să fie menţinute deschise şi asigură continuitatea schimburilor gazoase la nivelul membranei aleveolo-capilare. scade progresiv cu vârsta şi în anumite afecţiuni (pneumonii. între foiţele pleurale. 4. Se mai numeşte şi aer curent şi are în medie valoarea de 500 ml. în poziţie şezândă şi VER=1/5 din CV . Dacă valoarea determinată este mai mare decât 80% din valoarea teoretică. 3. Spaţiul ocupat de acest aer se numeşte SPAŢIU MORT ANATOMIC şi este de 150 ml.

cu valoarea medie de 4. CAPACITATEA PULMONARĂ TOTALĂ (CPT) – reprezintă volumul maxim până la care pot fi expansionaţi plămânii prin efort inspirator maxim. CAPACITATEA REZIDUALĂ FUNCŢIONALĂ (CRF) – reprezintă cantitatea de aer ce rămâne în plămâni la sfârsitul unei expiraţii normale. INDICELE DE PERMEABILITATE BRONŞICĂ (TIFFNEAU-PINELLI) – reprezintă exprimarea procentuală a raportului dintre VEMS şi CV. ca şi semn sigur.5-5 l/min. VEMS ≥ 80% CV Valorile mari ale VEMS indică o bună forţă a musculaturii respiratorii. conform formulei: CPT = VC + VER + VIR + VR = 500 + 1100 + 3000 + 1200 = 5800 ml. sindromul de obstrucţie. care poate fi:  uşor cu IPB = 60-75%  moderat cu IPB = 40-60%  sever cu IPB sub 40%. INDICELE DE OBSTRUCŢIE – reprezintă raportul între VEMS actual şi VEMS teoretic exprimat în procente. şi se calculează astfel: CRF = VER + VR = 1100 + 1200 = 2300 ml. În concluzie. până la distensia maximă pulmonară. 3. o elasticitate toraco-pulmonară bună şi rezistenţă la flux scăzută. iar VEMS-ul dă relaţii despre permeabilitatea căilor aeriene mari şi mijlocii. VOLUMUL EXPIRATOR MAXIM PE SECUNDĂ (VEMS) – reprezintă cantitatea maximă de aer care poate fi eliminată după o inspiraţie maximă într-o secundă. DISFUNCŢII VENTILATORII: 4 . TESTE ALE EFICIENŢEI VENTILAŢIEI (DEBITE PULMONARE) 1. IPB ne indică. 3. Se măsoară prin efectuarea unei expiraţii normale după o inspiraţie forţată după formula: CI = VIR + VC = 3000 + 500 = 3500 ml. CV ne dă informaţii asupra volumului pompei pulmonare. 4. DEBITUL RESPIRATOR MAXIM (DRM) – este limita superioară a volumului respirator pe minut şi poate atinge 100 l/min sau chiar mai mult. VOLUMUL RESPIRATOR PE MINUT (VRM) SAU DEBITUL RESPIRATOR (VENTILATOR) – reprezintă cantitatea de aer axpulzată într-un minut. 2. CAPACITATEA INSPIRATORIE (CI) – reprezintă cantitatea de aer introdusă în plămâni pornind de la un nivel expirator normal. VENTILAŢIA ALVEOLARĂ – reprezintă volumul de aer ce participă efectiv la schimburile respiratorii la nivelul aleveolelor pulmonare. VRM = frecvenţa respiratorie x volumul de aer expulzat VRM = 6-8 l/min la o recvenţă de 16 respiraţii/min. 2. 2. 3. INDICELE DE RESTRICŢIE – reprezintă exprimarea procentuală a raportului dinte CV corectată şi CV teoretică. INDICII RESPIRATORI 1. 4.

indicele de restricţie este scăzut (sub 80% din valoarea teoretică). TBC). IPB scăzut. VEMS scăzut). .astm bronşic.emfizem pulmonar. DISFUNCŢIA VENTILATORIE RESTRICTIVĂ – CV este scăzută.scăderea elasticităţii pulmonare (fibroză pulmonară). 5 . obezitate). VEMS este scăzut. DISFUNCŢIA VENTILATORIE OBSTRUCTIVĂ – CV este normală sau uşor scăzută (până în 80% din valoarea teoretică). Cauze: . . 3. . DISFUNCŢIA VENTILATORIE MIXTĂ – toţi parametrii respiraţiei sunt scăzuţi sub limita teoretică (CV scăzut.rigiditate toracică (cifoscolioze. . 1. 2. iar IPB este normal sau crescut.suprimare de parenchim (tumori.procese pleurale. indicele de obstrucţie este scăzut şi IPB este scăzut (sub 75% din normal). Cauze: .

6 .