You are on page 1of 67

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV

FACULTATEA DE DREPT
PROGRAMUL DE STUDIU DREPT

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
Prof.univ.dr. Ioan Schiau

Autor:
Pîslari Olga

BRAŞOV
2014

Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 2

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV
FACULTATEA DE DREPT
PROGRAMUL DE STUDIU DREPT

DISCIPLINA:

DREPT COMERCIAL

TEMA:
STUDIU DE DREPT COMPARAT
PRIVIND IMPREVIZIUNEA ÎN
DREPTUL COMERȚULUI
INTERNAȚIONAL

Subsemnata __________________________ declar pe proprie răspundere,
sub incidența legii penale şi a Legii dreptului de autor că lucrarea de
Studiu de dreptdiplomă
comparatprezentată este elaborată
privind impreviziunea în dreptul minețuluișiintena
decomer am țional
respectat Pîslari
normeleOlga 3
deontologice de folosire a bibliografiei.
BRAŞOV
Data predarii lucrarii, - 2014- Semnatura,

CUPRINS
INTRODUCERE............................................................................................................5
CAPITOLUL 1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE..................................................................7
1.1. Riscurile contractuale.........................................................................................7
1.1.1. Conceptul de risc.........................................................................................7
1.1.2. Clasificarea riscurilor....................................................................................8
1.2. Instrumente juridice menite să contracareze riscurile........................................9
1.2.1. Clauzele asiguratorii. Clasificare și necesitate..............................................11
1.2.1.1. Clauze asiguratorii menite să contracareze riscurile valutare............12
1.2.1.2. Clauze asiguratorii menite să contracareze riscurile nevalutare........16
CAPITOLUL 2. IMPREVIZIUNEA SAU HARDSHIP-UL ÎN COMERȚUL
INTERNAȚIONAL........................................................................................................18
2.1. Precizări generale.............................................................................................18
2.2. Definirea clauzei de hardship...........................................................................19
2.2.1 Definirea clauzei de hardship în reglementările interna ționale ...................19
2.2.2. Definiții doctrinare ale clauzei de hardship................................................20
2.3. Structura clauzei de hardship...........................................................................21
2.4 Funcțiile clauzei de hardship.............................................................................25
2.5. Utilizarea clauzei de hardship în comerțul interna țional ...................................26
CAPITOLUL 3. TEORIA IMPREVIZIUNII ÎN DREPTUL COMPARAT........................28
3.1. Dreptul francez. Imprevision și Hardship..........................................................28
3.1.1. Domeniul de aplicare. Dreptul civil și dreptul administrativ.......................28
3.1.2. Condițiile de aplicare..................................................................................31
3.1.3. Efectele aplicării.........................................................................................33
3.2. Dreptul italian. Eccessiva onerosità și presupposizione..................................34
3.2.1. Eccessiva onerosità în dreptul civil italian.................................................34
3.2.1.1. Domeniul de aplicare...........................................................................35
3.2.1.2. Condițiile de aplicare...........................................................................36
3.2.1.3. Efectele aplicării teoriei eccessiva onerosità......................................38
3.2.2. Teoria presupposizione..............................................................................40
3.2.2.1. Domeniul de aplicare...........................................................................40
3.2.2.2. Condițiile de aplicare...........................................................................41
3.2.2.3. Efectele aplicării teoriei presupposizione............................................42
3.3. Dreptul german. Wegfall der Geschäftsgrundlage...........................................42
3.3.1. Evoluția conceptului și etape de interpretare.............................................42
3.3.2. Condițiile actuale de aplicare.....................................................................45

............................................. CONVENȚIILE INTERNAȚIONALE......Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 4 3........................................1....................50 CAPITOLUL 5.....................1.....................45 CAPITOLUL 4........................62 BIBLIOGRAFIE...................1........ Convenția de la Viena – 1980.2......................54 5...1..............................55 5.......................47 4......................................55 5............1............................2............................................... UZANȚE INTERNAȚIONALE PRIVIND CLAUZA DE HARDSHIP..........................58 CONCLUZII.....................................63 ........................................ Condițiile de aplicare...1.................. Principiile dreptului european al contractului....... Efectele aplicării..........................2.................. Scurt istoric.......................................................................2...................47 4.....3.........1. Efectele aplicării...............................54 5.........2.........................................................57 5...................................................2.... Hardship........................................ Principiile UNIDROIT aplicabile contractelor comerciale.................3..................1............................ Convenția de la Haga – 1964..54 5....................................

Capitolul trei este consacrat impreviziunii în dreptul comparat. Clauza de hardship reprezintă unul dintre aceste instrumente. 1995. condițiile de aplicare și efectele clauzei de hardship în cadrul ordinii de drept a acestor state. păstrarea echilibrului său economic. Dreptul comerțului internațional. respectiv Convenția de la Haga din 1964 și Convenția de la Viena din 1980. și am încheiat cu utilizarea clauzei în comerțul internațional. Clauza este menită să asigure supraviețuirea contractului și. Partea Specială . părțile contractante. În capitolul patru am realizat un studiu comparativ al conven țiilor internaționale care reglementează teoria impreviziunii. S. totodată. N. Deleanu. italian și german. 1 M. de aceea în primul capitol am prezentat conceptul de risc. vol. Editura Lumina Lex. Am pornit de la definirea clauzei de hardship. . clasificarea lor și instrumentele juridice menite sa le evite sau să le neutralizeze. București. II. 134. În acest capitol am tratat cum este reglementată impreviziunea în diferite sisteme de drept. Lucrarea de față cuprinde 5 capitole structurate în secţiuni şi subsecţiuni. se poate remarca diferențele și asemănările în ceea ce privește domeniul de aplicare. dând dovadă de profesionalism și diligență. structura și funcțiile hardship-ului. poate fi luat prin surprindere. În domeniul comerțului internațional este foarte important să se aibă în vedere riscurile. indiferent de gradul de cunoaștere și stăpânire a profesiei lui și de experien ța acumulată în exercitarea acelei profesii. În capitolul al doilea am tratat impreviziunea sau hardship-ul în comerțul internațional. respectiv francez.” 1 Dezvoltarea economiei internaționale prin diversificarea produc ției de mărfuri și economia de piață liberă și concuren țială supusă permanent unor schimbări imprevizibile au impus elaborarea unor instrumente juridice capabile să permită adaptarea contractelor de comerț internațional la conjunctura dinamică a pie ței. Costin. Astfel. Astfel. vor include în contractele lor clauza de hardship bine elaborată și adaptată specificului contractului lor.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 5 INTRODUCERE „Orice domeniu de activitate – inclusiv comer țul interna țional – este compatibil cu imprevizibilul și deci orice profesionist. p.

importanța și utilitatea practică a impreviziunii în dreptul comerțului internațional.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 6 În ultimul capitol am prezentat Principiile UNIDROIT și Principiile europene. Astfel. obiectivele și rela ția pe care comunitatea internațională le-o rezervă. diferențele în ceea ce privește voca ția lor. . am încercat să realizez o lucrare care să eviden țieze complexitatea.

Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 7

CAPITOLUL 1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Riscurile contractuale
1.1.1. Conceptul de risc
Dicționarul explicativ al limbii române define ște riscul ca fiind
„posibilitatea de a ajunge într-o premejdie, de a avea de înfruntat un
necaz sau de a suporta o pagubă.”2
Doctrina juridică a înregistrat o varietate de defini ții date
conceputului de risc.
Potrivit unei opinii ce se raportează la contractele din dreptul comun,
riscul contractual este „suportarea consecințelor păgubitoare ale încetării
contractului pentru imposibilitatea fortuită de executare a obliga ției uneia
dintre părți.”3
Într-o altă concepție4, „riscul este un eveniment posibil și nedorit,
previzibil sau imprevizibil, producător de pierderi materiale sau morale,
ce se manifestă în raporturile dintre oameni și în raporturile dintre om și
natură.”
Cea mai completă definiție a riscului în materia dreptului comer țului
internațional este dată de profesorul Costin: „riscul este un pericol ce
planează asupra oricărei relații contractuale și, în general, asupra
oricărei operații comerciale a cărei executare se prelunge ște în timp,
susceptibil să genereze fortuit anumite inconveniente privind aducerea la
îndeplinire de către debitor a obliga țiilor contractualmente asumate fa ță
de creditor și a căror apariție determină inevitabil anumite pierderi
materiale pentru contractantul a cărui prestație nu se poate executa.” 5
Definiția dată este bazată pe mai multe repere:
„- riscul este în esența sa un pericol pe fondul căruia se produc
anumite inconveniente; în alți termeni, riscul este un pericol susceptibil
să genereze anumite inconveniente pentru debitorul unei obliga ții
contractuale sau, în general, pentru subiectul de drept implicat într-o
operație comercială;
- realizarea riscului este prin ipoteză incertă;
- incertitudinea ce caracterizează riscul face ca realizarea lui să fie
și imprevizibilă;

2 Ediția 1975.
3 M. N. Costin, M.Mureșan, V. Ursa, Dicționar de drept civil, Editura Științifică și
Enciclopedică București, 1980, p. 470.
4 I. Stoian, R. Pencea, L. Brotac, Tehnici de comerț internațional, vol. II, Editura Jeco
Trading, București, 1992, p. 126.
5 M. N. Costin, S. Deleanu, op. cit., p. 136.

Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 8
- imprevizibilitatea riscului face ca realizarea acestuia să fie
întotdeauna fortuită;
- consecințele realizării riscului se concretizează prin excelen ță într-
o pierdere materială pe care trebuie să o suporte debitorul obliga ției a
cărei executare este împiedicată.”6

1.1.2. Clasificarea riscurilor
Riscurile specifice comerțului internațional se pot clasifica după mai
multe criterii.
După natura lor riscurile se împart în două mari categorii: comerciale
și necomerciale.
La rândul lor riscurile comerciale sau economice se scindează în
două subgrupe:
- riscurile valutare și
- riscurile nevalutare.
Riscul valutar reprezintă modificarea cursului valutar a monedei de
plată, în intervalul de la semnarea contractului și până la efectuarea plă ții
în valuta respectivă. Pentru exportator (creditor), riscul valutar apare în
cazul în care, la data încasării creanței, moneda de plată s-a depreciat
față de momentul semnării contractului (a scazut puterea de cumpărare
a ei). Pentru importator (debitor), riscul valutar apare în cazul în care
valuta de contract, pe același interval, are o putere de cumpărare mai
mare.7 Riscul valutar include, alături de cele două situa ții men ționate, și
riscul convertirii dintr-o valută într-o altă valută.
Riscurile nevalutare constau „în pericolul de a se produce modificări
de conjunctură economică pe o anumită pia ță comercială susceptibile să
înrâurească prestația asumată de una dintre păr ți.” 8 Intră în această
categorie modificarea prețurilor materiilor prime, energiei, combustibililor,
materialelor sau a forței de muncă; schimbarea tarifelor de transport, a
primelor de asigurare, a taxelor vamale; modificarea dobânzilor bancare,
a nivelului comisioanelor, modificarea raportului dintre cerere și ofertă
etc.
„Toate aceste fenomene sau evenimente economice se produc pe
baza unor acumulări cantitative realizate în timp, iar apari ția lor
reprezintă un veritabil salt calitativ care modifică o multitudine de
parametri economici dintre aceia pe care păr țile contractante i-au
considerat ca repere în determinarea inițială a echilibrului contractual.” 9
Din acest motiv aceste riscuri afectează în special contractele
comerciale internaționale de medie și lungă durată.

6 Ibidem.
7 A. Puiu, Management în afacerile economice interna ționale , Editura Independența
Economică, Craiova, 1992.
8 M. N. Costin, S. Deleanu, op. cit., p. 137.
9 Ibidem.

Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 9
Doctrina10 menționează anumite riscuri nevalutare ce țin de situa ția
materială și de corectitudinea conduitei contractuale a păr ților, cum ar fi:
- insolvabilitatea debitorului;
- falimentul acestuia;
- neexecutarea sau executarea defectuoasă ori cu întârziere a obliga țiilor
contractuale.
S-a afirmat că astfel de riscuri se referă la orice contract de comerț
internațional și ca urmare ele pot fi contracarate de către păr ți prin
stipularea unor clauze contractuale de aplicare generală. 11
Este de menționat că această grupă de riscuri poate surveni atât din
culpa uneia sau ambilor părți, cât și independent de voin ța lor. De aceea,
sunt calificate ca riscuri doar acelea dintre ele a căror realizare se
datorează unei cauze străine. Ca urmare, în cazurile în care există culpa
debitorului în producerea evenimentului ce înrăută țe ște executarea
prestației acestuia, situația creată aparține domeniului răspunderii civile
iar nu domeniului riscului.
O altă importantă grupă de riscuri sunt riscuri necomerciale, care se
împart în riscuri politice sau politico-administrative și evenimente ale
naturii.
Riscurile politice sau politico-administrative pot înrăută ți negativ
echilibrul contractului în raporturile de comer ț interna țional și sunt
constituite datorită unor măsuri politico-administrative adoptate de state
sau de organizații internaționale pe perioada de timp dintre momentul
încheierii contractului și momentul terminării executării lui. Astfel de
împrejurări sunt: blocada economică, embargoul, conflictele militare,
grevele, insurecția, adoptarea de măsuri vamale restrictive antidumping,
grevele sau alte tulburări civile etc.12
Evenimente ale naturii sunt situații independente de voin ța omului,
precum: cutremure, inundații sau alte calamită ți, care pot înrâuri negativ
executarea contractului.

1.2. Instrumente juridice menite să contracareze riscurile
Mai mulți autori13 au concluzionat că riscurile contractuale nu trebuie
privite ca o fatalitate, chiar dacă producerea lor este întotdeauna fortuită,
ci ca o situație survenită în timpul executării contractului ce influen țează
negativ executarea, dar ale cărei efecte nedorite de păr ți pot fi evitate

10 D. Al. Sitaru, Dreptul comerțului internațional. Tratat. Vol. II , Editura Actami,
București, 1996, p. 72-73; M.N. Costin, S. Deleanu, op.cit., p. 138.
11 I. Stoian, R. Pencea, L. Brotac, op. cit., p. 132; D. Al. Sitaru, Dreptul comerțului
internațional. Tratat. Partea generală, Editura Lumina Lex, București, p. 595.
12 R. Gh. Geamănu, Clauza de hardship în contractele comerciale interna ționale ,
Editura Hamangiu, București, 2007, p. 15.
13 M. N. Costin, S. Deleanu, op. cit., p.140; I.Stoian, R. Pencea, L. Brotac, op.cit., p.
132 și urm.

Înlăturarea riscurilor sau neutralizarea lor poate fi realizată prin mai multe mijloace juridice care pot fi contractuale sau extracontractuale. creșterea costurilor de fabricație a mărfii. prin emiterea de scrisori de garan ție bancară. Asistența bancară se poate realiza în acordarea de garan ții ce privesc: .”  Acoperirea riscurilor de către companiile de asigurare interna țională La cerearea subiecților de drept interesați și în baza contractelor de asigurare internațională convenite cu aceștia. riscul de fabricație poate schimba negativ parametrii contractuali atât în ceea ce îl privește pe importator. prin emiterea unor scrisori de garanție bancară. Mijloacele extracontractuale pot fi:  Acoperirea riscurilor prin garanții bancare. . riscul comercial este generat de lipsa de lichidită ți financiare a debitorului obligației de plată la împlinirea scadenței acesteia. Recurgerea la această metodă este frecvent utilizată în practica contractelor de comerț internațional prin gradul ridicat de eficien ță. cum ar fi: schimbarea în rău a situa ției patrimoniale a importatorului. cum ar fi:  Clauze suspensive sunt cele care amână executarea contractului până la îndeplinirea unor cerințe convenite de păr ți. rambursarea avansurilor primite. cât și în ceeea ce îl prive ște pe exportator. Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 10 sau neutralizate prin mijloace juridice adecvate la care pot apela în acest scop. plata mărfurilor exportate și a serviciilor prestate prin acreditiv documentar irevocabil și prin scrisori de credit. . . calitatea mărfurilor livrate și efectuarea livrărilor de marfă la termenele convenite. .  Clauze de denunțare unilaterală a contractului consacră dreptul contractantului pus în pericol de realizarea riscului de a se retrage din raportul obligațional pentru protejarea intereselor sale.  Clauze rezolutorii (sau pactul comisoriu) au ca efect desfiin țarea retroactivă a contractului cu repunerea păr ților în situa ția anterioară (restitutio in integrum). În opinia doctrinei „o clauză de denunțare unilaterală a contractului este compatibilă cu finalitățile urmărite de părți prin perfectarea acelui contract numai dacă . riscul politic izvorăște din măsuri de politică economică sau din măsuri cu caracter militar ce sunt luate de stat din rațiuni ce vizează protejarea intereselor naționale. societățile comerciale (cu capital de stat sau privat) profilate pe opera țiuni de asigurări împotriva riscurilor preiau asupra lor următoarele categorii de riscuri: . rambursarea creditelor scadente. . Mijloacele contractuale sunt clauze specifice prevăzute în cuprinsul contractului afectat de risc. prin emiterea unor scrisori de garan ție bancară și prin avalizarea cambiilor.

C. p. politoco-administrative sau naturale care pot să determine modificarea echilibrului contractual și chiar să împiedice executarea prestațiilor asumate de păr ți. Riscurile de orice fel trebuie prevenite și evitate. clauzele de consolidare valutară. Contractele comerciale internaționale de lungă durată. cum ar fi: clauza de revizuire a prețului sau de indexare nemonetară. Clauzele asiguratorii. ea ar avea semnificația de mijloc juridic de răsturnare a sarcinii riscurilor de la debitorul obligației imposibil de executat. N. Deleanu. 16 Doctrina franceză în majoritatea ei apreciază că această clasificare se fundează pe criteriul obiectului acestora (a se vedea spre exemplu I. la creditorul acelei obligații. clauzele ofertei concurente. acestea urmăresc ca finalitate principală men ținerea valorii contractului. clauzele de postcalculare a pre țului. de aceea partenerii contractuali stipulează în contractul lor clauze asiguratorii. Clauzele asiguratorii sunt susceptibile de diverse clasificări în func ție de diverse criterii:15 a) Potrivit criteriului ce are în vedere felul riscurilor vizate. de impreviziune sau de hardship etc. V. Clasificare și necesitate Clauzele asiguratorii sunt prevederi contractuale convenite de păr ți pentru a evita sau neutraliza riscurile valutare sau nevalutare la care se expun pe durata executării contractului. .246-247). București. Sitaru. b) După criteriul finalității urmărite.J.142.2. clauza de opțiune a locului de plată etc. clauze de asigurare împotriva unor riscuri nevalutare având prioritar natură economică. Babiuc. . Clauze de adaptare a contractelor și de extindere a rela țiilor dintre păr ți . dar mai ales cele de lungă durată. p. op.3/1980. S. vol. Rucăreanu. 1. nr. Costin. D. clauze de menținere a valorii contractului care vizează prin excelen ță prestația monetară și urmăresc ca finalitate men ținerea valorii ei în 14 M.” 14  Clauzele asiguratorii. sociale. clauze de asigurare împotriva riscurilor valutare sau clauze de varia ție a schimbului. Bârsan. Al. univ. Din această categorie fac parte: clauza de aur. Contractele de comerț internațional de medie durată. clauza de opțiune a monedei liberatorii.. în S. a clientului cel mai favorizat. cit. 15 C. 1990. sunt expuse să suporte impactul unei serii variate de fenomene economice.73 și urm. II. partea 1 . p. V. În caz contrar. clauza de forță majoră ce urmărește neutralizarea consecințelor negative pe care le antrenează realizarea anumitor riscuri decurgând din măsuri politico-administrative sau din producerea unor evenimente ale naturii căuzatoare de calamități. Tănăsescu. ceea ce este inadmisibil. clauzele asiguratorii se dinsting în 16: .1. Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 11 funcționarea sa devine benefică pentru ambii parteneri contractuali. Dreptul comerțului internațional. . se clasifică în: .

iar alta de cont – prin corelarea cărora se determină reperul principal al echilibrului contractual. Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 12 parametrii săi inițiali. op. Munteanu. comisionul. primele de asigurare. p. 1.monovalutare. cit. clauzele valutare. clauza de hardship. tariful serviciilor inclusiv al transporturilor. ratele de credit. p. clauza de protecție a concurenței.153.N. și anume : .83. . D. Editura Academia Română. Ștefăbescu.1.123. op. Din această subgrupă fac parte: clauza de aur.II .multivalutare bazat pe un coș valutar stabilit de păr ți.1.clauze de adaptare a contractului la noile împrejurări vizează întreg ansamblul contractual fiind de natură să conducă la rea șezarea lui în noi parametri. clauzele de ajustare cantitativă și de for ță majoră. Specificul acestor clauze este faptul că ele presupun stabilirea de către părți a două monede – una de plată.4/1984. p. . Deleanu. Doctrina20 distinge trei varietăți de clauze valutare.. Căpățână. Fac parte din această grupă: clauza ofertei concurente. op. . cit. B. vol.  clauze de menținere a puterii de cumpărare a monedei de plată sunt stipulații menite să prezerve valoarea corelației existentă la momentul perfectării contractului între cuantumul obliga ției pecuniare a uneia dintre părți și prețul real al bunurilor și serviciilor pe o anumită pia ță : clauze de revizuire a prețului și cele de postcalculare a prețului. nr. Tratat de drept al comerțului internațional. Clauze de menținere a valorii. S. Al. Costin. cu specială privire la clauza de indexare în contractele de comer ț exterior . 19 O.33. Sitaru. Clauze asiguratorii menite să contracareze riscurile valutare Clauzele valutare sunt stipulații contractuale ce fac parte din grupa clauzelor de menținere a valorii contractului și au ca scop protejarea părților împotriva riscului aferent variației parită ții monedei de plată în raport cu moneda de cont. p.18 În doctrină aceste clauze mai sunt denumite clauze de consolidare valutară19. aleasă de comun acord de către contractanți. și anume :  clauze pur monetare sunt stipulații contractuale care vizează evitarea riscurilor decurgând din fluctuația valorii de schimb a monedei de plată față de moneda de referință. cit... clauza clientului cel mai favorizat.C. clauzele de opțiune a monedei liberatorii și clauza de opțiune a locului de plată. 18 M. Bârsan. Grupa clauzelor de menținere a valorii contractului poate fi scindată în două subgrupe după natura riscurilor ce trebuie evitate. 17 C. 1987. R. Bârsan. p. Doctrina17 a ilustrat faptul că sintagma prestație monetară cuprinde în arealul ei prețul. 74. în S. Al.2.J. Sitaru. 20 C. București. dobânzele etc. D.

Astfel. cit. având în vedere instabilitatea monetară a cursurilor de schimb ale monedelor din țările cu economie de pia ță dezvoltată. creditorului.21 Prin clauza multivalutară părțile stabilesc. un instrument de rezervă menit să înlocuiască atât etalonul aur (care nu mai poate fi utilizat datorită demonetizării aurului) cât și etalonul dolar SUA (care nici el nu mai poate fi agreat deoarece manifestă instabilitate) pentru măsurarea valorii altor monede. Valoarea de ansamblu a coșului valutar este în funcție de cursurile valutelor componente. . 1994. Dar. 105. București. Operația de stabilire a coșului valutar poate fi îndeplinită de către părți printr-o clauză contractuală. Debitorul va face plata valabilă achitând creditorului cantitatea de însemne monetare convenită de păr ți ca preț în moneda de plată. p. p. Al. 22 21 G. Clauza monovalutară este eficientă numai dacă moneda de calcul are certă stabilitate. Sintagma coș valutar desemnează modalitatea de a crea un etalon artificial de valoare și. Editura Informația Business Books. Sitaru. A. de regulă. Moneda de cont este etalonul la care se raportează moneda de plată și în raport de care se stabilește la scaden ță cantitatea de însemne monetare din moneda de plată (între timp depreciată) care trebuie achitate cu titlu de preț de către debitor. Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 13 . stipularea acestei clauze a devenit riscantă existând pericol ca acțiunea ei într-o situație dată să fie total ineficientă. Bârsan. Bușe (coordonator). B. Dicționar complet al economiei de piață. și metoda de calcul a modificărilor cursului valutei de plată fa ță de valutele din co ș. op. Conținutul clauzei monovalutare dă expresie mecanismului juridic imaginat de părți pentru menținerea valorii contractului în condi țiile variației cursului de schimb a monedei de plată. precum și modul cum pot fi operate eventuale modificări în structura coșului și în metodologia de calcul pe parcursul executării contractului. D. 22 C.87. pentru a stabili valoarea co șului în dolari SUA (presupunând că în componența lui intră dolari SUA. lire sterline și euro) fiecare componentă se împarte la cursul dolarului de pe pia ța țării respective sau se înmulțește cu cursul bursier de la New York al valutelor componente. totodată. Clauza multivalutară bazată pe un coș valutar convenit de păr ți. sau de către un organ interna țional specializat. Moneda de plată este acceptată de păr ți în vederea executării de către debitor a obligației de plată. Clauza monovalutară presupune luarea în considerare de către părți a două monede diferite: una de plată și alta de cont..multivalutare bazate pe un coș valutar instituționalizat (sau unitate de cont instituționalizată). În toate cazurile însă ea presupune alegerea valutelor care urmează să fie cuprinse în coșul valutar și determinarea ponderii pentru fiecare valută în coșul valutar.

începând cu anul 1974. și anume..80. . Cel de al doilea principiu a rămas fără aplicare începând cu anul 1971 când a fost suspendată convertibilitatea în aur a dolarului SUA.344.clauza valoare-aur (gold-value clause) de specificul căreia este exprimarea prețului convenit prin contract într-o valută.DST (Drepturi Speciale de Tragere).AMU (Asian Monetary Unity) reprezintă unitatea monetară de cont care se utilizează. DST este un ban de cont ce nu are acoperire reală. op. 23 G. alocate în conturile țărilor membre propor țional cu cota de participare la fond23. Bușe (coordonator). ca moneda de plată să fie exprimată în aur printr-o paritate oficială. aurul fiind luat ca etalon al valorii acelei valute. Clauza aur este o stipulație contractuală în virtutea căreia pre țul contractual se exprimă fie într-o valută luându-se aurul ca etalon al acelei valute. op.. Rațiunile introducerii acestei unități de cont în practica valutară rezidă în necesitatea sporirii lichidităților statelor și de creare a unor instrumente de evidență și de decontare cu mai mare stabilitate având independență față de evoluția unei anumite economii na ționale. iar în anul 1978 s-a renunțat oficial la funcțiile monetare ale aurului. În 1971 a fost suspendată convertibilitatea în aur a dolarului SUA. Părțile contractante nu au niciun rol sub aceste aspecte. .clauza monedă-aur (gold-coin value) caracterizată prin aceea că pre țul este exprimat direct în aur și urmează a fi plătit în monedă de aur. D. fie direct în aur urmând a fi plătit în monedă de aur. p. iar aurul ce îndeplinea func ția de etalon al acelor monede nu era considerat marfă și deci nu era supus legilor pie ței. cit. Bârsan. Al. 24 C. Clauza multivalutară bazată pe un coș valutar institu ționalizat (sau unitate de cont instituționalizată). Unele dintre acestea sunt: . cit. Această clauză reprezintă o construcție juridică definită sub aspectul conținutului ei ca și al modului în care operează de către un organ internațional specializat care stabile ște atât valutele care se includ în coș. func ție pe care a îndeplinit-o în perioada interbelică și în perioada postbelică pe durata cât au funcționat acordurile de la Bretton Woods din 1944 25. . Sitaru. în cadrul Uniunii Asiatice de Clearing. cât și metodologia de calcul a modificărilor de curs. Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 14 C. monedele respective aveau un curs fix unele față de altele. p. Funcționarea clauzei aur este subordonată unei condi ții esen țiale. Dar îndeplinirea acestei condiții presupune în mod necesar ca aurul să îndeplinească rolul de etalon monetar. care a fost introdusă în practica relațiilor valutare de către FMI (Fondul Monetar Interna țional) în 1969. Este emisă de FMI în tranșe periodice. Clauza aur se înfățișează în două variante24: . 25 Prin aceste acorduri au fost consacrate două principii majore. și anume: cel al parităților fixe în aur ale monedelor statelor membre ale FMI și acela al convertibilității în aur a monedelor. El avea un pre ț invariabil. În virtutea celui dintâi. Valoarea acesteia este egala cu 1 DST.

Conven ția de la Var șovia din 1929. Clauza de opțiune a locului de plată. scopul ei principal fiind acela de a asigura creditorului încasarea creanței în moneda de care are nevoie în momentul scadenței. ci prin raportarea monedei de la locul de plată ales la moneda de cont. Temeiul juridic al prezumării clauzei aur în con ținutul acelor contracte îl formează mai multe convenții interna ționale.89. Adaptarea prețului la schimbările valutare nu intervine prin alegerea locului de plată. cit. El cuprinde numai acele contracte de transport interna țional în care o atare clauză este subînțeleasă. Dreptul de opțiune privind moneda liberatorie poate să fie stabilită de părți în beneficiul creditorului sau debitorului. cea ce permite considerarea clauzei în discu ție ca fiind o modalitate a clauzei monovalutare. prin ea însăși. În virtutea ei creditorul dobândește dreptul de a încasa la scaden ță valoarea crean ței sale calculată pe baza unei valute de cont prestabilită prin contract în locul ales de acesta dintre cele convenite într-un atare scop. op. Clauza de opțiune a monedei liberatorii (sau clauza de monede multiple).. . valoarea prestației monetare. Aceasta reprezintă finalitatea sa principală. Astfel. fie în sarcina creditorului (dacă opțiunea apar ține debitorului). S.N. Unii autori26 apreciază că opțiunea locului de plată nu constituie o modalitate de evitare a riscului valutar deoarece nu modifică. ci numai schimbă locul ( și implicit moneda) de plată. 27 M. Convenția de la Bruxelles din 1924. Al. op. chiar dacă prin stipularea sa creditorului i se creează și facilitatea de a. iar debitorul î și asumă obligația de a satisface opțiunea astfel exprimată plătind în moneda locului ales de creditor. Costin. Dar și în respectivele contracte clauza se utilizează cu predilicție pentru calcularea limitelor maxime ale despăgubirii datorate de cărăuș în caz de pierdere sau de avariere a mărfii transportate. CMR. în func ție de conținutul său. Deleanu. Alți doctrinari27 au conchis că de vreme ce clauza de opțiune a locului de plată se analizează ca o modalitate a clauzei monovalutare ea trebuie privită ca un instrument juridic pentru evitarea sau neutralizarea riscului valutar. 26 C. Este stipulația în virtutea căreia păr țile exprimă pre țul convenit în două sau mai multe monede de plată având în vedere paritatea existentă între acestea la data contractării și prin care se autorizează creditorul ca la scadență să aleagă între acele monede pe cea liberatorie și să pretindă debitorului să facă plata în moneda astfel aleasă. cit. D. p.. Bârsan. clauza de opțiune a monedei liberatorii poate plasa riscul valutar fie în sarcina debitorului (când op țiunea apar ține creditorului). precum: CIM. Sitaru.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 15 Domeniul actual de aplicare al clauzei aur este foarte limitat. p.165.și procura direct de la debitor moneda de care are nevoie la momentul onorării creanței sale.

Le contrat cost + fee.. oricare dintre păr ți să fie îndreptă țită să procedeze la recalcularea prețului. profitul și. p.2. în general. Clauza clientului cel mai favorizat este stipula ția contractuală prin care vânzătorul sau furnizorul de bunuri sau de servicii se obligă să acorde celuilalt contractant (cumpărător. cu referire la unul dintre contractanți. p. energiei. energiei. consumate în proces de produc ție). iar termenul cheltuieli este utilizat pentru a desemna valoarea manoperei (incluzând salariile. p. Această clauză urmărește ca finalitate adaptarea contractelor la cerințele pieței. 29 A. Căpățână. 90 și urm. ori a lucrării) la parametrii conjuncturii existente pe piață în momentul finalizării executării presta ției asumate de debitor. Ștefănescu. clauza de forță majoră. Dintre aceste clauze. Clauza de postcalculare a prețului are o finalitate de men ținere a prețului mărfii (sau a serviciului. D. Al. 211 și urm. Bârsan. cit. beneficiar) cele mai favorabile condiții pe care le-ar acorda eventual altor parteneri cu privire la contracte având același obiect. orice alte adaosuri la pre țul de produc ție). 35. clauza ofertei concurente. Clauze de recalculare sau de revizuire a pre țului (sau clauze de indexare a prețului28) au ca finalitate menținerea valorii contractului. în Clunet nr. sub forma riscului de pre ț determinat de modificarea raportului cererii și ofertei pe pia ță ori fluctuației monetare. a unei situații dezavantajoase comparativ cu aceea a terțului concurent.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 16 1.1. Aceste riscuri pot fi evitate prin înserarea în contract a unor clauze de adaptare a acestuia la noile împrejurări. op. B. cea denumită „cost + fee” pare să aibă cea mai largă utilizare în practică. precum și clauze preventive fa ță de diverse măsuri de protecție a concurenței. Clauza de revizuire a prețului este stipula ția contractuală prin care părțile convin ca atunci când între momentul perfectării contractului lor și acela al executării lui survin modificări semnificative ale pre țului materiilor prime. op. Contractele la care se stipulează clauza cost + fee sunt denumite în doctrină29 contracte cu costuri rambursabile. 28 O. 2/1984. Termenul cost primește semnificația de preț de producție (format din costurile materialelor. în practica executării contractelor de comerț internațional. clauza de hardship (sau de impreviziune). C. forței de muncă sau alte elemente avute în vedere la stabilirea prețului contractual. cit. . Sitaru.. Mezghani. combustibililor etc.2. pentru a se evita crearea. precum: clauza clientului cel mai favorizat. Clauze asiguratorii menite să contracareze riscurile nevalutare Riscurile nevalutare se manifestă cel mai frecvent.

32 Art. 1983. . conflicte de muncă grave. Bucureşti.” . Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 17 Clauza trebuie să prevadă obligația fermă a promitentului de a-l notifica imediat pe beneficiar privind condițiile mai favorabile acordate terțului și să reglementeze un sistem de control exercitabil de beneficiar (de regulă printr-un terț neutru.o definiţie analitică în care părțile enumeră toate situaţiile imaginabile care ar putea fi considerate cazuri de forţă majoră. (1): “Este exonerat de răspundere pentru neexecutare partea care dovedește că neexecutarea se datorează unui impediment pe care nu îl poate controla și pe care nu l-ar fi putut lua în considerare în mod rezonabil la momentul încheierii contractului sau pe care nu l-ar fi putut evita ori depă și. Editura Universitaria. 190-191. restricţia utilizării energiei. pe parcursul executării sale.o definiţie sintetică. În general. R. R. enumerarea cuprinde diverse situaţii. Clauza de forță majoră. expert sau arbitru) asupra registrelor comerciale sau altor documente contabile ale promitentului. actele puterii publice. Dreptul comerţului internaţional.7 alin. Atât Convenția de la Viena 32 cât și Principiile UNIDROIT33 definesc sintetic forța majoră. 31 T. Popescu. potrivit căreia prin caz de forţă majoră se înţeleg împrejurările imprevizibile şi insurmontabile care au împiedicat partea să execute contractul. Profesorul T. să o prevină ori depăşească sau să prevină ori să-i depăşească consecinţele. Popescu a evidenţiat faptul că în practica internaţională există trei tipuri de definiţii pentru cazurile de forţă majoră:31 . 30 Ş. se ivesc unele evenimente care afectează echilibrul contractual. Clauza de hardship (sau de impreviziune) reprezintă stipulaţia contractuală care permite modificarea conţinutului unui contract atunci când. schimbând substanţial elementele şi datele pe care părţile le-au avut în vedere în momentul contractării. aprovizionare. 115. Craiova. Scurtu. Editura Didactică şi Pedagogică. precum: calamităţile naturale. etc. încât ar fi inechitabil să le suporte singură. Clauza ofertei concurente este stipulaţia contractuală care dă dreptul uneia dintre părţile contractante ca. dificultăţile de transport.” 33 Art. conflictele armate sau alte conflicte grave. p. să solicite modificarea acestui contract în sensul ofertei terţului. 7. în situaţia în care un terţ îi face o ofertă de contractare în condiţii mai avantajoase decât cele din contractul în curs de executare. p. 2003. Dreptul comerţului internaţional. acesta poate fi suspendat sau reziliat direct sau ca urmare a unei hotărâri cu caracter jurisdicţional30. creând pentru una dintre părţi consecinţe atât de oneroase în executarea propriei obligaţii.1. Dacă cealaltă parte refuză alinierea contractului la noile condiţii. 79 din Convenţia Naţiunilor Unite asupra contractelor de vânzare internaţională de mărfuri de la Viena: “o parte nu este răspunzătoare de neexecutarea oricărei obligaţii a sa dacă dovedeşte că această neexecutare este determinată de o piedică independentă de voinţa sa şi că nu se putea aştepta în mod rezonabil din partea ei să o ia în considerare la momentul încheierii contractului.

cit. Barnes&Noble Books. Something hard to bear”. Clauza de hardship este o creație a practicii comerciale anglo- saxone din domeniul dreptului comerțului interna țional. Editura Hamangiu.1. op. 2. a condition that is dificult to endure.35 În aceste condiții. S. în con ținutul concret al contractului. Zamșa. oppression. părțile vor însera clauze asiguratorii. suffering. Părțile contractante încheie contractele lor după ce în prealabil se documentează cu privire la conjunctura pie ții unde contracteaza.. Cu ajutorul ei părțile asigură o stabilitate contractelor de comerț exterior.o definiţie mixtă. N.137. 2. Costin. București. 2006. 35 C. 37 Textul original: “1. deprivation. evoluția în perspectivă a pre țurilor și a fluctua țiilor previzibile ale cursurilor valutare. o situa ție dificil de îndurat. privațiune. p. 1992. New York. Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 18 . prin 34 M. Deleanu. 646. ceva greu de suportat”37. CAPITOLUL 2. „1. Conform Webster’s New Universal Unabridge Dictionary36. Teoria impreviziunii. 36 Webster’s New Universal Unabridge Dictionary. menite să neutralizeze eventualele riscuri ce s-ar putea produce pe parcursul executării acelui contract. opresiune (sau nedreptate). Studiu de doctrină și jurispruden ță. Una dintre cele mai importante clauze asiguratorii folosite în raporturile juridice de comerț internațional este clauza de hardship. . părțile acordă o mare importanță factorului timp și dificultă ților ce pot apărea pe parcursul executării obliga țiilor datorită riscurilor schimbărilor mediului politic și economic din țările ambilor parteneri contractuali. suferință. neputându-le-se repro șa ignoranță și nici inabilitate. adică profesioniști în domeniu. termenul de „hardship” apare ca substantiv. Precizări generale Doctrina34 a evidențiat faptul că participanții la raporturile de comer ț internațional nu sunt și nici nu pot fi considera ți ni ște neaviza ți. IMPREVIZIUNEA SAU HARDSHIP-UL ÎN COMERȚUL INTERNAȚIONAL 2. E. În literatura juridică și în practica română această clauză este desemnată atât prin denumirea ei originală. p. de „hardship” sau „substantial hardship” dar și prin traducerea de „clauză de impreviziune” sau de „duritate”. care cuprinde atât o formulare sintetică cât şi o enumerare exemplificativă a principalelor cazuri de forţă majoră. În contractele de drept internațional cu executare succesivă sau cu termen. p.262. Ei sunt comercianți.

ICC Publishing S. vol.. invoca o schimbare fundamentală de circumstanțe ca motiv pentru încetarea tratatului ”40. cit. pacta sunt servanda. apte să se protejeze singure. 643-644.. sentința CCI nr. în anumite condiții.1 (Respectarea contractului) prevede: „Atunci când executarea unui contract devine mai oneroasă pentru una dintre părţi. Părțile care participă la operațiunile de comerț internațional sunt prezumate a fi persoane calificate. p. art. Al. astfel: (a) evenimentele apar sau devin cunoscute părţii dezavantajate după încheierea contractului. 40 I. 38 Prezumția „competenței profesionale” a participan ților la raporturile de dreptul comerțului internațional este evocată frecvent în practica arbitrală. 39 D. II. 38 Unii autori39 se pronunță pentru dubla natură juridică a clauzei de hardship: . 2438/1975. M. Dreptul tratatelor. . Anghel. 255.A. 275. J.2. fa ță de riscurile provocate de mutațiile economice înregistrate pe piață. 6. Sitaru. Editura Lumina Lex.1 Definirea clauzei de hardship în reglementările internaționale 1) Potrivit regulilor UNIDROIT 2004. în raport cu principiul pacta sunt servanda. C.Jarvin.” 2. p. fie datorită faptului că valoarea prestaţiei pe care o parte o primeşte s-a diminuat. E. Definirea clauzei de hardship 2.2. Amaldez. 1993. .Paris-New York. cit.2. acea parte este totuşi obligată să îşi execute obligaţiile sub rezerva aplicării următoarelor prevederi referitoare la clauza de hardship. op. Zamșa. Recueil des sentences arbitrales de la CCI 1974- 1985.2 („Noţiunea de hardship”): „Există hardship atunci când apariţia unor evenimente alterează fundamental echilibrul contractului fie datorită faptului că spezele executării obligaţiilor unei părţi au crescut. Includerea clauzei de hardship în contractele de comer ț interna țional se impune ori de câte ori părțile doresc să acorde prioritate regulii flexibile omnis conventio intellegitur rebus sic stantibus. o parte poate. sentin ța CCI nr. p.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 19 promovarea unor mecanisme juridice susceptibile să permită adaptarea acestora la conjunctura dinamică a pieței. Considerarea clauzei de hardship ca excepție de la principiul pacta sunt servanda se regăsește în Principiile UNIDROIT 2004.Derains. Y. 1990. 6. Spre exemplu. art. pe calea unor stipulații conven ționale. 2291/1975.de aplicație a clauzei rebus sic stantibus din materia tratatelor internaționale. p. op. București. 949. S. 264-266.de excepție convențională de la principiul for ței obligatorii a contractului. p.J. potrivit căreia „pentru motive de echitate și de justi ție.2.

”41 b) „acea clauză contractuală prin care se prevede obliga ția păr ților de a proceda la negocieri în vederea adaptării contractului sau de a recurge. pe care ea nu ar fi putut în mod rezonabil să se a ștepte a-l lua în considerare la data încheierii contractului. și care deci ar fi inechitabil să fie suportată exclusiv de partea dezavantajată”. N. 2. în general neexistând între ele puncte de vedere divirgente. la un terț (de regulă. care afectează grav echilibrul contractual. de orice natură. un arbitru) în acest scop. (d) riscul evenimentelor nu a fost asumat de partea dezavantajată. vol. într-un termen rezonabil de la data invocării acestei clauze. . evenimente ce nu puteau fi prevăzute în momentul stabilirii raportului juridic de obligație. Dicționar de drept internațional al afacerilor. București. I. op. și că (b) ea nu ar fi putut în mod rezonabil să evite sau să depă șească evenimentul sau consecințele acestuia. p. p. (2) a Camerei de Comer ț Interna țional de la Paris s-a redactat clauza-tip de hardship astfel: „Atunci când o parte contractantă dovedește că: (a) executarea în continuare a obligațiilor sale contractuale a devenit excesiv de oneroasă datorită unui eveniment dincolo de controlul său rezonabil. 650 alin. dar care schimbând substanțial datele și elementele avute în vedere de părți în momentul contractării. Al. Astfel. 187-190.” 2) În Publicația nr. cit. părțile sunt obligate. independentă de culpa vreunei păr ți. 1996. clauza de hardship este apreciată a fi: a) „Este stipulația contractuală făcând parte dintre clauzele de adaptare a contractului comercial interna țional la noile împrejurări gra ție căreia devine posibilă modificarea conținutului contractului atunci când pe parcursul executării sale se produc.2. în subsidiar.2.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 20 (b) evenimentele nu ar fi putut fi luate în considerare în mod rezonabil de către partea dezavantajată la momentul încheierii contractului. 647.. fără culpa contractan ților. Costin. 42 D. să negocieze clauzele contractuale alternative care în mod rezonabil să țină seama de consecințele contractului”. dacă pe parcursul executării contractului se produce o împrejurare. creează pentru unul dintre contractanți consecințe mult prea oneroase pentru a fi echitabil ca acesta să le suporte singur. producând o îngreunare substan țială ( substantial hardship) a executării contractului pentru cel puțin una dintre păr ți. Editura Lumina Lex.42 41 M. Definiții doctrinare ale clauzei de hardship În literatura juridică au fost formulate mai multe defini ții ale clauzei de hardship. (c) evenimentele sunt în afara controlului părţii dezavantajate. Sitaru.

130. . oricare dintre păr ți este îndreptățită să solicite adaptarea contractului încheiat. Munteanu. dezechilibrul prestațiilor. . B. p. op. Clauza de hardship. care vor fi variabile în funcție de natura contractului sau după domeniul de activitate a părților. Căpățână.” 44 e) „clauza de hardship îndreptățește părțile la un contract de lungă durată să-i ceară revizuirea și readaptarea dacă schimbarea împrejurărilor inițiale. p. 9/1996.C. a perturbat grav echilibrul contractual. 2.. 44 R. în structura clauzei de hardship se regăsesc trei părți referitoare la: condițiile evenimentelor constitutive de hardship. Aceste elemente esen țiale se referă la următoarele aspecte: .D. . 269. p.3. efectele acestora asupra contractului și mecanismul de constatare și aplicare a clauzei. Zamșa. op. Condițiile evenimentelor constitutive de hardship apar ca o serie de limite obligatorii în lăuntrul cărora se desfă șoară întreaga problematică. în considerarea cărora s-au angajat.. 1990. i-au perturbat atât de grav echilibrul încât una dintre păr ți ar suferi consecin țe de o rigoare injustă.”45 Toate aceste definiții conțin câteva elemente esențiale care vor fi regăsite în cuprinsul clauzelor de hardship pe care păr țile le inserează în cuprinsul contractelor lor.”43 d) „o clauză de hardship acordă fiecărei păr ți la un contract de lungă durată dreptul de a cere celeilalte sau celorlalte renegocierea și reamenajarea în cadrul anumitor limite a contractului ini țial încheiat. în R. dacă modificarea circumstanțelor. 46 C. respectiv a efectelor și a mecanismului de aplicare. toate clauzele de hardship au aceea și structură de bază. 45 O. Munteanu. p. E. nr. respectiv la adaptarea lui la noile condiții.. Structura clauzei de hardship În concepția doctrinei46.cit.schimbarea circumstanțelor avute în vedere la perfectarea contractului.dreptul părții afectate la renegocierea contractului. cit. Ștefănescu. astfel cum este ea negociată de partenerii contractuali. diferența constă în modalitatea concretă de determinare a condițiilor. 80.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 21 c) „în temeiul clauzei de hardship. Din perspectiva tehnică. Deleanu. Stabilirea acestor 43 S. citați de R. în cazul în care se invocă și se dovedește intervenția în cursul executării acestuia a unor împrejurări care afectează în mod grav echilibrul prestațiilor și creează inechități sau dificultăți imprevizibile pentru păr ți. 81. determinând consecin țe de o rigoare injustă pentru una dintre ele. Elemente de tehnică juridică privind adaptarea contractelor de comerț exterior. Editura Academiei. București. în considerarea cărora părțile s-au angajat ini țial.

. B. Soluția optimă este a unui stil mixt.”47 Principiile UNIDROIT reglementează condiția imprevizibilită ții în art. aceasta se prezintă ca un eveniment dincolo de controlul rezonabil al părților și care nu poate fi cerut în mod rezonabil să fie luat în considerare la momentul încheierii contractului. Se pot destinge mai multe maniere de definire a situa țiilor de hardship. en ce sens que (.2. Părțile. părțile prevăzând anumite împrejurări care vor restrânge aplicarea clauzei. de altfel determinat sau determinabil în ipoteza clauzei. juridică.”.. 6. op. (b): „evenimentele nu ar fi putut fi luate în mod rezonabil de către partea dezavantajată la momentul încheierii contractului”. 801. între acestea se pot stabili mai multe relații.) la clause de hardship doit bien apparaître comme extérieure aux parties.. . ci recurg la formulări generale și una analitică. 271.” 49 Situația sau cauza de hardship trebuie să fie exterioară comportamentului păr ții care o invocă 47 C. există o viziune sintetică. Oppetit... p. cit. Journal de droit international.) le bouleversement de la situation nouvelle ne puisse être imputé à la partie qui en est victime. Clunet. cât și prin prisma exemplificării cu unele situa ții concrete. în funcție de particularită țile domeniul lor de activitate. în cadrul căreia păr țile nu re țin anumite situații concrete. non-imputabilitatea și exterioritatea. 48 „Noțiunea de exterioritate este probabil mai bună decât cea de imprevizibilitate pentru a descrie clauza de hardship. pot avea în vedere orice fel de riscuri. celle-ci se présente comme un événement échappant au contrôle raisonnable des parties et que l'on ne pouvait raisonnablement demander à ces dernières de prendre en compte au moment où elles ont conclu leur contrat...) bulversarea noii situații să nu poată fi imputată păr ții care îi este victimă”. În dreptul comerțului internațional s-a propus o substituire a imprevizibilității cu cea de exterioritate: „La notion d'extériorité convient sans doute mieux que celle d'imprévisibilité pour qualifier la cause du hardship. L'adaptation des contrats internationaux aux changements de circonstances: la clause de hardship. de naturi diverse: economică.. Astfel. 1974.2. în sensul că (. 49 „ (. reiese o imprevizibilitate relativă și restrânsă. p. Ibidem.”48 Cerința exteriorității conține și ideea de non-imputabilitate: „ (. lit. Clauza poate acoperi situații de orice natură ce pot apărea în timpul executării contractului. ci la repercusiunile lui asupra contractului și la momentul producerii lui. Evenimentele constitutive de hardship au următoarele atribute: imprevizibilitatea. dar fără a fi limitative. „Caracterul imprevizibil nu se referă la evenimentul ca atare.) clauza de hardship trebuie să fie exterioară păr ților. în care determinarea evenimentelor constitutive să se facă atât prin prisma atributelor generale. E. politică. no. Zamșa. tehnică.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 22 condiții este utilă deoarece aplicarea acestei clauze poate genera transformări importante ale acordului inițial. 4..

. iar nu doar la o anumită prestație. ce trebuie să con țină: dovedirea îndeplinirii cerințelor unei situații de hardship. 58 D. p. periculoasă chiar prin insecuritatea pe care o creează”. În viziunea altui autor57 recurgerea la echitate este efectuată cu un dublu rol: „de a justifica aplicarea mecanismului de renegociere a contractului. 275. 55 „ (…) dificilă de apreciat în termeni economici. Oppetit. Sitaru. 54 „apelul la conceptul echității pare totuți curios. cit. B. B. p. De regulă. op. Oppetit. cit. cit. solu ția propusă pentru remedierea gravelor dificultăți în realizarea contractului și termenul în 50 D. În doctrina română: „condiția echității. 805. 136. „excesivă”51.. Oppetit. Ibidem... op. B.. cit. op. partea dezavantajată trebuie să adreseze o notificare 58 într-o perioadă determinată sau determinabilă. Caracterul substanțial al situației de hardship se apreciază în mod relativ. ce sunt caracterizate prin relativitate și obiectivitate.) difficile à apprécier en termes économiques. 650.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 23 și care nu va avea nicio culpă în determinarea modificării circumstan țelor contractuale. Acesta presupune că efectul negativ al intervenirii situației de hardship se apreciază global. p.. Al. dangereuse même par l'insécurité qu'elle crée”55. . p. Al. E. li se adaugă un criteriu subiectiv: cel al echității. op. p. Zamșa. op. cit. op. 802.. p. op.. în același timp fiind „(. dincolo de cauza pur obiectivă a perturbării echilibrului contractual și de a oferi un punct de reper în plus în scopul rea șezării prestațiilor”. 57 C. en ce qu'il donne une coloration morale à une appréciation reposant par ailleurs sur un critère beaucoup plus neutre et objectif” 54. Sitaru. se adaugă faptul că „l'appel au concept d'équité paraît tout de même curieux. Al.) trebuie circumstanțiată de părți prin alte clauze contractuale.. op. cit.652. op.. Deși se consideră că referința la echitate are darul de a introduce un element de justiție53 în mecanismul readaptării contractului. în principal prin raportare la echilibrul contractual 52. întrucât dă o conota ție morală unei aprecieri care se bazează pe un criteriu obiectiv și neutru”. Intensitatea efectelor situației de hardship este exprimată prin „substanțială” (substantial hardship)50 sau „apreciabilă”. Sitaru. p. 52 D. 51 R. 56 D.. Munteanu. cit. p. 53 B. Uneori. datorită caracterului ei vag (. cit.. Al.. Mecanismul de aplicare a clauzei de hardship debutează printr-o comunicare efectuată de către partea lezată celeilalte păr ți. Oppetit. cit. 654. 802. în caz contrar ea putând fi generatoare de incertitudini” 56. op. cit. Evenimentele constitutive de hardship trebuie să aibă un anumit efect asupra contractului care justifică renegocierea lui în cadrul noilor situații. Ibidem.. 650. 803. p. Sitaru. p. criteriilor onerozității excesive și echilibrului contractual.

ele „nu constituie scopul 59 C. (2) Cererea de renegociere nu îndreptăţeşte partea dezavantajată să suspende executarea contractului. aceasta poate. Sunt subiective criteriile cu privire la echitatea și loialitate 61. et don’t le but pour le juriste. E. Zamșa. est de parvenir précisément à un negotium. L’obligation de négocier. decizie constrângătoare pentru autorii ei. cit. (1): „(.. 59 După ce părțile au căzut de acord cu privire la îndeplinirea condi țiilor situației de hardship sau aceasta a fost constatată de către arbitru.2. décision contraignante pour ses auteurs”. Arbitrul sesizat este competent să se pronunțe cu privire la calificarea evenimentului survenit ca fiind de hardship. fiecare parte poate apela la instanţa de judecată.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 24 care partenerul contractual este așteptat a răspunde acestor solicitări. criteriile de renegociere sunt împărțite în subiective și obiective. (4) Dacă instanţa de judecată stabileşte că există un caz de hardship. op. (3) În cazul în care nu se ajunge la o înţelegere într-o perioadă de timp rezonabilă. p.. rolul lui fiind doar de verificare a îndeplinirii ipotezei de hardship.” În practica și doctrina de comerț internațional. 60 „(…) les individus à un échange de propositions et de conte-propositions impliquant éventuellement des concessions réciproques. . în Revue Trimistrielle de Droit Commercial et de Droit Economique.3. vol. op. Cererea va fi făcută imediat şi va indica temeiurile pe care se bazează. 6.2. partea dezavantajată este îndreptăţită să ceară renegocieri.3 („Efectele cazului de hardship”): „(1) În caz de hardship. 2. p. Cedras. Astfel. și al cărui scop. Obligația de a negocia poate fi definită ca: datoria care obligă „indivizii la un schimb de propuneri și de contra-propuneri implicând eventual concesii reciproce.. (b) să adapteze contractul având în vedere restabilirea echilibrului prestaţiilor. în art. 1985. p. J. 278. părțile au obligația de renegociere a contractului în vederea adaptării lui la noile împrejurări. 102. cit. este de a ajunge cu precizie la un negotium. 265.” Partea afectată poate cere intervenția arbitrului în cazul divergențelor dintre părți în legătură cu verificarea condi țiilor situa ției constitutive de hardship. alin. 61 R. reglementarea UNIDROIT prevede. Cererea va fi făcută imediat şi va indica temeiurile pe care se bazează. pentru jurist. însă nu poate dispune și soluția concretă propusă de partea afectată. Munteanu.. dacă este rezonabil: (a) să considere contractul încetat la o dată şi în condiţii ce urmează a fi fixate. 38.”60 Principiile UNIDROIT 2004 tratează renegocierea contractului în art.) partea dezavantajată este îndreptăţită să ceară renegocieri.

6. contractul se va executa în termeni stabiliți. în conformitate cu noile circumstanțe ce pot viza: . S. p. cit.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 25 propriu-zis al negocierii. dar o clauză contractuală alternativă care să țină seama în mod rezonabil de consecințele evenimentului nu a fost acceptată de cealaltă parte contractantă. (3) al clauzei tip. 62 D. în vederea pronun țării unei hotărâri obligatorii. op. Această soluție este unica reținută expres de Clauza C. Al. în art. p.. Măsura desființării contractului poate fi prevăzută în cuprinsul clauzei sau poate fi pronun țată de instan ța competentă. dispozi țiile contractului inițial redevin aplicabile. cu revenirea la termenii inițiali la încetarea acesteia. Sunt autori63 care consideră că aceasta ar fi singura solu ție admisibilă pentru ipoteza eșecului negocierilor. cit. cit. . Principiile UNIDROIT 2004 prevăd. Se impune păr ții lezate să execute toate prestațiile sale conform cu ceea ce s-a convenit inițial. Oppetit. d) părțile (sau cel puțin partea dezavantajată de hardship) să se adreseze unui terț.2. .I. 63 B. op. Suspendarea este utilă pentru ipotezele în care se estimează durata manifestării efectelor situa ției de hardship. 655. Rezultatele finale ale renegocierii trebuie distinse după cum păr țile au reușit sau nu să ajungă la un acord. (3). în vederea medierii ori efectuării unei expertize. 650. c) contractul să fie suspendat.. (cunoscută ca „ICC Hardship Clause 2003”64). 811. b) contractul să fie desființat.crearea uneia sau mai multor obligații noi. În caz de reușită a negocierii. Părțile pot prevedea ca executarea diferită a contractului să fie temporară în cazul încetării efectelor situa ției de hardship.modificarea obiectului obligației principale. .3. Deleanu.. op. ca procedură în sine. atunci când condi țiile evenimentului de hardship sunt îndeplinite. 64 A se vedea ICC Publucation nr. partea care invocă respectiva clauză de hardship are dreptul la rezoluțiunea contractului. o singură variantă pentru ipoteza e șecului negocierii: sesizarea tribunalului arbitral. arbitrului sau unei instanțe de drept comun. p.” 62 Criteriile obiective se referă la restabilirea echilibrului original al contractului.C. ci numai principii pe care să se bazeze negocierea. Potrivit dispozițiilor alin. Sitaru. Atunci cand negocierile eșuează mai multe variante sunt posibile: a) contractul să continue în termenii inițiali. alin. 143.suprimarea uneia sau mai multor obligații.

Force majeur et contrats internationaux de long durée. includ clauza de hardship în contractele de comerț internațional.. Pathologie dei contrati e rimedi. Kahn. în care păr țile au o mare libertate pentru stabilirea regimului care li se pare cel mai convenabil la alcătuirea intereselor lor. 3. atâta timp cât ele sunt ținute să ia în considerare condi țiile de validitate impuse de dreptul aplicabil. Milano. P.4 Funcțiile clauzei de hardship În contracte clauza de hardship poate avea diferite func ții. În sfârșit.474. Ori de câte ori ace știa doresc să acorde prioritate regulii flexibile omnis conventio intellegitur sic stantibus. adattamento. în Inadempimento. conform căreia se procedează la o deplasare a nivelului de competență de reglementare.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 26 2. 1975. p. op. p. Utilizarea clauzei de hardship în comerțul interna țional Clauza de hardship este bine cunoscută în comer țul interna țional și este tot mai frecvent utilizată de practicieni. Aceasta nu înseamnă că părțile au o libertate absolută pentru a stabili reglementarea care le-ar părea cea mai adaptată. 66 A. în raport cu principiul pacta sunt servanda. La clausole di hardship. 2. adică o regulă adaptată intereselor păr ților decât dispozi țiile existente în drepturile naționale. Ea se înscrie în tehnica pe care unii autori 66 o numesc délocalisation de contrat. Geamănu.”65 Clauza de hardship are și funcția de a proceda la repararea costurilor extraordinare și neașteptate survenite pe durata executării contractului. 1992. EGEA. a dreptului aplicabil (în cazul absenței unei clauze) spre contract. arbitrato. în Journal de droit international. 38. Gh. Una dintre acestea este ocrotirea echilibrului economic și asigurarea continuării raportului contractual inițial. În cazul absenței clauzei de hardship arbitrii apreciază că păr țile au voit ca raporturile contractuale dintre ele să se desfă șoare a șa cum s-a 65 R. cit. p. Această funcție se poate realiza în etapa de negocieri care are ca obiectiv să permită părților să găsească un acord asupra împăr țirii costurilor. n. 350.5. „Această funcție traduce perfect conceptul de „contract evolutiv” în măsura în care obligațiile pe care părțile le-au stabilit la plecare se adaptează pe parcursul executării contractului la modificările semnificative ale conjuncturii socio-economice și asigură păstrarea echilibrului contractual. Frignani. .. clauza de hardship traduce ideea de self tailored rule.

Prado. Etablissement Emile Bruylant. p. în Journal de droit international. R. și în special în domeniul finanțării”. p. cit. 68 M. 1017 și urm.. Etablissement Emile Bruylant. op. FEDUCI – FEC 1989. în anumite ramuri. Această concluzie a fost scoasă în relief de către o sentin ță arbitrală. Contrat internationaux. Unii autori consacrați au aceeași poziție. chimie. Cercetarea indică faptul că clauzele de hardship sunt obiectul unei practici contractuale moderate în universul contractelor interna ționale pe termen lung. mari lucrări. Pathologie et Remèdes.70 În același sens. Geamănu. 2003. construcții mecanice. Le hardship dans le droit du commerce international. spre exemplu. FEC. aceste clauze „sunt utilizate în mod tradi țional în contractele cu privire la industriile petroliere și de gaz. de aceea clauzele de hardship fac obiectul unei practici foarte precise în contractele comerciale interna ționale. . cit. p. Draetta. clauzele de hardship sunt uneori sau adesea prevăzute. Droit des contrats internationaux – Analyse et rédaction des clauses.67 Într-un studiu un autor68 a arătat că în proporție de 80% de practicieni recunosc existența și utilizarea clauzei de hardship în contractele internaționale pe termen lung. 130. p. op. 8873. 72 R. informatică (unde teama este în special cu privire la schimbările tehnologice)”. 1996. Lake. A. 72 67 S. 191. de a stipula cu o anumită continuitate clauze de hardship”. metale neferoase. se poate spune că practicienii î și opresc alegerea asupra clauzelor care privilegiază protecția echilibrului contractului pe parcursul existenței sale. 1998.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 27 stipulat în contract și nu că acesta ar cuprinde clauza rebus sic stantibus. Fontaine a subliniat părerea membrilor Groupe de Travail Contrats Internationaux pentru care „sectoarele economiei în care. Gh. Pentru Draetta și Lake. după cunoștințele membrilor grupului. sunt în special cele din siderurgie. 254.182. p. 71 M.71 În concluzie. O aplicare mai largă a acestei clauze se pare că se face la nivelul ramurilor specifice. 238. p. 1997. 69 CCI nr. Fontaine. Bruxelles.. industria petrolieră. 70 U.69 Arbitrii au remarcat existența „unei tendințe. Deleanu.

G. Legislația franceză nu prevede nicio regulă precisă pentru protec ția debitorului atunci când executarea obligațiilor sale a devenit excesiv de oneroasă ca urmare a unei schimbări imprevizibile a circumstan țelor. b) contractul are în vedere prestarea unui serviciu public (de exemplu.1. Moderne. 1134. de servicii). Imprevision și Hardship 3.” 75 Art. 1984. Singura excepție generală de la principiul for ței obligatorii a contractelor rămâne forța majoră. Domeniul de aplicare. 74 „Les conventions légalement formées tiennent lieu de loi à ceux qui les ont faites.1. 1148. sau a făcut ceea ce îi era interzis. ca urmare a unei for țe majore sau a unui caz fortuit. F. Dreptul francez.75 73 A. În domeniul contractelor civile este consacrat prin art. (1) al Codului civil adagiul pacta sunt servanda: „Convențiile legal formate țin loc de lege celora care le-a făcut”74. t.D. Code civil: “Il n'y a lieu à aucuns dommages et intérêts lorsque. ou a fait ce qui lui était interdit. Devolve. le débiteur a été empêché de donner ou de faire ce à quoi il était obligé. Paris. debitorul a fost împiedicat să dea sau să facă ceea ce era obligat.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 28 CAPITOLUL 3.J. p. Dreptul civil și dreptul administrativ Dreptul francez face distincție dintre tratamentul acordat contractelor civile și administrative.. alin. 2e édition. P. 562 și urm. L. 2. De Laubadere. de lucrări publice.1. par suite d'une force majeure ou d'un cas fortuit. Deosebirea constă în noțiunea de contracte administrative care nu includ decât contractele care întrunesc următoarele condiții73: a) administrația publică este una dintre părțile contractante.” În traducere: „Nu este loc pentru nicio daună sau dobândă atunci când.” . contractele de concesiune. Traité des contrats administratifs. TEORIA IMPREVIZIUNII ÎN DREPTUL COMPARAT 3.

Starck. 1993. Huard să poată continua executarea contractului în condiții rezonabile. 1994. p. S.și continue propria exploatare. Litec. 79 J. păstrând statutul său de distribuitor agreat. 2e édition. L. p. Curtea a arătat că instan țele nu pot să modifice convențiile dintre părți și să înlocuiască. el a chemat în justi ție pe BP pentru daune interese. L.. pe motivul schimbării circumstanțelor. Roland. p. Curtea de Casație a înțeles să creeze o obligație de renegociere a tuturor contractelor de lungă durată în curs”. oricât de echitabilă ar putea să li se pară o astfel de solu ție. Traité de droit civil. op.D. Aix-en-Provencce. Les effets du contrat. prețurile petrolului și a derivatelor lui au fost liberalizate. Deleanu. 78 Y. 512-513. că acea societate nu și-a executat contractul cu bună credință. ceea ce nu-i mai permitea să. quatrième édition. Pe de altă parte. Boyer. H. Justificându-și hotărârea. p. clauzele consimțite.72 și urm. Curtea de Casație s-a pronunțat asupra unei accep țiuni a hardship-ului. L’exigence de bonne foi dans l’exécution du contrat. 1993. în Le juge et l’exécution du contrat. N.79 M. 2. În 1983. aceste decizii consacră „concepția solidaristă a dreptului contractelor”. de către ele cu alte clauze noi. Presses Universitaires D’Aix- Marseille/Faculté de Droit et de Science politique. . M. Curtea de Casație a concluzionat. Paris. Ghestin afirmă că: „ar fi excesiv să concluzionăm că. doctrina a văzut o recunoa ștere a unei obligații de renegociere a contractului.78 În speță este vorba despre un contract de distribuitor agreat încheiat între societatea BP și M. Curtea de Casație. Contrat. Huard a costatat atunci că societatea BP practica prețuri de consumator final inferioare celor pe care societatea i le furniza ca super carburanți și benzină. cit.. 325. B. de bună credin ță. Picord. care constituie fundamentul hardship-ului. Ghestin. Paris. Unii autori cred totuși că nu ar fi vorba despre un caz de impreviziune atâta timp cât nu se pune în discu ție revizuirea contractului. să caute și să găsească un acord pentru ca M. în mod liber. 76 A se vedea în acest sens. Prin urmare. fundamentată pe principiul bunei credințe. Curtea a considerat că. În decizia dată de Curte. ținând cont de evenimentele survenite (liberalizarea prețurilor) societatea BP ar trebui. Costin. atâta timp cât circumstan țele inițiale s-au modificat în cursul contractului.J.G.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 29 Majoritatea autorilor evidențiază faptul că. 77 M. a interzis cu consecvență judecătorilor desfiin țarea sau revizuirea contractelor pentru impreviziune începând cu sentin ța pronunțată la 6 martie 1976 în afacerea Canal de Crapone76. Obligations. instan ța supremă. 77 În 1992. vol. Huard pentru o durată de 14 ani care a fost prelungită până în 1988. 184.

fie executarea de lucrări. 47-777 din 4 mai 1948. au fost luate măsuri cu caracter permanent. Ca urmare. Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 30 Sunt luate măsuri pentru a rezolva situații temporare. fie alte prestații succesive sau întârziate. (2). Apoi. Legea nr. 63-1218 din 11 decembrie 1963 judecătorul a fost autorizat să modifice raporturile dintre cel care închiriază și locatar dacă. 57-298 din 11 martie 1957. el va putea provoca revizuirea condițiilor prețului contractului”. în urma războiului. Printre cele mai semnificative sunt: a) Legea Faillot (21 ianuarie 1918). executarea obligațiilor uneia dintre părți a devenit prea oneroasă. 83 Aceste legi acordă judecătorilor ample puteri de interven ție. 82 Legea nr.81 Dispoziția codului civil prevede că „orice gratificat poate cere să fie revizuite în justi ție condi țiile și greută țile care grevează donațiile sau legatul pe care l-a primit. direct sau indirect. ca urmare a schimbării circumstanțelor. Revizuirea prețurilor fixe într-o promisiune unilaterală de vânzare imobiliară. Articolul 37 al acestei legi prevede că „în cazul cesiunii dreptului de exploatare. . Ca urmare a Primului Război mondial. b) Revizuirea contractelor de cesiune a drepturilor de autor 82. 83 Alte exemple: Revizuirea rentelor viagere. b) Legea nr.. Legea nr. 900. executarea a devenit pentru el fie extrem de dificilă. Ele au permis unei părți contractante să ceară judecătorului anularea contractului în situația în care starea de război sau circumstan țe economice noi au antrenat greutăți sau un prejudiciu care să depășească cu mult în importanță previziunile care ar fi putut fi făcute în mod rezonabil în momentul încheierii contractului. art.) va antrena greutăți sau îi va cauza prejudicii a căror importan ță ar depăși cu mult previziunile care ar fi putut fi făcute în mod rezonabil la vremea convenției”80. deoarece. no țiunea de hardship. în ciuda cadrului general de inflexibilitate a dreptului civil în privința impreviziunii. alin. era aplicată în urma celui de-al Doilea Război mondial contractelor privind livrarea de mărfuri. această lege a autorizat judecătorul să pună capăt sau să suspende contractele pe piețele de livrări și alte contracte comerciale dacă partea victimă poate stabili „că datorită stării de război. dispozi ții legale care acceptă. 49-547. fie serios de dăunătoare”. 81 Codul civil. nu numai că dreptul francez a recunoscut-o și a 80 Articolul 2.. printre care: a) Revizuirea greutăților liberalităților. executarea obliga țiilor (. produse fabricate sau alimente. Prin decretul-lege nr. atunci când autorul ar suferi un prejudiciu mai mare de șapte duzini datorat unei leziuni sau unei previziuni insuficiente a produselor operei. care includ posibilitatea de a pune capăt contractului și de a-l revizui în scopul restabilirii echilibrului. 49-1509 din 28 noiembrie 1949.

Planiol. 1168A. De asemenea.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 31 aplicat-o deja ansamblului de contracte la momente precise. la fel ca în acest caz. care decid cazurile în funcție de „motiv” și precedente probabil aproape în acela și fel cum judecătorii englezi adjudecă cazurile de la începuturile dreptului cutumiar. Cu toate acestea. dar chiar găsește actualmente aplicații în domenii specifice. bazele juridice ale teoriei impreviziunii au fost stabilite de celebra decizie a Consiliului de Stat Compagnie d’éclairage de Bordeaux (1916). Este necesar. 1959. în care cre șterea costului gazului depășește limitele extreme care ar fi putut fi avute de către părți în momentul încheierii contractului. Consiliul de Stat a decis că Compania este ținută de asigurarea serviciului dar va avea dreptul de a fi despagubită pentru partea consecințelor oneroase a situa ției de for ță majoră care au depășit riscurile economice obișnuite. dar sunt considerate ca fiind o problemă de drept 84 M. După eșecul negocierilor. Consiliul de Stat a decis că. pentru a pune capăt dificultăților temporare găsirea unei solu ții care să țină cont de interesul general care cere continuarea serviciului de către Companie dar. În domeniul contractelor admnistrative. Renumitul jurist francez Rene David face o adăugire: „Interesul general a bunăstării publice este că determină atitudine din partea acelor tribunale administrative (tribunaux administratifs). Din analiza deciziilor curților administrative în favoarea conceptului rebus sic stantibus comentatorul francez Planiol a afirmat: „tribunalele administrative sunt ispirate doar de necesitatea de a asigura serviciul public și nu modifică contractul decât în cazul unei astfel de necesită ți” 84. concesionarul nu poate fi ținut să asigure serviciul în condițiile inițiale. atunci când economia contractului se găsește absolut bulversată. Remunerația a fost prevăzută sub forma tarifelor. Cu această ocazie. în principiu. această companie și ora șul Bordeaux au încheiat un contract de concesiune a distribuției de gaz și electricitate pentru o durată de 30 de ani. Interpretarea și efectele contractelor în care o organiza ție publică este implicată nu sunt guvernate de reglementările din dreptul civil în Franța. prețurile cărbunelui au suferit o extraordinară cre ștere care a cauzat o bulversare completă a economiei contractului. cazul a ajuns în fa ța tribunalelor administrative. Louisiana State Law Institute. admițându-se o anumită marjă de variație. Treatise on the Civil Law. Starea de fapt era următoarea: în 1904. contractul de concesiune prevede obligații definitive între concesionar și concedent și că variația prețurilor materiilor prime din cauza unor circumstan țe economice constituie un risc de piață ce trebuie asumat de către concesionar. Ca o consecin ță a Primului Război mondial. . și de condițiile speciale.

124. 87 A se vedea O. respectiv împrejurările la care se referă clauza. F. Devolve. în principiu. Condițiile de aplicare Condițiile de aplicare a clauzei au în vedere cel pu țin două aspecte: caracteristicile împrejurărilor la care se referă clauza și efectele pe care acestea trebuie să le producă asupra contractului. deoarece ideea de alea economică este cea care stă la baza acestei teorii. 88 A. 86 Clauza de hardship poate acoperi. părțile trebuie să introducă în conținutul clauzei.. 24. p. P. 9/164 din 20 martie 1979. p. op. op. Frustration of Contract in French Law. Exécution du contrat administratif. Evenimentele perturbătoare cărora clauza de hardship le este aplicabilă sunt de natură economică. Astfel.U. Journal of Comparative Legislation. 87 În principiu aceste evenimente perturbătoare trebuie să se producă la momentul ulterior încheierii contractului 88. precum și a celor de menținere a valorii. 10 mars 1948. În privința cauzelor care provoacă hardship-ul. în principal două aspecte. p. Hospices de Viennes. 86 J. . Consiliul de Stat a recunoscut aplicarea teoriei impreviziunii în virtutea amplorii cre șterii prețurilor antrenate de legile cu caracter social din 1936. prezentat la cea de-a 12 sesiune a UNCITRAL. Situation du contractant de l’administration.1. cit. Moderne. A/C. 11. cit. 18-29 iunie 1979. 1946. 587. unul care se referă la natura evenimentelor perturbătoare și altul cu privire la independen ța acestor cauze față de culpa vreuneia dintre păr ți. în decizia Hospices de Viennes89. Viena. chiar dacă contractul a fost încheiat la o dată posterioară datei promulgării acestor legi 90. P..N. De Laubadere. Devolve. uneori. 85 R. David. p. vol. Doc. Raport du Secretaire general. 13-14. 89 Conseil d’Etat. Georgel. p. De Laubadere. domeniul de aplicare a celorlalte clauze de adaptare a contractului. Clauses protegeant les parties contre les effets des fluctuation monetaires. Aceste circumstanțe nu trebuie să fie previzibile în momentul încheierii contractului. în Juris-Claseurs Administratif. în principiu. 3. în Recuile du Conseil d’Etat.N. Totuși. 1991. p. în care circumstanțe speciale trebuie luate în considerare”85. 28. Consiliul de Stat francez pare a fi a da mai multă importan ță momentului în care se manifestă consecințele care afectează în mod direct contractul decât momentului realizării evenimentului care provoacă tulburările. 90 A. 593 și urm. F.. Chiar grave dificultă ți sau crize economice care bulversează complet economia contractuală nu antrenează.2.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 32 administrativ (droit administratif). Moderne.

Laubadére a identificat trei elemente care trebuie să fie prezente pentru constatarea bulversării economice contractuale de către tribunale96: a) deficit de exploatare. Philippe.. 94 Conseil d’Etat. mărimea excedentară nu a bulversat economia contractuală. Compagnie générale des chimins de fer du Midi. Changement de circonstances et boulversement de l'e conomie contractuelle. în Revue de Droit Publique. 1985. 96 A. absența profitului este considerată ca un risc normal și nu este luată în considerare de tribunale 94. sau „perturbarea anormală. 223. Totuși. p. p. spre exemplu. 30. 10 octombrie 1984. Acest eveniment trebuie să producă efecte asupra contractului pentru a constitui o situație de hardship. durata și gravitatea sa erau imprevizibile. Păr țile trebuie să suporte riscurile activității lor. 95 Conseil d’Etat. 1980. M. op.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 33 aplicarea acestei teorii din moment ce ele puteau fi prevăzute în momentul perfectării contractului91. 91 P.93 Îndeplinirea condițiilor cu privire la caracteristicile evenimentului perturbător nu sunt suficiente pentru ca partea lezată să poată cere protecția tribunalelor. 86. p. P. Les clauses de force majeure et d’imprévision (hardship) dans les contrats internationaux. 595 și urm. dar consecințele. p.92 La fel. De Laubadere.733 și urm. Bruxelles. evenimentul perturbator trebuie să antreneze bulversarea economiei contractuale. adică „marja de creștere care eventual a putut fi avută în vedere de către păr ți la momentul perfectării contractului”. în decizia Gaz de Bordeaux. F. Devolve. b) depășirea prețului limită. În primul rând. Cottin-Jonneaux. pentru ca partea lezată să poată apela la teoria impreviziunii trebuie ca executarea contractului să nu fie întreruptă. Astfel. profundă”. Moderne. 93 Ibidem. în Revue de Droit Publique. c) bulversarea economiei contractului. Van Ommeslage. . existența unei clauze de indexare sau alte clauze de adaptare automată nu implică în mod necesar excluderea aplicării impreviziunii. 1986. p. cit. 1930. M. în Revue de droit international et de droit comparé. deoarece principalul obiectiv al impreviziunii este asigurarea continuită ții serviciului public. În afacerea Cottin- Jonneaux95 Consiliul de Stat a decis următoarele: chiar dacă greută țile excepționale nu au fost complet compensate prin jocul clauzei de revizuire a prețului. 92 D. Bruxelles. Etablissement Emile Bruylant. s-a considerat că în 1904 (data încheierii contractului) izbucnirea unui conflict armat în Europa putea fi prevăzut. L. În plus.

17. în Le Contrat Administratif. Note sous CE. Compagnie des tramways de Cherbourg. notă de Pelloux. 1993. b) deficitul constatat pentru această perioadă. Aceasta se realizează prin partajul deficitului între păr țile avute în vedere. punându-se capăt procedurii. din 9 decembrie 1932. care are ca unic obiectiv să permită asigurarea continuității serviciului public și ca urmare nu este aplicabilă unei convenții reziliate (. indemnitatea oferită nu acoperă niciodată ansamblul deficitului. c) cuantumul reparației. să invoce teoria impreviziunii. p. în Le Contrat Administratif. 3. Paris.)”. 99 P. De Soto. 1993. La documentation Française. Imprévision et économie dirigée. Totuși. În cazul în care păr țile nu au reușit să realizeze un acord.1. Paris.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 34 Ideea aceasta a fost afirmată de către Consiliul de Stat în mai multe decizii. Unul dintre efecte este realizarea unei noi negocieri supravegheate care poate fi impusă de judecător păr ților. 1993. păr țile încheie un acord asupra unei noi formule de echilibru contractual. 24. și mai recent în hotărârea Société Anonyme des Sablières Modernes d'Aressy. Dacă negocierile ajung la un rezultat pozitiv. 97 Teoria impreviziunii antrenează consecințe juridice precizate din momentul în care bulversarea contractului este temporară. Laroque. Judecătorul administrativ care examinează cazul este competent să le atribuie.. Această indemnitate va trebui să fie vărsată de către administrație (colectivitatea contractantă) păr ții lezate în scopul restabilirii echilibrului contractual. 9 décembre 1932. sau dacă tribunalul nu le consideră potrivite în circumstanțele speței. vor fi încheiate un act adițional sau un nou contract. La documentation Française.3. 2. Compagnie des tramways de Cherbourg. Un alt efect al aplicării clauzei de hardship reprezintă acordarea unei indemnități în situația în care prin negocierile supravegheate păr țile nu ajung la un nou acord. 3. Efectele aplicării Aplicarea clauzei de hardship poate antrena mai multe tipuri de efecte. nr. tribunalul va fixa o indemnitate în favoarea celeilalte părți.. majoritatea deficitului rămânând în sarcina colectivită ții publice în contul căreia este urmărit exploatarea serviciului public. 98 Acest principiu a fost precizat în hotărârea Consiliului de Stat. în orice stare a cauzei. nr.11. 98 Laroque99 a 97 J. . în care s-a precizat: „Considerând că societatea nu poate. Indemnitatea se calculează având în vedere trei aspecte: a) perioada avută în vedere. în Dalloz Périodique.

Nei contratti a esecuzione continuata o periodica ovvero a esecuzione differita. La parte contro la quale è domandata la risoluzione può evitarla offrendo di modificare equamente le condizioni del contratto.100 3. Articolul 1468 – Contract stabilind obliga ții numai în sarcina uneia dintre părți. 1467 – Contract cu prestații reciproce101. 100 D. 98.11. Astfel. Nell'ipotesi prevista dall'articolo precedente. P. p. Hotărârea Compagnie des tramways de Cherbourg o afirmă în termeni mai cu seamă clari.” 102 Textul original: „Articolo 1468 .Contratto con prestazioni corrispettive. cu efectele stabilite de articolul 1468.. oferindu-se să modifice echitabil termenii contractului.Contratto con obbligazioni di una sola parte. 168). Eccessiva onerosità și presupposizione 3. în articolele 1467 la 1469 ale Codului civil.102 2. A. De Laubadere. se la prestazione di una delle parti è divenuta eccessivamente onerosa per il verificarsi di avvenimenti straordinari e imprevedibili. 101 Textul original: „Articolo 1467 . Moderne. Philippe.2. și anume : „Art. dacă bulversarea contractului ia un caracter permanent are loc un alt efect al aplicării clauzei de hardship constând în autorizarea oricărei dintre părți să ceară judecătorului să ateste această situa ție și să declare încetarea contractului. dacă prestația uneia dintre păr ți a devenit excesiv de oneroasă din cauza survenirii unor evenimente extraordinare și imprevizibile. con gli effetti stabiliti dall'art. ocazie cu care s-a consacrat în mod expres impreviziunea. Dreptul italian. La risoluzione non può essere domandata se la sopravvenuta onerosità rientra nell'alea normale del contratto. Eccessiva onerosità își găsește fundamentările în dreptul pozitiv. cu necesitate că bulversarea economiei contractului este pur temporară: ea nu este și nu poate fi decât un mecanism provizoriu. Rezilierea nu poate fi cerută dacă greută țile subsecvente reintră în alea normal al contractului. Partea împotriva căreia rezoluțiunea este cerută. se si tratta di un contratto nel quale una . 627 și urm. Eccessiva onerosità în dreptul civil italian Consacrarea impreviziunii în dreptul italian a avut loc în anul 1942 când a fost modificat Codul civil. p. la parte che deve tale prestazione può domandare la risoluzione del contratto. p. cit. op.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 35 subliniat importanța ecestui caracter provizoriu: „teoria impreviziunii implică. din toată jurisprudența anterioară.1.. 24.2. poate să o evite. M. cit. op. partea care este debitoarea acelei presta ții poate cere rezilierea contractului. În contractele cu executare continuă sau periodică sau chiar cu executare amânată. F. Devolve. 1458 (att. Principiul rezulta de altfel. el domină toate efectele impreviziunii”. dimpotrivă.

care intervine și caracterizează contractul în integritatea sa și în momentul formării sale. Le norme degli articoli precedenti non si applicano ai contratti aleatori per loro natura o per volontà delle parti. Domeniul de aplicare Teoria eccessiva onerosità se aplică doar actelor juridice bilaterale respectiv. sau prin acordurile care. dacă este vorba despre un contract în care o singură parte și-a asumat obliga ții.Contratto aleatorio.” 103 Text original: „Articolo 1468 . În mod expres articolul 1469 exclude din câmpul de aplicare a eccessiva onerosità contractele aleatorii. Articolul 1469 – Contract aleatoriu. aceasta poate cere o reducere a prestației sale sau chiar modificare a modalită ții de executare. ori unilaterale. Conceptul dat este explicat de tribunalele italiene: „Pentru ca un contract aleatoriu să existe.103 Dispozițiile articolelor precedente nu se aplică contractelor aleatorii prin natura lor sau prin voința părților. s-au produs creșteri sau diminuări în costul materialelor și a mâinii de lucru.” 104 Articolul 1664 din Codul civil italian: „Atunci când din cauza circumstan țelor imprevizibile. sufficienti per ricondurla ad equità. suficientă pentru a o readuce la echitate.” 3. Domeniul de aplicare a eccessiva onerosità poate să se întindă și la contractele încheiate între particulari și stat.2. definită ca un risc căruia toate păr țile sunt expuse.1.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 36 În ipoteza vizată la articolul precedent. revizuirea putând fi acordată numai în ceea ce prive ște deferen ța care excede (depășește) o zecime. Acesta este cazul. cu condi ția să fie vorba despre contracte supuse regimului dreptului privat. contractelor de inchiriere și al contractelor de antrepriză 104. periodică sau amânată. Această excludere se justifică prin faptul că esența acestor contracte este eviden țierea unui risc care nu poate fi gestionat. Articolul 1469 clasează contractele aleatorii după natura lor sau voința părților. cu executare continuă. în așa fel că ele determină o creștere sau o diminuare superioară cu a zecea parte din prețul total convenit. avantajul sola delle parti ha assunto obbligazioni. spre exemplu. astfel încât. prin natura contractului însă și. în speță. în care administra ția publică nu angajează prerogativele sale. eccessiva onerosità nu se aplică în principiu contractelor care fac obiectul unei reglementări speciale fa ță de riscul avut în vedere de articolul 1467. Pe de altă parte. antreprenorul sau comitentul pot cere o revizuire a acestui preț.” . sinalagmatice. este necesară prezența unei alea.1. contractelor comutative. questa può chiedere una riduzione della sua prestazione ovvero una modificazione nelle modalità di esecuzione. au fost luate de contractan ți.

Targalia a analizat această chestiune și a recunoscut că un eveniment survenit anterior încheierii contractului ar putea fi avut în vedere de articolul 1467. 1991).2. a cui uno o più contraenti ovvero tutti I contraenti si espongono. Condițiile de aplicare Pentru a stabili caracteristicile esențiale ale evenimentului perturbator trebuie examenate următoarele elemente: natura evenimentului. nu este clar dacă pot fi admise de această protecție. 30. în plus. civ. vol. jurisprudența e exclus în unanimitate aplicarea acestui articol atunci când partea reclamantă a comis o gre șeală contractuală. Totuși. art. . (2) menționează „ supravvenuta onerosità”. n. 6452 (MGI. p. Targalia.”105 3. cu condiția ca el să nu fie cunoscut de păr ți în acel moment și.. II. Editore Giuffrè. 7 Giugno 1991. L’eccessiva onerosità nell’esecuzione dei contratti. 30. 1467. arătând că aplicarea ecestui articol va fi avută în vedere exclusiv pentru situa țiile în care greutățile excesive survin după încheierea contractului. Cass.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 37 economic corespunzător riscului menționat devine în mod radical incert pentru unul sau toți contractanții.1. Milano. adică atunci când nu și-a executat prestația conform contractului sau în 105 Textul original: „Per aversi un contratto aleatorio é necessario che l’alea intesa quale rischio. 107 De Martini. momentul manifestării sale. Condiția de exterioritate nu este explicită în textul articolului 1467. Editore Giuffrè. exterioritatea și imprevizibilitatea. Milano. Eccessiva onerosità nu impune nicio restricție în privința naturii evenimentului.2. Această concluzie poate fi desprinsă din faptul că textul legal și nici jurisprudența nu rețin acest criteriu. În ceea ce privește momentul manifestării evenimentului perturbator. 106 Un alt autor107 acceptă includerea acestor evenimente în domeniul articolului 1467 cu simpla condiție ca acestea să nu fi fost cunoscute de către părți în momentul negocierilor și încheierii contractului. Totu și. ca efectele perturbatoare să nu fi survenit decât atunci când contractul era deja în curs de executare. investa e caratterizzi il negozio nella sua interezza e nella sua formazione. evenimentele survenite înainte de încheierea contractului. 163. dar pe care păr țile nu le-au putut cunoaște în momentul încheierii lui. Sez. alin. 106 P. sicché per la natura stessa del negozio o per una o per le specifiche pattuizioni stabilite dai contraenti divenga radicalmente incerto per una o per tutte le parti il vantaggio economico in relazione al quale esse parti si espongono. 1980. în Enciclopedia del diritto. p. Onerosità eccessiva. 1950.

Terranova. Targalia.” 111 Condițiile fiind îndeplinite. 112 P. La fel și în cazul în care partea debitoare a contribuit la agravarea dezechilibrului. În doctrină caracterul extraordinar este considerat aspect obiectiv al acestei condi ții.650. contractul reprezintă un echilibru economic între sacrificiu (presta ția) și compensația (contra-prestația) pe care părțile au stabilit-o la o dată precisă (data încheierii contractului). mai trebuie ca executarea contractului să devină excesiv de oneroasă (eccessiva onerosità) pentru unul dintre contractanți. Condi ția de eccessiva onerosità este îndeplinită atunci când: a) există fie o creștere a costurilor prestației. 111 Tribunale di Torino. 146.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 38 termenul prevăzut108. (28 febbraio 1985). Milano. 1982. și anume: a măsura dacă partea putea în mod rezonabil să prevadă survenirea evenimentului perturbator în momentul încheierii contractului. Astfel.. b) executarea contractului a fost direct atinsă. 162 și urm. p. 1467 C. 1443. poate fi considerată un eveniment extraordinar și imprevizibil în conformitate cu art. Editore Giuffrè. 1980. p. p. atunci când excede de o manieră neașteptată și în special superioară celei normale existentă în momentul formării contractului. civ. n.. n. 14 dicembre 1979. Imprevizibilitatea ar corespunde evenimentului subiectiv. Targalia. p. 416.. în așa fel încât sacrificiul economic impus uneia dintre părți excede alea normal al contractului. în Massimario Giustizia Civile. 1959. Cassazione. în Settimanale della Corte Suprema di Cassazione. 109 De Martini. 503.110 Tribunalele au considerat că imprevizibilitatea este prezentă atâta timp cât survenirea evenimentului perturbator era previzibilă. Este important să se verifice dacă echilibrul economic a fost semnificativ modificat prin survenirea unor evenimente care au atins direct executarea lui. 15 febbraio 1958. . cit. (27 aprile 1982). în Giurisprudenza Italiana Massimario. p. p. Analiza eccessiva onerosità se face pornind de la evaluarea economiei globale a contractului. cit. L’eccessiva onerosità nei conntratti. 1995. Tribunalul din Torino a explicat aceasta în mod clar: „Devalorizarea monetară. 117 și urm. Cassazione. op. 130 și urm. cit. adica frecven ța statică a acestui tip de eveniment. 2615. dar nu gravitatea consecințelor sale. 519. op.. c) noile greutăți exced alea normal al contractului. 1739. n. n. op. 112 108 Cassazione. Cassazione 12 luglio 1965. p. P. 1965. 110 C. în special prin compararea valorii economice a prestațiilor și a contra-prestațiilor. p. G.109 Articolul 1467 dispune că evenimentul perturbator trebuie să fie extraordinar și imprevizibil. fie o reducere a valorii contrapartidei sale. în Giurisprudenza Italiana. 164.

Ed. 206. op. La resoluzioni del contratto per eccessiva onerosità. cit. Gabrielli.. G.3. p. e non esonera quindi la parte. Terranova. 76. Rapport nationaux: Italie. aspectul temporal face o comparație între previziunile economice stabilite în momentul încheierii contractului și valoarea efectiv ob ținută în momentul executării contractului. p. 116 H. p. în Contratto e impresa. 114 Această reziliere nu se poate face decât în cadrul unei proceduri judiciare sau cealaltă parte mai are posibilitatea de a face o ofertă de modificare a contractului pentru a restabili echitatea. Diritto civile. n.3. 1986. p. Cassazione. Terranova. 157. 113 C. Un alt aspect este cel calitativ care ia în considerare tipul contractual pentru a proceda la verificarea dacă oscilarea intervenită rămâne în cadrul obi șnuit al acestor opera ții. în Les Modifications du Contrat au Cours de son Exécution en Raison de Circumstances Nouvelles. G.. 4. Cf. 170. su cui pesa. 115 C. cit. În final. op. p. Targalia. 106. p. Editore Giuffrè. cit. P. în Foro Padano. Doctrina italiană dominantă consideră că partea victimă a circumstanțelor nu poate suspenda executarea contractului înainte de a supune litigiul tribunalului. cit. . 1995. în abstract. M. Primul aspect este cel cantitativ care vizează să stabilească valorizarea monetară a presta ției și supracostul său în scopul de a determina. Targalia. cu excep ția unei decizii exprese a judecătorului care autorizează o atare suspendare.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 39 Unii autori113 evidențiază trei aspecte obiective pentru determinarea depășirii (sau nu) a alea normal al contractului. vol. 1990.2. 114 „L’eccessiva onerosità non produce la risoluzione di diritto del contratto. 12 giugno 1956. p. p. Bianca. E. p. Paris: A Pédone. partea victimă a noilor circumstanțe are posibilitatea de a cere la tribunal rezilierea contractului.. 940 și 945. dal dovere di adempiere: tale parte é solo ammesa a chiedere la risoluzione giudiziale”. G. atâta timp cât judecătorul nu recunoa ște în spe ță un caz de eccessiva onerosità. P. René Rodière et Denis Tallon. Courtois. 106. 529. Terranova. dacă această prestație a devenit excesiv de oneroasă. L’obbligatione. Efectele aplicării teoriei eccessiva onerosità După ce condițiile de aplicare sunt reunite se declan șează consecințele juridice ale articolului 1467. 1956. 3.1.. op.115 Unii autori susțin că partea victimă trebuie să urmeze executarea contractului chiar în cadrul procedurii judiciare.. Astfel. C. 116 Înreruperea executării fără acordul judecătorului nu este o consecință. cit. 206. Milano. op. op. partea care a întrerupt executarea obliga țiilor sale va fi sancționată după dispozițiile contractuale și legale aplicabile neexecutării.

Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 40 Articolul 1467 alin. „fără ca să fie nevoie ca echilibrul între pozițiile respective existent în momentul încheierii să se fi restabilit cu exactitate”. 120 Această orientare confirmă hotarârea Curții de Casa ție ( Corte di Cassazione). 247. 1985. (3). În această situație afacerea a fost trimisă spre soluționare Cur ții de Casație.000 lire) și cu mențiunea expresă că în ipoteza în care judecătorul ar considera că o astfel de valoare ar fi insuficientă pentru atingerea echită ții. 1321-1469 C. Considerându- se că ipoteza de fapt a rămas în cadrul art. 11 maggio 1992. 120 Cassazione.119 În acest cadru. .000. din data de 18 iulie 1989. 1697. a făcut obiectul unui recurs la Tribunalul din Bari. Tribunalul a considerat că nu aparține judecătorului sarcina să completeze. acest tribunal a respins oferta de adaptare în echitate de vreme ce în momentul judecă ții valoarea convenabilă a ofertei era de 446. p. 27 febbraio 1985. 247. acordă facultatea păr ții pârâte de a face o ofertă de modificare a contractului în vederea restabilirii echită ții. În speță era vorba despre un contract preliminar de vânzare a unui teren agricol. cerând rezilierea contractului în temeiul eccessiva onerosità. cit. 1948. Vânzătorul a sesizat tribunalul înainte ca termenul să se fi scurs. Civ. Cassazione.. n. Messineo. Oferta trebuie să conțină detaliul modificărilor de adus contractului.000 lire. 119 Cassazione.117 De fapt. asupra unei chestiuni imobiliare. Dottrina generale del contratto (art. Targalia. care a casat decizia Tribunalului din Bari recunoscând că oferta de reducere în echitate propusă de partea pârâtă era insuficientă. prin fapta proprie. judecătorul nu poate interveni penru a modifica oferta realizată sau pentru a revedea lacunele existente în ofertă. ca urmare.000. Decizia primei instanțe a fost dată într-un termen considerabil și. n. a procedat la oferirea reducerii în echitate propunând un nou pre ț capabil să elimine greutatea alea anormal suferită de cealaltă parte (149. eventualele deficiențe ale propunerii. op. nici să-i depă șească întinderea.). Milano. 169. Curtea a evidențiat că partea pârâtă a cerut în mod expres judecătorului să 117 F. simpla declarație de voință a părții care propune reducerea în echitate nefiind admisibilă. 118 P. Editore Giuffrè. 1720. ed. în Foro Italiano. opunându-se cererii ini țiale. n. II. ar putea atunci fi propusă o nouă valoare. 11 giugno 1992. 1467. Unele decizii adâncesc funcția judecătorului de a proceda la o interven ție integrativă vizând să o completeze după caracteristicile afacerii. Partea pârâtă (cumpărătorul). a III-a. în care o parte a prețului a fost plătit îndată cu bani și altă parte trebuia să fie platită în momentul încheierii contractului definitiv (după 4 ani).508. oferta de reducere în echitate nu vizează decât să elimine greutățile care exced alea normal 118. p.

dunque. are un caracter obiectiv. . regula eccessiva onerosità. Philippe. în consecință. Teoria presupposizione 3.. în practică ecestea sunt circumstanțele care se produc cel mai adesea.2. a casat decizia Tribunalului din Bari pentru a se fi ab ținut. sau dacă acesta este judecat inadmisibil sau inechitabil. 440. așa cum se prevede în articolul 1467. prezumabilă din contextul afacerii și pe care părțile au considerat-o. a cărei apariție este independentă de voin ța lor. și are un caracter obiectiv. Încetarea va fi pronunțată de judecător conform articolului 1458 C. op. il rilievo chei prezzo offerto fosse resultato manifestamente inidoneo a far cessare l’eccessiva onerosità non valeva. Alt efect al aplicării teoriei eccessiva onerosità reprezintă încetarea contractului în cazul în care partea pârâtă nu procedează la ofertă pentru a repune contractul în echitate. de maniera de a subordona realizării sale 121 Curtea a afirmat că Tribunalul din Bari: „doveva intendersi proposta una domanda subordinata di determinazione giudiziale dell’equo prezzo dovuto ai ptomittenti la vendita ed in forza della quale demanda il giudice era legittimamente investito del potere-dovere di integrazione del’oferta sulla base degli elementi di giudizio gia acquisti al processo […] A parte ogni altra considerazione sulla sua intriscia fondatezza.1. cit. Situa ția de fapt determinată.2. 123 D. ad esimere la corte del merito dal pronunciarsi sull domanda subordinata. judecător care ar fi putut repune contractul în echitate. Jurisprudența Curții de Casație a dat o definiție teoriei presupposizione: „Ipoteza tipică a presupposizione survine atunci când o anumită situație de fapt.2. în final nu constituie decât o regulă de încetare a contractului. comună părților. p. Courtois.122 După Courtois. cunoscută de contractanți.” 122 H. p. care poate fi dedus în contextul contractului 123.. Domeniul de aplicare Presupposizione se aplică atunci când situația de fapt determinată este diferită de situația de fapt presupusă. Curtea a statuat atunci că judecătorul este în mod legitim ținut de potere-devere (putere-datorie) să procedeze la modificarea ofertei pe baza elementelor aduse în proces și.2. civ. sensa che essa incorresse nella denunciata omissione di pronuncia. 103 și urm. chiar în absen ța unei mențiuni explicite. cit. M. 3. op.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 41 procedeze la determinarea valorii. a cărei realizare este independentă de voința lor. 121 Adoptând această poziție Curtea a stabilit un înalt nivel de interven ție a judecătorului în contract.

atunci când este vorba despre contractele supuse regimului dreptului privat125. Condițiile de aplicare Doctrina și jurisprudența au sintetizat condițiile de aplicare în felul următor126: a) trebuie ca modificarea circumstanțelor să antreneze nerealizarea unei situații presupuse. p. 4601. presupposizione se poate aplica în contractele încheiate între particulari și stat. în momentul încheierii contractului. adică realizarea sa să fie în întregime independentă de voința sau comportamentul păr ților. Momentul intervenirii evenimentului trebuie să fie. 126 M. c) trebuie ca evenimentul care antrenează modificarea circumstanțelor să fie obiectiv.2. Presupposizione. cunosciuta di entrabi i contraenti.2. 3. 197. în momentul încheierii contractului. 10 dembrie 1976. XIV. n.2. 17 mai 1973. rezultă diferen țe fa ță de cele care au fost prevăzute. păr țile să considere realizarea situației presupuse ca certă. n.” Cassazione. de fapt sau de drept. 124 Textul original: „Ricorre l’ipotesi tipica di presupposizione quando una determinata situazione di fatto. il cui verificarsi é indipendente dalla volontà degli stessi ed qvente perciò carattere obiettivo. În plus. după încheierea contractului pentru a se putea aplica presupposizione. în momentul perfectării contractului. 297. 1894.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 42 operaționalitatea raportului contractual. în Revista del Diritto Commerciale e del Diritto Generale delle Obbligazioni. în Giurisprudenza Italiana. vol. 1738. p. Presupposizione se aplică situației a cărei existență sau realizare viitoare este. periodice sau amânate (la fel ca eccessiva onerosità). 1977. dar și pe cele cu executare instantanee. Serio. ca și eccessiva onerosità. 1. p. Torino. 1996. 2. 341. 125 Cassazione. în mod exclusiv. Digesto civ. pe care contractanții au considerat-o ca un element esențial. I. . b) trebuie ca. n. sau urma să apară în cursul executării lui. considerată de păr țile contractante ca certă. Astfel. are puțină importanță dacă situa ția presupusă exista deja înaintea perfectării contractului. și ca acesta să nu corespundă unei oarecare obliga ții asumate de către una dintre părți.”124 Domeniul de aplicare a teoriei cuprinde contractele cu executare succesivă.. desumibile da contesto del negozio e che le parti hanno tenuto presente pur in mancanza di un esplicito riferimento in modo da subordinare al suo avveramento l’operatività del rapporto contracttuale risulti difforme da quela che era stata prevista.

Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 43 În privința exteriorității. 2. per cui. 128 Cassazione. 1994. tribunalele italiene au determinat încetarea contractului aplicând teoria presupposizione128. 129 Cassazione. fie modificat posterior în raport cu situa ția presupusă prin survenirea circumstanțelor neatribuibile păr ților. Tribunalul din Pavia. în Giurisprudenza Civile. . în cazul în care schimbarea situației presupuse ar fi atribuită părților. 1974. n. p. l’eliminazione del vincolo non può trovare giustificazione. 367. 17 mai 1976. Efectele aplicării teoriei presupposizione Mai frecvent. eliminarea legăturii nu-și poate găsi justificare. nel caso che il mutamento della situazione presupposta sia ascrivible alla parti. în Foro Padano.2. nici în vederea unui conflict cu voința negoțului. 3251.3. 1738. venga successivamente mulata dal sopravvenire di circostanze non imputabili alle parti stesse. după caz. n. 3. 5460. 1738. nici în baza principiilor corec ției și a bunei credințe care conduc interpretarea negocierilor juridice. Curtea de Casație a subliniat faptul că principiul echității trebuie să reglementeze modalită țile de rambursare în scopul de a proceda la „reechilibrarea pozi țiilor patrimoniale ale părților. 13 mai 1993. col.” Cassazione. ma non expressemente enunciata dalle parti I sede di stipulazione del contratto. dacă este posibil cu restituirea specifică sau. p. 17 mai 1976.2. prin reîntoarcerea la situația anterioară a contractului. n. 189. ”127 Pentru ca presupposizione să fie aplicabilă trebuie ca situația reală să fie diferită față de cea presupusă de păr ți. né prospettando un conflitto con la volontà negoziale né adducendo il rispetto dei principi di corretezza e buone fede che presiedono all’interpretazione dei negozi giuridice. dar nu în mod expres enunțată de către păr ți în momentul încheierii contractului. pentru care. 24 februarie 1973. Curtea de Casație cere independen ța absolută a părții avute în vedere cu privire la cirumstan țele survenite : „Importanța presupposizione implică ca o situație de fapt avută în vedere. în Revista del Diritto Commerciale e del Diritto Generale delle Obbligazioni. n. Presupposizione este condiționată de schimbarea circumstanțelor în raport cu cele pe care părțile le-au considerat certe în momentul încheierii contractului. Presupposizione vizează să protejeze presupunerile comune ale părților și care au fost esențiale pentru ca una dintre păr ți să vină să încheie contractul. prin vărsarea unei indemnități cu titlu de reparație”129. 1977. 127 Textul original: „La rilevanza della presupposizione postula che una situazione di fatto consideratta.

thése. ceea ce constituia la acea vreme o influență a dreptului natural. după ce a primit ceea ce i se datora. .” Temeiul aplicării teoriei era subînțelegerea în contracte a clauzei rebus sic stantibus.. 1937. el nu s-ar fi angajat niciodată. 131 D.1. asemenea obligații sunt stinse prin schimbarea lucrului astfel cum acesta este înțeles în obligație. În anul 1900 este adoptat Codul civil german care nu mai recunoaște clauza rebus sic stantibus. dar numai sub trei condițiuni: a) ca schimbarea să nu fie imputabilă nici întârzierii. 1934. b) ca să nu fie ușor de prevăzut. articolul 321 GBG dispunea: „Dacă pagube suferite în averea celuilalt contractant pot face posibilă teama că acesta nu va mai putea. 176. Essai sur la théorie d’imprévision. 610.” 130 P. c) ca să fie de o asemenea natură în cât – după sentimentul imparțial și cinstit al peroanelor rezonabile – dacă debitorul ar fi prevăzut dinainte asemenea schimbări. p. op. rămâne a se hotărî juridicește dacă obligația trebuie să fie în întregime stinsă sau trebuie să fie adaptată schimbării survenite. acestea aplicându-se doar la o categorie de contracte care nu au fost încă executate avându-se în vedere numai situația creditorului132.130 Potrivit Capitolului al XV din Codul Bavarez: „Toate obliga țiile cuprinzând în ele în chip tacit clauza rebus sic stantibus. marcate de apariția BGB din 1900. 132 C. Codul civil german a consacrat impreviziunea contractuală doar parțial în art. București.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 44 3.3. p. Voiculeț. nici faptului debitorului. teoria impreviziunii era reglementată atât în Codul Bavarez din 1756. 225. Ele se deosebesc prin anumite fundamente teoretice și legale. Astfel. p. Popescu. contractantul poate refuza contraprestația până când i se dau garan ții. să dea ceea ce el datore ște. nici culpei. Teoria impreviziunii. cit. Philippe. M. fiind în consecință respinsă de jurisprudență131. teză. cât și în cel Prusian. respectiv de modificarea lui din 2000.3. Înainte de adoptarea Codului civil german (BGB) de la 1900. 321 și art. Dreptul german. M. Paris. 20. Evoluția conceptului și etape de interpretare Se deosebesc mai multe etape în evoluția dreptului german în materia impreviziunii. dar au ca numitor comun posibilitatea recunoscută instanțelor de a proceda la adaptarea contractului în cazul unor schimbări de circumstanțe. Dacă aceste condițiuni sunt întrunite. Wegfall der Geschäftsgrundlage 3.

în raporturile juridice de durată se aplică dreptul de reziliere a contractului. Conform art. Journal of Comparative Legislation and International Law. în special de împăr țirea – contractuală sau legală – a riscurilor. „bază contractuală”. cit. Deleanu. 1946. În locul acestui drept de denun țare. contractul putea fi adoptat sau reziliat în condițiile dispari ției bazei contractuale. Clauza. 135 S. Frustration of Contract in German Law. . (2) Unei modificări a circumstanțelor i se asimilează ipoteza în care anumite reprezentări esențiale ce au stat la baza contractului s-au dovedit a fi false. p. op. 313 GBG („Bulversarea bazei contractuale”): „(1) Dacă circumstanțele care au stat la baza încheierii contractului s-au schimbat semnificativ după încheierea contractului. dacă le-ar fi prevăzut. Cohn. și anume acela de mijloc pentru îndeplinirea unui interes 133 D. ținând cont de toate circumstanțele cazului. M. În cazul contractelor sinalagmatice. 134 J.. nu ar fi încheiat contractul sau cel pu țin nu l-ar fi încheiat cu același conținut.” Potrivit concepției Wegfall der Geschäftsgrundlage. atunci partea dezavantajată se poate retrage din contract. în măsura în care executarea contractului inițial nu i se poate pretinde unei părți. este supoziția comună a părților respective pentru astfel de circumstanțe134. Codul civil german din 2000 reglementează impreviziunea într-o manieră generală în articolul 313. Alternativ. se poate cere adaptarea contractului.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 45 Pentru a completa lacunele în această materie. Philippe. 136 Traducere liberă. echilibrul prestațiilor reciproce constituie Geschäftsgrundlage a convenției135.. juri știi germani au creat teoria „Wegfall der Geschäftsgrundlage” care permite adaptarea sau disființarea contractului în cazul dispariției a bazei contractuale. 20-21. Această teorie a fost sursa principală a reglementării oferite de actualul art. 28. 133 Doctrina a definit. 133. 215... p. conceptul de „bază contractuală” ca fiind „ supoziția făcută de către o parte care a devenit evidentă pentru cealaltă parte în timpul procesului de formare a contractului și a primit aprobarea. din perspectiva profesorului Paul Oertmann de la Universitatea Gottingen. v. 313 GBG.” 136 Din viziunea dreptului german asupra contractului în cadrul circuitului civil. cu condiția ca supoziția să se refere la existen ța sau apari ția unor circumstanțe care pun bazele intenției contractuale. (3) Dacă o adaptare a contractului nu este posibilă sau nu i se poate pretinde uneia dintre părți. iar păr țile. Wegfall der Geschäftsgrundlage a fost gândită a fi aplicabilă tuturor contractelor referindu-se la o multitudine de situații și evenimente. p.

care stabilea o legătură între felul circumstanțelor și imprevizibilitate. respectiv negative în discutarea prezentei teorii. O altă condiție pozitivă se referă la momentul intervenirii schimbării circumstanțelor care trebuie să fie situat ulterior încheierii contractului.139 3. Caracterul „semnificativ” este măsurat prin impactul generat asupra voinței juridice a părților. op. o viziune extinsă asupra împrejurărilor a căror modificare ar putea declanșa revizuirea contractului. 329. Una dintre condițiile pozitive reprezintă schimbarea „semnificativă” a circumstanțelor care au stat la baza contractului. se remarcă.3. 138 Idem. 249. Legiuitorul nu limitează aplicarea teoriei la anumite circumstan țe și nici nu face vorbire despre un caracter extraordinar. M.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 46 economic. op.3. În dreptul german actual nu se mai pune problema fundamentării teoriei ca atare137. generată în special de împărțirea riscurilor. 313 GBG. 139 C.2. Astfel. 257. E. în sensul că pentru anumite contracte. 137 În dreptul german niciun autor. fie în încheierea lui.3. p. nicio decizie jurispruden țială nu contestă puterea judecătorilor de adaptare să de desființare a contractului în cazul unei schimbări de circumstanțe. D. decurge maniera de reglementare ce se caracterizează printr-un pronunțat caracter practic. 3.cit. de pildă de natură alimentară. cit. Efectele aplicării Efectul principal al intervenirii unei schimbări de circumstan țe prevăzut de articolul 313 BGB reprezintă adaptarea contractului. 313 pot fi distinse condi ții pozitive. p. previzibilitatea shimbării circumstanțelor nu împiedica revizuirea contractului 138. Philippe. dar și de circumstan țe extrinseci contractului. p. Condițiile actuale de aplicare În conținutul aliniatului prim al art. accentul cade exclusiv pe îndeplinirea condi țiilor necesare pentru declanșarea mecanismului prevăzut de legiuitor.. .. Imprevizibilitatea circumstanțelor care formează baza contractuală reprezintă o condiție negativă. A doua condiție negativă constă în adaptarea contractului ce nu trebuie să fie oprită de poziția juridică specială a unei păr ți. catastrofic al acestora. dar cu alt con ținut. efectul constând fie în neîncheierea contractului. și nu de scop în sine. Zamșa. Prin stipularea clară a cerinței imprevizibilității este contrazisă jurisprudența anterioară art.

M. op. ci doar posibilitatea de a se cere acest lucru. doctrina și jurisprudența au susținut. așa cum se prevede în primul aliniat : „se poate cere adaptarea contractului”. . Un alt efect prevăzut în alin. E. (3) al art. 297. că partea dezavantajată este ținută să comunice cocontractantului existența dificultă ților pe care le înregistrează. p. 313 este desfiin țarea contractului. Philippe. cit. p.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 47 Însă. (3) rezultă că dreptul de reziliere este aplicabil contractelor de „lungă durată” (cu executare succesivă).. precum și atitudinea pe care în țelege să o adopte 140. nu este stipulată vreo obligație de negociere în sarcina păr ților în vederea adaptării contractului.141 140 D. contractelor cu executare uno ictu. 141 C. ca principiu. În ce privește colaborarea părților contractante. Zamșa.cit. op. 330. iar denunțarea unilaterală.. Din ultima teză a alin. Sunt două modalități prin care se poate ajunge la desființarea contractului: retragerea din contract în temeiul unui drept de renunțare și rezilierea contractului.

694. și anume143: a) valori mobiliare. d) de către autoritățile de justiție sau sechestru. p. efecte de comerț și monedă . în Revue Trimestrielle de droit Commercial. 143 P. 1964. a fost destinată să devină unul dintre instrumentele cele mai importante de unificare a regulilor materiale în domeniul vânzării interna ționale. în calitate de model de structură și de conținut. LUVI a reprezentat realizarea unui efort important de unificare a regulilor substanțiale ale dreptului vânzării interna ționale. Totu și. un număr redus al statelor au început procedura ratificării Conven ției. Convenția de la Haga – 1964 Convenția de la Haga privind legea uniformă asupra vânzării internaționale de bunuri mobile corporale. și în acela și timp. a constituit o referință pentru redactorii Conven ției de la Viena. În 1980 a fost încheiată convenția de la Viena care și-a asumat rolul pe care LUVI l-a încercat în ceea ce privește unificarea dreptului internațional al vânzării. . Obiectul Convenției vizează operațiile „vânzării interna ționale de obiecte corporale mobiliare”. b) nave. Însă.1. c) electricitate. ea a exclus unele modalită ți de vânzare din câmpul ei de aplicare. semnată în 1 iunie 1946 142. Deoarece LUVI nu a întâlnit o acceptare mai largă fără substan țiale schimbări a fost format un grup de lucru pentru a începe elaborarea unei noi convenții internaționale. La convention de la Haye du 1er juille 1964 portant loi uniforme sur la vente international des objects mobiliers corporels. CONVENȚIILE INTERNAȚIONALE 4.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 48 CAPITOLUL 4. 142 Pe viitor „Convenția” sau „LUVI”. vase pentru navigație interioară și aeronave înregistrate sau de înregistrat. Kahn.

Articolul 74 al Secțiunii II „Exonerarea” din Capitolul V consacrat „dispozițiilor comune obligațiilor vânzătorului și cumpărătorului” prevede: „Articolul 74 1) Atunci când o parte nu și-a executat una dintre obliga țiile sale. sau b) actele care constituie oferta și acceptarea să se fi îndeplinit pe teritoriul unor state diferite.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 49 LUVI nu vizează tratarea aspectelor formării contractului. mai puțin dacă circumstanțele care justifică exonerarea nu au fost cauzate de cealaltă parte sau de către alte persoane pentru care ea este responsabilă. 2) Dacă circumstanțele sunt de acelea care nu trebuie să producă decât o neexecutare temporară. ele nu erau ținute nici să le ia în considerare nici să le evite ori să le depă șească . 145 Articolul 1.” 144 D. Milano. în Commentary on the international law. Tallon. 578. Pentru ca Convenția să-și găsească aplicarea trebuie îndeplinite cel puțin următoarele condiții145: a) contractul să implice ca lucrul vândut să fie transportat de pe teritoriul unui stat pe teritoriul altui stat. 1987. J. aceasta se găsește atât de radical transformat încât s-a ajuns la executarea unei obligații cu totul alta decât cea avută în vedere în contract. cu excepția intenției părților. trebuie căutate inten țiile pe care le au persoanele normale de aceeași calitate plasate într-o situa ție identică. după inten țiile păr ților din momentul încheierii contractului. The 1980 Vienna sales convention. sau efectele sale asupra proprietății lucrului vândut 144. Excemptions. Editore Giuffrè. 3) Exonerarea prevăzută de acest articol în favoarea uneia dintre părți nu împiedică rezoluționarea contractului în virtutea altor dispoziții ale prezentei legi și nu privează cealaltă parte de niciun drept pe care-l posedă în virtutea acestei legi de reducere a prețului. M. Bonnel (coord. ca urmare a amânării executate. p. dacă. validitatea sa.). nu este responsabilă de acea neexecutare dacă probează că aceasta se datorează unor circumstanțe care. sau c) livrarea lucrului vândut să se efectueze pe teritoriul unui stat altul decât cel în care au fost îndeplinite actele constituind oferta și acceptarea contractului. . partea în culpă va fi totu și descărcată definitiv de obligația sa.

art.) elle n’était pas tenue de prendre en considération. Pentru a determina condițiile de aplicare trebuie avute în vedere caracteristicele esențiale ale evenimentului perturbator și. vor fi tranșate în conformitate cu principiile generale din care ele se inspiră. mai ales aceea care cere necunoașterea (ignorarea). (…)”. cu excepția voinței contrare a păr ților.” 147 „Întrebările cu privire la probleme ce nu sunt reglementate de prezenta lege. de către partea reclamantă. ceea ce lasă o anumită deschidere pentru aplicarea sa evenimentelor survenite înainte de încheierea contractului. În caz de contradic ție cu prezenta lege. a existenței evenimentului menționat în momentul încheierii contractului. 148 Condiția exteriorității evenimentului perturbator este tradusă în art. elle n’était pas tenue de prendre en considération (…)”. fie executarea obliga țiilor a fost radical transformată. consecințele pe care aceste evenimente trebuie să le antreneze. apoi. 2) Ele sunt în mod egal legate de uzan țele pe care persoane rezonabile de aceeași calitate plasate în situa ția lor consideră în mod normal ca aplicabile contractului lor. . În ceea ce privește evenimentul manifestării sale. interpretarea lor se face numai după sensul pe care mediile comerciale interesate au obiceiul să-l ata șeze. aceste uzanțe câștigă.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 50 Interpretarea acestui articol trebuie să se facă în conformitate cu articolul 9146 și 17147 din Convenție. 3) În cazul folosirii unor termeni. ceea ce va duce la 146 „1) Părțile sunt legate prin uzanțele la care s-au referit în mod expres sau tacit și prin obiceiurile care s-au stabilit între ele. 74 nu a fost precis în această privință. clauze sau formulare utilizate în comerț. Partea lezată nu trebuie să contribui la survenirea evenimentului și trebuie să ia măsurile pentru a evita sau reduce dificultățile de execuție. ni d’éviter ou de surmonter. d’après les intentions des parties lors de la conclusion du contrat. în principiu. Totu și. (. Acest eveniment trebuie de asemenea să cauzeze un impact specific. Pentru aplicarea art. după încheierea contractului. 74. unul din efecte avute în vedere de art. folosit de art. Unul din elementele caracteristice evenimentului perturbator este natura sa. 74: „inexécution (…) due à des circonstances que. 74 evenimentul perturbator trebuie să antreneze următoarele consecințe: fie executarea obligațiilor a devenit în mod rezonabil insurmontabilă. 74 este suspendarea executării obliga țiilor atinse de aceste evenimente. Perioada de suspendare a obligațiilor se poate încheia pe motivul dispariției cauzelor de bulversare a contractului. În cazul în care bulversarea are un caracter temporar. din moment în care celelalte condiții sunt îndeplinite. 74 prin expresia „inexécution (…) due à des circonstances que. Termenul „circumstanțe”.. acesta trebuie să survină. ” 148 Art. nu impune restricții a priori calității evenimentului perturbator..

Yougoslavia și Zambia. 3 stabilește că această exonerare se aplică numai daunelor interese datorate pentru neexecutarea contractului. Bosnia-Her țegovina. Partea victimă va putea cere doar exonerarea par țială a obliga țiilor sale în cazul în care o singură parte a obliga țiilor este afectată de evenimentul perturbator. Ouganda. Iraq. În această situație ea va fi eliberată de obliga ția de a îndeplini restul obligațiilor contractuale. neprivând cealaltă parte de niciun drept pe care l-ar putea avea în virtutea LUVI. Elve ția. China. Obiectivul Convenției este reglementarea contractelor interna ționale de vânzare de mărfuri. Danemarca. în principiu. CVIM nu a stabilit un concept al contractului de vânzare. dar a remarcat că acesta are în vedere contractele de furnizare de mărfuri de fabricat sau de produs cu excep ția următoarelor situații: a) cazurile în care partea care a comandat mărfurile furnizează ea însăși o parte esențială a elementelor necesare acestei fabricări sau producții152. . Egipt. Un alt efect este posibilitatea de exonerare de obliga ții în favoarea părții victimă a bulversării. Ghana. Estonia. Uruguay. Peru. putem avea exonerare parțială de obligații sau încetarea contractului. Saint & Grenadiez. Ecuador. Franța. Siria. Kirghizia. (1). USA. Republica Cehă. Luxemburg. Burundi. Pe de altă parte. 150 În continuare va fi desemnată „CVIM” sau „Conven ția”. Canada. Croa ția. Slovacia. Italia. Noua Zeelandă. Suedia. Polonia. Bielorusia. se poate ca circumstan țele să se agraveze în timpul perioadei de suspendare și să primească un caracter permanent. Romănia. Letonia. Țările de Jos. Singapore. Grecia. Guineea. Spania.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 51 continuarea executării lui. Atunci când impactul bulversării atinge elementele esen țiale sau integritatea contractului. Slovenia. Georgia. Ungaria. inclusiv aceea de a plăti daune interese celeilalte părți149. Ca și LUVI. 4. 74 parag. După amploarea acestor tulburări. toate celelalte obligații trebuie să fie executate așa cum au fost prevăzute inițial în contract. Austria. Estonia. Rusia. 152 Articolul 3 alin.2. Moldova. Contractul rămâne în vigoare și. Belgia. Chile. 151 Germania. Australia. Argentina. Mexic. Aceasta a fost adoptată de mai mult de șaizeci de state151 ceea ce demonstrează importanța sa în domeniul dreptului comerțului internațional. partea afectată va putea cere încetarea lui. Uzbekistan. Lituania. Mauritania. 149 Art. Cuba. Norvegia. Ukraina. Bulgaria. Finlanda. Convenția de la Viena – 1980 Convenția Națiunilor Unite asupra contractelor de vânzare internațională de mărfuri150 a fost încheiată la Viena în 11 aprilie 1980 și intrată în vigoare la 1 ianuarie 1988.

d) valori mobiliare.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 52 b) cazurile în care o parte preponderentă a contractului constă în furnizarea manoperei sau a altor servicii153. Dacă avertismentul nu soseşte la destinaţie într-un termen rezonabil calculat din momentul în care partea care nu a executat a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască piedica. e) nave. 154 Articolul 2: „a) mărfuri cumpărate pentru folosin ță personală. c) anumite tipuri de mărfuri sau modalități de vânzare 154. aceasta este ţinută la daunele-interese cauzate de neprimire. Convenția reglementează exclusiv formarea contractului de vănzare și drepturile și obligațiile care decurg.” 153 Articolul 3 alin. dacă dovedește că această neexecutare este datorată unei împiedicări independente de voința sa și că nu se poate în mod rezonabil să se aștepte de la ea să fie luată în considerare în momentul încheierii contractului. 2) Dacă neexecutarea de către una dintre păr ți este datorată neexecutării de către un terț pe care l-a însărcinat să execute tot sau numai o parte din contract. de asemenea. (2). altele decât cel de a obţine daune-interese în temeiul prezentei convenţii. 5) Dispoziţiile prezentului articol nu interzic unei părţi să-şi exercite toate drepturile sale. înainte de încheierea sau în afara încheierii contractului. efectelor pe care acesta poate să le aibă asupra proprietăţii mărfurilor vândute precum și cele care tratează responsabilitatea vânzătorului în caz de deces sau leziuni corporale cauzate de mărfuri155. exonerat dacă dispoziţiile acestui paragraf îi erau aplicate. şi b) în cazul în care terţul ar fi. la un moment oarecare. această parte nu este exonerată de responsabilitatea sa decât în cazul: a) în care este exonerată în temeiul dispoziţiilor paragrafului precedent. 155 Articolul 4 și 5. f) de electricitate”. 4) Partea care nu a executat trebuie să avertizeze cealaltă parte despre piedică şi efectele acesteia asupra capacităţii sale de executare. neaplicându-se problemelor privind validitatea contractului. vapoare. mai puțin atunci când vânzătorul. Articolul 79 al Secțiunii IV „Exonerarea” prevede : „1) O parte nu este responsabilă de neexecutarea unei obliga ții oarecare. b) la licita ții. aeroglisoare și aeronave. c) prin sechestru sau orice altă manieră de către autorită țile de justi ție. 3) Exonerarea prevăzută de prezentul articol produce efecte în timpul duratei împiedicării. nu a știut și nu era presupus să știe că mărfurile sale erau cumpărate pentru o astfel de folosin ță. efecte de comerț monede. s-o prevină sau s-o depășească ori să-i prevină sau să-i depășească consecințele. familială sau domestică. .

p. doctrina recentă a recunoscut aplicabilitatea principiilor UNIDROIT cu privire la contractele de comerț interna țional.D. În speță. 8125/95. (2) din CVIM pentru a recurge la Principiile UNIDROIT ca „principii generale din care Conven ția s-a inspirat”. 1992. Tallon. . atunci când nu există o asemenea rată a dobânzii în acel loc. V. 1996.D. 74. 173. de ordin natural (seisme). va fi acea rată a dobânzii din statul monedei de plată. p. În consecință. CVIM a lăsat o marjă pentru aplicarea lor.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 53 Chiar dacă se caracterizează printr-o legătură autonomă în raport cu drepturile naționale. art. V. atunci când recursul la principiile generale ale Conven ției se dovede ște insuficient pentru acoperirea lacunelor 156.. 2000. 1990. rata dobânzii va fi cea corespunzătoare fixată de legea statului monedei de plată. piedică. de natură economică (creșterea costurilor materiilor prime). 1025. acest articol nu oferă nicio precizare privind criteriile de care arbitrul trebuie să țină cont pentru a efectua calculul acestor dobânzi. Astfel. Audit. spre exemplu. Interprétation uniforme de la Convention de 1980 sur la vente internationale. 157 Sentința nr. Paris. În acest sens. Acest eveniment poate fi. p.G.” 160 B. 87 și urm. Heuze.J. op. 577-578.. GLN-Joly. 1996. putem deduce că a fost conceput pentru a trata evenimentele survenite în cursul executării contractului. La vente internationale de marchandises. Articolul nu face nicio referire la momentul la care trebuie să se producă împiedicarea. L. 158 „Dacă o parte nu plăteşte preţul sau orice altă sumă datorată. Traité des contrats. Paris. Paris. sau chiar raportate la acte de stat (măsuri monetare). 161 D. și pentru a aplica criteriul fixat de articolul 7. L. Totuși. p. se poate lua în considerare sentința dată de Camera de Comer ț Interna țional de la Paris157. 156 F. 7 alin. arbitrul unic trebuia să fixeze interese în favoarea uneia dintre părțile litigiului în conformitate cu articolul 78 al CVIM 158.9 (2) din Principii159. Totuși. în ceea ce privește natura evenimentului. p.. În absenţa ratei dobânzii atât la locul plăţii cât şi în statul monedei de plată. La vente internationale de marchandises. La vente internationale de marchandises.J. Ferrari. cealaltă parte are dreptul la dobânzi asupra acestei sume fără a prejudicia daunele interese pe care ar fi îndreptăţită să le ceară în temeiul art. 79 nu stabile ște nicio calificare prealabilă termenului „empêchement” 160 (obstacol. 848. în Revue internationale de droit comparé. Droit uniforme. Pentru aplicarea art. Există însă dezbateri doctrinare161 cu privire la includerea evenimentelor survenite înainte de încheierea contractului. Droit uniforme. p. 79 al Convenției trebuie avute în vedere anumite condiții care se referă la evenimentul perturbator. arbitrul s-a bazat pe art. Heuze. 345. opoziție).” 159 „Rata dobânzii va fi rata medie a dobânzii practicate de bănci pentru împrumuturi pe termen scurt pentru moneda de plată a contractului la locul plăţii prevăzut în contract sau. În calitate de instrument pentru ajutor. cit.4. în Journal du Droit International.G.

op. p.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 54 Condiția de imprevizibilitate a împiedicării este fundamentată pe ideea că. Există doi parametri pentru a determina momentul în care această notificare trebuie făcută: a) termenul inițial. op. 79 va fi suspendarea executării obligațiilor părții victimă a acestui obstacol170. Heuze. b) să ia măsurile rezonabile pentru evitarea consecin țelor împiedicării. dar. este evident că partea care cere aplicarea trebuie să avertizeze cealaltă parte de faptul neexecutării și întinderea acesteia 166. și să ia măsurile necesare pentru a minimiza consecințele167. 2.. 169 Articolul 79 alin. 518 și urm. 562. Neumayer. în Diritto del Commercio Internazionale. Force majeure e hardship nel diritto uniforme della vendita internazionale. dacă împiedicarea era previzibilă în momentul încheierii contractului. (4). . (4). 79.. J. Neumayer. 1990. Explicarea acestora este importantă pentru ca cealaltă parte să poată judeca asupra legitimită ții cererii de aplicare a art. În lipsa acesteia. în Journal du Droit International. 79 reprezintă obligația părții atinse de împiedicare de a notifica cealaltă parte 165. Lausanne.168 Absența sau întârzierea acestei notificări într-un termen rezonabil este sancționată prin daune interese169. 423. 579 și urm. C. cit. V. 167 D. p. Tallon. cit. se consideră că și-a asumat riscul survenirii acestei împiedicări162. C. Articolul nu precizează conținutul notificării. p.. 1993. p. K.356 și urm. Convention de Vienne sur les contrats de vente internationale de marchandises. Heuze. 349. momentul în care un comerciant diligent ar avertiza cealaltă parte. p. cit. Ming. Ming. Fortier. 164 V. partea avută în vedere trebuia să se protejeze. Prima consecință care decurge din aplicarea art. nr. Tallon... 165 Articolul 79 alin.. Dacă împiedicarea survenită nu are un caracter temporar. 591 și urm. 168 V.. Traité des contrats. consecința imediată a aplicării art. (3). p.. 162 V.. K. 1996. b) termenul final. p. D. 170 Articolul 79 alin. La vente. 166 M. Împiedicarea trebuie să fie total străină 163.. iar partea lezată are două feluri de obligații164: a) să nu-i poată fi imputată nicio gre șeală contractuală având legătură cu survenirea evenimentului. Commentaire. Bonell. CEDIDAC. op. p.. 521. 163 V. adică acela în care partea victimă a luat sau ar fi trebuit să ia cunoștință de survenirea obstacolului . Le contrat du commerce international à l'aune du raisonnable.

Scurt istoric Ideea de a elabora principii internaționale aplicabile contractelor internaționale. Principiile UNIDROIT aplicabile contractelor comerciale 5. acceptarea și aplicarea acestora. este posibil ca acest obstacol să devină permanent. în anul 1994. 79 poate interveni în două situații: atunci când.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 55 În măsura în care suspendarea lovește obliga țiile contractului considerate ca esențiale171..1. CAPITOLUL 5. la prima lor ediție. antrenând astfel exonerarea obligațiilor. Odată cu încetarea obstacolului suspendarea obliga țiilor ia sfăr șit.1. Totu și.1. obstacolul are de la început un caracter permanent. 49 și 64 ale CVIM. fără a fi dependente de tradițiile legale și de condițiile economice sau politice ale țărilor în care ele se vor aplica. se compun dintr-un Preambul si 199 articole ce alcătuiesc 7 capitole: Capitolul 1 – Dispozi ții 171 Articolul 25 al Convenției definește obligația esen țială: “O contravenţie la contract săvârşită de una din părţi este esenţială când ea cauzează celeilalte părţi un prejudiciu prin care o privează în mod substanţial de ceea ce aceasta era în drept să aştepte de la contract (. cu scopul de a stabili un corpus echilibrat de reguli special elaborate pentru a fi utilizate în întreaga lume a participan ților la comer ț care. UZANȚE INTERNAȚIONALE PRIVIND CLAUZA DE HARDSHIP 5. sau atunci când primește acest caracter în timpul suspendării obligațiilor. această parte va putea declara rezolu țiunea contractului172. la survenirea sa. . în mod obligatoriu. s-a concretizat prin redactarea Principiilor UNIDROIT de către Institutul Internațional pentru Unificarea Dreptului Privat. După aceasta.)”. Exonerarea obligațiilor conform art. Principiile UNIDROIT. fără a impune. sub sancțiunea antrenării consecințelor neexecutării. debitorul trebuie să-și execute obliga țiile fa ță de cealaltă parte. 172 Conform art..

De asemenea.1 (Respectarea contractului) Atunci când executarea unui contract devine mai oneroasă pentru una dintre părţi. s-a introdus capitolul 8 „Compensarea” cu sec țiuni referitoare la: condiții referitoare la compensare.” Stabilind că partea care este supusă unor pierderi nea șteptate trebuie să-și execute totuși obligațiile sub rezerva prevederilor referitoare . în mod deliberat. Capitolul 5 – Conținut. de asemenea. transmiterea obliga țiilor. Fiecare articol este completat cu comentarii. Capitolul 2 – Formare. cu situa ții reale și diverse moduri în care aceste articole se pot aplica în practică. Capitolul 7 – Non-aplicare. ca mijloc de interpretare sau completare a dreptului uniform internațional sau ca mijloc de interpretare și completare a dreptului comun. „Articolul 6.2. executarea obligației primei părți.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 56 generale. Hardship Dispozițiile referitore la hardship sunt cuprinse în capitolul 6. făcându-se distincția dacă acest litigiu se solu ționează de către o instanță de drept comun sau de un tribunal arbitral. Capitolul 3 – Validitate. 5.1. În luna mai 2009 a avut loc cea de-a patra sesiune a Grupului de lucru însărcinat cu pregătirea celei de-a treia edi ții a Principiilor UNIDROIT aplicabile contractelor comerciale interna ționale. au evitat utilizarea unei terminologii particulare vreunui sistem de drept na țional. Capitolul 6 – Aplicare. secțiunea 2. b) când părțile nu fac o referire expresă la aplicarea principiilor și discuția se poartă asupra aplicării principiilor ca izvor de lex mercatoria. cesiunea contractelor” cu secțiuni corespunzătoare institu țiilor reglementate. compensare în valută și capitolul 10 „Termene de prescripție”. Se disting două situa ții fundamentale: a) când părțile prevăd în mod expres aplicarea principiilor ca lex contractus.2. La ediția din 2004 a fost introdus un capitol special (capitolul 9) intitulat „Cesiunea de creanță. acea parte este totuşi obligată să îşi execute obligaţiile sub rezerva aplicării următoarelor prevederi referitoare la clauza de hardship. efectul compensării reciproce. Capitolul 4 – Interpretare. Caracterul internațional al principiilor este subliniat. de principii generale ale dreptului. Principiile UNIDROIT pot fi folosite pentru solu ționarea litigiilor internaționale în diferite moduri. de ab ținerea sistematică de a face referiri la legi naționale pentru a explica originea sau rațiunea unei soluții. Principiile UNIDROIT. intitulată „Clauza de hardship”.

Gh.173 5.trebuie ca survenirea evenimentului perturbator să scape controlului părții lezate174.” În ceea ce privește natura evenimentului perturbator. fie datorită faptului că valoarea prestaţiei pe care o parte o primeşte s-a diminuat. astfel: (a) evenimentele apar sau devin cunoscute părţii dezavantajate după încheierea contractului. În cel de-al doilea exemplu. 174 După A. articolul asupra hardship-ului nu face nicio restricție a priori. (b) evenimentele nu ar fi putut fi luate în considerare în mod rezonabil de către partea dezavantajată la momentul încheierii contractului. dar păr țile puteau să-l fi luat în considerare în momentul încheierii contractului. adică „where a party fails to exercise a reasonable degree of care and prudence in situations where a charge of circumstances is evident.2 (Noțiunea de hardship) din Principii stabilește condițiile de aplicare: „Există hardship atunci când apariţia unor evenimente alterează fundamental echilibrul contractului fie datorită faptului că spezele executării obligaţiilor unei părţi au crescut. Condițiile de aplicare Articolul 6. (d) riscul evenimentelor nu a fost asumat de partea dezavantajată. Comentariul oficial nr. p. Geamănu. În primul hardship nu va fi aplicabil dacă evenimentul (un război) a survenit după încheierea contractului. (c) evenimentele sunt în afara controlului părţii dezavantajate. Trebuie luate în vedere două aspecte: . acest nivel neputând fi prevăzut în momentul încheierii contractului. cit. 169.2. Doudko această condiție trebuie să se rezume la situa țiile în care partea victimă a avut o conduită neglijentă. op. articolul scoate în eviden ță caracterul de excep ție a hardship-ului în raport cu principiul pacta sunt servanda. As the practical significance of foresee ability test is very limited.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 57 la clauza de hardship.2. părțile prevăzându-l în contract (clauza de adaptare) dacă atinge un nivel dramatic după încheierea contractului.1. această parte să nu fi comis greșeli în executarea 173 R. hardship se aplică chiar și atunci când evenimentul perturbator (devalorizarea monedei) a început înainte de încheierea contractului. O altă condiție este exterioritatea evenimentului în raport cu partea lezată. 3 (b) oferă două exemple pentru a preciza acest termen.. Evenimentul perturbator trebuie să fie imprevizibil. attempts to exaggerate its importance can only result in an unjustifiable . fie după încheierea contractului.1. Principiile admit două ipoteze pentru a stabili momentul manifestării evenimentului perturbator: fie survine înainte de încheierea contractului și partea lezată nu a putut avea cunoștință de acest eveniment.

comentariul le definește ca și cazuri în care executarea presta țiilor unei părți nu aduce nicio valoare celeilalte păr ți 180. d) a art. Hardship et Force Majeure. Bernardini.2. p. n. În cazurile în care valoarea contra-prestației s-a diminuat.3 din Principii: „Articolul 6.2 din Principii. 6.2 din Principii stabilește că evenimentul trebuie să altereze fundamental echilibrul contractului. să fi luat măsurile disponibile pentru a evita bulversarea executării contractului. trebuia să se protejeze în acel moment177. Doudko. 204. Partea și-a asumat riscul survenirii evenimentului în absența unei astfel de protecții 178.181 5. 181 Ibidem.3 (Efectele cazului de hardship) growth of judicial discretion. Dezechilibrul presta țiilor poate interveni în două moduri: fie costul executării obligației a crescut.2 din Principii. 176 Comentariul oficial 3 (d). Editore Giuffrè. 5. p.2. Milano. 6. 178 P.1.2. Această asumare poate fi realizată într- un fel expres sau tacit176. dacă partea avea cunoștință de eveniment în momentul încheierii contractului. Hardship in contract: the approach of the UNIDROIT Principlesc and legal developments in Russia. în Contratti Internazionale e Principi Unidroit. 180 Comentariul oficial 2 (b) la art.” A. 2000. Spre exemplu. 177 Comentariul oficial 3 (a). 179 Comentariul oficial 2 (a) la art.2. . de altfel. fie valoarea contra-prestației s-a diminuat. care interzic exportarea unor produse care au fost cumpărate în acest scop. 6.2. vol. 499.2. 175 Lit. 1997. Sunt date exemple cu situații de creștere a prețurilor la materiile prime necesare fabricării mărfurilor și de creștere a costurilor în virtutea unor norme noi de securitate care cer un proces de fabricație mai costisitor.2. .trebuie ca partea lezată să nu-și fi asumat riscul survenirii evenimentului perturbator175. Articolul 6. în Revue de Droit Uniforme. Efectele aplicării Efectele situației de hardship sunt precizate în articolul 6. 3.2 din Principii. În comentariu este precizat faptul că dezechilibrul contractului prin creșterea costurilor executării trebuie să afecteze partea care execută prestația caracteristică (furnizarea de mărfuri sau servicii) 179.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 58 contractului și trebuie.2. Exemplele se referă la frustrarea obiectivelor părților ca urmare a măsurilor guvernamentale care interzic construirea unei construcții pe un teren cumpărat cu această intenție sau.

3 din Principii. 6. Articolul prevede în mod expres că în timpul fazei negocierilor partea dezavantajată nu este îndreptățită să suspende executarea contractului. și ca urmare încheie un act adițional sau un nou contract. și a fortiori unui judecător sau arbitru. dacă este rezonabil: (a) să considere contractul încetat la o dată şi în condiţii ce urmează a fi fixate. care este recurgerea la tribunal în vederea rezolvării dificultă ții. fiecare parte poate apela la instanţa de judecată. În practică. Instanța de judecată poate adopta două tipuri de solu ții prevăzute expres de articolul 6. se prevede cel mai adesea că fiecare parte va avea facultatea de a rezilia contractul. (b) să adapteze contractul având în vedere restabilirea echilibrului prestaţiilor.3 din Principii.2. Partea dezavantajată adresează o comunicare celeilalte păr ți care conține elemente suficiente pentru aprecierea existen ței conceptului de hardship stabilit de Principii182. Domnul Fontaine a exprimat o anumită opozi ție din partea practicienilor ce poate decurge din această solu ție : „este de temut ca practicienii să aprecieze puțin soluția dată eșecului negocierilor.2.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 59 (1) În caz de hardship. b) fie să-l adapteze în scopul restabilirii echilibrului presta țiilor. aceasta poate.2. 6. . Dacă s-a organizat recurgerea 182 Comentariul oficial 3 la art. partea dezavantajată este îndreptăţită să ceară renegocieri. (4) Dacă instanţa de judecată stabileşte că există un caz de hardship. Practicienii sunt extrem de reticenți la această idee de a conferi ter ților. Dacă negocierile au e șuat.3: a) fie să pună capăt contractului. în caz de eșec al negocierilor. (3) În cazul în care nu se ajunge la o înţelegere într-o perioadă de timp rezonabilă. renegocierea contractului lor. Cererea va fi făcută imediat şi va indica temeiurile pe care se bazează. prestațiile trebuie să continue să fie îndeplinite a șa cum au fost avute în vedere anterior. fiecare parte poate să sesizeze instanța de judecată. În cazul în care negocierile ajung la un rezultat pozitiv.” Renegocierea este prima etapă pentru stingerea situa ției de hardship. (2) Cererea de renegociere nu îndreptăţeşte partea dezavantajată să suspende executarea contractului. dar acestea vor fi luate în considerare de către cealaltă parte sau de către arbitru (sau judecător) în momentul verificării condi țiilor de aplicare183. 183 Comentariile oficiale 2 și 3 la art. păr țile stabilesc un nou acord asupra echilibrului contractual. Articolul nu reglementează consecințele întârzierii sau a insuficien ței notificării.

. Circumstan țele pot fi de a șa natură încât nici încetarea. Denis Tallon) a fost publicată de Documentasion française în 1997. 185 „(4) Dacă instanţa de judecată stabileşte că există un caz de hardship. 34. 184 M. 188 Op. Comisia pentru dreptul european al contractului s-a inspirat deci într-o anumită măsură din sistemele juridice din toate statele membre. cit.”184 Comentariul oficial 7 la art. ceea ce constituie o diferență fundamentală în raport cu Principiile elaborate în cadrul UNIDROIT. 200]. în Contratti commerciali internazionali e Principi UNIDROIT. Sec țiunea a 2-a: Clauza de hardship.3 (Efectele situației de hardship). Principiile au un caracter esențial european.. p. 187 Versiunea franceză (în sarcina: Isabelle de Lamberterie. 6. b) fie să confirme termenii contractului. p. 5. 6. Această comisie este compusă dintr-un grup neguvernamental de juriști din țările membre ale Uniunii Europene și este prezidată de profesorul Ole Lando187. „Principiile au fost în mod esențial stabilite pentru a fi utilizate în statele membre ale Uniunii Europene. cit.2. Milano.” [Principiile UNIDROIT. Les dispositions relative au hardship et à la force majeure. Georges Rouhette. p. aceasta poate. Fontaine.3 din Principii afirmă că expresia „dacă este rezonabil”. Editore Giuffrè.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 60 la un terț. autorizează instanța de judecată să adopte încă două alte măsuri186: a) fie să impună noi negocieri părților. dacă este rezonabil: (…)”[Principiile UNIDROIT. Principiile dreptului european al contractului Principiile europene sunt opera Comisiei pentru dreptul european al contractului. ale cărui puteri sunt limitate la recomandări. 196]. Secțiunea a 2-a: Clauza de hardship. singura soluție rezonabilă să fie ca instanța de judecată să impună păr ților încheierea negocierilor în vederea ajungerii la o în țelegere asupra adaptării contractului sau să confirme clauzele contractului în versiunea existentă. p. op. nici adaptarea.2. 1. 7 precizează că: „Alineatul (4) al acestui articol stipulează expres că instanța de judecată poate considera contractul încetat sau adapta contractul doar atunci când acest lucru este rezonabil. este vorba mai degrabă de un ter ț expert. în consecin ță.2. 188” Autorii lor au recunoscut că „Principes en tant que tels n’ont pas l’autorite d’un droit national ou international”189. prezentă în articol185. să nu fie adecvate și. art.1997. p. 188. . comentariul oficial 7 la art.3. dar au lăsat tribunalelor sarcina de a stabili valoarea sau forța lor efectivă. a cărei executare trebuie să continue fără nicio schimbare. 186 Comentariul oficial nr. 6. Ele țin cont de condi țiile economice și sociale care prevalează în statele membre. 189 Comentariul oficial nr.2. 19.

(a) qui est survenu après la conclusion du contrat ou qui. soit que la valeur de la contre-prestation ait diminué. l’homme raisonnable ne choisira pas cet itinéraire en espérant que. Ca și Principiile UNIDROIT. le jour du transport. Astfel. bien qu'intervenu auparavant. În ceea ce privește condiția imprevizibilității.117 – Changement de circonstances: „(1) Une partie est tenue de remplir ses obligations.3. n'a été connu et ne pouvait raisonnablement être connu par les parties. soit que le coût de l'exécution ait augmenté. b) care nu putea fi în mod rezonabil luat în considerare în momentul încheierii contractului. 190 Article 2. chiar dacă a intervenit mai înainte.” („atunci când circulația. (2) Cependant. fie că valoarea contra-prestației ar diminua. în imposibilitatea stabilirii unui criteriu obiectiv pentru a ușura interpretarea acestei condi ții. II.” 191 Comentariul oficial nr. Principiile europene nu au limitat aplicarea hardship-ului la evenimentele survenite exclusiv după încheierea contractului. la route sera libre Il empruntera une autre route. 192 Pentru înțelegerea acestei condiții comentariul ilustrează următoarele: „lorsque la circulation.”190 Constatăm că articolul nu prevede nicio restricție cu privire la natura evenimentului perturbator. (2) Totuși. trebuie să se aibă în vedere ceea ce un om rezonabil. este perturbată de greve periodice ale vameșilor și un blocaj al șoselelor de către camionagii. (c) et dont la partie lésée n'a pas à supporter le risque en vertu du contrat. omul rezonabil .117 sub denumirea de „Schimbarea circumstanțelor”: „(1) O parte este ținută să-și îndeplinească obligațiile. chiar și atunci când executarea lor ar deveni mai oneroasă. „ni exagérément pessimiste ou optimiste. articolul se aplică și circumstanțelor survenite înainte de încheierea contractului cu condi ția ca părțile să nu fi avut sau să nu fi putut să aibă în mod rezonabil cunoștință despre acestea în acel moment. nu a fost cunoscută și nu putea în mod rezonabil să fie cunoscută de către părți. părțile au obligația de a angaja negocieri în vederea adaptării contractului lor sau de a-i pune capăt dacă această executare devine oneroasă în exces pentru una dintre ele din cauza unei schimbări de circumstanțe. fie că costul executării ar crește. a) care a survenit după încheierea contractului sau care. les parties ont l'obligation d'engager des négociations en vue d'adapter leur contrat ou d'y mettre fin si cette exécution devient onéreuse à l'excès pour l'une d'elles en raison d'un changement de circonstances. autorii Principiilor europene au remarcat că. est perturbée par des grèves périodique de douaniers et un blocage des routes pas les camionneurs. dans une région.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 61 Situația de hardship este reglementată în articolul 2. ni insouciant”191 ar face în situația dată192. quand bien même l'exécution en serait devenue plus onéreuse. c) și de la care partea lezată nu are de suportat riscul în virtutea contractului. într-o regiune. (b) qui ne pouvait être raisonnablement pris en considération au moment de la conclusion du contrat.

O dată ce aceste condiții au fost îndeplinite. printr-o dispozi ție contractuală.117 cere ca executarea contractului să fi devenit „onéreuse à l'excès” pentru una dintre păr ți. 195 Obligație impusă de art.” („În exercitarea acestor drepturi și executarea obligațiilor sale. care cere ca partea lezată să fi luat măsuri rezonabile pentru a evita tulburările executării. Negocierile trebuie să fie purtate cu bună credin ță 195. în ziua transportului. Ultima condiție pentru aplicarea art. II.4. 194 Comentariu nr. Les parties ne peuvent exclure ce devoir ni le limiter. Articolul prevede că refuzul uneia dintre părți de a negocia sau conduita de rea credință ar putea fi sancționate de către tribunale 196. nu va alege acest itinerar în speranța că. Totu și. 3 din articol: „(3) În lipsa acordului părților într-un termen rezonabil.”) 196 Parag. și care este consacrată în Principii. chaque partie est tenue d’agir conformément aux exigences de la bonne foi. această condiție poate fi stabilită pornind de la exegin țele bunei credin țe în ceea ce privește executarea contractului.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 62 Aplicarea articolului este încă condiționată de ceea ce partea lezată nu și-a asumat: riscul schimbării circumstanțelor în virtutea contractului. p.106: „Dans l’exercice de ses droits et l’exécution de ses obligations. Succesul negocierilor constă în adaptarea contractului sau.”).117. Părțile nu pot exclude această datorie nici să o limiteze. Întârzierea sa sau lipsa implică continuarea executării contractului a șa cum a fost prevăzut anterior. op. 131. prin comportamentul părții193. Declanșarea acestei proceduri aparține păr ții dezavantajate 194. El va alege un alt drum. șoseaua va fi liberă. 3 lit c) a articolului 2. cit. . III. sau tacit. într-un acord asupra modului de a-i pune capăt. b) sau să-l adapteze în sensul de a distribui echitabil între păr ți pierderile și profiturile care rezultă din schimbarea circumstan țelor . În ipoteza e șecului negocierilor se deschide poarta recursului la tribunale conform dispozi țiilor parag. tribunalul poate: a) să pună capăt contractului la data și în condi țiile pe care le fixează. 2. fiecare parte este ținută să ac ționeze conform cerințelor bunei credințe. 1.. 193 Conform comentariului oficial nr. Asumarea riscului se poate face expres. Acest articol nu menționează al doilea oblon al condiției de exterioritate. în cazul în care continuarea contractului nu mai este rezonabilă. articolulul prevede expres obligația pentru cele două păr ți de a întreprinde negocieri în scopul adaptării contractului lor sau de a-i pune capăt.

(b) ou l'adapter de façon à distribuer équitablement entre les parties les pertes et profits qui résultent du changement de circonstances. 132 și urm. III. aceste două lucrări. articolul 2. op.”197 Ca și în Principiile UNIDROIT. cit. Comentariile la principiile europene consideră că tribunalele pot lua și alte măsuri. le tribunal peut: (a) mettre fin au contrat à la date et aux conditions qu'il fixe. Principiile UNIDROIT și Principiile europene se diferen țiază semnificativ în ceea ce privește vocația lor.117 permite tribunalului să ia două feluri de decizii: încetarea contractului sau adaptarea sa. il peut ordonner la réparation du préjudice que cause à l'une des parties le refus par l'autre de négocier ou sa rupture de mauvaise foi des négociations.. consacrate a traduce lex mercatoria.” 198 Comentariu nr. prin refuzul celeilalte păr ți de a negocia sau ruperea de rea credință a negocierilor. obiectivele și rela ția pe care comunitatea internațională le-o rezervă. au incorporat reguli foarte dezvoltate asupra hardship-ului.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 63 c) în ambele cazuri. (c) dans l'un et l'autre cas. p. 197 „(3) Faute d'accord des parties dans un délai raisonnable. . cum ar fi trimiterea părților la noi negocieri sau men ținerea contractului198. Totuși. poate ordona repararea prejudiciului cauzat uneia dintre părți.

în temeiul căreia schimbările esenţiale a împrejurărilor existente la încheierea unui tratat pot constitui motive pentru încetarea aplicării tratatului. cu ajutorul Princiipiilor UNIDROIT am sesizat că se poate completa textul conven ției garantând uniformitatea evoluției și practicii contractuale în domeniul comerțului internațional. Totu și. stabilind care va fi soarta contractului în ipoteza survenirii unor evenimente care afectează grav echilibrul contractual. Hardship reprezintă concepția modernă a regulii rebus sic stantibus din materia tratatelor internaționale. În cadrul convențiilor internaționale. suspendarea sau revizuirea tratatului respectiv. cum ar fi. prin natura sau prin efectele sale. Dar. am constatat ambiguitatea textelor în privința acestui subiect. clauza de hardship reprezintă una dintre cele mai dezvoltate instrumente pentru asigurarea echității în afacerile internaționale și este menită să asigure adaptarea contractului la noile împrejurări survenite pe parcurul executării lui de natură să modifice echilibrul contractual. Prin stipularea în contract a unei clauze de hardship sau de impreviziune părțile prevăd de fapt o modalitate de atenuare și de gestionare a riscurilor contractuale. arbitrului îi sunt deschise și alte căi pentru a da efect regulii de hardship. Am remarcat faptul că simpla prezență a clauzei de hardship nu exclude intervenția arbitrului (sau judecătorului) care poate interveni în contract și a-l adapta în cazul în care redactarea clauzei este incompletă. din cauza că acest tip de intervenție nu pare a fi bine primit nici de arbitri. deficitară sau evenimentul imprevizibil depă șe ște. nici de practicieni. limitele clauzei de hardship. În concluzie.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 64 CONCLUZII Studiu realizat asupra impreviziunii în dreptul comer țului internațional a arătat diversitatea soluțiilor propuse în diferitele sisteme de drept. Am observat. . în ceea ce privește drepturile na ționale. posibilitatea de a pune capăt contractului. oscilarea între respectul față de forța obligatorie a contractului și protec ția echilibrului contractual.

Traité de droit civil.. Costin M. București. 17. Amaldez J. Dreptul comerțului internațional. în Juris-Claseurs Administratif. 2. Les effets du contrat. Paris. univ. 3. Sitaru D. 1990.. A.. Clauza de hardship în contractele comerciale internaționale.. Editura Lumina Lex...). 4. La vente internationale de marchandises. L’eccessiva onerosità nell’esecuzione dei contratti. 1987.J. București.... 1950..D. Milano.A. Commentaire. 1993. Bârsan C. 1994.. 1996... La clausole di hardship. Tratat de drept al comerțului internațional. 18. Editura Academia Română. Dicționar de drept internațional al afacerilor.. Milano.. Bușe G.. L. 1512/1971. teze de doctorat 1.. Deleanu S. Al.. Neumayer V. EGEA. L.G.. București. I . La vente internationale de marchandises. 1991. Etablissement Emile Bruylant.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 65 BIBLIOGRAFIE A.. Editore Giuffrè. Changement de circonstances et boulversement de l'e conomie contractuelle. București..II. Editura Hamangiu. 22.. Paris..G. adattamento. Civ. Geamănu R. Audit B... De Martini. Pathologie dei contrati e rimedi... Situation du contractant de l’administration. sentința CCI nr.Paris-New York. 9. ICC Publishing S. Dottrina generale del contratto (art. Tratete. Messineo F. 24. Editura Lumina Lex. Milano. GLN-Joly. Editore Giuffrè. 2007. FEDUCI – FEC 1989. CCI Publishing S. Partea Specială . Lausanne. 1992. cursuri. II.D. nr. Droit uniforme. N. Ming C. Derains Y. Dreptul tratatelor. Droit uniforme. Frignani A. 2. n. Costin M. Milano. Ghestin J. Droit des contrats internationaux – Analyse et rédaction des clauses. (coordonator). Fontaine M. 1980. București. Heuze V. II. Le contrat du commerce international à l'aune du raisonnable. Derains Y. Dicționar complet al economiei de piață. 15. 12. Editore Giuffrè. N. arbitrato. vol. 1997. 20. Editura Informația Business Books. Jarvin S. Exécution du contrat administratif. . Mureșan M. 5. Elemente de tehnică juridică privind adaptarea contractelor de comerț exterior. N. Bernardini P. 1321-1469 C.G. Hardship et Force Majeure.J. 16. Fortier V. 11. Ștefănescu B. partea 1. ed. L. Editura Științifică și Enciclopedică București.D. Editura Lumina Lex. 1993. a III-a. Gh. Bruxelles. 21. 1992. Costin M. Munteanu R. București. București.. în Inadempimento.J. 6. 13.. 8. în Journal de droit international. K. CEDIDAC. 1975. vol. monografii. Anghel I. Ursa V. Jarvin S. 1994. Căpățână O. 19. 1990. vol. Force majeur et contrats internationaux de long durée. Heuze V. Recueil des sentences arbitrales de la CCI 1974- 1985. în Journal du Droit International. 14. M. Philippe D. 3. Dreptul comerțului internațional. 1990. Paris. Georgel J. 1990. 1996... II. 10. Editura Academiei. 2e édition. Convention de Vienne sur les contrats de vente internationale de marchandises. M. Paris. 25. București. 2000.. vol.. Dicționar de drept civil. Kahn P. Paris. în Contratti Internazionale e Principi Unidroit.. vol. 1986. La vente internationale de marchandises. 23. 7.J. Recueil des sentences arbitrales de la CCI. 1948... Traité des contrats.

Puiu A. 28.. Editura Lumina Lex. L’exigence de bonne foi dans l’exécution du contrat. Editura Independența Economică.. Deleanu S. Torino. v.. București. vol. 2006. Presses Universitaires D’Aix-Marseille/Faculté de Droit et de Science politique. Voiculeț P. Frustration of Contract in French Law. G.. 35. Louisiana State Law Institute. 1996. Cedras J. Imprévision et économie dirigée. Rapport nationaux: Italie. 40. Editore Giuffrè. 2003 33. Contrat internationaux. Dreptul comerţului internaţional. în Les Modifications du Contrat au Cours de son Exécution en Raison de Circumstances Nouvelles.. Milano. Journal of Comparative Legislation. Tratat. 1980. Editore Giuffrè. 1946. 9/1996. Craiova. J. Craiova. Clauza de hardship. București. 3. 1946.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 66 26. 1984. Ed. vol. 1993. René Rodière et Denis Tallon. vol... 1990. Serio M. Brotac L. Picord Y. 31. Onerosità eccessiva. v. nr. Targalia P. 1996. The 1980 Vienna sales convention. Tallon D. Lake R.. 1995.. Devolve P. Bucureşti. Editura Actami. Popescu C. Etablissement Emile Bruylant.. 51. teză. Tehnici de comerț internațional.. quatrième édition. 46.. R. E. Presupposizione.. Vol. 30. La documentation Française. Editura Hamangiu... 38... 39.G. 4. Sitaru D.. Studiu de doctrină și jurisprudență . Force majeure e hardship nel diritto uniforme della vendita internazionale. Editura Jeco Trading. 1985. Bianca M. Aix-en-Provencce. 5.. 37. în Revue Trimistrielle de Droit Commercial et de Droit Economique. Doudko A. L’eccessiva onerosità nei conntratti.. 28. C. 47.). Tratat. Editura Universitaria. 28. thése.. nr. 1990. Paris.C.11. Paris. 44. 2003. 1983. 42. în Revue de Droit Uniforme. Dreptul comerţului internaţional. 1986. Draetta U. Pencea R. Editura Didactică şi Pedagogică. 53. Sitaru D. Al. Bonnel (coord. II. 38. 32. 2000. Editore Giuffrè. Obligations.. Teoria impreviziunii. Traité des contrats administratifs. Paris: A Pédone. Roland H. L. De Laubadere A.. Etablissement Emile Bruylant. David R. Digesto civ. 34.. Zamșa C. Le hardship dans le droit du commerce international. București. 1987.. L’obligation de négocier. în Le juge et l’exécution du contrat. Journal of Comparative Legislation and International Law. 50. II. Litec. 30. Dreptul comerțului internațional. Al.. Courtois H. Paris. Milano. în Le Contrat Administratif. 2. 1993. Management în afacerile economice internaționale. 2e édition. M. 1993. Starck B.. Bruxelles. Contrat... Milano.. 1996. vol. Boyer L. în Enciclopedia del diritto. n. Bonell M.D. Frustration of Contract in German Law. în Diritto del Commercio Internazionale.. Partea generală . 2. vol. . în R. Planiol M. București. Editore Giuffrè. Scurtu Ș. 29. J. Prado M. 2. 48. FEC. Treatise on the Civil Law. Moderne F.D. De Soto J. 27.. Dreptul comerțului internațional. în Commentary on the international law. vol. B. 36. L’obbligatione.. 2004. 49.. 1992. XIV.. Pathologie et Remèdes.. M.. Excemptions.. 41. 52. 1959. Paris. t. A. Essai sur la théorie d’imprévision. vol. Milano. 1937. Stoian I. Cohn J. București. Studii și articole 43. 1992. Diritto civile. Popescu.J. Terranova C. 45. Teoria impreviziunii. Hardship in contract: the approach of the UNIDROIT Principlesc and legal developments in Russia. 1934.

Van Ommeslage P. 2/1984. 1974.. Les dispositions relative au hardship et à la force majeure. Mezghani A. în Contratti commerciali internazionali e Principi UNIDROIT. nr. 58. 1980. Kahn P. Fontaine M.J. 4.J. cu specială privire la clauza de indexare în contractele de comerț exterior. Clauze de adaptare a contractelor și de extindere a relațiilor dintre părți .. Clauze de menținere a valorii.. La resoluzioni del contratto per eccessiva onerosità. Journal de droit international. Note sous CE. Milano.. 59. în Clunet nr. 2. în S. Bruxelles. La convention de la Haye du 1er juille 1964 portant loi uniforme sur la vente international des objects mobiliers corporels. în Contratto e impresa. Paris. no. în Le Contrat Administratif.4/1984. Tănăsescu V. F. 1996.. Rucăreanu I.11. Contractele comerciale internaționale de lungă durată. în Revue internationale de droit comparé. n. în Revue Trimestrielle de droit Commercial. Gabrielli E.C.. nr. Editore Giuffrè. Clunet. Interprétation uniforme de la Convention de 1980 sur la vente internationale. Ferrari V. Compagnie des tramways de Cherbourg.. Les clauses de force majeure et d’imprévision (hardship) dans les contrats internationaux. 1993. Babiuc V. 62. L'adaptation des contrats internationaux aux changements de circonstances: la clause de hardship. Munteanu R.. în S.Studiu de drept comparat privind impreviziunea în dreptul comer țului intena țional Pîslari Olga 67 54. 57.C..3/1980. Laroque P.1997. 3.. 56.. 9 décembre 1932. nr. 55. 61. 1964. 1995. în Revue de droit international et de droit comparé. La documentation Française. . 63. Oppetit B. Le contrat cost + fee.. 60.