You are on page 1of 3

STELA SPÎNU, Dialectologia (suport de curs), Chişinău, [f.e.], 2015, 180 p.

Sub titlul Dialectologia (suport de curs), Stela Spânu, cadru didactic la
Universitatea Academiei din Chişinău, a realizat un curs universitar, având
intenţia „de a-i familiariza pe studenţi cu problemele teoretice şi metodologice
fundamentale ale disciplinei, cu rezultatele cercetărilor ştiinţifice… contribuind la
crearea unei viziuni de ansamblu asupra structurii dialectale a limbii române”
(Preliminarii: 6).

În vederea scopului urmărit, autoarea îşi organizează, cu rigoare, cartea în
mai multe secţiuni, corespunzând problemelor esenţiale ale domeniului, sub titlul
„teme”, precedate, în totalitate, de o scurtă introducere, Preliminarii (p. 67), după
cum urmează: Tema I, Noţiuni generale de dialectologie. Locul dialectologiei în
sistemul disciplinelor lingvistice şi nelingvistice (p. 8–26), cu subdiviziunile: 1.
Definiţia dialectologiei. 2. Varietăţile teritoriale ale limbii. 3. Geografia lingvistică.
4. Relaţiile dialectologiei cu ştiinţele lingvistice şi nelingvistice. Tema II,
Metodologia cercetării dialectale (p. 27–34), axată pe 1. Culegerea materialului
dialectal. 2. Interpretarea faptelor lingvistice. Tema III. Originile şi evoluţia limbii
române (p. 35–46), având în vedere 1. Secvenţe din istoria constituirii limbii
române. 2. Formarea românei literare. Capitolele următoare sunt afectate
descrierii limbii române, sub aspectul repartiţiei teritoriale, începând cu Dialectul
dacoromân (Tema IV, p. 47–59), pe baza coordonatelor 1. Diversitatea graiurilor
dacoromâne, marcată în opera cărturarilor români. 2. Structura dialectală a
dacoromânei – problemă controversată a dialectologiei româneşti. În chip firesc,
în prezentarea ramificaţiilor dacoromânei, pentru unitate şi posibilitatea
comparării materialului, se urmăreşte aceeaşi problematică, respectiv, 1.
Generalităţi. 2. Particularităţi lingvistice: Subdialectul muntean (= Tema V, p. 60–
72), Subdialectul moldovenesc (= Tema VI, p. 73–86), singurul care, prin
comparaţie cu celelalte ramificaţii teritoriale, include suplimentar punctul 3, ca
element de noutate, Graiurile din Republica Moldova în cadrul dialectului
dacoromân. Subdialectul bănăţean (= Tema VII, p. 87–97). Subdialectul
maramureşean (= Tema VIII, p. 98–106). Următoarele trei secţiuni, rezervate
dialectelor sud-dunărene, urmează aceeaşi structură descriptivă, practicată
pentru dacoromână: Tema X = Dialectul aromân, p. 116–132, Tema XI = Dialectul
meglenoromân, p. 133–145. Tema XII = Dialectul istroromân, p. 146–159.
Volumul este prevăzut cu un capitol binevenit de Bibliografie p. 160–168, şi se
încheie cu Anexe, p. 169–180, cuprinzând mostre de texte dialectale, hărţi
lingvistice ale unor termeni dialectali şi un „tablou” privind transcrierea fonetică,
respectiv, descrierea sunetelor pentru a înlesni studenţilor lectura textelor de
profil.

Cartea reflectă intenţia autoarei de a veni în sprijinul celor care încep
studiul dialectologiei. Faptul este evident începând cu felul în care aceasta a fost
structurată. Pe lângă materialul propriu-zis, ordonat şi sistematizat, în funcţie de
particularităţile esenţiale ale fiecărei subdiviziuni dialectale, astfel încât să
asigure realizarea unei imagini corespunzătoare, din punct de vedere ştiinţific, a
acestora, Stela Spânu a recurs şi la unele procedee menite să-i eficientizeze

apreciem sincronizarea exigenţelor didactice formulate în cartea cu titlul Dialectologia. 5. motiv pentru care descrierea graiurilor moldoveneşti din dreapta şi din stânga Prutului. Structura diversă a acestora. de cultură generală. i-a oferit autoarei şansa de a prezenta limba populaţiei majoritare din stânga Prutului. Conştientă de faptul că studiul dialectologiei constituie „poarta” ideală pentru a facilita înţelegerea cursanţilor privind statutul controversat (cu motivaţie politică) al limbii române din Basarabia. 6. 2. studenţilor li se oferă posibilitatea de a parcurge tabloul general al caracteristicilor regionale. către aprofundarea unor cunoştinţe mai largi. Pentru a fi la îndemâna celor interesaţi. intitulate Aplicaţii. Intenţia de a familiariza studenţii cu o disciplină pe cât de interesantă. în ansamblul limbii române. Descrieţi. totodată. După lectura Temei. momentan. Indicaţia de la punctul 6 urmăreşte orientarea studenţilor. afectate. căreia i s-ar fi cuvenit o determinare delimitativă (de felul limbii române). cu exigenţele generale pentru învăţământul superior. de pildă. 3. 158). aparent eterogenă. în mod didactic. Ea nu lasă să-i scape oportunitatea creată. locul. ale epocii. urmăreşte. Numiţi principalele trăsături fonetice ale istroromânei. compun imaginea diversităţii şi. de fapt. din domeniul disciplinei în cauză. alături de toate celelalte variante teritoriale „interne”. Prezenţa acesteia ar conferi integralitatea necesară limbii române. Din punctul de vedere al exerciţiilor aplicative. la sfârşitul fiecărei „teme”. captivarea lectorului ca. de fapt. încadrată în „peisajul” dialectal românesc. Apoi. pe atât de utilă. semnate de Stela Spânu. prin studiul aplicat al materialelor adjuvante. În acest mod. în realitate. cu particularităţile lor. în ciuda faptului că volumul este prevăzut cu o bibliografie generală. ci doar ramificaţii teritoriale ale unei limbi unice: limba română. Acesta ar fi meritul fundamental al cărţii. chestiuni de cultură generală!). autoarea apelează la unele exerciţii sui-generis. 1. a unităţii limbii române. Numiţi personalităţile marcante care au studiat istoria istroromânilor şi dialectul acestora. Stela Spânu se serveşte de diverse abilităţi didactice spre a-şi cuceri auditoriul. acolo unde îi este. Descrieţi succint principalele evenimente care au marcat trecutul istoric al istroromânilor! (în fond. în mod evident. 2 demersul. aspectul morfosintactic al istroromânei (exigenţele 3 şi 4 epuizând. înţelegând astfel că unităţile respective nu constituie limbi distincte (cum se pretinde pentru Basarabia). împreună cu toate particularităţile ei. secondată în întreprinderea sa de competenţa cunoscută a profesorului Vladimir Zagaevschi. în calitate de referent ştiinţific şi nu este puţin lucru! Iulia Mărgărit . ca şi descrierea celorlalte ramificaţii teritoriale ale dacoromânei. Vizionaţi filmul Istroromânii – o enigmă a romanităţii. de mersul istoriei. studentul se poate autocontrola parcurgând nemijlocit cerinţele grupate ca activitate aplicativă. Realizaţi un referat cu titlul Clopotarii din Jeiăni (toate cerinţele enumerate figurează la p. figurează o bibliografie selectivă. 4. pe de o parte. descrierea istroromânei). pe de altă parte. Locul variantei teritoriale vorbite în spaţiul pruto-nistrean este. dincolo de frontierele dialectologiei. Relataţi despre influenţa altor limbi asupra istroromânei ar urma să completeze sondajul iniţiat prin cunoaşterea poziţiei istorico-geografice a ţinutului în care locuiesc vorbitorii istroromânei.

13 . Bucureşti Calea 13 septembrie. Rosetti” al Academiei Române. nr. 3 Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al.