You are on page 1of 8

Corectarea tulburărilor de limbaj și stimularea comunicării copiilor cu cerințe educative

speciale cu sprijinul terapiei prin muzică

Colesnicov Valeria1
Gorgan Lavinia2
Kiss Cristina Ramona3
Kiss Julien- Ferencz4

Pe parcursul achiziției și a dezvoltării limbajului la copiii cu cerințe educative speciale (CES)
pot apărea dificultăți la nivelul comunicării, al comportamentului, al relaționării cu cei din jur,
datorită unor tulburări la nivelul auzului fonematic, la nivel de articulație a limbajului sau a
unor tulburări de ritm și fluență a vorbirii.
În această lucrare prezentăm rolul terapiei prin muzică în activitățile de corectare a tulburărilor
de limbaj, care vine în sprijinul copilului oferindu-i posibilitatea de a manipula, explora și de a
controla instrumentele muzicale. Ritmurile şi vibraţiile sunetelor, emoțiile trăite de copii sau
simpla ascultare a instrumentelor muzicale creează o stare afectivă pozitivă, de calm și relaxare,
stimulatoare pentru educarea auzului fonematic, pentru folosirea vocii în scop comunicativ,
pentru realizarea pronunției corecte, fluente a sunetelor și cuvintelor, pentru dezvoltarea
limbajului și nu în ultimul rând șansa de a interacționa la nivel egal cu ceilalți. De asemenea,
prezentăm și un model practic de intervenție logopedică bazat pe metode specifice terapiei prin
muzică.

Cuvinte cheie: terapia prin muzică, tulburări de limbaj, copii cu cerințe educative speciale,
instrumente muzicale.

Limbajul este o componentă proprie creierului uman, datorită utilizării în timpul
producerii lui a unui sistem arbitrar de semne: limba, de natură fie sonoră, fie vizuală. Născut din
1
Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr.1 Oradea, colesvale@yahoo.com
2
Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr.1 Oradea, laviniagor@yahoo.com
3
Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr.1 Oradea, ramona.c.ckiss@gmail.com
4
Universitatea din Oradea, julien.kiss@gmail.com

nevoia de comunicare cu aproapele. apariția unor cuvinte parazitare. pauzele. dar mai ales cum poate. La copil. a repetărilor. atât în vorbire cât și în muzică. al comportamentului. De exemplu. clare. ritmul. 2001). este atât una foarte naturală. folosirea inadecvată sau omiterea regulilor gramaticale. greutăți în asimilarea formelor flexionate ale pronumelui. pe care fiecare persoana îl folosește când vrea. se structurează relaţiile cu cei din jur. Există multe similitudini între vorbire.terapia tulburărilor de limbaj și terapia prin muzică . capacitatea redusă de a formula propoziții coerente. Deși folosește același cod. nerecunoașterea semnificației multiple pe care o au cuvintele. când poate. insuficienta dezvoltare a mecanismelor transmiterii din limbaj interior în cel exterior (dificultatea în trecerea din vocabularul pasiv în cel activ). durata. adică limba. și elemente timbrale se desfășoară într-un anumit interval de timp cu scopul de a transmite un mesaj. folosirea incorectă a singularului și pluralului. a cuvintelor. dar mai ales benefică pentru individul aflat într-un proces de recuperare a limbajului. limbaj și muzică. Fiecare dintre aceste „instrumente de comunicare” utilizează informații prozodice. dar cu particularitățile individuale. colaborarea dintre cele două terapii . neîntrebuințarea cuvintelor cu un grad mai mare de abstractizare. Flexibilitatea limbajului. Muzica. frazele au lungime redusă. cum ar fi de inflexiuni ale vocii. având o funcționare condiționată multifactorial" (G.în vederea intervenției recuperatorii. folosirea excesivă a substantivelor și verbelor în povestire. clar (Donnelly. al relaționării cu cei din jur. imitația . pe parcursul achiziției și a dezvoltării limbajului pot apărea disfuncționalități sau dificultăți la nivelul comunicării. Aceste forme de exprimare/ comunicare fiind atât de strâns relaționate. se dobândesc cunoştințele necesare dezvoltării. 2007). sărăcia adverbelor și a adjectivelor folosite în vorbire. în cadrul aceluiași grup social. pe baza căruia se structurează întreaga experienţă de viaţă. nediferențierea sunetelor în cadrul cuvintelor. Burlea. limba poate fi considerată un instrument. la nivel de articulație a limbajului sau a unor tulburări de ritm și fluență a vorbirii. Astfel. limbajul înseamnă folosirea unui cod. frecvența. datorită unor tulburări la nivelul auzului fonematic. se pot evidenția comportamente precum: nesurprinderea unității fonetice și grafice a sunetelor și literelor. repetitivă. predictibilă. La copiii cu cerințe educative speciale (CES). pentru a ajuta la conturarea unui mesaj cu sens. intonația. vorbirea apare în urma unui îndelung proces de învăţare. în acest sens. la fel ca și vorbirea umană este structurată. limbajul reprezinta folosirea limbii la nivel individual.

2000. de utilizare a unor instrumente. La copiii cu instabilitate emoţională meloterapia determină o diminuare a tensiunilor psihice. cu autism.  Echilibrarea şi armonizarea personalităţii copilului prin cultivarea unor trăsături de caracter pozitive. ajuta în dezvoltarea competențelor lingvistice receptive și expresive practice (Miller. pentru realizarea unor performanţe și ca metodă de calmare. Principalul obiectiv al meloterapiei în activitățile de recuperare logopedică este acela de a stabili contactul cu copilul cu deficienţe şi de a facilita comunicarea cu terapeutul şi cu participanţii la şedinţa de terapie prin intermediul instrumentelor muzicale de percuţie sau chiar prin intermediul propriului corp.  Educarea expresivităţii mimico-gesticulare. 1994). hiperactivi. abilită țile de ascultare. Astfel. Astfel. Muzica poate ajuta în controlul respirației și a celui muscular (Peters. 1982).  Nuanţarea exprimării verbale. Stima de sine. . rimei și a repetiției muzicale (Zoller. meloterapia poate fi utilizată pentru ameliorarea inhibiţiei voluntare a actelor motorii. 1991). utilizându-se diferite instrumente care emit sunete prelungi şi foarte armonioase. sau cu copiii cu timiditate și cu anxietate.verbală și îmbogățirea vocabularului se pot realiza cu o mai mare ușurință cu ajutorul ritmului.  Dezvoltarea sociabilităţii copilului prin participarea la activităţile organizate pe grupuri de copii. pot fi de asemenea îmbunătățite prin intermediul muzicii (Zoller. 1991). Cohen. și sporesc abilitățile de articulație. În ultima perioadă. reducerea agresivităţii și îmbunătăţeşte cooperarea în interiorul grupului/ clasei de elevi. terapeuții specializați pe terapia tulburărilor de limbaj și meloterapeuții încearcă tot mai mult să adopte abordări cât mai variate și complexe a tehnicilor de lucru. Terapia prin muzică este folosită ca o portiță de comunicare în activită țile recuperatorii cu copiii cu deficienţă mintală. atenție. de interpretare.  Formarea unor deprinderi practice de ascultare a muzicii. se pot urmări obiectivele de mai jos:  Formarea şi dezvoltarea simţului ritmic. la copiii cu deficienţă mintală. încrederea.

datorită accesibilității și a conținutului lui variat. pag. . o bună ventilaţie pulmonară. relaxare. terapia prin muzică poate diminua senzaţiile de dificultate care apar uneori şi de asemenea. 2005. a orientării spațio-temporale. prin exercițiile de mișcare a întregului corp și de coordonare generală. exteriorizarea trăirilor emoţionale și exersarea simţului ritmic). Astfel. activitățile de terapie prin muzică au un rol important în dezvoltarea limbajului. prin dezvoltarea motricității aparatului fono-articulator și a auzului fonematic (formarea capacităţii de diferenţiere fonematică: emitere de onomatopee.247) Terapia prin muzică se folosește în diverse etape ale activităţilor de terapie logopedică indiferent de dizabilitățile copiilor. „Un motan cât un butoi”. care introduc vocea : jocuri de mișcare amuzante: mersul elefantului/ ursului/ leului. „Melcul supărat” . zborul fluturașului/ greierașului. a pronunției corecte a sunetelor și cuvintelor din etapa terapiei recuperatorii cu caracter specific. Coordonarea dintre respirație și mișcare . în etapa terapiei recuperatorii cu caracter general. „Acum e toamna”. încântare şi bună dispoziţie.exerciții-joc de încălzire a corpului. poate creşte toleranţa la efort. însuşirea corectă a vocalelor. absolut indispensabile înainte de impostarea oricărui sunet. se realizează o bună coordonare a expir/ inspirului. De exemplu: „Şade raţa pe butoi”. Având în vedere faptul că terapia prin muzică contribuie la ameliorarea performanţelor fizice şi cognitive. confort psihic. Asociată cu exerciţiile fizice. recunoaşterea vocii logopedului sau a altor persoane cunoscute. săritura broscuței/ a iepurașului însoțite de sunetul potrivit (grav/ înalt) și de conștientizarea respirației și a mișcărilor corpului.  Determinarea unor stări de deconectare. prin reglarea echilibrului dintre inspirație și expirație. (Gherguţ. „Vulpea şi gâsca”. Dezvoltarea motricității aparatului fono-articulator – se pot face exerciții de dezvoltare a motricității organelor responsabile în pronunția corectă a sunetelor. „Motănelul”. „Bate vântul” – cântece din folclorul copiilor. Prezentăm în continuare diferite exerciții realizate cu ajutorul instrumentelor muzicale în etapele terapiei logopedice: Exersarea motricității generale a corpului – se pot utiliza jocuri muzicale de mișcare. pe un ritm dat sau la un anumit semnal sonor care să acompanieze fiecare mișcare și amplitudinea acesteia. Reglarea echilibrului dintre expiraţie şi inspiraţie – prin cântec.

picior. ba-bi-be-bo-bu. tata-tatu. marcarea ritmului cu ajutorul instrumentelor de percuție sau prin combinarea mișcărilor ritmice mână. Jocurile muzicale pot fi și jocuri desfășurate după o melodie cunoscută. Aceste jocuri au la bază ritmarea unor versuri prin bătăi din palme. jocuri de recunoaștere a unor cântece care asigură coordonarea mișcărilor cu caracterul liniei melodice. etc. fără fir” „ Ţăranul e pe câmp”. iar copilul trebuie să spună/ indice care instrument s-a auzit..Dezvoltarea auzului fonematic şi muzical . etc. tapa-tapu. papo-papo. cu ritmul menținut cu ajutorul instrumentelor muzicale ( papa-papa-papi. „Telefon muzical. utilizând două instrumente diferite. iar copilul să se deplaseze spre locul de unde a auzit sunetul instrumentului... papa-papo.în cazul educării auzului fonematic. cu identificarea surselor acestora (instrumente muzicale) Exemplu: I se arată copilului câte două instrumente și pentru început. „Dacă vesel se trăieşte”. Apoi. diferentierea unor anumite sunete. copilul este legat la ochi și logopedul scoate sunete cu unul dintre cele două instrumente. exerciții de pronunțare a unor silabe opuse. Exerciții de ritm: Dă bătaia din palme mai departe – în grup sau individual (dacă se urmărește dezvoltarea concentrării atenției sau a ritmului) Exemplu: Reproducerea unor unități ritmice. „Alunelu” . iar copilul trebuie îl reproducă cât mai fidel. este liber să le exploreze. determinarea unui anumit număr de lovituri Exemplu: Logopedul produce anumit număr de bătăi pe un anumit interval de timp. principalele activități ce sunt desfășurate de către specialiști în cadrul ședințelor de logopedie includ : •Exercitii specifice dezvoltării atenței auditive . să le manipuleze.Bat din palme”) .) •Exercitii specifice de intonație pe silabe. . tata-tato. pe cuvinte sau pe texte speciale . acestea oferindu-i un sprijin copilului în identificarea și menținerea diferenței dintre silabele enunțate (pa-pi-po-pe-pu-pa-pi. papa-popo. conversații cu ajutorul instrumentelor muzicale •Exercitii de dezvoltare a simtului de tip acustico-motor Jocurile muzicale sunt folosite pentru dezvoltarea simțului ritmic. diverse jocuri („Deschide urechea bine”. logopedul poate pune instrumentele în diverse locații din cabinet și să le activeze pe rând. . . Ulterior.).

și copilului i se va cere să cânte la obiectul din stânga. cu ritm și cu accent . Se poate introduce și un al treilea instrument.  intonarea unor cântece pentru copii cu diverse onomatopee. cântat. dar și cu voce tare. copilul poate identifica și marca fiecare sunet din cuvânt •Exercitii de dezvoltare a capacitatii de diferențiere de către copil a diverselor sunete sau de identificare a poziției acestora în cuvânt Exemplu: Copilului i se va cere să cânte la un instrument preferat atunci când aude sunetul “s” de exemplu. dar și de a reproduce în mod corect succesiunea unor sunete în cadrul cuvintelor Exemplu: Cu ajutorul unui instrument preferat. sunetul șarpelui – ssss – s prelungit. etc. într-un cuvânt. trompeta (ta-ta). iar intensitatea bătăilor să difere în funcție de accentuarea silabelor (bătăile să fie mai puternice pt silabele mai accentuate) •Exercitii de dezvoltare a memoriei de tip auditiv-verbale – au rolul de a-i dezvolta copilului capacitatea de a-și însuși. sunetul vântului – vajjj cu j accentuat și prelungit. pe baza accentului folosit (copii/ copii. Exemplu: “La bunica în ogradă”  recunoașterea și reproducerea vocii/ instrumentelor audiate sau înregistrate. acompaniate de instrumente (sunetul albinei – bazzz / z prelungit și b accentuat. xilofonul. rostite în șoaptă.)  recunoaşterea sunetelor produse de diferite instrumente muzicale: toba (bum-bum).  recunoaşterea sunetelor produse de mijloacele de transport. dacă sunetul se aude la finalul cuvântului. pentru a marca și poziția sunetului la mijlocul cuvântului. Ulterior. vioara. se pot introduce două instrumente. dacă sunetul se aude la începutul cuvântului. În etapa terapiei recuperatorii cu caracter specific se are în vedere pregărirea impostării corecte a sunetului: onomatopee. •Exercitii de diferențiere (semantica) a cuvintelor. laturi/ laturi.  onomatopeele diverse. sau la instrumentul din dreapta. sunetul clopotului – bing-bang / cu n prelungit și accentuat. etc.) Exemplu: Se poate utiliza o tobă sau o tamburină pe care copilul să bată numărul de silabe corespunzătoare fiecărui cuvânt. Exemplu:  Jocuri însoțite de cântec (cu animale) sau mișcare . pianul.

Se reia ciclul. creşte nivelul interacţiunii sociale. Bibliografie: Burlea. „Alunelu”. (2007) Tulburările limbajului scris-citit.Propunătorul ține în mână sunetul fermecat. stimulatoare pentru achiziţii preverbale şi verbale noi. Implicarea elevilor cu CES în activitățile complexe de terapie prin muzică prin care pot explora și astfel. se dezvoltă simțul ritmic și interesul pentru activitatea desfășurată. București . fixarea și consolidarea sunetului deficitar se poate face prin utilizarea unor intensități și înălțimi diferite a vocii . Când îl aruncă rostește „wish”. Editura Polirom.se dezvoltă auzul muzical şi fonematic și se formează deprinderea de a cânta individual sau în grup. Copilul trebuie să indice poziția corectă cu instrumentul potrivit. prin diferențierea sunetelor la nivelul silabelor și cuvintelor Exemplu: Se alege câte un instrument pentru fiecare poziție posibilă a sunetului.  Joc Wish-Wash . bif-bef. emiterea. Folosind muzica ca terapie aceasta poate stimula și dezvolta folosirea comunicativă a vocii și a dialogului pre-verbal cu ceilalți. stabilind sensuri și relații ce vor sta la baza dezvoltării limbajului. cel care-l prinde va spune „wash”. controla instrumentele muzicale.. Automatizarea sunetului în cuvinte prin cântecele cunoscute copiilor:„Bat din palme” . copilul va spune un cuvânt care con ține sunetul în poziția indicată prin instrument. dobândeşte curaj și încredere în sine. etc) Emiterea corectă prin demonstrație și imitație. Se poate folosi altă pereche de onomatopee. Sunetul instrumentelor devine un stimul care facilitează comunicarea. copilul răspunzând acestor stimuli externi într-un mediu securizant. Concluzii Intervenția terapeutului în meloterapie presupune pe lângă o bună pregătire a acestuia mult tact și cunoașterea particularităților fiecărui copil. G. în funcție de sunetul vizat (ping-pong. abordează/deprinde noi mijloace de comunicare și își îmbogățește vocabularul activ. Dificultatea apare la rostirea ambelor onomatopee. le creează copiilor o stare afectivă pozitivă.

Washington. S.org/romania/ . (1982). Gherguţ. A.musicastherapy. Project Monograph Series.cabinet-terapii. Language. 12(1). (2005). (1994). Use of music activities in speech-language therapy. pp 8-14. Il: Charles C.ro/blog/melodii-cantece-muzica-pentru-copii/ http://materialeaba.wordpress. J. Music Therapy Perspectives. Inc. (2000). Music therapy for handicapped children: Speech impaired. and Hearing Services in Schools. Springfield.com/category/terapia-prin-muzica/ http://www. (1991). Speech. Speech and Song: Implications for therapy. Iaşi.Cohen. Zoller. Thomas. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice. http://florinrosoga. DC: National Association for Music Therapy.. N.S. Music therapy: An introduction. 22.ro/terapii/meloterapia http://www.S.Peters. M. Sinteze de psihopedagogie specială. Polirom Miller.