You are on page 1of 2

1.

John Stuard Mill

eu recunosc ca nu sunt incantat de idealul vietii pe care ne-o prezinta cei ce cred
ca starea normal a omului este de a lupta continuu pentru afaceri, ca aceasta
gramada unde se merge pe calcaie si care este tipul societatii actuale, sa fie
destinul cel mai dorit al umanitatii in loc sa fie doar o faza dezagreabila a procesului
industrial. Cea mai buna stareb pentru natura umana este aceea in care njimeni
nu este bogat, nimeni nu aspira sa fie bogat, si nu este obligat sa redreseze din
cauza eforturilor de a progresa.

2. Robert Heilbroner

"De cand a coborat din copac, omul s-a confruntat cu problema supravietuirii nu ca
individ izolat ci ca membru al unui grup social".

3. Karl Marx

n faza superioar a societii comuniste, dup ce va disprea subordonarea


nrobitoare a indivizilor fa de diviziunea muncii i, o dat cu ea, opoziia dintre
munca intelectual i munca fizic; cnd munca va nceta s mai fie numai un
mijloc de existen i va deveni ea nsi prima necesitate vital; cnd, alturi de
dezvoltarea multilateral a indivizilor, vor crete i forele de producie, iar toate
izvoarele avuiei colective vor ni ca un torent - abia atunci limitele nguste ale
dreptului burghez vor putea fi cu totul depite i societatea va putea nscrie pe
stindardele ei: de la fiecare dup capaciti, fiecruia dup nevoi!

4. Karl Marx

Odat cu micorarea continu a numrului magnailor capitalului, care uzurp i


monopolizeaz toate avantajele acestui proces de transformare, cresc mizeria,
asuprirea, nrobirea, degradarea, exploatarea, dar i revolta clasei muncitoare, al
crei numr sporete nencetat i care este educat, unit i organizat prin nsui
mecanismul procesului de producie capitalist. Monopolul capitalului devine o
ctu pentru modul de producie care a nflorit odat cu el i prin el. Centralizarea
mijloacelor de producie i socializarea muncii ajung la un punct la care devin
incompatibile cu nveliul lor capitalist. Acesta este sfrmat. Proprietii private
capitaliste i-a sunat ceasul. Expropriatorii sunt expropriai.

5. Adam Smith

Deosebirea dintre cele mai deosebite individualitati , de exemplu dintre filosof si


hamal se pare ca nu provine atat de mult de la natura cat din deprinderi , moravuri
si educatie. Cand amandoi vin pe lume in primii 6 sau 8 ani din viata se aseamana
foarte mult , nici parintii , nici tovarasii lor de viata , neputand sa observe vreo
diferenta remarcabila intre ei. Cam la aceasta varsta sau curand dupa aceasta sunt
supusi la ocupatii foarte diferite . Atunci incepe sa se observe deosebirea de
aptitudini care sa dezvolte treptat pana cand, in cele din urma vanitatea filosofului
abia de mai recunoaste o oarecare asemanare intre ei.

6. David Ricardo

Prin inventarea de maini, prin perfecionarea ndemnrii, printr-o mai bun


diviziune a muncii sau prin descoperirea de noi piee unde schimburile pot fi fcute
n condiii avantajoase, un milion de oameni pot produce dublu sau triplu sumei
bogiilor...

7. John Maynad Keynes

o caracteristica remarcabila a sistemului economic in care traim consta in aceea


ca, desi expus la mari fluctuatii ale productiei si ocuparii, nu este totusi marcat de o
insilitate olenta. intr-adevar -continua autorul - el poate fi capabil sa se mentina de-
a lungul unei perioade considerabile intr-o stare cronica de actitate subnormala fara
sa manifeste vreo tendinta spre redresare, nici spre o prabusire totala. Mai mult,
faptele arata ca ocuparea deplina a miinii de lucru sau chiar si numai o situatie
apropiata de ocuparea deplina constituie un fenomen rar si de scurta durata.
Fluctuatiile pot incepe brusc, dar par sa cedeze treptat inainte de a fi atins
amplitudini extreme, si soarta ne rezerva de obicei o situatie intermediara care nu
este nici desperata, nici satisfacatoare. Tocmai faptul ca fluctuatiile au tendinta sa
cedeze inainte de a ajunge la extrem si sa evolueze in cele din urma in directia
opusa, a sert drept baza teoriei despre ciclurile economice cu faze care se succed
cu regularitate"

8. Karl Marx

S-a obiectat c prin desfiinarea proprietii private va nceta orice activitate i c o


lene general va cuprinde lumea. Dac ar fi aa, societatea burghez ar fi trebuit
demult s piar din cauza trndviei, cci n aceast societate cei care lucreaz nu
agonisesc, iar cei care agonisesc nu lucreaz.