You are on page 1of 131

MANAGEMENT

SI
LEGISLATIE SANITARA

Morar Daniel
CUPRINS

CAPITOLUL 1: FUNDAMENTE TEORETICE ALE MANAGEMENTULUI INTR-O UNITATE


SANITARA.....................................................................................................................................1
1.1 FUNCTIILE MANAGEMENTULUI............................................................................................1
1.2 DEFINITIA SI COMPONENTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL UNEI UNITATI
SANITARE.............................................................................................................................3
CAPITOLUL 2: STRATEGIA SI MANAGEMENTUL STRATEGIC AL UNEI UNITATI SANITARE. 5
2.1 STRATEGIA SI COMPONENTELE SALE MAJORE................................................................5
2.2 MANAGEMENTUL STRATEGIC SI POLITICA ORGANIZATIONALA.....................................5
2.3 ASEMANARILE SI DEOSEBIRILE DINTRE STRATEGIE SI POLITICA LA NIVELUL UNEI
UNITATI SANITARE...............................................................................................................6
2.4 ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE ANSAMBLU UNEI UNITATI
SANITARE.............................................................................................................................6
2.4.1 FUNDAMENTAREA STRATEGIEI.....................................................................................7
2.4.2 ELABORAREA STRATEGIEI............................................................................................7
2.4.3 IMPLEMENTAREA STRATEGIEI......................................................................................9
CAPITOLUL 3: SISTEMUL DECIZIONAL IN CADRUL UNEI UNITATI SANITARE......................11
3.1 CONCEPTUL DE DECIZIE MANAGERIALA.........................................................................11
3. 2 NOTIUNEA DE SISTEM DECIZIONAL SI TIPOLOGIA DECIZIILOR...................................11
CAPITOLUL 4: SISTEMUL INFORMATIONAL..............................................................................14
4.1 CONCEPTUL DE SISTEM INFORMATIONAL.......................................................................14
4.2 FUNCTIILE SISTEMULUI INFORMATIONAL........................................................................17
4.3 DEFICIENTELE MAJORE IN SISTEMUL INFORMATIONAL................................................18
CAPITOLUL 5: SISTEMUL ORGANIZATORIC AL UNEI UNITATI SANITARE.............................19
5.1 DEFINIREA NOTIUNILOR DE ORGANIZARE PROCESUALA SI ORGANIZARE
STRUCTURALA..................................................................................................................19
5.2 DEFINIREA NOTIUNII DE STRUCTURA ORGANIZATORICA............................................19
CAPITOLUL 6: MANAGERII SI LEADERSHIP..............................................................................22
6.1 NOTIUNEA DE MANAGER, TIPURI DE MANAGERI SI STIL MANAGERIAL......................22
6.2 NOTIUNEA DE LEADER SI LEADERSHIP............................................................................24
CAPITOLUL 7: METODE SI TEHNICI DE MANAGEMENT UTILIZATE IN SISTEMUL SANITAR
......................................................................................................................................................27
7.1 METODA DIAGNOSTICARII..................................................................................................27
7.2 SEDINTA.................................................................................................................................28
7.3 DELEGAREA..........................................................................................................................30
CAPITOLUL 8: FURNIZAREA SERVICIILOR DE SANATATE IN ROMANIA...............................32
8.1. SERVICIILE PRIMARE DE SANATATE................................................................................32
8.2 SERVICIILE AMBULATORII DE SPECIALITATE...................................................................33
8.3 SERVICIILE MEDICALE SPITALICESTI................................................................................33
CAPITOLUL 9: FINANTAREA SECTORULUI SANATATII.............................................................40
CAPITOLUL 10: ADMINISTRAREA SPITALELOR........................................................................43
CAPITOLUL 11: RESURSLE UMANE IN MANAGEMENTUL SANITAR......................................45
11.1 RECRUTAREA, SELECTIA SI INCADRAREA PERSONALULUI MEDICAL.......................45
11.2 FORMAREA SI PERFECTIONAREA PERSONALULUI......................................................47
11.3 EVALUAREA SI PROMOVAREA PERSONALULUI.............................................................48
11.4 MOTIVAREA PERSONALULUI............................................................................................49
CAPITOLUL 12: PROCESUL DE PREGATIRE PRIVIND EXERCITAREA PROFESIEI DE
ASISTENT MEDICAL SI AL PROFESIEI DE MOASA IN ROMANIA........................................52
12.1 EXERCITAREA PROFESIEI DE ASISTENT MEDICAL SI AL PROFESIEI DE MOASA.....52
12.2 FORMAREA IN PROFESIA DE ASISTENT MEDICAL SI IN PROFESIA DE MOASA........54
12.3 TITLURILE OFICIALE DE CALIFICARE DE ASISTENT MEDICAL SI RESPECTIV
ASISTENT MEDICAL GENERALIST..................................................................................55
12.3.1 TITLURILE OFICIALE DE CALIFICARE DE ASISTENT MEDICAL.............................55
12.3.2 TITLURI OFICIALE DE CALIFICARE DE ASISTENT MEDICAL GENERALIST.........55
12.3.3 TITLURILE OFICIALE DE CALIFICARE IN PROFESIA DE MOASA...........................56
CAPITOLUL 13: POLITICI DE SANATATE PENTRU TOTI IN SPATIUL EUROPEAN-21 DE
OBIECTIVE PENTRU SEC. XXI..................................................................................................58
21 DE OBIECTIVE PENTRU SECOLUL XXI...............................................................................58
CAPITOLUL 14: DIRECII DE REFORMA A SISTEMULUI SANITAR ROMANESC...................62
14.1 OBIECTIVELE, PRINCIPIILE SI SCOPUL REFORMEI SISTEMULUI SANITAR
ROMANESC........................................................................................................................62
14.1.1 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV...................................................................63
14.1.2 INTRODUCEREA ASIGURRILOR SOCIALE DE SNTATE..................................64
14.1.3 DIVERSIFICAREA MECANISMELOR DE GENERARE A RESURSELOR..................65
14.1.4 ASIGURAREA UNEI MAI BUNE ACCESIBILITATI A POPULATIEI LA SERVICII......66
14.1.5 PRIVATIZAREA INSTITUIILOR SANITARE................................................................66
14.1.6 DESCENTRALIZAREA SERVICIILOR SANITARE.......................................................67
14.1.7.ACHIZIII PUBLICE PRIN MIJLOACE ELECTRONICE...............................................68
14.2 PROGRAME NATIONALE DE SANATATE..........................................................................69
CAPITOLUL 15: ASISTENTA DE SANATATE PUBLICA IN ROMANIA........................................72
15.1 SANATATEA PUBLICA, CONCEPT SI OBIECTIV AL SOCIETATII MODERNE.................72
15.2 ASISTENTA DE SANATATE PUBLICA.................................................................................73
15.2.1 AUTORITATILE DIN DOMENIUL ASISTENTEI DE SANATATE PUBLICA.................73
15.2.2 ATRIBUTIILE AUTORITATILOR DIN DOMENIUL ASISTENTEI DE SANATATE
PUBLICA.......................................................................................................................73
CAPITOLUL 16: ORGANIZAREA SI FUNCIONAREA MINISTERULUI SNTII SI
FAMILIEI......................................................................................................................................76
16. 1 ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA MUNISTERULUI SANATATII SI FAMILIEI.............76
16.1.1 ISTORICUL MINISTERULUI SANATATII SI FAMILIEI..................................................76
16.1.2 PREZENTAREA MINISTERULUI SNTII SI FAMILIEI.........................................76
16.1.3. ATRIBUIILE MINISTERULUI SNTII SI FAMILIEI..............................................77
16.1.4 STRUCTURA MINISTERULUI SNTII SI FAMILIEI..............................................79
16.1.5. DIRECIILE DE SNTATE PUBLICA JUDEENE SI A MUNICIPIULUI BUCURETI
......................................................................................................................................79
16.2 ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA SISTEMULUI ASIGURARILOR SOCIALE DE
SANATATE...........................................................................................................................79
16.2.1 BENEFICIARII SISTEMULUI DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE...................80
16.2.2 DREPTURILE ASIGURATILOR...................................................................................82
16.2.3 FINANTAREA SERVICIILOR MEDICALE.....................................................................85
16.2.4. RELATIILE CASELOR DE ASIGURARI DE SANATATE CU FURNIZORII DE
SERVICII MEDICALE, APARATURA SI MEDICAMENTE...........................................86
16.2.5 ORGANIZAREA CASELOR DE ASIGURARI DE SANATATE......................................88
16.3 ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CASELOR DE ASIGURARI DE SANATATE...........89
16.3.1 CONSTITUIREA CASELOR DE ASIGURARI DE SANATATE.....................................89
16.3.2 ATRIBUTIILE CASEI NATIONALE DE ASIGURARI DE SANATATE............................90
16.3.3 ORGANELE DE CONDUCERE ALE CNAS..................................................................93
16.3.4 RELAIILE CASEI NAIONALE DE ASIGURRI DE SNTATE CU CASELE DE
ASIGURRI DE SNTATE......................................................................................103
16.3.5 ASIGURAREA CALITII SERVICIILOR - O OBLIGAIE A CASEI NAIONALE DE
ASIGURRI DE SNTATE......................................................................................104
16.3.6 ADMINISTRAREA UNITATILOR SANITARE PUBLICE DE INTERES JUDETEAN SI
LOCAL SI COMPETENTELE AUTORITATILOR LOCALE IN DOMENIUL SANITAR
....................................................................................................................................107
CAPITOLUL 17: ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA COLEGIULUI MEDICILOR DIN
ROMANIA..................................................................................................................................112
17.1 ATRIBUTIILE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA.................................................113
17.2 MEMBRII COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA.......................................................114
17.2.1 DREPTURILE SI OBLIGATIILE MEMBRILOR COLEGIULUI MEDICILOR DIN
ROMANIA...................................................................................................................114
17.2.2 RASPUNDREA DISCIPLINARA A MEMBRILOR COLEGIULUI MEDICILOR DIN
ROMANIA...................................................................................................................115
17.2 VENITURILE SI CHELTUIELILE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA...................116
CAPITOLUL 18: ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ORDINULUI ASISTENTILOR MEDICALI
SI MOASELOR DIN ROMANIA.................................................................................................117
19.1 ATRIBUTIILE ORDINULUI ASISTENTILOR MEDICALI SI MOASELOR DIN ROMANIA
...........................................................................................................................................117
19.2 MEMBRII ORDINULUI ASISTENTILOR MEDICALI SI MOASELOR DIN ROMANIA.....118
19.3 DREPTURILE SI OBLIGATIILE MEMBRILOR ORDINULUI ASISTENTILOR MEDICALI SI
MOASELOR DIN ROMANIA............................................................................................119
19.4 ORGANIZAREA LA NIVEL NATIONAL SI TERITORIAL A ORDINULUI ASISTENTILOR
MEDICALI SI MOASELOR DIN ROMANIA.....................................................................120
CAPITOLUL 20: CONCLUZII........................................................................................................123
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................125
Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 1

FUNDAMENTE TEORETICE ALE MANAGEMENTULUI INTR-O UNITATE


SANITARA

Managementul unitatilor sanitare consta in studierea proceselor si relatiilor de


management din cadrul unei unitati sanitare, in vederea descoperirii legitatilor si principiilor ce le
guverneaza si a conceperii de noi sisteme, metode, tehnici si modalitati de conducere care sa
asigure obtinerea si cresterea competitivitatii.
Esenta stiintei managementului o reprezinta studiul relatiilor si proceselor de management.
Procesul de management intr-o unitate sanitara consta in ansamblul fazelor prin care se
determina obiectivele acestuia, resursele si procesele de munca necesare realizarii si executarii
acestora, prin care se integreaza si controleaza munca personalului, folosind un ansamblu de
metode si tehnici in vederea indeplinirii eficiente a ratiunilor ce au determinat infiintarea unitatii
respective.
Ansamblul proceselor de munca ce se desfasoara in orice sistem uman se pot diviza in
doua categorii principale: procese de executie si procese de management.
Procesele de executie- din punct de vedere cantitativ se caracterizeaza prin faptul ca forta
de munca fie ca actioneaza asupra obiectelor muncii prin intermediul mijloacelor de munca, fie
indirect prin intermediul unor categorii speciale de mijloace de munca, asigura o serie de servicii
corespunzatoare naturii proceselor de munca implicate si obiectivelor previzionate.
Procesele de management- se caracterizeaza prin aceea ca o parte din forta de munca
actioneaza asupra celeilalte parti, a majoritatii resurselor umane, in vederea realizarii unei
eficiente cat mai ridicate, avand caracter preponderent multilateral.
Relatiile de management- pot fi definite ca raporturile ce se stabilesc intre componentii
unei organizatii si intre acestia si componentii altor sisteme, in procesele previzionarii, coordonarii,
antrenarii si control-evaluarii activitatilor unitatii.

1.1 FUNCTIILE MANAGEMENTULUI

Procesul de management se poate partaja, avand in vedere natura sarcinilor implicate de


desfasurarea lui si modul de realizare, in cinci functii:
- previziune;
- organizare;
- coordonare;
- antrenare;
- control-evaluare.
1
Management si legislatie sanitara
1. Previziunea: functia de previziune consta in determinarea principalelor
obiective ale unitatii sanitare precum si resursele si principalele mijloace necesare realizarii
acestora. Previziunea are ca rezultat: prognoze, planuri si programe.
Prognozarea- este procesul in urma caruia se elaboreaza programe.
Planificarea- este regasita in eleborarea strategiilor si politicilor globale si/sau partiale.
Prognozarea- reprezinta detalierea in timp si spatiu a politicilor prin intermediul
programelor.
2. Organizarea- reprezinta ansamblul proceselor de management prin care se stabilesc si
delimiteaza procesele de munca fizica, intelectuala si comportamentele acestora (operatii, lucrari,
sarcini etc.) precum si gruparea acestora pe posturi, formatii de munca, compartimente si
atribuirea lor personalului, corespunzator anumitor criterii manageriale, economice, tehnice si
sociale, in vederea realizarii obiectivelor previzionate. Rezultatul concret al organizarii il reprezinta
subsistemul organizatoric si cel informational.
3. Coordonarea- consta in armonizarea deciziilor si actiunilor subordonatilor si ale
subdiviziunilor organizatorice ale unitatii sanitare pentru realizarea obiectivelor.
Coordonarea imbraca doua forme:
Coordonarea bilaterala- care se deruleaza intre un manager si un subordonat, ce
asigura preintampinarea filtrajului, distorsiunii si obtinerea operativa a feed-back-ului. Principalul
dezavantaj il reprezinta consumul mare de timp, in special din partea managerilor.
Coordonarea multilaterala- ce implica un proces de comunicare concomitenta intre
un manager si mai multi subordonati, folosita pe scara larga in special in cadrul sedintelor.
Suportul coordonarii il reprezinta comunicarea.
Comunicarea reprezinta transmiterea de informatii si perceperea integrala a mesajelor
continute. Comunicarea este elementul dominator al proceselor manageriale. Procesul de
comunicare are in compunerea sa mesajele informationale si canalele de comunicare.
Realizarea coordonarii la un nivel calitativ superior confera activitatilor unitatii sanitare
respective, o pronuntata suplete, flexibilitate, adaptabilitate si creativitate.
4. Antrenarea- cuprinde ansamblul proceselor de munca prin care personalul unitatii
sanitare este determinat sa contribuie la stabilirea si realizarea obiectivelor previzionate, pe baza
luarii in considerare a factorilor care il motiveaza.
Fundamentul antrenarii il reprezinta motivarea, ce rezida in corelarea satisfacerii
necesitatilor si intereselor personalului cu realizarea obiectivelor si sarcinilor atribuite.
Motivarea- presupune corelarea recompenselor/sanctiunilor materiale si morale spirituale
cu rezultatele obtinute de catre personalul unitatii sanitare din realizarea obiectivelor.
Motivarea pozitiva- se bazeaza pe amplificarea satisfactiilor personalului, ca urmare a
realizarii sarcinilor atribuite, in conditiile in care nivelul sarcinilor obligatorii de realizat este
accesibil majoritatii executantilor.
2
Management si legislatie sanitara
Motivarea negativa- se bazeaza pe amenintarea personalului cu reducerea satisfactiilor
daca nu realizeaza intocmai obicetivele si sarcinile repartizate, al caror nivel este foarte ridicat,
inaccesibil in conditiile date unei parti apreciabile a executantilor.
Pentru a realiza o antrenare eficace este necesar ca procesul motivarii personalului sa
intruneasca simultan urmatoarele caracteristici:
a) Sa fie complex- in sensul utilizarii combinate a stimulentelor materiale si morale;
b) Sa fie diferentiat adica motivatiile considerate si modul lor de folosire sa tina
cont de caracteristicile fiecarei persoane si de cele ale fiecarui colectiv de munca,
astfel incat sa se obtina un maxim de participare la stabilirea si realizarea
obiectivelor;
c) Sa fie gradual- sa satisfaca succesiv necesitatile personalului tinand cont de
interdependentele dintre diferitele categorii de necesitati.
Caracteristic managementului stiintific este conceperea motivarii si antrenarii
pe baza scarii motivationale, adica elementelor care prezinta interes pentru personal, a
necesitatilor acestora ordonate in functie de succesiunea in care trebuie avute in vedere.
Scara motivationala a lui Maslow- cuprinde urmatoarele categorii de necesitati:
fiziologice, securitate si siguranta, contacte umane si afiliere la grup, statut social si autorealizare
(figura 1).
5. Control si evaluare- functia de control-evaluare poate fi definita ca ansamblul
proceselor prin care performantele unitatii sanitare, a subsistemelor si componentilor acesteia sunt
masurate si comparate cu obiectivele previzionate, in vederea eliminarii deficientelor constatate.
Control-evaluarea incheie un ciclu managerial si presupune pe langa exercitarea unui
control periodic si final, evaluarea rezultatelor, compararea lor cu obiectivele previzionate,
depistarea cauzelor disfunctiilor si pe aceasta baza adoptarea unor decizii de corectie sau
actualizare.

1.2 DEFINITIA SI COMPONENTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL UNEI UNITATI


SANITARE

Exercitarea functiilor si relatiilor de management la nivelul unei unitati sanitare se


realizeaza prin sistemul de management.
Subsistemul decizional consta in ansamblul deciziilor adoptate si aplicate in unitatea
sanitara. Componenta esentiala a sistemului decizional o reprezinta decizia de conducere sau
de management prin care desemnam cursul de actiune ales in vederea indeplinirii unui obiectiv,
ce are implicatii directe asupra a cel putin unei alte persoane, influentand-i comportamentul si
actiunile.

3
Management si legislatie sanitara
Subsistemul informational cuprinde totalitatea datelor, informatiilor, circuitelor
informationale, fluxurilor informationale, procedurilor si mijloacelor de tratare a informatiilor
existente, care au ca scop asigurarea suportului informational necesar previzionarii si indeplinirii
obiectivelor.
Orice sistem informational indeplineste urmatoarele functii: decizionara, operationala si de
documentare.
SISTEMUL DE MANAGEMENT- al unei unitati sanitare poate fi definit ca ansamblul
elementelor cu caracter decizional, organizatoric, informational, motivational etc din cadrul unitatii
sanitare, prin intermediul careia se exercita ansamblul proceselor si relatiilor de management, in
vederea obtinerii unei eficacitati si eficiente cat mai mari.
Sistemul de management cuprinde mai multe componente si anume:
- subsistemul metodologic;
- subsistemul decizional;
- subsistemul informational;
- subsistemul organizatoric.
Sistemul metodologic- asigura suportul logistic, metodologic pentru
exercitarea proceselor si relatiilor de management si dezvolta potentialul personalului managerial
si de executie din cadrul unitatii sanitare.
Sistemul organizatoric- al unei unitati sanitare consta in ansamblul elementelor de
natura organizatorica ce asigura cadrul si functionalitatea proceselor de munca in vederea
realizarii obiectivelor previzionate.
In cadrul sistemului organizatoric al unei unitati sanitare sunt reunite cele doua categorii
principale de organizare si anume: organizarea formala si organizarea informala.
Organizarea formala: cuprinde ansamblul elementelor organizatorice din cadrul unei unitati
sanitare, stabilite de catre management prin regulamentul de organizare si functionare,
organigrama, descrieri de functii si posturi si alte documente organizatorice.
Organizarea informala: rezida in totalitatea elementelor si interactiunilor umane cu caracter
organizatoric care se manifesta spontan intre componentii unitatilor sanitare.

4
Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 2

STRATEGIA SI MANAGEMENTUL STRATEGIC AL UNEI UNITATI


SANITARE

2.1 STRATEGIA SI COMPONENTELE SALE MAJORE

Strategia cuprinde obiective, optiuni strategice, resurse si termene ce permit realizarea


misiunii unitatii respective in conditiile avantajului concurential.
Componentele majore ale strategiei organizationale sunt: misiunea, obiectivele
fundamentale, optiunile strategice, resursele, termenele si avantajul competitiv.
Misiunea- consta in enuntarea scopurilor fundamentale, privind evolutia si desfasurarea
activitatilor unei unitati sanitare, prin care se diferentiaza de unitatile sanitare similare.
Obiectivele fundamentale- sunt obiectivele care au in vedere orizonturi indelungate de
regula 3-5 ani si care se refera la ansamblul activitatilor la nivelul unitatii sanitare sau la
componente majore ale acestuia.
Optiunile strategice- definesc abordarile majore, cu implicatii asupra continutului unei
parti apreciabile dintre activitatile desfasurate la nivelul unitatii sanitare, pe baza carora se
stabileste cum este posibila indeplinirea obiectivelor strategice.
Dintre abordarile strategice pot fi mentionate: reproiectarea sistemului de management,
diversificarea serviciilor medicale oferite, achizitionarea aparaturii de ultima generatie,
informatizarea activitatilor etc.
Resursele pot fi: financiare, materiale, umane, informationale ce urmeaza a fi angajate in
vederea atingerii obiectivelor.
Termenele strategice delimiteaza perioada de operationalizare a strategiei, precizand de
regula, momentul degajarii si finalizarii optiunilor strategice majore (modalitatilor de realizare).
Prin avantaj competitiv desemnam realizarea de catre unitatea sanitara respectiva a unor
servicii medicale superioare comparativ cu serviciile similare oferite de unitatile sanitare
concurente.

2.2 MANAGEMENTUL STRATEGIC SI POLITICA ORGANIZATIONALA

Managementul strategic se defineste ca un set de decizii si actiuni, concertizat in


formularea si implementarea de planuri in vederea realizarii obiectivelor previzionate.
Strategiile servesc ca fundament pentru elaborarea politicilor de catre organizatii.
Politica organizatiei cuprinde un set de obiective stabilite pe termen mediu ce se reflecta
la ansamblul activitatilor sau la componentele majore ale acesteia impreuna cu volumul resurselor

5
Management si legislatie sanitara
disponibile, actiunile majore de intreprins, principalii responsabili si executanti, sursele de
finantare, termenele finale si intermediare.
Politicile nu sunt simple concretizari ale strategiilor. Prin procesul elaborarii lor se introduc si
elemente suplimentare neavute in vedere la stabilirea strategiei. Politicile se caracterizeaza de
obicei in programe si planuri, prevazute pe orizonturi de timp, variind intre cateva luni pana la doi
ani.

2.3 ASEMANARILE SI DEOSEBIRILE DINTRE STRATEGIE SI POLITICA LA NIVELUL UNEI


UNITATI SANITARE

Asemanarile- se refera la faptul ca atat strategiile cat si politicile vizeaza realizarea unor
obiective, ambele presupun angajarea de resurse variabile, permit realizarea misiunii si obtinerea
avantajului concurential al unitatii sanitare respective in raport cu alte unitati sanitare similare.
Deosebirile rezida din faptul ca polticile se diferentiaza de strategiile unei unitati
sanitare prin: orizont de timp mai redus, intrucat se refera la perioade de la 6 luni pana la 2 ani (de
regula 1 an), iar gradul de detaliere este mai pronuntat in cazul politicilor, cuprinzand numeroase
elemente suplimentare, in special cu caracter operational.

2.4 ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE ANSAMBLU UNEI UNITATI


SANITARE

Elaborarea si implementarea strategiei de ansamblu a unei unitati sanitare implica un


proces structural, in principal, in trei etape majore, in cadrul carora se deruleaza mai multe faze.
Proiectia viitorului unei unitati sanitare sub forma strategiei se realizeaza pe baza unui ghid
structurat in trei etape, in fiecare din acestea fiind valorificat un material informational variat,
provenind din surse multiple.

Fundamentarea strategiei

2 Elaborarea si
3
Elaborarea implementarea strategiei de Implementarea
strategiei ansamblu a unei unitati strategiei
sanitare

Procesul de elaborare si implementare a strategiei.


6
Management si legislatie sanitara
2.4.1 FUNDAMENTAREA STRATEGIEI

Valorificarea premiselor permite evidentierea elementelor principale de continut ale etapei


de fundamentare a strategiei intr-o unitate sanitara.
Identificarea si considerarea prognozelor privind mediul in care se desfasoara activitatea
unitatea sanitara respectiva.
Prognozele sunt instrumente de cunoastere si investigare in timp a tendintelor viitoare in
domeniu si reprezinta suportul logistic al identificarii necesitatiilor, posibilitatilor si evolutiei viitoare
a unitatii sanitare.
Realizarea unor studii de diagnosticare si analiza SWOT
Prin intermediul studiilor de diagnosticare si analiza SWOT se evidentiaza cauzal punctele
forte si slabe ale activitatiilor din cadrul unitatii sanitare si/sau ale mediului in care aceasta
actioneaza si se elaboreaza recomandari strategico-tactice valorificabile in fundamentarea
strategiei si a politicii sale.

2.4.2 ELABORAREA STRATEGIEI

A doua etapa in realizarea strategiei are in vedere urmatoarele aspecte: formularea


misiunii, precizarea obiectivelor strategice, stabilirea modalitatilor (optiunilor) strategice,
dimensionarea resurselor necesare, termenelor initiale, stabilirea avantajului competitiv, stabilirea
strategiilor partiale si formularea politicii globale precum si a politicilor partiale ale unitatii sanitare
respective.

a) Formularea misiuni
Punctul de plecare in elaborarea strategiei unei unitati sanitare trebuie sa-l constituie
definirea cat mai clara si exacta a misiunii acesteia, bazata pe explicarea detaliata a raporturilor
dintre management, salariati si context.
Rolul formularii misiunii intr-o unitate sanitara consta in:
- asigurarea consensului in cadrul organizatiei asupra scopurilor urmarite;
- se furnizeze un fundament pentru motivarea folositii resurselor intr-un anumit
mod;
- sa dezvolte o conceptie pentru alocarea resurselor;
- sa stabileasca o armonie generala a organizatiei;
- sa favorizeze reflectarea obiectivelor in mecanismul organizational al unitatii
sanitare;
- sa formuleze scopurile generale ale organizatiei si sa favorizeze translatarea lor
in obiective referitoare la costuri, perioade si rezultate care sa poate fi evaluate si
controlate.

7
Management si legislatie sanitara

b) Precizarea obiectivelor strategice (fundamentale)


Prima componenta operationala a strategiei reprezinta obiectivele strategice, respectiv
exprimarile cantitative sau calitative ale scopului pentru care unitatea sanitara a fost infiintata si
functioneaza.
Este necesar ca obiectivele fundamentale sa intruneasca anumite caracteristici definitorii:
- sa fie realiste- in sensul luarii in considerare a posibilitatilor efective de realizare
de care dispune unitatea sanitara, in conditiile de mediu actuale si viitoare;
- sa fie mobilizatoare sa implice la eforturi de autodepasire salariatii unitatii
sanitare;
- sa fie comprehensibile in sensul formularii si prezentarii lor intr-o maniera care
sa permita intelegerea continutului lor de catre manageri, executanti si de catre
ceilalti stokeholderi externi (pacienti, furnizori de materiale si aparatura medicala,
creditori, Administratia Publica, sindicatele, opinia publica, ceilalti concurenti);
- obiectivele fundamentale trebuie sa fie stimulatoare, se ia in considerare
interesele si asteptarile stokeholderilor.

c) Stabilirea modalitatiilor ( optiunilor strategice)


Dimensiunea si natura obiectivelor fundamentale genereaza anumite modalitati sau optiuni
de realizare. Dintre acestea mai importante pot fi mentionate: reproiectarea sistemului de
management, diversificarea serviciilor medicale oferite, achizitionarea aparaturii medicale
moderne, informatizarea activitatiilor, etc.

d) Dimensionarea resurselor necesare


Procesul de elaborare a strategiei continua cu fundamentarea necesarului de resurse
solicitate de realizarea obiectivelor. In determinarea marimii si felului resurselor ce urmeaza a fi
angajate, o importanta majora joaca dimensionarea fondurilor de investitii si a mijloacelor
circulante. Concomitent se precizeaza sursele de finantare si furnizorii.

e) Fixarea termenelor initiale si finale de realizare a obiectivelor


O alta componenta strategica o reprezinta termenele de realizare a obiectivelor. Ele sunt
integrate in conturarea celorlalte componente strategice, fiecare dintre acestea avand si o
pronuntata dimensiune temporala. Se impune precizarea unor termene intermediare cat si a celor
finale, in cadrul unor intervale specifice strategiei, in functie de natura, complexitatea si dificultatea
obiectivelor asumate, de natura si complexitatea optiunilor strategice si de volumul si modul de
alocare a resurselor angajate.

8
Management si legislatie sanitara

f) Stabilirea avantajului competitiv


Valoarea unei strategii rezida in proiectarea realista a obtinerii de avantaj competitiv, ce
consta in oferirea de servicii medicale de calitate, beneficiind de materiale si aparatura medicala
actualizata si personal bine pregatit care sa confere unitatii sanitare respective avantaj pe piata
serviciilor medicale fata de alte unitati sanitare similare.

g) Stabilirea strategiilor partiale


Strategia globala constituie fundamentul strategiilor partiale referitoare la unele domenii
specifice: financiare, servicii medicale, personal, management, etc., la nivelul carora obiectivele,
optiunile strategice si resursele, ce urmeaza a fi angajate au dimensiuni reduse.

h) Formularea politicilor globale si partiale ale unitatii sanitare


Elaborarea politicilor globale si partiale are la baza strategiile globale si partiale si se
deruleaza potrivit urmatoarelor etape:
o precizarea obiectivelor pe termen mediu;
o determinarea volumului resurselor in vederea realizarii obiectivelor;
o precizarea modalitatilor de realizare a obiectivelor;
o ierarhizarea actiunilor stabilite in functie de nevoile unitatii sanitare;
o stabilirea responsabililor cu implementarea lor;
o precizarea termenelor de realizare a fiecarei actiuni;
o definitivarea si aprobarea politicii sub forma de plan de organismele
participative de management ale unitatii sanitare;
o repartizarea sarcinilor pe angajati prin instiintarea acestora.

2.4.3 IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

a) Pregatirea implementarii strategiei


Punerea in aplicare a strategiei necesita o pregatire temeinica datorita complexitatii si
dificultatii schimbarilor ce vor fi efectuate. Se impune ca implementarea propriu-zisa sa se bazeze
pe un program de pregatire adecvat, ce face referire la unitatea sanitara in ansamblu si la
componentele procesuale si structurale ale acesteia. Se recomanda ca un asemenea program sa
fie axat pe doua aspecte majore: pregatirea climatului in cadrul unitatii in vederea minimizarii
rezistentei la schimbari din partea personalului si a obtinerii unei implicari pozitive a acesteia, si de
asemenea asigurarea premiselor tehnico-materiale, umane, financiare si informationale
necesare. Sunt recomanate instruiri ale managerilor cu angajatii implicati nemijlocit in
operationalizarea schimburilor strategico-tactice, situatie in care vor fi prezentate obiectivele
urmarite, si rezultatele asteptate.
9
Management si legislatie sanitara
b) Remodelarea integrala sau partiala a sistemului managerial
Fara implicarea decizionala si corespunzatoare a managerilor si executantilor nu se poate
realiza o implementare eficace a strategiei, fiind necesara o remodelare generala sau partiala a
sistemului de management. Prin reproiectare se asigura un sistem de management mai flexibil si
o amplificare a capacitatii acestuia de a sustine si aplica noul, generat de schimbare.
c) Operarea schimbarilor strategice preconizate
Implementarea schimbarilor strategice este un process complex, dificil, ce
implica modificari de fond in perimetrul componentelor procesuale si structurale ale unitatii
sanitare, vizand aspecte tehnice, economice, umane si manageriale, proces in care intervin
variabile diverse, de a caror cunoastere si stapanire depinde succesul strategiei.
d) Evaluarea rezultatelor strategiei
In aceasta faza se realizeaza o comparare permanenta a rezultatelor obtinute
din operationalizarea solutiilor strategice si realizarea obiectivelor propuse cu efectele generate de
acest proces. Trebuie efectuata o evaluare atat pe parcursul implementarii optiunilor strategice cat
si in finalul procesului strategic, in vederea identificarii eventualelor disfunctionalitati.
e) Conceperea si operationalizarea unor perfectionari (corectii)
Evaluarile efectuate pe parcursul implementarii si la finalul procesului
strategic, pot declansa efectuarea de corectii si perfectionari care, in situatii extreme, conduc la
elaborarea unei noi strategii.

10
Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 3

SISTEMUL DECIZIONAL IN CADRUL UNEI UNITATI SANITARE

3.1 CONCEPTUL DE DECIZIE MANAGERIALA

Decizia constituie un element esential al managementuluiu find considerata de o serie de


autori, instrumental specific de exprimare cel mai important.
Decizia este cursul de actiune ales pentru realizarea unuia sau mai multor obiective.
Decizia manageriala poate fi definita ca acea decizie cu urmari nemijlocite asupra
deciziilor, actiunilor si comportamentelor a cel putin unei alte persoane.
Decizia manageriala implica cel putin doua persoane: managerul si una sau mai multe
persoane care pot fi executanti sau cadre de conducere care participa la aplicarea deciziei. Are
influente directe la nivelul grupului, neafectand numai starea, comportamentele, actiunile si
rezultatele unui singur individ.
Decizia manageriala imbraca doua forme: act decizional si proces decizional.
Actul decizional se refera la situatii decizionale de complexitate redusa sau cand situatia
respectiva are caracter repetitiv, variabilele implicate sunt bine cunoscute de decident, nemafiind
necesara culegerea de informatii si analiza acestora. La baza actelor decizionale se afla
experienta si abilitatea managerilor.
Procesul decizional consta in ansamblul fazelor prin intermediul carora se pregateste,
adopta, aplica si evalueaza decizia manageriala. Elementele cheie ale situatiei decizionale sunt
decidentul si mediul ambiant decizional.
Decidentul este reprezentat de un manager sau un organism managerial care, in virtutea
obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor circumscrise, adopta decizia.
Mediul ambiant decizional consta in ansamblul elementelor endogene si exogene unitatii
sanitare respective, care alcatuiesc situatia decizionala. Factorii primari ai deciziei prezinta evolutii
complexe si accelerate, generand o multitidine de situatii decizionale.

3. 2 NOTIUNEA DE SISTEM DECIZIONAL SI TIPOLOGIA DECIZIILOR

Sistemul decizional reprezinta ansamblul deciziilor adoptate si aplicate, structurate


corespunzator sistemului de obiective urmarit si configuratiei ierarhice manageriale. Numarul,
natura si caracteristicile deciziilor incorporate in sistem prezinta o mare varietate.
Tipologia deciziilor manageriale ale unei organizatii se stabileste dupa urmatoarele
criterii:
dupa orizont si implicatii;

11
Management si legislatie sanitara
dupa esalonul managerial;
dupa frecventa;
dupa posibilitatea anticiparii;
dupa amploarea sferei decizionale a decidentului;
dupa sfera de cuprindere a decidentului.

1.Clasificarea deciziilor dupa orizont si implicatii


a) decizii strategice: - se refera la o perioada de regula de 3-5 ani;
- contribuie nemijlocit la realizarea obiectivelor;
- vizeaza fie ansamblul activitatilor unitatii respective, fie principalele
sale componente;
- se adopta frecvent la nivelul managementului superior de grup;
- se integreaza in strategii, planuri sau programe pe termen mediu
sau lung.
b) decizii tactice: - se refera la perioade cuprinse intre 6 luni 2 ani;
- contribuie la realizarea obiectivelor derivate;
- vizeaza fie ansamblul de activitati, fie doar unele activitati cu implicatii
apreciabile asupra celorlalte domenii;
- se adopta la nivelul managementului superior de grup sau individual.
c) decizii curente: - de refera la perioade de maxim cateva luni;
- contribuie la realizarea obiectivelor individuale;
- predomina in exclusivitate la nivelul managementului mediu si inferior.

2. Clasificarea deciziilor dupa esalonul managerial:


a) Decizii de nivel superior: - sunt adoptate de esalonul superior al managementului;
- majoritatea sunt decizii strategice si tactice;
b) Decizii de nivel mediu: - se adopta de esalonul mediu al managementului
alcatuit din sefii de servicii, sectii;
- majoritatea sunt decizii curente si tactice;
c) Decizii de nivel inferior: - sunt adoptate de esalonul inferior al
managementului alcatuit din sefii de birouri si echipe;
- sunt numai decizii curente.

3. Clasificarea deciziilor dupa posibilitatea anticiparii:


a) Decizii anticipate: - perioada adoptarii si principalele elemente implicate se cunosc cu
mult timp inainte;

12
Management si legislatie sanitara
- sunt decizii in totalitate periodice;
b) Decizii imprevizibile: - perioada adoptarii si principalele elemente
implicate se cunosc doar cu putin timp inainte;
- depind decisiv de capacitatea decizionala, intentia si experienta
managerilor implicati.

4. Clasificarea deciziilor dupa frecventa adoptarii lor:


a) Decizii periodice: - se adopta la anumite perioade de timp, reflectand
ciclicitatea proceselor manageriale si de productie;
- au caracter repetitiv.
b) Decizii aleatorii : - sunt adoptate la intervale neregulate de timp fiind dificil
de anticipat;
- eficacitatea lor depinde de potentialul decizional al
decidentului.
c) Decizii unice:- au caracter exceptional;
- eficacitatea lor depinde decisiv de potentialul decizional al
decidentului.

5. Clasificarea deciziilor dupa amploarea sferei decizionale a decidentului:


a) Decizii integrale: - se adopta din initiativa decidentului, fara a necesita
avizul esalonului ierarhic suoerior;
- de regula sunt decizii curente, periodice, anticipate.
b) Decizii avizate : - aplicarea acestor decizii este conditionata de avizarea la
nivelul esalonului ierarhic superior;
- sunt frecvent decizii strategice si tactice.

6. Clasificarea decizilor dupa sfera de cuprindere a decidentului:


a) Decizii participative :- se adopta de organisme de management
participative;
- majoritatea sunt decizii strategice si tactice;
- are loc un consum mare de timp, reflectat, de regula,
in gradul de fundamentare superior;
b) Decizii individuale: - se adopta de catre un decident;
- se bazeaza pe experienta si capacitatea decizionala a
managerului respectiv.

13
Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 4

SISTEMUL INFORMATIONAL

4.1 CONCEPTUL DE SISTEM INFORMATIONAL

Sistemul informational- cuprinde ansamblul datelor, informatiilor, fluxurilor si circuitelor


informationale, procedurilor si mijloacelor de tratatre a informatiilor, contribuind la stabilirea si
realizarea obiectivelor previzionate.
Componentele sistemului informational: potrivit definitiei de mai sus sistemul
informational este alcatuit dintr-o serie de elemente strans intercalate.
Data reprezinta descrierea cifrica sau letrica a unor actiuni, procese, fenomene referitoare
la organizatie sau la procese din afara acesteia.
Informatiile sunt acele date care aduc utilizatorului un plus de cunoastere, privind direct
sau indirect unitatea respectiva, furnizandu-i elemente noi, utilizabile in realizarea sarcinilor ce-i
revin.
Tipologia informatiilor. Informatiile se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
- mod de exprimare;
- directia vehicularii;
- provenienta;
- grad de prelucrare;
- destinatie;
- mod de organizare a inregistrarii si prelucrarii;
- obligativitatea pentru adresant.
1.Clasificarea informatiilor dupa modul de exprimare
a) Informatii orale: - sunt expuse prin viu grai si nu implica investitii prin
mijloace de tratare a informatiei;
- prezinta viteza mare de circulatie;
- nu sunt controlabile, lasand loc la interpretari.
b) Informatii scrise: - sunt consemnate de regula pe hartie si pot fi pastrate
mult timp nealterate;
- consemnarea lor impune un consum de timp apreciabil;
- implica cheltuieli moderate.
c) Informatii audio-vizuale: - implica utilizarea aparaturii speciale (calculatoare, circuit de
televiziune local) deoarece se adreseaza concomitent vazului si
auzului;

14
Management si legislatie sanitara
- prezinta viteza mare de circulatie;
- pot fi consemnate integral si rapid;
- sunt costisitoare.
2. Clasificarea informatiilor dupa directia vehicularii
a) Informatii descendente: - se transmit de la niveluri ierarhice superioare
catre cele inferioare de management;
- sunt alcatuite din decizii, instructiuni, metodologii etc
b) Informatii ascendente: - se transmit de la nivelul esaloanelor ierarhice inferioare la cele
superioare de management;
- reflecta modul de realizare a obiectivelor si deciziilor
manageriale.
c) Informatii orizontale: - sunt informatii transmise intre titularii de posturi situati pe acelasi
nivel ierarhic.
3. Clasificarea informatiilor dupa provenienta
a) Informatii exogene: - sunt informatii ce provin din suprasistemele din care fac parte
unitatea sanitara;
- sunt alcatuite din legi, ordonante, decizii, instructiuni, indicatii etc.si
sunt in mare parte obligatorii.
b) Informatii endogene: - sunt generate in cadrul unitatii, se refera la toate activitatile
acesteia.
4. Clasificarea informatiilor dupa gradul lor de prelucrare
a) Informatii primare: - sunt informatii care nu au suferit anterior un proces de
prelucrare informationala, sunt cele mai raspandite la
nivelul executantilor;
b) Informatii intermediare: - sunt informatii ce se afla in diferite faze de
prelucrare infromationala;
- sunt raspandite la nivelul esalonului managerial inferior.
c) Informatii finale: - au trecut prin intreg sirul de prelucarari informationale
prevazute;
- au caracter complex si se adreseza de regula managerilor de la
nivelul esaloanelor superior si mediu.
5. Clasificarea informatiilor dupa destinatie
a) Informatii interne: - beneficiarii acestor informatii sunt managerii si
executantii din unitatea respectiva;
- au grad de formalizare redus;
b) Informatii externe: - beneficiarii acestor informatii in cazul unei unitati
sanitare sunt pacientii;

15
Management si legislatie sanitara
- prezinta grad mare de formalizare.
6. Clasificarea informatiilor dupa obligativitatea pentru adresant
a) Informatii imperative: - sunt emise de conducatorii unitatii respective fiind
destinate nivelurilor ierarhice inferioare;
- au caracter decizional pronuntat;
-considerarea mesajului informational este obligatorie;
b) Informatii nonimperative: - sunt informatii emise de executanti sau
manageri fiind destinate colegilor sau superiorilor;
- au caracter imformativ;
- luarea in considerare a mesajului informational nu este
obligatoriu.

Circuitele informationale reprezinta traiecul parcurs de o informatie sau o categorie de


informatii intre emitator si destinatar.

Tipologia circuitelor informationale


Circuitele informationale se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
1) Directia de vehiculare si caracteristicile organizatorice ale extremitatilor (emitator-
destinatar).
2) Frecventa producerii.
1) Directia de vehiculare si caracteristicile organizatorice ale extremitatilor (emitator-
destinatar).
a) Circuit informational vertical
- legatura se stabileste intre posturi si compartimente situate pe niveluri ierarhice
diferite intre care exista relatii de subordonare;
- vehiculeaza informatii ascendente si descendente.
b) Circuit informational orizontal
- circuitul informational se stabileste intre posturi si compartimente situate pe acelasi
nivel ierarhic
- vehiculeaza informatii orozontale.
c) Circuit infromational oblic
- circuitul informational se stabileste intre posturi sau compartimente situate pe
niveluri ierarhice diferite intre care nu exista relatii de subordonare;
- vehiculeaza informatii ascendente si descendente.
2) Dupa frecventa producerii
a) Circuit informational periodic

16
Management si legislatie sanitara
- fundamentul producerii il reprezinta caracterul repetitiv, secvential al proceselor de
munca.
Ex: predarea si preluarea serviciului pe sectii, rapoarte de garda etc.
b) Circuit informational ocazional
- se stabileste o frecventa aleatoare;
- fundamentul producerii il reprezinta situatiile endogene sau exogene unitatii
sanitare.
Fluxul informational reprezinta cantitatea de informatii vehiculata intre emitatorul si
beneficiarul pe circuitul informational, caracterizat prin imagine, viteza de deplasare, fiabilitate,
cast etc.
Procedurile informationale constutuie ansamblul elementelor prin care se stabilesc
modalitatile de culegre, inregistrare, transmitere si prelucrare a unei categorii de informatii cu
precizarea operatiilor de efectuat si succesiunea lor, a raporturilor modelelor si mijloacelor de
tratare a informatiilor folosite.
Mijloacele de tratare a informatiilor pot fi clasificate pe categorii, avand anumite
caracteristici si anume:
1) Mijloace de tratare a informatiilor manuale - sunt reprezentate de masina de calcul
manual, masina de dactilografiat etc.
- se caracterizeaza prin intrare manuala a
informatiilor cu ajutorul claviaturii, memorie foarte limitata, iesirea informatiilor pe limite in unul sau
mai multe exemplare, producerea a numeroase greseli, viteza redusa de tratare a informatiilor,
cost relativ scazut.
2) Mijloace de tratare a informatiilor automatizate:
- sunt reprezentate de computere si terminale;
- se caracterizeaza prin corectare si transmitere automata a datelor, prezinta
memorie interna puternica, exista posibilitati de stocare a datelor in memoria auxiliara nelimitata,
viteza foarte mare de prelucrare, siguranta in calcule, posibilitati de folosire a unor modele
complexe cu numar mare de variabile, programe evaluate, costuri apreciabile.
- necesita forta de munca specializata si perfectionata continuu.

4.2 FUNCTIILE SISTEMULUI INFORMATIONAL

Sistemul informational intr-o organizatie trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele trei


functii: decizionala, operationala, de documentare.
Functia decizionala- exprima rolul sistemului informational de a asigura elementele
informationale necesare adoptarii deciziilor.
Functia operationala- prin care sistemul informational are drept scop declansarea
ansamblului de actiuni necesare realizarii obiectivelor propuse.
17
Management si legislatie sanitara
Functia de documentare- exprima rolul sistemului informational de a asigura imbogatirea
fondului de informatii in cadrul organizatiei.

4.3 DEFICIENTELE MAJORE IN SISTEMUL INFORMATIONAL

In cadrul studiilor efectuate asupra sistemelor informationale din cadrul organizatiilor s-a
evidentiat existenta unor deficiente tipice precum: distoriunea, filtrajul, redundanta,
supraincarcarea circuitului informational.
Distorsiunea consta in modificarea partiala, neintentionata a continutului, a mesajului
unei informatii pe parcursul culegerii, prelucrarii si transmiterii de la emitator la receptor.
Filtrajul- consta in modificarea partiala sau totala a continutului, a mesajului unei informatii
in mod intentionat.
Efectul negativ al distoriunii si filtrajului il reprezinta dezinformarea partiala sau integrala a
beneficiarilor de informatii.
Redundanta este o alta decicienta majora a sistemului informational, ce consta in
inregistrarea, transmiterea si prelucarearea repetata a unor informatii.
Supraincarcarea circuitului informational consta in vehicularea prin ele a unei cantitati de
informatii care ii depaseste capacitatea de transport, ceea ce duce la blocarea sau intarzierea
ajungerii unei parti din informatii la utilizator.

18
Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 5

SISTEMUL ORGANIZATORIC AL UNEI UNITATI SANITARE

5.1 DEFINIREA NOTIUNILOR DE ORGANIZARE PROCESUALA SI ORGANIZARE


STRUCTURALA

Sistemul organizatoric al unei unitati sanitare consta in ansamblul elementelor de natura


organizatorica ce asigura cadrul si functionalitatea proceselor de munca in vederea realizarii
obiectivelor previzonate.
In cadrul sistemului organizatoric al oricarei unitati sunt reunite doua categorii principale de
organizare : organizarea formala si organizarea informala.
Organizarea formala cuprinde ansamblul elementelor organizatorice din cadrul unei unitati
sanitare, stabilite de catre management prin regulamentul de organizare si functionare,
organigrama, descrieri de functii si posturi si alte documente organizatorice.
Organizarea consta in stabilirea si delimitarea proceselor de munca, fizica si intelectuala, a
comportamentelor acestora (miscari, timpi, lucrari, sarcini etc.) si gruparea lor pe posturi,
compartimente etc. in vederea realizarii obiectivelor previzionate.
Organizarea procesuala consta in stabilirea principalelor categorii de
munca, a proceselor necesare realizarii obiectivelor, rezultatul organizarii fiind in principal
functiunile, activitatile, atributiile si sarcinile.
Organizarea structurala consta in gruparea functiunilor, activitatilor, actiunilor si sarcinilor,
in functie de anumite criterii si repartizarea acestora, in scopul realizarii lor, in subdiviziuni
organizatorice pe grupuri si persoane in vederea realizarii obiectivelor previzionate. Rezultatul
organizarii structurale il reprezinta: structura organizatorica.

5.2 DEFINIREA NOTIUNII DE STRUCTURA ORGANIZATORICA

Structura organizatorica reprezinta ansamblul persoanelor si subdiviziunilor


organizatorice astfel constitite incat sa asigure premisele organizatorice in vederea stabilirii si
realizarii obiectivelor previzonate.
Strucura organizatorica este o expresie atat a resurselor umane, materiale, financiare si
informationale cat si a caracteristicilor mediului in care unitatea sanitara isi desfasoara activitatile.
Principalele componente ale structurii organizatorice sunt: postul, functia, ponderea
ierarhica, compartimentul, nivelul ierarhic si relatiile organizatorice.
1) Postul- reprezinta cea mai simpla subdiviziune organizatorica definit prin ansamblul
obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor ce revin spre exercitare unui salariat.

19
Management si legislatie sanitara
a) Obiectivele postului (obiective individuale) reprezinta definirea calitativa si cantitativa a
scopurilor avute in vedere prin crearea sa. Obiectivele individuale sunt carcterizari sintetice ale
utilitatii postului, ce exprima ratiunea crearii sale si criteriile de evaluare a muncii salariatului caruia
ii este atribuit.
b) Realizarea obiectivelor se efectueaza prin intermediul sarcinilor.
Sarcina- componenta de baza a unui proces de munca simplu sau complex ce contribuie la
realizarea unui obiectiv individual care se atribuie spre indeplinire unuei singure persoane.
c) Competenta sau autoritatea formala asociata postului reprezinta limitele decizionale si
actionale in cadrul carora titularii de posturi pot actiona in vederea realizarii obiectivelor
individuale.
d) Responsabilitatile reprezinta obligatia ce revine titularului postului pe linia indeplinirii
obiectivelor individuale si a efectuarii sarcinilor aferente.
2) Functia- cuprinde totalitatea posturilor care prezinta aceleasi caracteristici principale.
In functie de natura si amploarea obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor
se deosebesc urmatoarele doua tipuri de functii: functia manageriala si functia de executie.
Functia manageriala se caracterizeaza printr-o sfera larga de competente si
responsabilitati referitoare la obiectivele colectivului condus, fiindu-le specifice atributele de
prevedere, organizare, coordonare, antrenare, evaluare si control, reflectate in luarea deciziilor
referitoare la munca altor persoane.
Functia de executie se caracterizeaza prin obiectice individuale limitate carora le sunt
asociate competente si responsabilitati mai reduse, sarcinile incorporate nu implica luarea
deciziilor privind munca altor persoane.
3) Ponderea ierarhica reprezinta numarul de salariati condusi de un manager.
4) Compartimentul reprezinta ansamblul persoanelor ce efectueaza munci omogene
si/sau complementare, care contribuie la realizarea acelorasi obiective si sunt subordonate
aceluiasi manager.
5) Nivelul ierarhic- este o alta componenta a structurii organizatorice, fiind format din
totalitatea subdiviziunilor organizatorice situate la aceeasi distanta ierarhica de consiliul de
administratie si directorul general.
Numarul nivelurilor ierarhice are o mare importanta pentru buna desfasurare a activitatii
manageriale, reducerea lor insumand scurtarea circuitelor informationale, cresterea operativitatii,
reducerea posibilitatilor de deformare a informatiilor etc.
6) Relatiile organizatorice formale pot fi definite ca raporturile dintre celelalte subdiviziuni
organizatorice (posturi, compartimente etc.) instituite prin reglementari organizatorice oficiale.
Ceea ce se desemneaza de regula prin termenul de organizare structurala reprezinta de
fapt, organizarea formala.

20
Management si legislatie sanitara
In cadrul oricarei unitati apare in procesul muncii un intreg sistem de elemente si relatii,
distincte de cele formale, care reprezinta organizarea informala.
Organizarea informala a unei unitati sanitare este definita ca ansamblul interactiunilor
umane cu caracter organizatoric, care apar spontan si natural intre compnentii sai.
Aparitia organizarii informale a fost determinata de actiunea unor factori precum: interesele
comune, apartenenta organizatorica, nivelul pregatirii si calificarii, vechimea in munca etc.
Grupa informala reprezinta elementul de baza al organizarii informale fiind reprezentata
de un grup de persoane care urmaresc un scop comun.
Norma de conduita a grupei constituie modul de a se comporta si actiona a membrilor
grupei. In cadrul grupei informale fiecare component indeplineste un rol- rol neformal- determinat
de autoritatea informala ce reprezinta influenta pe care un component al unitatii respective o are
asupra colaboratorilor, subordonatilor sau sefilor sai, datorita cunostintelor, aptitudinilor,
experientei si resurselor pe care le poseda. Aceasta se manifesta prin sugestiile, sfaturile,
informatiile pe care persoana respectiva le furnizeaza.
Legaturile dintre diferitele grupe informale care alcatuiesc personalul unei unitati sanitare se
caracterizeaza fie prin cooperare, fie prin rivalitate. Este necesar sa predomine cooperarea,
grupele si relatiile informale sa contribuie la desfasurarea unor activitati eficiente.

21
Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 6

MANAGERII SI LEADERSHIP

6.1 NOTIUNEA DE MANAGER, TIPURI DE MANAGERI SI STIL MANAGERIAL

O componenta foarte importanta a resurselor umane dintr-o organizatie o reprezinta


managerii. Acestia exercita permanent functii de previziune, organizare, coordonare, antrenare si
evaluare, referitoare la procesele de munca exercitate de subordonatii lor. Materia prima a
managerilor o reprezinta potentialul subordonatilor si propirul lor statut de a conduce. Managerii
trebuie sa posede o serie de calitati, cunostinte si aptitudini.
Un manager bun trebuie sa fie:
- sanatos fizic si psihic;
- rezistent la efort intelectual prelungit si la stres;
- energic si perseverent, capabil sa-si asume initiative si sa le duca la bun sfarsit;
- hotarat;
- responsabil;
- vizionar;
- altruist;
- loial;
- competent;
- inteligent, cult, deschis catre nou;
- capabil sa comunice cu cei din jurul sau si sa stabileasca contacte in folosul
organizatiei.
Intuitia, talentul organizatoric, capacitatea de decizie, de a mentine relatii
umane bune, de perfectionare continua, asociate cu pregatirea teoretica si practica, experienta
manageriala, ii vor conferi managerului acele calitati necesare pentru a deveni performant.
Capacitatea managerului de a conduce in echipa implica o stransa colaborare cu subordonatii si
folosirea pe scara larga a consultarii personalului, si a luarii deciziilor in grup.
Exista o serie de factori care determina tipul si stilul managerial si anume: tipul sistemului
managerial al oragnizatiei:
- personalitatea managerilor;
- potentialul si personalitatea subalternilor;
- natura proceselor de munca implicate;
- intensitatea influentei organizatiei sindicale etc.
Tipul de manager reprezinta ansamblul caracteristicilor principale referitoare

22
Management si legislatie sanitara
la calitatile, cunostintele si aptitudinile proprii unei categorii de cadre de conducere, ce le confera,
aceeasi abordare in ce priveste aspectele de baza ale proceselor si relatiilor manageriale, ale
comportamentului managerial, deosebite de ale altor manageri.
In literatura de specialitate tipurile de manageri variaza de la un specialist la altul in functie
de criteriile specifice ce au stat la baza delimitarii lor.
Potrivit abordarii bidimensionale (Blake si Montan) bazata pe de o parte pe interesul
pentru obiective si rezulatte si interesul pentru oameni si problemele lor sociale, abordeaza cinci
tipuri si stiluri manageriale.
1. Managerul populist este caracterizat prin:
- lipsa unui management strategic;
- acorda prioritate rezolvarii unor pretentii salariale;
- tergiverseaza disponibilizarile de personal, chiar daca situatia concreta a
organizatiei o impune;
- apeleaza la imprumuturi mari pentru salarii, care conduc la incalcarea corelatiilor
dintre indicatorii economici (productivitate, salariu mediu etc.).
2. Managerul atutoritar:
- acorda atentia deosebita problemelor restructurarii;
- detine o bogata experienta anterioara si o personalitate solida;
- este foarte competent profesional;
- da dovada de seriozitate fata de salariati, corectitudine, severitate, exigenta;
- prezinta dezinteres pentru problemele sociale;
- apeleaza la disponibilizarea personalului in somaj, atunci cand situatia impune
acest lucru;
- urmareste maximizarea profitului;
- este dispus sa-si dea demisia daca nu-si poate exercita stilul managerial.
3. Managerul incompetent:
- nemultumeste pe toata lumea;
- este lipsit de initiativa si curaj in asumarea unor riscuri;
- este coruptibil;
- se caracterizeaza prin absenta unei strategii realiste.
4. Managerul participativ reformist:
- are capacitate mare de antrenare;
- disponibilitate pentru comunicare;
- spirit inovator, creator;
- curaj in asumarea riscurilor;
- flexibilitate in situatii de criza sau conflict de muncal
- strategii clare.

23
Management si legislatie sanitara
5. Managerul conciliator:
- abordeaza strategii de supravietuire si o conducere abila, de pe o zi pe alta;
- prezinta abilitate in situatiile conflictuale, face concesii in relatiile cu sindicatele,
dupa care este mai dur cu acestia;
- are tendinta spre manipularea sindicatelor.
Abordarea tridimensionala (W.Reddin) are in vedere trei caractersitci ale valorii unui
manager:
- preocuarea pentru sarcini;
- preocuparea pentru contracte umane;
- preocuparea pentru randament.
Tipurile de manager si stilurile de management rezultate sunt: negativ,
birocrat, altruist, promotor, autocrat cu bunavointa, oscilant, realizator.
Fiecarui tip de manager ii corespunde un stil managerial, care reprezinta manifestarea
calitatilor, cunostintelor si aptitudinilor personalului managerial in relatiile su subordonatii, sefii si
colegii.
Stilurilor manageriale le corespund stiluri de leadership, ce au in vedere in special
dimensiunea umana in conditiile unei puternice implicari a grupului.

6.2 NOTIUNEA DE LEADER SI LEADERSHIP

Jaques Clement defineste leadership-ul ca fiind procesul prin care o persoana stabileste
un scop sau o directie pentru una sau mai multe persoane si ii determina sa actioneze impreuna
cu competenta si deplina dedicare in vederea realizarii lor.
La baza leadership-ului sta spiritul de echipa, reprezentand starea ce reflecta dorinta
oamenilor de a gandi, simti si comporta armonizat in vederea realizarii unui scop comun.
Spiritul de echipa este rezultatul urmatoarelor procese:
- construirea increderii intre persoanele implicate;
- stabilirea unei misiuni si a unor scopuri clare la care adera persoanele;
- derularea de procese decizionale participative;
- motivarea puternica, individuala si de grup pentru a contribui la realizarea
scopurilor comune.
Fara spirit de echipa leadership-ul nu exista.
Determinantii leadership-ului sunt reprezentanti de: caracteristicile native
ale leader-ului, pregatirea primita de acesta si situatia in care se plaseaza leader-ul. Privind
caracteristicile native ale leader-ului pot fi mentionate inteligenta nativa reflectata in
capacitatea de a formula obiective eficace si atractive pentru ceilalti, de a stabili modalitatile de
atragere a altor pesoane la realizarea obiectivelor si charisma. Prin charisma se intelege

24
Management si legislatie sanitara
abilitatea unei persoane de a inspira sau a amplifica implicarea altor persoane in derularea
anumitor actiuni.
Pregatirea primita de leader cuprinde: pregatirea generala, prin care se construieste
baza comportamentului general individual si social si se asigura fondul de cunostinte generale cu
efecte in plan comunicational; pregatirea de specialitate si pregatirea manageriala. Rezultatul
acestor procese de pregatire il constutie abilitatile sociale, cunostintele tehnice, capacitatea
decizionala si de a comunica, comportamentul managerial practicat, esentiale pentru un leader
eficace.
Situatia in care se afla leader-ul conditioneaza in multe moduri leadership-ul practicat. Se
deosebeste o dubla conditionare a leadership-ului- o conditionare contextual-organizationala, cat
si specific manageriala.
La baza mecanismului leadership-ului sta axioma nu exista leaderi buni fara persoane de
buna calitate care sa-i urmeze.
Mecanismul leadership-ului se rezuma la urmatoarele cinci faze:
- pregatirea leader-ului pentru a-si exercita leadership-ul din punct de vedere al
stabilirii scopurilor, modalitatilor de realizat, al increderii in sine si al disponibilitatii
pentru derularea actiunilor necesare, folosind un comportament specific.
- manifestarea de catre leader a capacitatii de a asculta si concomitent de a
antrena potentialii participanti la realizarea obiectivului propus;
- conectarea scopurilor, ideilor si opiniilor leader-ilor cu scopurile, ideile si opiniile
celorlalti;
- determinarea persoanelor de a crede, simti si a se comporta la un nivel apreciabil
in concordanta cu punctele de vedere ale leader-ului;
- obtinerea si mentinerea dedicarii persoanelor abordate pentru a atinge
obiectivele urmarite.
In exercitarea leadership-ului, cadrele de conducere implicate apeleaza la
o gama variata de metode si tehnici pe care le operationalizeaza in moduri diferite, si anume:
- definirea exacta a obiectivelor de realizat prin leadership;
- transmiterea informatiilor de sensibilizare, convingere, atragere, inspirare si
actionare a subordonatilor in cadrul unor intalniri (sedinte);
- programarea sarcinilor leader-ului si subordonatilor in functie de obiectivele
leadership-ului;
- apelarea frecventa la metoda delegarii sarcinilor, competentelor si responsabilitatii
etc.
O clasificare, mai larg utilizata in literatura de specialitate, delimiteaza stilurile de
leadership in functie de caracteristicele manageriale si psiho-sociale in patru stiluri de
leadership:

25
Management si legislatie sanitara
1. Leadership autocratic: caracterizat printr-o supraveghere stricta a subordonatilor de
catre lider, fluxurile informationale sunt directionate preponderent de sus in jos, predomina o
atmosfera de teama, frica actionand ca mijloc de control pentru subordonati..
2. Leadership birocratic: in care comunicarea se realizeaza in scris, punandu-se accent
pe documente si stampile ca mijloace de realizare si control al activitatiilor, descurajeaza initiativa
si inovarea afectand in sens negativ moralul salariatilor.
3. Leadership democratic: ale carui dimensiuni sunt flexibilitatea, cooperarea,
comunicarea, sociabilitatea, atmosfera armonioasa, prieteneasca, in cadrul organizatiei.
4. Leadership laissez-foire: prin care, in cadrul unor directii generale de actiune stabilite
de managerul superior, se da libertate de actiune subordonatilor, controlul fiind aproape nul. Se
foloseste in firmele mici, in faza de inceput si in intreprinderile axate pe tehnici de varf, folosind
specialisti de inalta calificare.

26
Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 7

METODE SI TEHNICI DE MANAGEMENT UTILIZATE IN SISTEMUL


SANITAR

Metodele si tehnicile de management sunt folosite pentru rezolvarea cat mai eficienta a
problemelor specifice activitatii managerilor.

7.1 METODA DIAGNOSTICARII

Metoda diagnosticarii in management indeplineste acelasi rol pe care il are in medicina.


Este important ca managerii sa poata diagnostica corect domeniul condus pentru a avea un
fundament adecvat in stabilirea deciziilor.
Diagnosticarea poate fii abordata: ca faza a muncii managerului in exercitarea control-
evaluarii, in acest caz diagnosticarea avand caracter individual sau poate fi utilizata de un grup de
manageri ca metoda de sine statatoare.
Diagnosticarea este metoda folosita in management al carei continut principal consta in
identificarea punctelor forte si slabe ale domeniului analizat cu evidentierea cauzelor care le
genereaza, finalizata in recomandari cu caracter corectiv sau de dezvoltare.
Pentru utilizarea corecta a metodei diagnosticarii, este obligatorie parcurgerea urmatoarelor
etape:
- stabilirea domeniului de investigat;
- documentarea preliminara;
- stabilirea principalelor puncte slabe si a cauzelor care le genereaza;
- stabilirea principalelor puncte forte si a cauzelor care le genereaza;
- formularea recomandarilor.
a) Stabilirea domeniului de investigat
Delimitarea corecta a domeniului este foarte importanta, avand influente directe asupra
calitatii diagnosticului. Pericolele care pot sa apara si care trebuie evitate sunt
supradimensionarea domeniului supus diagnosticarii, avand ca urmare irosirea de resurse
umane, financiare, de timp sau subdimensionarea domeniului, situatie in care diagnosticul nu
este concludent datorita neincheierii in investigatie a unor aspecte cu influente majore asupra
eficientei rezultate. In aceasta etapa se stabileste componenta echipei de diagnosticare.
b) Documentarea preliminara
In cadrul aceste etape se culege ansamblul de informatii privitoare la
domeniul investigat pentru a se putea realiza analiza problematicii implicate. Se intocmeste in
prealabil, o lista cu simptome pozitive si negative, privind domeniul respectiv.
27
Management si legislatie sanitara
c) Stabilirea principalelor puncte slabe si a cauzelor care le genereaza
Punctele slabe se stabilesc in raport cu prevederile STAS-urilor, a normelor
stabilite pentru domeniul analizat, de situatia din alte unitati sanitare similare, din tara si
strainatate, de realizarile perioadei anterioare, de cerintele stiintei managementului etc.
d) Stabilirea principalelor puncte forte si a cauzelor care le genereaza
Aceasta etapa se desfasoara similar cu cea anterioara.
e) Formularea recomandarilor
Recomandarile sunt realizate de membrii echipei de diagnosticare si sunt
axate asupra eliminarii cauzelor care determina punctele slabe si asupra intensificarii celor care
genereaza punctele forte.
Principalele avantaje ale folosirii metodei diagnosticarii sunt:
- preintampina aparitia unor disfunctionalitati majore prin identificarea cauzelor
care le genereaza intr-o faza incipienta;
- asigura suportul informational necesar adoptarii unor decizii strategice si tactice
curente;
- asigura fundamentul necesar elaborarii si aplicarii programelor de dezvoltare ale
unitatii respective.

7.2 SEDINTA

Sedinta este cea mai frecvent utilizata metoda de management, constituind


modalitatea principala de transmitere a informatiilor si de culegere a feed-back-ului concomitent la
un numar mare de componenti ai unitatii.
Sedinta consta in reunirea mai multor persoane pentru un scurt interval de timp sub
coordonarea unui manager, in vederea solutionarii in comun a unor sarcini cu caracter
informational sau decizional.
In functie de continut, sedintele se clasifica in urmatoarele categorii:
- de informare;
- decizionale;
- de armonizare;
- de explorare;
- eterogene.
Sedintele de informare - au ca obiectiv furnizarea de informatii
managerului si/sau colaboratorilor, referitoare la anumite domenii. Pot fi organizare ad-hoc sau
periodic- saptamanal, lunar, in functie de necesitati.
Sedintele decizionale au ca obiectiv adoptarea unor decizii. Continutul

28
Management si legislatie sanitara
lor consta in prezentarea, formularea si evaluarea variantelor decizionale, vizand realizarea unor
obiective.
Sedintele de armonizare - sunt sedinte operative, avand drept scop
punerea de acord a actiunilor managerilor si componentilor unor compartimente situate pe acelasi
nivel ierarhic sau pe niveluri apropiate in cadrul structurii organizatorice a unei unitati. Sunt
convocate cu frecventa aleatorie in functie de necesitatile realizarii unor obiective, planuri,
programe.
Sedintele de explorare - sunt destinate amplificarii creativitatii, fiind axate
pe investigarea zonelor necunoscute ale viitorului unitatii respective.
Sedintele eterogene - intrunesc elemente a doua sau mai multe din
celelalte tipuri (exemplu: sedinte de informare si decizionale).
Folosirea metodei sedintei implica obligatoriu parcurgerea a patru etape, si anume:
pregatirea, deschiderea, desfasurarea, finalizarea.
Pregatirea sedintei impune respectarea anumitor regului, dintre cele mai importante fiind:
- stabilirea unei ordini de zi judicioase, sarcina ce revine in principal managerului
ce organizeaza sedinta;
- formularea problemelor inscrise pe ordinea de zi cu maxim de claritate, ca fiecare
persoana participanta sa cunoasca cu exactitate obiectivul si domeniul ce
urmeaza a fi abordat;
- desemnarea persoanelor care urmeaza sa intocmeasca materialele pe baza
carora se vor desfasura lucrarile sedintei;
- elaborarea de materiale cat mai scurte, rezumandu-se strict la informatii
necunoscute de participanti, formuland alternative decizionale, ipoteze de lucru,
propuneri etc., acestea fiind trimise participantilor cu cel putin doua zile inainte;
- in cazul sedintelor cu caracter periodic (saptamanale, lunare) este importanta
derularea lor in aceleasi zile si ore;
- desemanrea persoanei care se ocupa de inregistrarea discutiei din cadrul
sedintei si anuntarea din timp a locului si datei de desfasurare a sedintei.
Reguli pentru desfasurarea unei sedinte
Sedinta se desfasoara prin derularea a patru etape: pregatire, deschidere, desfasurare si
finalizare, iar pe parcursul fiecarei etape trebuie sa fie respectate anumite reguli.
1.Deschiderea sedintei reguli:
- deschiderea sedintei va avea loc la ora stabilita, comunicata in prealabil participantilor;
- formularea clara a obiectivelor sedintei;
- prezentarea ideilor in sens pozitiv, folosind un limbaj atractiv;
- limitarea expunerii introductive la 1-2 minute.
2. Derularea sedintei
29
Management si legislatie sanitara
- imprimarea unui ritm care sa asigure incadrarea in durata stabilita, concomitent cu
atingerea scopurilor urmarite;
- sublinierea contributiilor in idei noi si solutii eficiente;
- calmarea spriritelor infierbantate, intervenind ferm si cu tact pentru a preintampina sau
elimina in faza incipienta mementele tensionate;
- interventia promta in vederea stoparii divagatiilor de la subiect.
3. Inchiderea sedintei
- limitarea duratei sedintei la 1-1,5 ore;
- elementele foarte importante se recomanda a fi transmise si in scris participantilor cel
tarziu in ziua urmatoare sedintei.

La baza utilizarii frecvente a sedintei au stat multiple avantaje pe care le


prezinta: - cresterea nivelului de informare al personalului;
- dezvoltarea coeziunii in cadrul compartimentului;
- favorizarea schimbului de experienta intre persoane etc.
Metoda sedintei prezinta si dezavantaje precum:
- consum mare de timp;
- reducerea operativitatii in solutionarea unor probleme;
- reducerea responsabilitatii unor manageri etc.
Metoda sedintei se recomanda in toate situatiile manageriale a caror
solutionare implica participarea mai multor persoane.

7.3 DELEGAREA

Delegarea este una din metodele des utilizate in activitatea de management.


Delegarea consta in atribuirea temporara de catre un manager a uneia din sarcinile sale
de serviciu unui subordonat, insotita de competenta si de responsabilitatea corespunzatoare.
Elementele principale ale procesului de delegare sunt: insarcinarea, atribuirea
competentei formale, incredintarea responsabilitatii.
Insarcinarea - consta in atribuirea de catre un manager unui subordonat a
efectuarii unei sarcini ce-i revine de drept prin organizarea formala. Se vor preciza: intervalul de
timp alocat realizarii sarcinii, rezultatele scontate si criteriile de apreciere a lor.
Prin atribuirea competentei formale se asigura subordonatului libertatea
decizionala si de actiune necesara realizarii sarcinii respective.
Incredintarea responsabilitatii - in virtutea responsabilitatii acordate noul
executant este obligat sa realizeze sarcina delegata si in functie de rezultatele obtinute sa fie
recompensat sau sanctionat.

30
Management si legislatie sanitara
Pentru o utilizare eficienta a delegarii este necesar sa se respecte un set de reguli: -
sa nu se delege realizarea unor sarcini de importanta majora in special cele strategice sau cu
implicatii umane majore - ale caror consecinte sunt dificil sau imposibil de evaluat de catre
subordonati;
- precizarea clara, in scris, a sarcinilor, competentelor si
responsabilitatilor delegate;
- crearea unui climat de incredere in posibilitatile subordonatilor de a
solutiona problema, acceptand si posibilitatea comiterii unor greseli;
- definirea cat mai clara a rezultatelor asteptate prin precizarea inca
de la inceput a criteriilor de evaluare;
- verificarea nu a modului de realizare a sarcinilor delegate, ci a rezultatelor
obtinute, respectand competentele si responsabilitatile acordate subordonatului respectiv.

Managerul trebue sa informeze asupra delegarii efectuate si asupra ratiunii ce au generat-


o, colegii subordonatului in cauza. In final, managerul evalueaza rezultatele delegarii dand
indrumari si efectuand corecturi la nevoie, mentinand un climat de incredere si exigenta.

31
Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 8

FURNIZAREA SERVICIILOR DE SANATATE IN ROMANIA

Sectorul sanatatii este reprezentat de o gama larga de personal care acorda servicii de
ingrijiri de sanatate.

8.1. SERVICIILE PRIMARE DE SANATATE

Sunt furnizate de medici generalisti, medici de familie, furnizori pentru ingrijiri la domiciliu
etc.
Pana in 1989, asistenta primara in Romania a fost furnizata in principal
printr-o retea nationala de dispensare.
Dispensarele apartineau Ministerului Sanatatii si erau administrate de
spitalul local care detinea fondurile locale atat pentru ingrijirile primare cat si cele secundare de
sanatate. Dispensarele furnizau ingrijiri de sanatate populatiei dintr-un teritoriu arondat. Existau de
asemenea, dispensarele de intreprindere care acordau ingrijiri de sanatate angajatilor si
dispensare scolare care furnizau ingrijiri medicale elevilor si personalului din invatamant.
In anul 1989 a fost reglementata organizarea si functionarea cabinetelor medicale
publice si private in una din cele patru forme:
a) Cabinete medicale individuale ce apartineau unui medic responsabil de toate
serviciile si resursele fiind legal raspunzator de activitatile cabinetului.
b) Cabinete grupate apartinand unui grup de medici care impart resursele (echipamentul
si spatiul) dar ale caror activitati medicale sunt separate, fiecare dintre acestia fiind legal
raspunzatori de activitatile desfasurate.
c) Cabinete asociate aparatinand unui grup de medici care impart resursele, spatiul si
activitati medicale in care toti medicii au aceeasi specialitate, unul singur fiind
raspunzator legal de toate activitatile.
d) Societatile civile medicale cuprind un grup de medici care impart resursele, spatiul si
activitatile medicale, avand specialitati medicale diferite, societatea fiind legal
responsabila de activitatile personalului
Reforma ingrijirilor primare de sanatate a inceput in anul 1994 si a introdus un
nou model de finantare, un transfer al responsabilitatii de la spitale catre Directile Sanitare
Judetene, introducand obligativitatea incheierii unor contracte intre Directiile Sanitare Judetene si
medicii generalisti la nivel individual sau de grup.

32
Management si legislatie sanitara
8.2 SERVICIILE AMBULATORII DE SPECIALITATE

Acestea sunt furnizate de reteaua de servicii ambulatorii din spitale, centre de sanatate,
centre de diagnostic si tratament, cabinate specializate.
Anterior in Romania furnizorii de ingrijiri secundare de sanatate erau policlinicile
predominante in zonele urbane. Majoritatea policlinicilor acordau servicii gratuite, personalul
medical era platit pe baza unui sistem salarial si furniza servicii medicale ambulatorii publice.
In prezent policlinicile, fie au devenit ambulatorii de spital, fie centre independente de
diagnostic si tratament ori s-au divizat in cabinete medicale individuale. Incepand cu anul 1990 s-
au organizat cabinete medicale private, iar personalul medical care isi desfasoara activitatea in
cadrul acestor cabinete trebuie sa detina avizul de libera practica si o autorizatie de functionare a
cabinetului medical.
Seviciile ambulatorii private pot fi acreditate pentru toate specialitatile, inclusiv pentru
servicii ambulatorii de chirurgie.

8.3 SERVICIILE MEDICALE SPITALICESTI

Spitalul este unitatea sanitara cu paturi, de utilitate publica, cu personalitate juridica,


proprietate publica sau privata, care asigura servicii medicale. Serviciile medicale acordate de
spital sunt: preventive, curative, de recuperare, de ingrijire, in caz de graviditate, maternitate si
ingrijirea nou-nascutilor.
In Romania exista mai multe categorii de spitale clasificate dupa anumite caracteristici:
1. In functie de teritoriu spitalele se clasifica in:
- judetene;
- municipale si orasenesti;
- comunale.
2. In functie de specificul patologic spitalele se clasifica in:
- generale;
- de urgenta;
- de specialitate;
- pentru bolnavii cu afectiuni cronice.
3. In functie de regimul juridic al proprietatii spitalele pot fi:
- publice;
- private;
-mixte.
4. In functie de modul de finantare spitalele pot fi:
- spitale cu finantare din fonduri publice;
- spitale cu finantare din fonduri private;

33
Management si legislatie sanitara
- spitale cu finantare mixta.
5. Din punct de vedere al invatamantului si cercetarii stiintifice medicale, spitalele se
clasifica in:
- spitale clinice;
- spitale universitare.
Spitalul judetean este spitalul general care asigura asitenta medicala a
judetului.
Spitalele municipal si orasenesc sunt spitale care au in componenta cel
putin specialitatile de baza (medicina interna, pediatrie, obstretica-ginecologie, chirurgie) si sunt
organizate la nivelul municipiilor sau oraselor unui judet.
Spitalul comunal este unitatea sanitara cu paturi care asigura asistenta
medicala de specialitate pentru populatia din mai multe localitati rurale apropiate, avand sectii de
medicina interna, pediatrie, obstretica-ginecologie.
Spitalul general este spitalul care are organizata in structura sa minim trei
din cele patru specialitati de baza, respectiv medicina interna, pediatrie, obstretica-ginecologie si
chirurgie.
Spitalul de specialitate este spitalul care asigura asitenta medicala intr-o
singura specialitate.
Spitalul de urgenta este spitalul care dispune de o structura complexa de
specialitati dotat cu aparatura medicala corespunzatoare, personal specializat, avand
amplasament si accesibilitate pentru teritorii extinse. In structura spitalului de urgenta functioneaza
obligatoriu departamentul de urgenta care, in functie de necesitati poate avea un serviciu mobil de
urgenta-reanimare si transport medicalizat.
Spitalul pentru bolnavi cu afectiuni cronice este spitalul in care durata
de spitalizare este prelungita datorita specificului patologiei.
Spitalul public este spitalul proprietate publica a statului sau al unitatiilor
administrativ-teritoriale organizate ca institutii publice.
Spitalul privat este spitalul proprietate privata a persoanelor juridice de
drept privat.
Spitalul clinic este spitalul care are in componenta sa cel putin doua clinici
in specialitati diferite care desfasoara asistenta medicala, activitate de invatamant si cercetare
stiintifica medicala si de educatie medicala continua.
Spitalul universitar este spitalul organizat in centre universitare medicale
in structura caruia toate sectiile de specialitate sunt clinici universitare. Clinica universitara are in
structura ei una sau mai multe sectii clinice. Sectiile clinice sunt sectiile de spital in care se
desfasoara activitati de invatamant universitar.
34
Management si legislatie sanitara

Structura organizatorica a spitaluluI cuprinde dupa caz: sectii, departamente,


laboratoare, servicii de diagnostic si tratament, compartimente, servicii sau birouri tehnice,
economice si administrative, servicii de asistenta prespitaliceasca si transport urgente, structuri de
primiri urgente si alte structuri aprobate de Ministerul Sanatatii si Familiei. Spitalele pot avea in
componenta lor structuri care acorda servicii ambulatorii de specialitate. Serviciile medicale
furnizate de ambulatoriu de spital cuprind: consultatii, investigatii, stabilirea diagnosticului,
tratament medical si/sau chirurgical, ingrijiri, recuperare, medicamente si materiale sanitare,
proteze.
Formele de spitalizare sunt: spitalizarea continua, spitalizarea de zi si de o zi.
Prin regulamentul de organizare si functionare al spitalului si fisele posturilor aprobare de
conducerea spitalului se stabilesc activitatile, modul de organizare si functionare, atributiile si
responsabilitatile personalului. Activitatile organizatorice si functionale cu caracter medico-sanitar
din spitale sunt reglementate si supuse controlului Ministerului Sanatatii si Familiei, autoritatea
centrala in domeniul asistentei de sanatate publice. In spitale se pot desfasuta si activitati de
invatamant medico-farmaceutic, postliceal, universitar si post universitar precum si activitati de
cercetare stiintifica medicala.
Criteriile pentru desfasurarea activitatilor de cercetare stiintifica medicala se propun de
catre Academia de Stiinte Medicale si se aproba prin ordin al ministrului sanatatii si familiei cu
avizul Ministerului Educatiei si Cercetatii, iar criteriile pentru desfasurarea activitatiilor de
invatamant se elaboreaza si aproba de Ministerul Sanatatii si Familiei cu avizul Ministerului
Educatiei si Cercetatii. Colaborarea dintre spitale si institutiile de invatamant medical se realizeaza
pe baza de contract incheiat potrivit metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului sanatatii
si familiei si al ministrului educatiei si cercetatii. Activitatiile de invatamant si cercetare sunt
organizate astfel incat sa consolideze calitatea actului medical cu respectarea drepturilor
pacientilor, a eticii si deontologie medicale.
Problemele de etica si deontologie profesionala sunt de competenta, dupa caz a Cologiului
Mediciilor din Romania, Colegiului Farmacistiilor din Romania sau a Ordinului Asistentiilor Medical
si Moaselor din Romania.
Infiintarea sau desfiintarea spitalelor publice se face prin hotarare a Guvernului instiintata
de Ministerul Sanatatii si Familiei cu avizul Consiliului Local sau Judetean. In actul de infiintare al
spitalului public se stabilesc cel putin urmatoarele elemente: denumire, tipul spitalului, tipul
finantarii, numarul de paturi si categoria serviciilor medicale spitalicesti acordate.
Organele de conducere ale spitalelor publice sunt: consiliul de administratie, comitetul
director, directorul general.
Comitetul director si directorul general reprezinta conducerea executiva a spitalelor
publice. Directorul general este numit de catre consiliul de administratie prin concurs.

35
Management si legislatie sanitara
Din comitetul director fac parte: directorul general adjunct medical, directorul economic,
contabilul sef si directorul de ingrijiri. Membrii comitetului director sunt numiti de catre consiliul de
administratie in urma concursurilor sustinute pentru o perioada de patru ani.
In cadrul spitalului se organizeaza consiliul medical format din medici sefi de sectie, sefi
de compartimente, laboratoare sau compartimente.
Atributiile comitetului director din spitalele publice sunt:
- elaboreaza proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al spitalului;
- analizeaza si recomanda masuri pentru dezvoltarea activitatii spitalului in
concordanta cu nevoiele de servicii medicale ale populatiei;
- analizeaza si propune lista investitiilor care urmeaza sa se realizeze;
- raspunde la modul de indeplinire a obligatiilor asumate prin contracte si dispune
masuri de imbunatatire a activitatii spitalului;
- conduce operativ intreaga activitate a spitalului.
Consiliul de administratie este constituit din 7-9 membri in functie de
marimea spitalului si complexitatea serviciilor medicale acordate. Presedintele consiliului de
administratie este ales din randul membrilor sai cu majoritate simpla din numarul total.
Membri consiliului de administratie sunt:
- un reprezentant al Ministerului Sanatatii si Familiei sau al Directiei de Sanatate
Publica, dupa caz;
- doi reprezentanti numiti de Consiliul Judetean si Local;
- un reprezentant al Finantelor Publice Locale;
- un reprezentant al Colegilor Mediciilor din Romania;
- un reprezentant al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania;
- directorul general al spitalului;
- doi reprezentanti ai Senatului universitar pentru spitalele clinice si universitare.
La sedintele consiliului de administratie participa, fara drept de vot, cate un
reprezentant al organizatiilor sindicale si patronale. Consiliul de administratie este condus de catre
presedintele consiliului.
Atributiile principale ale consiliului de administratie sunt:
- aproba bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului;
- organizeaza concurs pentru ocuparea functiilor de director general, director
general adjunct medical si celorlalte functii de director. Presedintele consiliului de
administratie numeste in functie persoanele care au promovat concursul;
- analizeaza si recomanda masuri pentru dezvoltarea activitatii spitalului, in
concordanta cu nevoile de servicii medicale ale populatiei;
- analizeaza si propune lista investitiilor care urmeaza sa se realizeze intr-un
exercitiu financiar;

36
Management si legislatie sanitara
- analizeaza modul de indeplinire a obligatiilor asumate prin contracte si activitatea
directorului general si a comitetului director, dispunand masuri de imbunatatire a
activitatii;
- negociaza si incheie prin presedinte si directorul general contracte de furnizare
de servicii medicale cu casele de asigurari de sanatate.
Consiliul de administratie se intruneste lunar sau ori de cate ori este nevoie,
la solicitarea majoritatii membrilor sai, a presedintelui sau a directorului general si ia decizii cu
majoritate simpla din numarul total al membrilor. Membri Consiliului de a Administratie primesc o
indemnizatie de sedinta in proportie de 20% din salariul Directorului General.
Pentru spitalele clinice, universitare si institutele clinice candidatii la functia de director
general trebuie sa fie obligatoriu cadre didactice universitare. Directorul general trebuie sa aiba
competenta, management sanitar si sa incheie contract de administrare pe un mandat de patru
ani, cu consiliul de administratie pe baza criteriilor stabilite de catre Ministatul Sanatatii si Familiei
cu posibilitatea reinnoirii acestuia.
Directorul general este ordonator de credite si reprezinta spitalul in relatiile cu tertii,
conduce activitatea comitetului director fiind presedintele acestuia.
In spitalele clinice si universitare, institutele clinice si spitale judetene, comitetul director
este constituit din: director general, director general adjunct medical, director economic, director
de ingrijiri de profesie asistent medical, contabil sef pentru spitalele cu peste 500 de paturi.
Comitetul director este numit de consiliul de administratie in baza concursurilor sustinute.
Comitetul director conduce intreaga activitate a spitalului intre sedintele consiliului de
administratie.
Conducerea spitalelor publice raspunde in fata Directiei de Sanatate Publica si/sau
Ministerului Sanatatii si Familiei, in fata Ministerului de Resort pentru indeplinirea atributiilor care ii
revin.
Revocarea membrilor comitetului director in cazul nerealizarii indicatorilor de performanta a
activitatii stabiliti in contractul de adminsitrare sau in cazul savarsirii de abuzuri sau abateri se face
de catre consiliul de adminsitratie la propunerea Ministerului Sanatatii si Familiei, a Directiei
Judetene de Sanatate Publica in functie de subordonare sau Ministerului de Resort.
Sectiile, laboratoarele, departamentele si serviciile medicale ale spitalului sunt conduse de
catre un sef de departament, un sef de sectie, sef de laborator sau sef de serviciu. Aceste functii
se ocupa din concurs organizat in conditiile legii. In spitalele publice, functiile de sefi de
departament, sef de compartiment, sef de laborator sau farmacist sef vor putea fi ocupate numai
de medici, farmacisti, biologi, chimisti si biochimisti cu o vechime de minim 5 ani in specialitatea
respectiva.
Spitalul are obligatia sa inregistreze, sa stocheze, prelucreze si sa transmita informatiile
legate de activitatea sa si sa raporteze catre Directia de Sanatate Publica Teritoriala si constituie

37
Management si legislatie sanitara
baza de date la nivel national pentru decizii majore de politica sanitara si pentru raportarile
necesare organismelor Uniunii Europene si Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS).
Spitalul are obligatia sa furnizeze caselor de asigurari de sanatate informatiile medicale
care au stat la baza contractelor de furnizare de servicii medicale. Documentatia primara va fi
pastrata, securizata si asigurata sub forma de document scris si/sau electronic constituind arhiva
spitalului.

FINANTAREA SPITALELOR
Spitalele functioneaza pe principiul autonomiei financiare pe baza sumelor prevazute in
contractele pentru furnizarea de servicii medicale, precum si din sume obtinute, in conditiile legii
de la persoanele fizice si juridice si isi elaboreaza, aproba si executa bugetele proprii de venituri si
cheltuieli. Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului cu casa de asigurari de sanatate
reprezinta sursa principala a veniturilor in cadrul bugetului de venituri si cheltuieli si se negociaza
cu consiliul de administratie cu conducerea casei de asigurari de sanatate, in functie de indicatorii
stabiliti de contractul-cadru de furnizare de servicii medicale. Spitalele pot incheia contracte de
furnizare de servicii medicale si cu casele de asigurari de sanatate private.
Separat de veniturile realizate de spitale din contractele incheiate cu casa de asigurari de
sanatate, spitalele publice primesc finantare dupa cum urmeaza:
- de la bugetul de stat si bugetul Ministerului Sanatatii si Familiei;
- de la bugetul consiliului judetean, pentru spitalele judetene;
- de bugetul consiliului local si al consiliului judetean pentru spitalele locale;
- de la bugetul Ministerului de Resort, pentru spitalele cu retea sanitara proprie.

De la bugetul de stat se asigura:


- desfasurarea activitatilor cuprinse in programele nationale de sanatate;
- dotarea cu echipamente medicale de inalta performanta;
- investitii legate de construirea de noi spitale si pentru finalizarea celor aflate in
executie;
- expertizarea, transformarea si consolidarea constructiilor grav afectate de seisme
si alte cazuri de forta majora;
- activitati specifice unitatilor cu retea sanitara proprie.
Bugetele locale asigura finantarea unor cheltuieli pentru finalizarea
constructiilor noi si realizarea unor lucrari de reparatii curente si capitale, precum si pentru dotarea
spitalelor cu aparatura medicala.
Spitalele publice pot realiza venituri proprii suplimentare din:
- donatii si sponsorizari;

38
Management si legislatie sanitara
- asocieri investitionale in domenii medicale sau de cercetare medicala si
farmaceutica;
- inchirierea temporara a unor spatii medicale, dotari cu echipamente sau
aparatura medicala catre alti furnizori de servicii medicale;
- contracte privind furnizarea de servicii medicale incheiate cu casele de asigurari
private sau agenti economici;
- editarea si difuzarea unor publicatii cu caracter medical;
- servicii medicale, hoteliere sau de alta natura furnizate la cererea pacientilor sau
angajatilor;
- servicii de asistenta medicala la domiciliu furnizate la cererea pacientilor.
Proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al spitalelor publice se elaboreaza
de conducerea spitalului fiind aprobat si supus validarii pana la data de 31 decembrie a anului
curent Directiei Judetene de Sanatate Publica sau Ministerului Sanatatii si Familiei respectiv
Ministerului de Resort in functie de subordonati. Privind partea de cheltuieli propusa pentru a fi
acoperita prin finantare de la bugetele locale se va obtine si avizul consiliului local respectv.
Executia bugetului de venituri si cheltuieli se raporteaza lunar si trimestrial directiilor de sanatate
publica, Ministerului Sanatatii si Familiei, respectiv Ministerului de Resort in functie de
subordonare. De asemenea, executia bugetului de venituri si cheltuieli se raporteaza lunar si
trimestrial si consiliului local si/sau judetean, dupa caz, daca beneficiaza de finantare din bugetele
locale. Directiile de Sanatate Publica analizeaza executia bugeturilor de venituri si cheltuieli lunare
si trimestriale si le inainteaza Ministerului Sanatatii si Familiei, respectiv Ministerului de Resort,
dupa caz. Daca sunt constatate abateri fata de indicatorii din contractul de administrare, Directia
de Sanatate Publica le sesizeaza si face propuneri pe care le propunere spre aprobare conducerii
Ministerului Sanatatii si Familiei.
Controlul asupra activitatii financiare a spitalului public se face de catre Curtea de Conturi,
Ministerul Sanatatii si Familiei, ministerele si institutiile cu retea sanitara proprie sau alte organe
abilitate prin lege.
Fondul de dezvoltare al spitalului se constituie din urmatoarele surse:
- amortizarea calculata lunar si cuprinsa in cheltuielile spitalului;
- sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile;
- sponsorizarile cu destinatia dezvoltare;
- 20% din excedentul bugetului de venituri si cheltuieli inregistrat la finele
exercitiului financiar.
Fondul de dezvoltare este utilizat pentru procurarea echipamentelor si
aparaturii medicale si de laborator necesare desfasurarii activitatii spitalului.

39
Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 9

FINANTAREA SECTORULUI SANATATII

Finantarea sectorului sanatatii este un factor esential pentru organizarea si


functionarea oricarui sistem de ingrijire de sanatate. Politica ingrijirilor de sanatate este strans
legata de mijloacele de finantare a serviciilor de sanatate.
Prin implementarea legii asigurarii sociale de sanatate, legea 145/1997, Guvernul Romaniei
a ales schimbarea sistemului ingrijirilor de sanatate de la un sistem centralizat la unul bazat pe
asigurari sociale de sanatate.
Schimbarile esentiale intervenite in finantarea sectorului serviciilor de sanatate, imbraca
urmatoarele aspecte:
a. Serviciile medicale vor fi finantate in principal din contributiile populatiei asigurate;
b. Colectarea contributiilor este asigurata de casele de asigurari de sanatate;
c. Prin plata contributiilor fiecare persoana asigurata este protejata impotriva
costurilor cauzate de imbolnaviri si accidente si este indreptata catre serviciile de
sanatate furnizate prin intermediul mediciilor de familie si al spitalelor,
medicamente si materiale sanitare in functie de nevoile de ingrijiri medicale;
d. Casa de Asigurari de Sanatate foloseste fondurile colectate in principal pentru
plata serviciilor realizate de furnizorii de servicii de sanatate pe baza contractului
incheiat, in contract fiind stipulate cantitatea, calitatea si pretul serviciilor de
sanatate;
e. Spitalele vor trebui sa acopere cheltuielile serviciilor de sanatate realizate, prin
prezentarea notei de plata catre Casa de Asigurari de Sanatate, potrivit
contractului.
Relatia dintre spitale si Casa de Asigurari Sociale de Sanatate creaza bazele autonomiei
spitalicesti, autonomie prevazuta in legea nr. 146/1999 privind organizarea, conducerea,
functionarea si finantarea spitalelor. Potrivit aceste legi, spitalele sunt considerate institutii
autonome de interes public si sunt indreptatite a avea propriul buget operational.
Legea 146/1999 are urmatoarele implicatii:
- spitalele devin furnizori de servicii de sanatate care-si vand aceste servicii
caselor de asigurari de sanatate pe baza contractelor medicale incheiate in acest
scop de cele doua parti;
- spitalele pot obtine resurse financiare numai prin platile pentru serviciile de
sanatate furnizate;
- a luat nastere o piata a serviciilor de sanatate in care spitalele concureaza
pentru contracte medicale;

40
Management si legislatie sanitara
- reforma financiara accentueaza importanta unui bun management al spitalului,
managerii trebuind sa imbunatateasca organizarea serviciilor de sanatate pe care
spitalul le furnizeaza in scopul obtinerii efectelor pozitive in utilizarea resurselor si
in calitatea serviciilor;
- spitalele trebuie sa realizeze un echilibru intre venituri si cheltuieli, sa utilizeze in
mod eficient resursele, sa antreneze angajatii in vederea atingerii obiectivelor
propuse.
Unul din obiectivele principale ale oricarui spital este obtinerea resurselor
care vor acoperii cheltuielile necesare furnizarii unor ingrijiri medicale de calitate pentru cei
asigurati.
Spitalele trebuie sa-si evidentieze pachetul de servicii de sanatate pe care le pot furniza.
Aceste pachete de servicii pot cuprinde:
- servicii medicale ambulatorii;
- servicii medicale in regim de internare;
- servicii medicale de urgenta;
- asitenta medicala prenatala, intranatala si postnatala;
- servicii medicale de recuperare;
- servicii de asistenta stomatologica;
- ingrijiri la domiciliu;
- medicamente, materiale sanitare, proteze.
Spitalele pot percepe plati directe de la pacienti pentru anumite servicii.
Sursele de finantare pentru costuri sunt:
- casele de asigurari de sanatate;
- persoane fizice si juridice;
- administratia locala;
- Ministerul Sanatatii si Familiei;
- bancile.

Contractele cu casele de asigurari de sanatate


In cea mai mare parte spitalele primesc resursele financiare prin prezentarea notelor de
plata catre Casa de Asigurari de Sanatate pentru serviciile de sanatate prestate. Serviciile sunt
vandute caselor de asigurari de sanatate in baza unui contract incheiat intre cele doua parti.
Acest contract trebuie sa specifice:
- numarul serviciilor de sanatate ce urmeaza a fi furnizate persoanelor asigurate
pentru o perioada de cel mult un an;
- pretul serviciilor medicale;
Contractul trebuie sa tina cont de interesul persoanelor asigurate, de

41
Management si legislatie sanitara
echilibrul financiar al asigurarilor de sanatate, de calitatea serviciilor. CAS trebuie sa plateasca
spitalelor pentru furnizarea de servicii medicale, cel putin la nivelul costurilor de productie.

Contractele cu persoane fizice sau juridice


Resursele financiare pot proveni din donatii si/sau sponsorizari de la persoane fizice sau
juridice. Donatiile sunt facute cu o anumita destinatie, de exemplu pentru cumpararea unor
echipamente medicale specifice, efectuarea de reparatii sau constructia unor incaperi sau aripi
dintr-un spital. Sponsorizarile sunt oferite pentru furnizarea anumitor servicii sau activitati.

Contractele cu administratia locala


Potrivit legii administratiei publice si legii finantelor publice locale, autoritatile publice locale
pot aproba credite bugetare pentru finantarea cheltuielilor spitalicesti din cadrul bugetelor locale.
Finantarea este furnizata la cererea managerilor de spitale care trebuie sa ofere autoritatilor locale
argumente convingatoare pentru alocarea de fonduri de la bugetele locale in scopul bunei
functionari a spitalelor. Autoritatile locale pot garanta fonduri de la bugetele locale pentru cheltuieli,
pentru materiale, servicii si investitii.

Contractele cu Ministerul Sanatatii si Familiei


In conformitate cu legea 146/1999, privind organizarea, functionarea si finantarea spitalelor,
Ministerul Sanatatii si Familiei trebuie sa furnizeze spitalelor resurse financiare pentru:
- realizarea programelor nationale de sanatate;
- achizitionarea de aparatura medicala de inalta tehnologie;
- realizarea reparatiilor capitale;
- realizarea unor activitati stabilite prin ordin al ministrului sanatatii, cum ar fi:
activitati de invatamant si cercetare, recuperarea capacitatii de munca.

Contractele cu bancile
Spitalele pot avea acces la credite bancare pe termen scurt fiind necesare
pentru asigurarea finantarii la timp a cheltuielii. Accesul la credite este permis pentru completarea
lipsurilor financiare temporare (incapacitati de plata), pentru o perioada de timp variind intre o luna
si trei luni, cand cheltuielile depasesc incasarile valorilor echivalente pentru serviciile de sanatate
furnizate pe durata acelei perioade.

42
Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 10

ADMINISTRAREA SPITALELOR

Incepand cu anul 1998 sistemul serviciilor de sanatate din Romania s-a aflat in plina
reforma. Obiectivele strategice ale reformei au fost definite de Ministerul Sanatatii si Familiei si
includ:
- imbunatatirea starii de sanatate a populatiei din Romania;
- garantarea accesului echitabil la serviciile sistemului de ingrijiri de sanatate;
- obtinerea unui sistem de ingrijiri de sanatate mai bine calificat.
Sub incidenta noilor reglementari, spitalele sunt in masura sa-si genereze
veniturile proprii, potrivit autonomiei de care dispun. Managerii spitalului sunt responsabili de
sanatatea financiara a spitalelor pe care le conduc. Acestia trebuie sa se preocupe de toate
aspectele spitalelor ce afecteaza calitatea serviciilor medicale oferite. Managerii de spitale trebuie
sa creeze sau sa aprobe politicile ce raspund principalelor probleme si necesitati legate de
strategia spitalului si obiectivele majore, mijloacele de finantare a cheltuielilor spitalului, cantitatea
de capital circulant necesara, marimea datoriilor pe care spitalul si le poate permite pe termen
scurt, mediu sau lung, numarul actiunilor de calitate si ingrijiri gratuite pe care spitalul le poate
oferi, etc.
Pentru definirea obiectivelor si selectarea strategiilor trebuie luate in considerare
urmatoarele aspecte:
a) Principiile care stau la baza contractarii serviciilor de ingijire a sanatatii;
b) Resursele umane necesare, medici si asistente medicale, in scopul indeplinirii
obligatiilor prevazute prin contractele de servicii de sanatate;
c) Asigurarea resurselor materiale;
d) Programe de imbunatatire a calitatii serviciilor medicale furnizate persoanelor asigurate;
e) Investitiile necesare cresterii capacitatii spitalului, a numarului de paturi, procurarea
echipamentelor de inalta tehnologie, avand ca rezultat reducerea costurilor de
spitalizare.
f) Sursele financiare si natura lor.
Politica de dezvoltare si functionare a spitalelor se stabileste inaintea inceperii
anului fiscal; este analizata de echipa manageriala a spitalului si apoi devine programul de
activitate a spitalului.
Politicile de dezvoltare trebuie sa reflecte aspecte precum:
- politica de salarizare a personalului;

43
Management si legislatie sanitara
- desfasurarea activitatilor financiare ale spitalului in cadrul limitelor veniturilor
actuale si ale cheltuielilor aprobate de buget;
- reducerea datoriilor catre furnizori sau creditori prin contractarea cheltuielilor in
limita bugetului;
- monitorizarea activitatii medicale si financiare care trebuie sa reflecte echilibrul
dintre venituri si cheltuieli.
Principala responsabilitate a managerilor de spitale consta in evaluarea
performantelor financiare, care se masoara dupa urmatoarele standarde: performantele spitalului
comparate cu performantele anterioare, cu performantele altor spitale din tara sau din aceeasi
regiune, sau cu scopurile financiare stabilite prin buget.

44
Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 11

RESURSLE UMANE IN MANAGEMENTUL SANITAR

11.1 RECRUTAREA, SELECTIA SI INCADRAREA PERSONALULUI MEDICAL

Sistemul sanitar atrage resurse umane cu anumite particularitati determinate de specificul


activitatilor desfasurate in unitatile sanitare.
Unitatile sanitare trebuie sa adopte o politica de personal care sa aiba in vedere recrutarea,
selectia, promovarea, perfectionarea si motivarea personalului.
Prin recrutarea personalului medical se intelege atragerea si descoperirea unui personal
calificat pentru ocuparea posturilor vacante. Recrutarea personalului medical constituie o activitate
importanta a compartimentelor de personal, contribuind la achizitionarea unui personal pregatit
profesional si eficient.
Activitatea de recrutare a personalului medical cuprinde aspecte precum:
- analiza cerintelor postului vacant;
- intocmirea specificatiilor aferente activitatii in postul vacant;
- identificarea surselor unde pot fi gasiti posibili candidati (universitati si scoli
posliceale sanitare, reteaua de cunostiinte);
- atragerea candidatilor pentru posturile care urmeaza a fi ocupate.
Selectia si incadrarea personalului reprezinta componente majore ale
functiunii de personal ce se desfasoara cu participarea managementului unitatii sanitare.
Selectionarea si incadrarea personalului se bazeaza pe urmatoarele elemente:
- studii atestate de certificate sau diplome;
- vechimea in munca;
- postul detinul anterior;
- calitatile, cunostiintele, deprinderiile, aptitudinile si comportamentele persoanelor
in cauza.
Calitatile, cunostiintele, aptitudinile, deprinderile si comportamentele
constituie elementul hotarator in ce priveste selectia si incadrarea personalului deoarece pe
aceste aspecte se bazeaza in mod decisiv eficacitatea indeplinirii obiectivelor de toate gradele din
cadrul unitatilor sanitare.
Selectia consta intr-un ansamblu de procese de analiza a calitatilor si pregatirii
profesionale a candidatilor in scopul numirii pe posturile vacante.
In Romania metodele si tehnicile folosite pentru selectia personalului medical sunt
urmatoarele:
1. convorbirea cu candidatii recrutati interviul;

45
Management si legislatie sanitara
2. cercetarea referintelor;
3. probele de verificare a cunostiintelor;
1. Convorbirea cu candidatii recrutati interviul
Datele personale ale candidatului cuprinse in CV-uri sau formularele
completate in vederea inscrierii sale sunt analizate de conducatorul institutiei sau un reprezentant
al sau cu scopul de a se verifica daca persoana corespunde sau nu cerintelor postului/functiei
vacante.
Desi concluziile rezultate in urma interviului sunt subiective, totusi in unele tari democratice
metoda interviului constituie o metoda importanta de selectie a personalului.
Scopul discutiei consta in identificarea elementelor caracteristice privind comportamentul
solicitantului. Desfasurarea libera a discutiei reprezinta una din metodele cele mai eficiente de
selectie a candidatilor. Aplicand-o, se asigura in general stimularea candidatului de a relata despre
experienta in domeniu, opiniile si obiectivele sale.
Limitele metodei constau in:
- dificultati in conceperea unui sistem unitar de apreciere a candidatilor;
- caracterul subiectiv al rezultatului interviului.
Avantajul pe care-l prezinta aceasta metoda rezida in increderea personala
in candidat a examinatorilor care efectueaza selectia.
2. Cercetarea referintelor si calificarilor candidatilor
Investigarea referintelor poate fi edificatoare in ce priveste selectia candidatilor. Din urma
referintelor se pot obtine informatii suplimentare privind activitatea candidatului, detalii ale
comportamentului acestuia, relatiile cu colegii si superiorii sai si in general, despre eficienta
realizarilor sale. Se pot obtine referinte utile de la unitatea de invatamant absolvita de candidat,
fostii colegi sau sefi ai acestuia.
3. Probele de verificare a cunostiintelor
Probele de verificare a cunostiintelor sunt metode stiintifice de selectie
a personalului medical, constand in participarea candidatilor la un examen sau concurs,
utilizandu-se teste de cunostiinte si probe practice.
Comisia de examinare a candidatilor selecteaza din numarul candidatilor pe aceia care
corespund intr-o masura mai mare cerintelor postului vacant.
In scopul eliminarii subiectivismului se utilizeaza si teste de aptitudini si deprinderi.
Finalitatea lor consta in masurarea si aprecierea unor elemente privind aptitudinile si calitatile
candidatilor.
Elaborarea criteriilor de apreciere a calitatilor persoanelor cerute pentru indeplinirea unui
gen de activitate face obiectul psihotehnicii. Testele alcatuiesc o metoda psihologica de
investigare constand din una sau mai multe probe, identice pentru toti candidatii, cu o grila de

46
Management si legislatie sanitara
apreciere a realizarii lor si de masurare a performantelor. Psihotehnica urmareste stabilirea unui
raport intre insusirile fizico-psihice ale candidatului, conditiile de munca si specificul activitatii.
Activitatea de selectie a personalului implica respingerea unor candidati. Scopul selectiei
consta in descoperirea candidatului care corespunde cel mai bine postului sau functiei vacante.
Candidatilor respinsi trebuie sa li se comunice motivul respingerii si posibilitatile pe care le au in
continure pentru a fi incadrati pe alte posturi.
Un ansamblu sensibil mai bogat de metode si tehnici de selectie se intrebuinteaza in cazul
personalului managerial. Testarea cunostiintelor manageriale si de specialitate se poate efectua
prin intermediul discutiilor, al lucrarilor scrise pe un anumit subiect, chestionarelor de cunostiinte
alcatuite din intrebari axate asupra aspectelor considerate necesare in realizarea viitoarei munci.
Un chestionar pentru cunostiintele manageriale trebuie sa cuprinda intrebari privind functiile
managementului, decizia, stilul de conducere, delegarea etc. Chestionarele sunt alcatuite
diferentiat, avand in vedere caracteristicile functiilor respective. Se pot obtine o serie de informatii,
folosind testele concepute pentru evaluarea optiunilor bazate pe prezentarea de cazuri pe care
cadrele de conducere trebuie sa le solutioneze. Un rol important il au si aspectele legate de studii,
exeprienta, rezultatele obtinute in perioada precedenta. Fiecarui candidat i se intocmeste un dosar
in care se gasesc informatiile referitoare la toate elementele prezentate mai sus si pe baza
ansamblului informatiilor obtinute se ia decizia de selectionare a managerului.

11.2 FORMAREA SI PERFECTIONAREA PERSONALULUI

Prin formarea personalului sunt desemnate procesele prin care salariatii isi insusesc intr-un
cadru organizat, cunostintele, aptitudinile, deprinderile si comportamentele necesare exercitarii
unor ocupatii necesare unitatii respective.
Activitatea de formare a personalului se afla in stransa legatura cu cea de perfectionarea a
acestuia, reprezentand anamblul proceselor prin care salariatii unei unitati sanitare isi imbogatesc,
in baza frecventarii unor programe organizate special de unitatea respectiva sau institutii de
invatamant superior, cunostinte, aptitudini, deprinderi si comportamente in domenii in care au deja
o calificare de baza, in baza realizarii la un nivel superior a obiectivelor si sarcinilor ce le revin.
Programele de formare si perfectionare, in functie de esalonarea realizarii se impart in
continue si discontinue.
Programele continue se deruleaza intr-o singura perioada, fara intreruperi, in afara
sarbatorilor legale, fiind utilizate in special pentru formarea de specialisti.
Avantajele programelor continue sunt:
- concentrarea cursantilor asupra continutului procesului de pregatire;
- continuitatea procesului de invatare;
- favorizarea schimbului de opinii intre participanti.
Dezavantaje : - persoanele implicate in procesul de pregatire continua sunt
47
Management si legislatie sanitara
dislocate pentru o anumita perioada, ceea ce provoaca anumite dificultati in realizarea obiectivelor
compartimentelor implicate.
Programele discontinue implica doua-trei subperioade de pregatire intr-o institutie cu
profil didactic, dupa care personalul implicat in programul de pregatire discontinua isi reia
activitatea la locul de munca.
Avantajul consta in reducerea problemelor cauzate de absenta personalului, data fiind
scurtarea perioadei compacte in care lipseste.

11.3 EVALUAREA SI PROMOVAREA PERSONALULUI

Evaluarea personalului cuprinde ansamblul proceselor prin intermediul carora se emit


judecati de valoare asupra salariatilor dintr-o unitate sanitara, in calitate de titulari ai unor posturi,
in vederea relevarii elementelor esentiale ale modului de realizare a obiectivelor, sarcinilor si de
exercitare a competentelor si responsabilitatilor, a acordarii de recompense si/sau sanctiuni, a
stabilirii modalitatilor de perefectionare a pregatirii si a continuarii perspectivelor de promovare.
Evaluarea asigura suportul informational atat pentru decizii privind acordarea
recompenselor, promovare, perfectionare, cat si pentru decizii strategice si tactice care se
bazeaza intr-o proportie apreciabila pe calitatea resurselor umane.
Un rol important in procesul de evaluare il joaca metodele si tehnicile de evaluare care se
impart in : generale si speciale.
a) metodele generale de evaluare sunt: notatia, aprecierea globala si aprecierea
functionala.
Notatia consta in acordarea unei note care exprima gradul in care titularul unui post
realizeaza obiectivele circumscrise acestuia.
Aprecierea globala consta in formularea unor evaluari generale prin care se sintetizeaza
principalele calitati, in special, munca si rezultatele in munca ale persoanei respective. Aprecierea
globala se concretizeaza in calificative.
Aprecierea functionala consta in formularea unei evaluari pe baza compararii calitatilor,
cunostintelor, aptitudinilor, deprinderilor si comportametelor unei persoane, cu cerintele postului
actual sau avut in vedere a i se atribui, punand in evidenta concordantele si neconcordantele
constatate.
b) Metodele de evaluare speciale sunt folosite doar pentru anumite categorii de personal,
in special managerii si specialistii de inalta calificare.
Dintre metodele din aceasta categorie cele mai frecvent intrebuintate sunt: cazul, testele
de autoevaluare, centrul de evaluare.
Cazul presupune constituirea unei comisii de evaluare care examineaza munca
persoanei in cauza in vederea luarii unei decizii importante referitoare la aceasta sau pentru

48
Management si legislatie sanitara
elucidarea unor dubii. Comisia de evaluare cuprinde 5-7 persoane, intre care: seful ierarhic direct
al persoanei evaluate, alti manageri si specialisti de la compartimentul de specialitate.
Avantajele folosirii metodei constau in eliminarea in mare masura a subiectivismului si
caracterul multilateral al acesteia.
Metoda testelor de autoevaluare consta in una sau mai multe baterii de teste,
concepute special pentru titularii anumitei categorii de posturi. Managerii respectivi compara
rezultatele complectarii testului cu rezultatele etalon ale tesului sau incadreaza punctajul realizat in
grila de evaluare pusa la dipozitie o data cu bateriile de teste.
Centrele de evaluare reprezinta un sistem specializat de evaluare ce consta in evaluarea
persoanei in cauza, timp de 3-5 zile, printr-un complex de metode de evaluare: jocuri manageriale,
teste psihologice, discutii in grup fara conducator, teme pregatite individual, dezbateri de cazuri
etc.
In perioada in care persoana in cauza da aceste probe, singura sau impreuna cu alte
persoane, aflate in aceeasi situatie, este observata de membrii grupului de evaluare, pe baza unui
ghid de evaluare special elaborat. In final, pe baza rapoartelor intocmite de acestia, in urma
dezbaterilor se stabileste evaluarea finala insotita de o recomandare privind decizia ce urmeaza a
fi luata.
Un mijloc de valorificare a rezultatelor evaluarii personalului o reprezinta promovarea.
Criteriile de promovare a personalului sunt: studiile, vechimea in munca, postul detinut
anterior, calitatile, cunostinele, deprinderile si aptitudinile.

11.4 MOTIVAREA PERSONALULUI

Motivarea ca fundament al functiei de antrenare presupune corelarea


recompenselor/sanctiunilor materiale si moral-spirituale cu rezultatele obtinute de catre personal in
realizarea obiectivelor.
In functie de modul de conditionare al satisfactiilor personalului, de rezultatele obtinute,
motivarea poate fi pozitiva sau negativa.
Motivarea pozitiva are in vedere cresterea contributiei personalului la realizarea
obiectivelor unitatii respective, pe baza amplificarii satisfactiilor sale din participarea la procesul
muncii ca urmare a realizarii sarcinilor atribuite. Motivarea pozitiva, prin numeroasele satisfactii pe
care le genereaza, contribuie la ridicarea moralului si dezvoltarea individuala a salariatilor, la
conturarea unui climat organizational propice muncii si performantelor ridicate in organizatie.
Motivarea negativa vizeaza sporirea contributiei personalului la indeplinirea obiectivelor
organizatiei prin diminuarea satisfactiilor (reduceri de salarii, amenzi, retrogadari, mustrari,
invective etc) in procesul muncii sau a amenintarii cu reducerea lor, daca sarcinile si obiectivele de
realizat nu sunt realizate. Motivarea negativa prin generarea de frecvente insatisfactii la salariatii

49
Management si legislatie sanitara
organizatiei contribuie la un moral scazut al acestora, la inhibarea lor si instaurarea unui climat
organizational tensionat, defavorizant obtinerii unor rezultate perfomante.
In functie de natura mijloacelor utilizate pentru motivarea personalului se disting doua tipuri
de motivare: economica si moral-spirituala.
Motivarea economica- reprezinta motivarea ce vizeaza satisfacerea aspiratiilor si
asteptarilor de ordin economic ale salariatilor, principalele motivatii utilizate fiind: salariile, primele,
participarile la profit, gratificatiile, penalizarile la salariu, imputatii financiare in cazul unor erori
si/sau lipsuri din gestionarea resurselor organizatiei, amenzi pentru savarsirea de abateri.
Motivarea moral-spirirtuala vizeaza satisfacerea aspiratiilor si asteptarilor de natura
moral-spirituala, ce vizeaza aptitudinile si comportamentele salariatilor. In realizarea motivarii
moral-spirituale se folosesc ca motivatii: acordarea de catre manageri a increderii in salariati,
exprimarea de multumiri si laude, evaluarea contributiei cu caracter general sau sub forma de
critici, lansarea de avertismente, mustrari si invective, acordarea de titluri onorifice, medalii etc.
Acest tip de motivare s-a dovedit a fi eficienta pentru toate categoriile de salariati, cu un plus de
efect pentru manageri si specialisti.
In functie de natura relatiilor motivationale care se produc si amplasamentul sursei care
genereaza efectul motivational, motivarea este intrinseca sau extrinseca.
Motivarea intrinseca (interna)- consta in determinarea salariatului sa se implice pentru a
atinge rezultate la locul de munca, intrucat prin aceste procese el obtine satisfactii ce tin de eul si
de personalitatea sa. Motivarea intrinseca este centrata pe individ, fiind o relatie intre asteptarile,
pereceptiile si simturile sale si continutul muncii si al comportamentului sau, pe care nemijlocit le
realizeaza. Motivarea intrinseca este rezultatul participarii salariatului in cauza la activitatile unitatii
resepctive. In lipsa participarii, motivarea intrinseca nu se manifesta.
Motivarea extrinseca (externa)- consta in determinarea salariatului sa se implice, sa
obtina rezultate la locul de munca pentru ca acestea vor genera din partea organizatiei anumite
reactii formale si informale, economice si moral-spirituale care ii vor produce satisfactii. Motivarea
extrinseca este o relatie individ-organizatie, avand drept continut satisfacerea asteptarilor
salariatului fata de reactiile organizatiei fata de el, in raport cu eforturile, comportamentul si
rezultatele sale.
Salariatul participa la procesele de munca deoarece ii aduc venituri suplimentare, multumiri,
laude, diplome, statut si post superior sau pentru a evita pierderea unor sume de bani, amenintari
sau pedepse.
Motivarea externa depinde de comportamentul salariatului, de conceptia, resursele,
abordarea organizatiei precum si starea de spirit si comportamentul managerilor implicati.
In functie de personalitatea umana avuta in vedere cu prioritate, delimitam doua categorii
de motivare: cognitiva si afectiva.

50
Management si legislatie sanitara
Motivarea congnitiva vizeaza dimensiunea intelectuala a salariatului, bazandu-se pe
satisfacerea nevoilor individuale de informare, de a cunoaste, a invata, innova si a controla
mediul in care isi desfasoara activitatea.
Pentru realizarea motivarii cognitive managerii apeleaza la motivatii formale, informale,
economice si moral-spirituale, specific fiind faptul ca utilizarea acestor motivatii este centrata pe
dezvoltarea si folosirea capacitatii intelectuale a salariatilor, subordonata derularii proceselor de
munca si indeplinirii obiectivelor in cadrul organizatiei.
Motivarea afectiva vizeaza dimensiunea afectiva strict umana a salariatului, concetrandu-
se asupra satisfacerii nevoilor sale de ordin sentimental in cadrul organizatiei. Motivarea afectiva
are in vedere ca salariatul sa se simta bine la locul de munca, sa fie apreciat, simpatizat de colegi,
sefi si subalterni, sa se manifeste fata de el simpatie si consideratie, sa se bucure de prestigiu etc.

51
Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 12

PROCESUL DE PREGATIRE PRIVIND EXERCITAREA PROFESIEI DE


ASISTENT MEDICAL SI AL PROFESIEI DE MOASA IN ROMANIA

12.1 EXERCITAREA PROFESIEI DE ASISTENT MEDICAL SI AL PROFESIEI DE MOASA

Potrivit NORMELOR MINIMALE pentru instruirea si formarea asistentilor medicali, functia


de asistent pentru ingrijiri generale poate fi definita astfel:

Asistentul pentru ingrijiri generale exercita comform reglementarii in vigoare din tara sa,
urmatoarele functii generale:
a) da ingrijiri competente persoanelor a caror stare le cere, tinand cont de nevoile
fizice, afective si spirituale ale bolnavului in mediul spitalicesc, familial, la scoala,
la locul de munca etc.
b) observa situatiile sau conditiile fizice sau afective care exercita un efect important
asupra sanatatii si comunica aceste observatii celorlalti membrii ai echipei
sanitare;
c) formeaza si dirijeaza personalul auxiliar necesar pentru a raspunde nevoilor
serviciilor de asistenta din orice institutie de sanatate.

Profesia de asistent medical cat si cea de moasa se exercita pe teritoriul Romaniei de catre
persoanele fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare in profesia de asistent medical ca
urmare a parcurgerii unui program de invatamant de specialitate cu un numar de ore fixat la
minimum de 4.600 si respectiv al unui titlu oficial de calificare in profesia de moasa. Acestea pot fi:
cetateni romani, cetateni ai unui stat membru ai Ununii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului
Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene.

Continutul si caracteristicile activitatilor de asistent medical generalist sunt


urmatoarele:
a) determinarea nevoilor de ingrijiri generale de sanatate si furnizarea ingrijirilor de
sanatate, de prevenire, curative, si de recuperare potrivit normelor elaborate de
Ministerul Sanatatii si Familiei in colaborare cu Ordinului Asistentilor Medicali si
Moaselor din Romania ;
b) administrarea tratamentului potrivit recomandarilor medicului;
c) protejarea si ameliorarea sanatatii, elaborarea de programe si desfasurarea
activitatilor de educatie pentru sanatate;

52
Management si legislatie sanitara
d) participarea asistentilor medicali abilitati ca formatori la pregatirea teoretica si
practica a viitorilor asistenti medicali in cadrul programelor de invatamant de
specialitate sau a asistentilor medicali in cadrul programelor de formare continua;
e) desfasurarea activitatilor de cercetare;
f) pregatirea personalului sanitar auxiliar etc.
Activitatile de asistent medical generalist se exercita cu asumarea
responsabilitatii asistentului medical generalist cu privire la planificarea, organizarea, evaluarea, si
furnizarea serviciilor in calitate de salariat sau liber profesionist.

Continutul si caractersticile activitatilor de moasa sunt:


a) constatarea existentei sarcinii, efectuarea examenelor necesare in vederea monitarizarii
evolutiei sarcinii normale;
b) recomandarea examinarilor necesare in vederea diagnosticarii timpurii a sarcinii cu risc;
c) asigurarea pregatirii complete a mamei pentru nastere, desfasurarea activitatilor de
educatie pentru sanatate, initierea si desfasurarea programelor de pregatire a viitorilor
parinti;
d) acordarea sfaturilor de igiena si nutritie;
e) administrarea tratamentului potrivit prescriptiilor medicului;
f) ingrijirea si asistarea pacientei in timpul travaliului si urmarirea starii intrauterine a fatului
prin mijloace clinice si tehnice adecvate;
g) asistarea nasterii normale, la domiciliu sau unitati sanitare, daca este vorba de
prezentatie craniana, iar in caz de urgenta, asiatarea nasterii in prezentatie pelviana;
h) identificarea, la mama si copil a semnelor care anunta anomalii si care necesita
interventia medicului pe care il asista in aceste situatii;
i) adoptarea masurilor de urgenta care se impun, in absenta medicului, pentru extractia
normala a placentei, urmata eventual de control uterin manual;
j) examinarea nou-nascutului, pe care il preia in ingrijire, initierea masurilor care se impun
in caz de nevoie si practica, daca este necesar, reanimarea imediata;
k) preluarea in ingrijirea pacientei, monitorizarea acesteia in perioada postnatala si
acordarea tuturor recomandarilor necesare mamei, privind ingrijjirea nou-nascutului
pentru asigurarea dezvoltarii acestuia in cele mai bune conditii;
l) intocmirea rapoartelor scrise cu privire la activitatea desfasurata;
m) asigurarea informarii si consilierii privind planificarea familiala;
n) participarea la pregatirea teoretica si practica a moaselor si a personalului sanitar
auxiliar;
o) desfasurarea optionala a activitatilor de cercetare de catre moasele licentiate.
Activitatile de moasa se exercita cu asumarea responsabilitatii moasei privind

53
Management si legislatie sanitara
planificarea, organizarea, evaluarea si furnizarea serviciilor in calitate de salariat si/sau liber-
profesionist.
Controlul si supravegherea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa se
realizeaza de Ministerul Sanatatii si Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania .

Profesia de asistent medical si cea de moasa se pot exercita de persoanele fizice care
indeplinesc urmatoarele conditii:
a) detin un titlu oficial de calificare de asistent medical generalist, respectiv al unui titlu
oficial de calificare de moasa;
b) sunt apte din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei;
c) sunt autorizate de catre Ministerul Sanatatii;
d) nu au fost condamnate definitiv pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni contra
umanitatii sau vietii in imprejurimi legale de exercitare a profesiei.
In exercitarea profesiei, asistentul medical si moasa trebuie sa respecte
demnitatea fiintei umane, sunt obligati sa pastreze secretul professional, cu exceptia cazurilor
prevazute de lege si de a lua masuri de acordare a primului ajutor, indiferent de persoana, loc sau
situatie.

12.2 FORMAREA IN PROFESIA DE ASISTENT MEDICAL SI IN PROFESIA DE MOASA

Pregatirea asistentilor medicali generalisti sau de alte specialitati precum si pregatirea


moaselor se realizeaza prin urmatoarele forme de invatamant:
- invatamant sanitar postliceal cu o durata de studiu de 3 ani
- invatamant superior medical de scurta si lunga durata.
Absolventul scolii postliceale sanitare este denumit asistent medical
generalist, absolventul colegiului medical este denumit asistent medical cu studii superioare de
scurta durata sau asistent medical generalist cu studii superioare de scurta durata iar absolventul
invatamantului superior medical de lunga durata este denumti asistent medical generalist cu studii
superioare de lunga durata, respectiv moasa.
Absolventii invatamantului superior medical cu o durata de patru ani care promoveaza
examenul de licenta pot urma studii postuniversitare. Pregatirea practica a cursantilor din
invatamantul postliceal sanitar si din invatamanul superior medical de scurta si lunga durata se
desfasoara in unitati saniatre stabilite da catre ministerul sanatatii, atat pentru invatamantul public
cat si pentru cel privat.

54
Management si legislatie sanitara
12.3 TITLURILE OFICIALE DE CALIFICARE DE ASISTENT MEDICAL SI RESPECTIV
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

(Monitorul Oficial al Romaniei, partea I , numarul 578/ 30.06.2004)

12.3.1 TITLURILE OFICIALE DE CALIFICARE DE ASISTENT MEDICAL

A) Asistent medical cu studii medii


diploma de absolvire liceu sanitar cu durata de 5 ani, eliberata de Ministerul
Invatamantului si Stiintei;

B) Asistent medical cu studii postliceale


- diploma de absolvire scoala postliceala sanitara eliberata de Ministerul Sanatatii,
Ministerul Invatamantului si Stiintei / Ministerul Educatiei Nationale
- certificat de absolvire scoala postiliceala sanitara eliberat de Ministerul
Educatiei Nationale / Ministerul Educatiei si Cercetarii
- certificat de competenta profesionala eliberat de ministerul Educatiei si Cercetraii /
Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului
- atestat eliberat de Ministerul Invatamantului si MInisterul Sanatatii.

C) Asistent medical cu studii superioare de scurta durata


- diploma de absolvire colegiu universitar de profil, eliberata de Ministerul Educatiei,
Cercetarii si Tineretului.

12.3.2 TITLURI OFICIALE DE CALIFICARE DE ASISTENT MEDICAL


GENERALIST

a) Asistent medical generalist:


- atestat de echivalare de studii de asistent medical generalist, asistent medical de
medicina generala;
- dipoma de absolvire scoala postliceala sanitara in specialitate: asistent medical de
medicina generala, asistent medical generalist, eliberata de Ministerul Sanatatii sau
Ministerul Invatamantului si Stiintei;
- certificat de absolvire scoala posticeala sanitara in specialitatea: asistent medical
generalist, asistent medical de medicina generala eliberat de Ministerul Educatiei
Nationale / Ministerul Educatiei si Cercetarii.
- certificate de competente profesionale, eliberat de Ministerul Educatiei si Cercetarii,
Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Educatiei, Cercetariii si Tineretului.

55
Management si legislatie sanitara
b) Asistent medical generalist cu studii superioara de scurta durata:
- diploma de absolvire colegiu universitar de profil, eliberata de Ministerul Educatiei
Nationale, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Educatiei, Cercetariii si Tineretului.

c) Asistent medical generalist cu studii superioare de lunga durata:


- diploma de licenta eliberata de Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul
Educatiei, Cercetariii si Tineretului.

Titlurile profesionale de asistent medical:


- asistent medical generalist
- asistent medical de ingrijiri medicale de sanatate
- asistent medical obstetrica-ginecologie
- asistent medical pediatrie
- asistent medical balneofizioterapie
- asistent medical igiena
- asistent medical igiena si sanatate publica
- asistent medical laborator clinic
- asistent medical radiologie si imagistica
- asistent medical farmacie
- asistent medic-social
- asistent medical de nutritie si dietetica
- asistent medical de ocrotire
- asistent de balneofiziokinetoterapie si recuperare
- asistent medical de urgente medico-chirurgicale
- asistent de profilaxie stomatologica
- asistent igienist pentru cabinet stomatologic
- asistent pentru stomatologie asistenta dentara.

12.3.3 TITLURILE OFICIALE DE CALIFICARE IN PROFESIA DE MOASA

Moasa: - atestat de echivalare in specialitatea asistent medical obstetrica-ginecologie


eliberat de Ministerul Sanatatii, Ministerul Invatamantului si Stiintei
- diploma de absolvire scoala sanitara postliceala in specialitatea
asistent medical obstetrica ginecologie eliberata de Ministerul Sanatatii, Ministerul Invatamantului
si Stiintei
- certificat de absolvire scoala sanitara postliceala in specialitatea

56
Management si legislatie sanitara
asistent medical obstetrica ginecologie eliberat de Ministerul Educatiei Nationale, Ministerul
Educatiei si Cercetarii.

Moasa cu studii superioare de lunga durata :


- diploma de licenta eliberata de Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul
Educatiei, Cercetariii si Tineretului

Titluri profesionale: - moasa, asistent medical obstetrica ginecologie.

57
Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 13

POLITICI DE SANATATE PENTRU TOTI IN SPATIUL EUROPEAN-21 DE


OBIECTIVE PENTRU SEC. XXI

Odata cu intrarea in secolul XXI, poporul European cauta o schimbare care sa ofere un
scop in realizarea propriilor vieti. Va exista intotdeauna o contrapartida intre dezvoltarea
economica, mentinerea si imbunatatirea sanatatii.
Oamenii din intreaga Europa trebuie sa simta ca sanatatea lor este in siguranta, ca au
acces pe tot parcursul vietii la ingrijiri de sanatate disponibile, relevante si de buna calitate.
Siguranta sanatatii cuprinde dreptul fiecarui individ la un standard inalt de sanatate, dreptul la o
locuinta decenta, la viata si munca in medii sigure, dreptul la informatie si educatie de sanatate.
Experienta obtinuta din anii 80 in formularea Politicilor Sanatatii pentru Toti si in
monitorizarea si evaluarea implemantarii acestora, impune necesitatea stabilirii unor obiective
realiste si realizabile care sa constituie o intrepatrundere a realitatii de astazi cu visurile de
maine.

21 DE OBIECTIVE PENTRU SECOLUL XXI

Obiectivul 1- Solidaritate pentru sanatate in regiunea europeana


Prin acest obiectiv se urmareste reducerea decalajului actual al starii de
sanatate intre statele membre ale Regiunii Europene cu cel putin 1/3 decalajul dintre treimea de
tari europene cu nivelul cel mai ridicat al sperantei de viata si treimea de tari cu nivelul cel mai
scazut al sperantei de viata, ar trebui sa fie redus pana la cel putin 30%, pana in anul 2020.

Obiectivul 2- Echitate in sanatate


Pana in anul 2020 diferenta dintre starile de sanatate ale grupurilor
socio-economice din tari, ar trebui redusa la cel putin un sfert in toate Statele Membre,
imbunatatind semnificativ nivelul sanatatii grupurilor defavorizate.

Obiectivul 3- Un start sanatos in viata


Pana in anul 2020 toti nou-nascutii si prescolarii din Regiune ar trebui sa aiba o sanatate
mai buna, asigurandu-le un start sanatos in viata.

Obiectivul 4- Sanatatea tinerilor


Pana in anul 2020, tinerii din Regiune ar trebui sa fie mai sanatosi si mai capabili de a-si
indeplini rolurile in societate.
58
Management si legislatie sanitara

Obiectivul 5- Imbatranirea sanatoasa


Acest obiectiv vizeaza ca pana in anul 2020, persoanele cu varsta de peste 65 de ani ar
trebui sa aiba sansa de a se bucura de intreg potentialul lor de sanatate si de a avea un rol social
activ.

Obiectivul 6- Imbunatatirea sanatatii mentale


Vizeaza ca pana in anul 2020 sa se obtina cresterea bunastarii psihosociale a oamenilor iar
persoanelor cu probleme de sanatate mentala sa li se asigure accesul la servicii mai
cuprinzatoare.

Obiectivul 7- Reducerea bolilor transmisibile


Pana in anul 2020 se urmareste diminuarea substantiala a efectelor adverse ale bolilor
trasnmisibile asupra sanatatii, prin aplicarea sistematica a unor programe privind eradicarea,
eliminarea, controlul bolilor infectioase cu importanta in sanatatea publica.

Obiectivul 8 Reducerea bolilor netransmisibile


Isi propune ca pana in anul 2020, morbiditatea, deficientele si mortalitatea premature
datorate bolilor cronice importante, ar trebui reduse la cele mai joase nivele posibile in toata
Regiunea.

Obiectivul 9- Reducerea vatamarilor datorate violentei si accidentelor


Vizeaza o scadere semnificativa si continua a vatamarilor, deficientelor si cazurilor de
deces rezultate din accidente si violenta.

Obiectivul 10- Un mediu sanatos si sigur


Pana in anul 2015, populatia regiunii ar trebui sa traiasca intr-un mediu fizic mai sigur, iar
nivelul de expunere la factorii daunatori sanatatii sa nu depaseasca standardele internationale
stabilite de comun acord.

Obiectivul 11- Un trai mai sanatos


Pana in anul 2015 populatia ar trebui sa adopte moduri mai sanatoase de viata,
manifestand un comportament mai sanatos in domenii ca alimentatia, activitatea fizica, etc.
Obiectivul 12- Reducerea afectiunilor datorate alcoolului, drogurilor si tutunului

59
Management si legislatie sanitara
Reducerea semnificativa in toate Statele Membre pana in anul 2015 a efectelor adverse
asupra sanatatii rezultate din consumul de substante care dau dependenta de genul tutunului,
alcoolului si drogurilor psihoactive.

Obiectivul 13- Aranjamente pentru sanatate


Pana in anul 2019, populatia din Regiune ar trebui sa aiba posibilitati mai bune de a trai in
medii fizice si sociale sanatoase acasa, in scoli, la locul de munca si in comunitate.

Obiectivul 14- Responsabilitate multisectoriala pentru sanatate


Prin acest obiectiv se urmareste ca pana in anul 2020 toate domeniile sa-si recunoasca si
sa accepte responsabilitatea pentru sanatate.

Obiectivul 15- Un sector integrat al sanatatii


Isi propune ca pana in anul 2010, populatia Regiunii sa aiba un acces mai bun la ingrijirea
primara de sanatate pentru familie si comunitate, sprijinit de un sistem spitalicesc flexibil si
receptiv.

Obiectivul 16- Realizarea calitatii ingrijirii


Pana in anul 2010, Statele Membre ar trebui sa se asigure ca managementul sectorului de
sanatate, de la programe de sanatate bazate pe populatie, la ingrijirea individuala a pacientului la
nivelul clinic, este orientat catre rezultatele sanatatii.

Obiectivul 17- Formarea Serviciilor de Sanatate si Alocarea Resurselor


Isi propune ca pana in anul 2010 Statele Membre vor trebui sa aiba finantari substantiale si
mecanisme de alocare a resurselor pentru sistemele de ingrijire a sanatatii bazate pe principiile
accesului egal, cost eficienta, solidaritate si calitate optima a ingrijirilor.
Obiectivul 18- Dezvoltarea resurselor umane pentru sanatate
Pana in anul 2010, toate Statele Membre ar trebui sa se fi asigurat ca profesionistii din
sectorul sanitar si profesionistii din celelate sectoare au acumulat cunostintele, aptidudinile si
calificarile necesare protejarii si promovarii sanatatii.

Obiectivul 19- Cercetare si cunoastere penrtu sanatate


Pana in anul 2005, toate Statele Membre ar trebui sa aiba sisteme de cerecetare,
informatie si comunicare in sectorul sanitar care sa sustina mai bine achizitia, utllizarea efectiva si
distributia cunostintelor pentru sprijinirea sanatatii pentru toti.

60
Management si legislatie sanitara

Obiectivul 20- Mobilizarea partenerilor pentru sanatate


Urmareste ca pana in anul 2005 implementarea politicilor pentru sanatate pentru toti ar
trebui sa angajaze indivizii, grupurile si organizatiile din sectoarele private, publice si societatea
civila, in aliante si parteneriate pentru sanatate.

Obiectivul 21- Politici si strategii pentru sanatatea tuturor


Vizeaza ca pana in anul 2010 toate Statele Membre vor trebui sa implementeze politici de
sanatate pentru toti la nivel national, regional si local, sprijinite de structuri institutionale potrivite,
organizate si conduse intr-o maniera novatoare.

61
Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 14

DIRECII DE REFORMA A SISTEMULUI SANITAR ROMANESC

14.1 OBIECTIVELE, PRINCIPIILE SI SCOPUL REFORMEI SISTEMULUI SANITAR


ROMANESC

Sistemul de ocrotire a sntii din Romnia a fost, pana in 1989 si in buna msura si
dup aceasta data, un sistem caracterizat prin centralism, egalitarism si limitarea libertii de
opiune.
Scopurile fundamentale declarate ale procesului de reforma de dup 1990 au fost:
- mbuntirea strii de sntate a populaiei;
- creterea eficientei in folosirea resurselor;
- schimbarea relaiei medic-pacient;
- creterea nivelului de satisfacie a populaiei si a furnizorilor
de servicii medicale.
Principiile politicii sanitare pe baza crora urma sa se ating aceste scopuri erau:
- asigurarea accesului echitabil la serviciile de sntate,
- acoperirea intregii populaii cu aceste servicii,
- solidaritatea in finanarea serviciilor medicale,
- stimularea furnizrii de servicii eficace si eficiente,
- acordarea serviciilor in funcie de nevoile de sntate,
- libertatea pacientului de a-si alege medicul,
- autonomia profesionitilor in domeniul medical,
- colaborarea serviciilor de sntate cu alte sectoare care
influeneaz starea de sntate (educaie, servicii sociale etc).
Obiectivele strategice ale reformei, in sensul celor de mai sus, au fost:
1. completarea cadrului legislativ;
2. introducerea Asigurrilor Sociale de Sntate;
3. diversificarea mecanismelor de generare a resurselor financiare;
4. plata serviciilor bazata pe eficienta si calitatea actului medical;
1. asigurarea unei mai bune accesibiliti a populaiei la servicii de sntate;
2. trecerea centrului de greutate al serviciilor de sntate ctre asistenta
ambulatorie;
3. creterea calitii serviciilor medicale;
4. stimularea privatizrii sub diverse forme, introducerea competiiei intre furnizori;

62
Management si legislatie sanitara
5. descentralizarea sistemului de sntate, prin creterea rolului autoritilor locale,
asociaiilor profesionale, instituiilor finanatoare, a comunitilor etc.
6. achiziii publice prin mijloace electronice;
7. sistemul informaional privind starea de sntate a populaiei;
8. politica medicamentului.
Principalele activiti ale reformei s-au desfurat in domeniul conducerii
sistemului si asigurarea cadrului legislativ, finanrii serviciilor de sntate, ca si al
resurselor umane si resurselor fizice din sistemul sanitar.
Metoda utilizata in aplicarea masurilor de reforma a fost, in general, aceea de testare prin
experimente pilot. Din pcate continuitatea procesului de reforma in sntate a fost afectata
de desele schimbri de guvern si de minitri fiecare noua echipa de conducere insusindu-si cu
reineri aciunile demarate anterior. Lipsa unor strategii clare si a unor obiective definite riguros
si care sa fie urmrite independent de schimbrile politice au afectat procesul de reforma.
Strdania de a pune in funciune Casa Naionala a Asigurrilor de Sntate (CNAS) si
Colegiul Medicilor (CMR), cu toate structurile lor de conducere si teritoriale, au lsat pe planul
doi grija fata de starea de sntate a populaiei si nevoile de servicii medicale ale acesteia,
fapt ilustrat in agravarea strii de sntate la nivel naional, in comparaie cu alte tari din
Europa.

14.1.1 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV

Att aprobarea legilor necesare, cat si trecerea de la actul normativ aprobat la


modificrile structurale concrete si la demararea efectiva a activitilor specifice din
cadrul reformei sistemului s-a dovedit a f i un drum lung si dificil, grevat de mentaliti
nvechite, lipsa resurselor necesare si opiuni politice diferite.
In prezent este in vigoare "Legea privind organizarea si finanarea
spitalelor"(Legea 270/2003) care permite inregistrarea, acreditarea si ierarhizarea tuturor
spitalelor si unitilor cu paturi din Romnia, apropiindu-le structura si funcionarea lor la
normele europene.
S-au aprobat normele privind mbuntirea asistentei medicale de urgenta, iar in
domeniul resurselor umane s-a definitivat sistemul de formare a medicilor, obinerea liberei
practici medicale prin susinerea examenului de licena in mod unitar pe tara.
S-a completat cadrul legislativ privind recoltarea sngelui, a producerii si utilizrii
preparatelor de snge proaspete si a celor stabile. Normele elaborate se aproprie de
exigenta recomandrilor si a normelor UE.
A fost completata legislaia privind funcionarea Ageniei Naionale a Medicamentului
si modul de nregistrare a produselor farmaceutice, autorizarea unitilor de producie si
distribuire a medicamentelor si activitatea de inspecie farmaceutica, definiia produsului

63
Management si legislatie sanitara
medicamentos si a produselor cosmetice. De asemenea s-a completat legislaia privind
exercitarea profesiei de farmacist.

14.1.2 INTRODUCEREA ASIGURRILOR SOCIALE DE SNTATE

La 1 ianuarie 1999, n baza Legii asigurrilor de sntate nr.145/1997 si a


celorlalte acte normative corelate, a luat fiina Casa Naionala de Asigurri de Sntate,
moment ce a coincis cu declanarea celei mai ample reforme din Romnia de dup 1989. In
prezent activitatea Casei Naionale de Sntate este reglementata de Ordonana de
urgenta nr. 150/2002.
Principalele funcii ale Casei Naionale de Asigurri de Sntate, sunt colectarea si
administrarea fondurilor, precum si cumprarea serviciilor medicale necesare asigurailor. In
noul cadru, furnizarea serviciilor medicale se face n funcie de cerere si oferta, fapt ce
conduce la eliminarea risipei si la raionalizarea cheltuielilor.
Relaiile dintre medici si casele de asigurri se desfoar n baza unui Contract-cadru
n care sunt specificate criteriile cantitative si calitative de evaluare a activitii medicale, n
funcie de care se realizeaz plata medicilor pentru serviciile furnizate.
Pn la 1 ianuarie 2000, aproape ntreg personalul medical a ncheiat contracte cu
casele de asigurri de sntate, existnd, n momentul de fata, peste 18.000 de uniti
medicale integrate n sistemul asigurrilor de sntate. La nivel local, medierea medic-
pacient se realizeaz prin intermediul caselor judeene de asigurri de sntate. Pentru
zonele cu o populaie mai numeroasa, acestea dispun de oficii teritoriale, menite sa preia o
parte din funciile administrative.
In raport cu aceste structuri locale, Casa Naionala de Asigurri de Sntate are rolul de
a urmri respectarea cadrului legal si aplicarea lui ntr-un mod unitar, la nivelul ntregii tari.
Totui, n baza principiului descentralizrii, casele judeene de asigurri de sntate se
bucura de autonomie n rezolvarea si controlul aspectelor specifice ce se regsesc la nivel
local. In acest sens, au loc ntlniri frecvente ntre membrii CNAS si reprezentanii locali pentru
integrarea acestor aspecte locale ntr-un cadru general si unitar. Pentru aplicarea reformei s-a
realizat un sistem informatic naional, menit sa asigure obinerea unui flux rapid n
colectarea, centralizarea si prelucrarea datelor din sistemul asigurrilor de sntate.

Principiile sistemului asigurrilor de sntate:

Solidaritatea: principiul fundamental al asigurrilor de sntate conform


cruia orice cetean poate fi att pltitor al contribuiei de sntate cat si
beneficiar al servicilor medicale.

64
Management si legislatie sanitara
Libertatea alegerii: sistemul asigurrilor de sntate ofer asiguratului dreptul de a-
si alege medicul.
Concurenta: este un principiu dedus din cel anterior, deoarece libera
alegere implica creterea profesionalismului cadrelor medicale.
Calitatea servicilor si respectul pentru asigurat
Confidenialitatea actului medical
O noutate a sistemului de asigurri de sntate este lansarea pachetului de servicii
medicale de baza.
Asiguraii au dreptul, n mod echitabil si nediscriminatoriu, la un pachet de servicii de
baza, decontat din Fondul naional unic de asigurri sociale de sntate, potrivit O.U.G. nr.
150/2002 privind organizarea si funcionarea sistemului de asigurri sociale de sntate.
Acest pachet detaliat n Contractul-cadru pe anul 2003, cuprinde servicii medicale
profilactice, curative, servicii de ngrijire a sntii, medicamente, materiale sanitare,
dispozitive medicale si alte mijloace terapeutice. Asiguraii beneficiaz de pachetul de
servicii de baza n caz de boala sau de accident, din prima zi de mbolnvire sau de la data
accidentului si pn la vindecare.
Persoanele care nu fac dovada calitii de asigurat beneficiaz de servicii medicale
numai n cazul urgentelor medico-chirurgicale si al bolilor cu potenial endemo-epidemic n
cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, care va fi stabilit prin Contractul-cadru pe anul
2003.
O alta noutate a legislaiei in domeniu, consta in nfiinarea incepand cu anul 2003, a
cardului de asigurat care faciliteaza accesul contribuabilului la serviciile medicale si o mai
buna evidenta a strii de sntate a acestuia.

Datele minime nregistrate i accesate pe cardul de asigurat sunt:


a) datele de identitate i codul numeric personal;
b) dovada achitrii contribuiei pentru asigurrile sociale de sntate;
c) nregistrarea numrului de solicitri de servicii medicale, prin codul
furnizorului;
d) diagnostice medicale cu risc vital;
e) consimmntul referitor la donarea de esuturi i organe;
f) grupa sanguin i Rh.

14.1.3 DIVERSIFICAREA MECANISMELOR DE GENERARE A RESURSELOR

Finanarea unitilor din asistenta primara si ambulatorul de specialitate privatizate,


se realizeaz prin contracte individuale sau prin bugete "globale" cu Casa de Asigurri de
Sntate. Rambursarea cheltuielilor pentru serviciile prestate asigurailor se face conform

65
Management si legislatie sanitara
prevederilor Contractului Cadr, care se aproba anual prin Hotrre de Guvern, conform
prevederilor Legii 145/1997, modificata prin ordonana de urgenta nr. 150/2002.
Veniturile sistemul sanitar romanesc provin din 4 surse principale, ce au ponderi
diferite: bugetul de stat, fondul special pentru sntate, fondul de asigurri, credite
rambursabile si nerambursabile, insa cea mai mare parte a finanrii este realizata prin
sistemul de asigurri de sntate. Finanarea spitalelor se face intr-o proporie de peste 90%
prin contracte de servicii incheiate intre conducerile spitalelor si casele judeene de asigurri de
sntate. Bugetele istorice ale spitalelor nici nu recunosc si nici nu recompenseaz
mbuntirea calitii si a eficientei in furnizarea serviciilor spitaliceti.

14.1.4 ASIGURAREA UNEI MAI BUNE ACCESIBILITATI A POPULATIEI LA


SERVICII

Creterea ponderii asistentei ambulatorii a nlesnit creterea accesibilitii populaiei la


asistenta medicala prin posibilitatea de a-si alege att medicul de familie, cat si medicul
specialist. Totui, in zonele izolate, accesibilitatea a sczut. In cazul acestora, masurile
iniiate de Ministerul Sntii si Familiei au fost insuficiente si ineficiente, deoarece nu mai
exista sistemul repartizrilor directe pentru medici. Accesibilitatea la serviciile de sntate a
fost inegala.
Se tie ca accesibilitatea depinde de mai muli factori, intre care:
interesul manifestat de autoritile locale pentru a crea facilitai speciale pentru
atragerea medicilor si a personalului medical in localitile si zonele defavorizate;
sistemul birocratic de aprobri necesare deschiderii unui cabinet medical;
infrastructura zonala si baza materiala existenta in localitile deficitare;
motivaia medicului si a celorlalte cadre medicale de a lucra in aceste zone;
motivatia administratiilor locale de a oferi facilitati pentru medicii din zonele respective.
Intr-o oarecare masura, accesibilitatea tine de cultura sanitara a populatiei si de
obiceiurile locale. In acest domeniu pe langa personalul medical din directiile de sanatate publica
judetene, au un rol important si celelalte institutii publice (primariile, scoala, etc.), cat si
organizatiile civile, care pot contribui la educarea populatiei.

14.1.5 PRIVATIZAREA INSTITUIILOR SANITARE

Privatizarea instituiilor sanitare si asigurarea principiului de libera practica medicala in


asistenta medicala primara si de specialitate ambulatorie, este menita sa afirme iniiativa
privata in organizarea si asigurarea serviciilor medicale, independent de intervenia
autoritilor publice de stat si locale. Privatizarea asigura in primul rnd o mai mare
rspundere a medicului fata de pacient (care are dreptul sa aleag medicul curant), dar att

66
Management si legislatie sanitara
medicul, cat si cabinetul medical ca instituie trebuie sa infrunte concurenta colegilor lor, fapt
care introduce in sistem elemente de piaa .
Privatizarea unitilor ambulatorii (cabinete medicale de medicina primara - de familie
si de specialitate) s-a realizat in baza Ordonanei Guvernului nr. 124/1999 privind
organizarea cabinetelor medicale. Ea coninea si iniiativa de a acorda in comodat spatiile si
aparatura din fostele dispensare rurale si urbane, cat si din policlinici - inclusiv cabinetele de
stomatologie-medicilor din aceste cabinete medicale. Tot prin prevederile acestui act
normativ au putut fi infiintate ambulatorii de spital, care au asigurat posibilitatea ca si
medicii din spital sa poat asigura asistenta medicala de specialitate ambulatorie, prin
contractarea acestor servicii cu casele judeene de asigurri de sntate. Aplicarea acestui
act normativ a permis privatizarea aproape 100% a asistentei medicale primare, att in
mediu urban cat si in mediu rural, precum si intr-o proporie de peste 70% a asistentei de
specialitate ambulatorii.
Privatizarea distribuirii produselor farmaceutice, att a marilor distribuitori (en gros), cat
si a farmaciilor, s-a terminat deja in anul 1992. Prin lipsa organismelor de reprezentare
patronale. Se remarca insa nevoia existentei unui sistem eficient de control al preturilor din
partea statului.
Prin nfiinarea Ageniei Naionale a Medicamentului (ANM) si emiterea Ordonanei
Guvernului nr. 125/1998 s-a realizat separarea politicii medicamentului (pe care o face
Ministerul Sntii si Familiei) de activitatea profesional tiinifica privind produsele
farmaceutice, care este realizata de ANM, precum si armonizarea cu normele europene si o
stabilitate relativa in sistemul de asigurare cu medicamente. O consecina favorabila a
fost si creterea investiiilor strine in producerea medicamentelor si a produselor
biologice.

14.1.6 DESCENTRALIZAREA SERVICIILOR SANITARE

Descentralizarea serviciilor medicale de medicina primara, prin instituia medicului de


familie si diferite forme de asistenta medicala de specialitate ambulatorie, a inceput practic
prin a plicarea Iegii a sigurarilor de sntate.
Dispariia dispensarului medical si apariia cabinetului medicului de familie a
dezorganizat o serie de circuite informaionale, necesare deciziilor la nivelurile superioare.
Reglementrile aprute nu au fost totdeauna respectate, rezultatul fiind existenta in prezent a
doua sisteme si fluxuri informaionale paralele, unul ctre Ministerul Sntii, altul spre
Casa de Asigurri de Sntate, medicii transmind fara probleme datele doar ctre aceasta
din urma, deoarece aceste raportri condiioneaz remunerarea lor.

67
Management si legislatie sanitara
14.1.7.ACHIZIII PUBLICE PRIN MIJLOACE ELECTRONICE

Sistemul funcioneaz in conformitate cu Ordonana Guvernului 20/2002 privind


achiziiile publice prin licitaii electronice si cu Hotrrea de Guvern nr. 182/2002. Lansarea
oficiala a sistemului naional pentru achiziii publice prin mijloace electronice a avut loc pe 4
martie 2002.
Ordonana are drept scop stabilirea principiilor, cadrului general si a condiiilor de
utilizare a procedurii on-line pentru atribuirea contractelor de achiziie publica, precum si a
regulilor generale de asigurare prin mijloace electronice a transparentei n domeniul achiziiilor
publice.
Sistemul achizitilor electronice, dei face parte din reforma globala a administraiei
publice romane are repercursiuni directe asupra reformei sectorului sanitar, ea devenind
principala modalitate de achiziii domeniul sanitar. Achiziia medicamentelor ce se acorda in
spital si ambulatoriu, vaccinurile, materialele sanitare si alte materiale necesare derulrii
programelor de sntate, se efectueaz prin licitaie la nivel naional, in condiiile legii.
Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziie publica n procedura on-
line sunt:
a) libera concurenta, respectiv asigurarea condiiilor pentru ca orice furnizor de
produse, executant de lucrri sau prestator de servicii, indiferent de naionalitate,
sa aib dreptul de a deveni, n condiiile legii, contractant;
b) eficienta utilizrii fondurilor publice, respectiv folosirea sistemului
concurential si a criteriilor economice pentru atribuirea contractului de achiziie
publica;
c) transparenta, respectiv punerea la dispoziie tuturor celor interesai a
informaiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziie
publica;
d) tratamentul egal, respectiv aplicarea n mod nediscriminatoriu a criteriilor de
selecie si a criteriilor pentru atribuirea contractului de achiziie publica, astfel nct
orice furnizor de produse, executant de lucrri sau prestator de servicii sa aib anse
egale de a i se atribui contractul respectiv;
e) confidenialitatea, respectiv garantarea protejrii secretului comercial si a
proprietii intelectuale ale ofertantului.
Autoritatea contractanta, in cazul de fata o unitate sanitara, are obligaia sa asigure
respectarea acestor principii n relaia cu furnizorii, executanii sau cu prestatorii interesai
sa participe la procedura pentru atribuirea prin licitaie electronica a contractului de achiziie
publica.
Ministrul telecomunicatilor a declarat ca "Prin intrarea in funciune a acestui sistem se
va realiza o schimbare fundamentala in societatea romaneasca: din acest moment putem sa
68
Management si legislatie sanitara
vorbim despre preturi de referina, despre contracte guvernamentale incheiate in cele mai bune
condiii oferite pe piaa, despre un control ce poate fi exercitat de orice persoana din aceasta
tara".

14.2 PROGRAME NATIONALE DE SANATATE

Ministerul Sanatatii si Familiei proiecteaza, implementeaza si coordoneaza programe de


sanatate publica, in scopul realizarii unor obiective de sanatate, cu participarea tuturor institutiilor
cu raspundere in domeniul realizarii politicii sanitare a statului. Obiectivele se stabilesc in
colaborare cu CNAS, cu Colegiul Medicilor din Romania, cu reprezentanti ai spitalelor si clinicilor
universitare, ai unitatilor de cercetare, ai organizatiilor neguvernamentale, ai sindicatelor, precum
si cu reprezentanti ai populatiei.
Prin ordin al ministrului au fost definite o serie de programe nationale de sanatate si s-a
stabilit modul de realizare, de finantare al acestora- de la buget, prin Ministerul Sanatatii si Familiei
sau din surse externe.
Programele nationale de sanatate sunt de trei tipuri ai anume:
A. Programe pentru supravehgerera si controlul bolilor transmisibile in vederea limitarii
izbucnirilor epidemice.
B. Programe privind prevenirea, combaterea si controlul bolilor netransmisibile care
determina reducerea sperantei medii de viata.
C. Dezvoltarea de politici si strategii in sectorul sanitar.
A. Programe pentru supravegherea si controlul bolilor transmisibile in vederea
limitarii izbucnirilor epidemice.
Din cadrul acestei prime categorii voi enumera cateva programe finantate de Ministerul
Sanatatii si Familiei:
1. Programul de supraveghere si control al bolilor infectioase.
2. Programul de imunizari.
3. Programul de supraveghere si control al tuberculozei.
4. Programul de supraveghere si control al infectiei HIV / SIDA.
5. Programul de prevenire si control al bolilor cu transmitere sexuala.
6. Programul de prevenire si control al infectiilor vasocomiale, etc.

B. Programe privind prevenirea, combaterea si controlul bolilor netransmisibile care


determina reducerea sperantei medii de viata
Din cadrul acsetei categorii voi enumera urmatoarele programe finantate deasemenea de
Ministerul Sanatatii si Familiei:
1. Programul de prevenire si control al dependentei de droguri si patologia indusa.
2. Programul de supraveghere al factorilor de risc din mediul de munca si risc profesional.
69
Management si legislatie sanitara
3. Programul de sanatate mentala si profilaxie in patologia psihiatrica si psihosociala.
4. Programul de prevenire geriatrica si protectie a varstnicului.
5. Programul de profilaxie si control pentu bolile cardiovasculare.
6. Programul de prevenire in patologia nefrologica si dializa renala.
7. Programul de prevenire si control in patologia oncologica.

C. Dezvoltarea de politici si strategii in sectorul sanitar


In cadrul acestei categorii voi prezenta urmatoarele programe:

Programul National 24 privind Standardizarea serviciilor medicale in sanatate publica.


Programul are o valoare de 3.147 milioane lei, fiind finantat de la bugetul de stat.
Fondurile pot fi utilizate pentru: acreditarea dispozitivelor medicale; implementarea standardelor
internationale si europene in vederea evaluarii si certificarii dispozitivelor medicale; elaborarea de
norme nationale privind supravegherea dispozitivelor medicale; definirea standardelor nationale
pentru oferta si calitatea serviciilor medicale.

2. Programul National 26 privind Evaluarea starii de sanatate a populatiei si supravegherea


demografica
Programul are o valoare de 3000 milioane lei si este finantat de la bugetul de stat.
Programul vizeaza elaborarea, derularea, certificarea si evaluarea programelor educationale
adresate resurselor umane din sectorul sanitar, organizarea examenelor si concursurilor pentru
specializarea si obtinerea gradelor profesionale de catre personalul cu studii superioare si medii,
organizarea si finantarea rezidentiatului si stagiaturii in sectorul sanitar.
Definitiile termenilor si indicatorilor utilizati in cuprinsul programelor sunt definiti de
Ministerul Sanatatii si Familiei. Indicatorii aferenti programelor de sanatate sunt orientativi si sunt
stabiliti in conditiile macroeconomice care au stat la baza elaborarii bugetului de stat si bugetului
Fondului de asigurari sociale de sanatate. Indicatorii se monitorizeaza pe baza evidentei tehnico-
operative condusa la nivelul unitatilor sanitare, al directiilor de sanatate si Casa Nationala de
Asigurari de Sanatate pentru sumele reprezentand contributia bugetului Fondului asigurarilor
sociale de sanatate.
Sumele prevazute in bugetul Ministerului Sanatatii si Familiei pentru finantarea programelor
de sanatate se aloca prin directiile de sanatate publica judetene si institutiile subordonate, dupa
caz. Sumele reprezentand finantarea programelor de sanatate se cuprind in bugetele de venituri si
cheltuieli ale unitatilor sanitare si se aproba o data cu acestea.

Programele finananate prin imprumuturi de la Banca Mondiala

70
Management si legislatie sanitara
Proiectul de reabilitare a sistemului sanitar, prin imprumutul RO-3409, finantat de Banca
Mondiala
Valoarea proiectului este de 207,5 mil USD din care 150 mil USD sunt imprumutati de la
Banca Mondiala, iar 57,5 mil USD reprezinta participarea Guvernului Romaniei.
Obiectivele principale ale proiectului sunt reabilitarea asistentei medicale primare si
restructurarea financiara si manageriala a sistemului sanitar.
Activitatile principale structurate pe obiective sunt reabilitarea asistentei medicale primare si
de urgenta, imbunatatirea asistentei mamei si copilului si a sanatatii reproducerii, asigurarea de
medicamente esentiale si consumabile medicale pentru sistemul sanitar, imbunatatirea controlului
calitatii medicamentelor, imbunatatirea productiei si controlului vaccinurilor produselor biologice de
uz uman, imbunatatirea controlului bolilor endocrine, sustinerea Programului National de
combatere a TBC si crearea de sectii de spital de zi pentru monitorizarea copiilor cu HIV/SIDA,
imbunatatirea capacitatii de diagnostic in spitale de boli acute, cronice si spitale de copii si
promovarea sanatatii.
Restructurarea financiara si manageriala a sistemului sanitar trebuie sa se realizeze prin
pregatirea si implementarea primei faze a reformei sanitare privind finantarea si cadrul legal al
organizarii si conducerii sistemului. Sume provenind din imprumutul de la Banca Mondiala vor fi
alocate si infiintarii Institutului de Management al Serviciilor de Sanatate, care va deveni prima
scoala de management sanitar din Romania.
Imprumutul RO-3409 este cel mai mare imprumut finalizat acordat de Banca Mondiala
Guvernului Romaniei in ultimii 10 ani.

71
Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 15

ASISTENTA DE SANATATE PUBLICA IN ROMANIA

15.1 SANATATEA PUBLICA, CONCEPT SI OBIECTIV AL SOCIETATII MODERNE

Sanatatea publica presupune identificarea nevoilor de sanatate precum si organizarea


corespunzatoare a serviciilor de sanatate pentru o populatie precizata. Acest lucru impune
culegerea si prelucrarea informatiilor necesare descrierii starii de sanatate a populatiei si
mobilizarea resurselor necesare. Se impune organizarea personalului si institutiilor pentru
furnizarea tuturor serviciilor de sanatate necesare promovarii sanatatii, prevenirii si tratarii bolilor,
reabilitarii fizice, sociale si profesionale.
In 1950 Henlau spunea: Sanatatea publica este ansamblul cunostintelor , deprinderilor si
atitudinilor orientate spre mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei.
1956- Conferinta OMS asupra formarii in sanatatea publica a medicilor de medicina
generala: Sanatatea publica desemneaza in general eforturile organizate ale colectivitatii in
domeniul sanatatii si bolii; terapia individuala este mai mult sau mai putin exclusa.
1973- Comitetul de experti OMS: Natiunea de santatate publica a evoluat sensibil de la
inceputul secolului. Atunci, traditional, ea acoperea in special igiena mediului si lupta impotriva
bolilor transmisibile; progresiv ea s-a largit incepand de la 1900 pertru a ingloba ingrijirile medicale
individuale acordate membrilor anumitor grupe populationale. Azi termenul de sanatate publica se
utilizeaza in sensul cel mai larg pentru a evoca probleme legate de sanatate ale unei populatii:
starea sanitara a colectivitatii, serviciile de igiena a mediului, serviciile sanitare generate si
administratia servciilor de ingrijiri.
1992- Conferinta What is public health?: Sanatatea publica combina abordari
mutidisciplinare si intersectoriale cu practica. Scopurile sale sunt promovarea sanatatii, prevenirea
imbolnavirii si prelungirea vietii de buna calitate. Ele sunt implementate prin eforturi organizate si
utilizarea eficienta a resurselor materiale si intelectuale ale societatii si prin initiative individuale.
Sanatatea publica legata de problemele de sanatate ale populatiilor si practica ei are baza
stiintifica.
Promovarea sanatatii- reprezinta procesul care ofera individului si colectivitatilor
posibilitatea de a intensifica controlul asupra detreminantilor sanatatii si prin aceasta de as-i
ameliora sanatatea; promovarea sanatatii este un proces ce se desfasoara in cadrul comunitatii
locale, adresandu-se atat individului cat si mediului inconjurator.

72
Management si legislatie sanitara
15.2 ASISTENTA DE SANATATE PUBLICA

Aceasta cuprinde activitati care se adreseaza comunitatii sau individului in vederea


protectiei comunitare, cu scopul pastrarii si promovarii starii de sanatate a populatiei. Asistenta de
sanatate publica este asigurata de Ministerul Sanatatii prin unitati specializate proprii sau private,
fiind garantata de stat si finantata din bugetul de stat, bugetele locale, bugetele asigurarilor sociale
de sanatate sau din contributiile directe ale beneficiarilor, dupa caz, potrivit legii.

15.2.1 AUTORITATILE DIN DOMENIUL ASISTENTEI DE SANATATE PUBLICA

1) Minsterul Sanatatii ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, find


autoritatea centrala din domeniul asistentei de sanatate publica.
2) Directiile de Sanatate Publica Judetene si a Municipiului Bucuresti- sunt unitati
descentralizate ale Ministerului Sanatatii, cu personalitate juridica, reprezentand autoritatea de
sanatate publica la nivel local.
3) Institutele de Sanatate Publica si Institutul de Management al Serviciilor de
Sanatate- sunt institutii publice cu personalitate juridica, care se organizeaza de catre Ministerul
Sanatatii in scopul de a indeplini rolul de far tehnic si profesional al Ministerului Sanatatii, pentru
elaborarea si fundamentarea stiintifica si profesionala a strategiilor de politica sanitara a
Ministerului Sanatatii. Aceste institute elaboreaza propuneri metodologice pentru programele
nationale de sanatate publica impreuna cu directiile de Sanatate publica judetene si ale
Municipiului Bucuresti si Colegiul Medicilor din Romania.
4) Centrul de Calcul si Statistica Sanitara- institutie de specialitate din structura
Ministerului Sanatatii, finantata de la bugetul de stat care are ca principala atributie organizarea
sistemului informational si informatic al activitatii de ocrotire a sanatatii populatiei.

15.2.2 ATRIBUTIILE AUTORITATILOR DIN DOMENIUL ASISTENTEI DE


SANATATE PUBLICA

1) Ministerul Sanatatii- ca autoritate centrala in domeniul asistentei de sanatate publica


are urmatoarele atributii:
- elaboreaza norme de organizare si functionare a unitatilor care
asigura asistenta de sanatate publica;
- elaboreaza norme privind organizarea si functionarea inspectiei
sanitare de stat;
- organizeaza si finanteaza programele nationale de sanatate publica
- participa la acreditarea unitatilor sanitare care presteaza servicii pentru
autoritatile din domeniul asistentei de sanatate publica;

73
Management si legislatie sanitara
- infiinteaza si desfiinteaza filiale ale institutiilor din domeniul asistentei de sanatate
publica de interes national si local;
- organizeaza sistemul informational din domeniul asistentei de sanatate publica si
modul de raportare a datelor pentru cunoasterea starii de sanatate a populatiei;
- prezinta rapoarte periodice pentru informarea Guvernului privind starea de
sanatate a populatiei tarii;
- fundamenteaza necesarul de resurse financiare pentru asistenta de sanatate
publica;
- reprezinta statul roman in relatiile cu organismele internationale din domeniul
sanatatii publice etc.
2) Directiile de Sanatate Publica- sunt institutii publice cu personalitate
juridica, ce isi desfasoara activitatea pe plan local in scopul realizarii politicilor si programelor
nationale de sanatate publica, a activitatii de medicina preventiva, a inspectiei sanitare de stat, a
monitarizarii starii de sanatate, a organizarii statisticii de sanatate si derularii investitiior finantate
de la bugetul de stat pentru sectorul de sanatate.
- organizeaza si controleaza punerea in aplicare a programelor
nationale de sanatate publica;
- organizeaza si supravegheaza activitatea de medicina preventiva
din teritoriul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti;
- in colaborare cu autoritatile locale, cu institutiile de invatamant si organizatii
guvernamentale si neguvernamentale, directiile de sanatate publica teritoriale
organizeaza actiuni de educatie pentru sanatatea populatiei;
- controleaza respectarea conditiilor de igiena si a normelor de aplicare elaborate
de Ministerul Sanatatii;
- coordoneaza serviciile de salvare din teritoriu, organizeaza si coordoneza
asistenta medicala in caz de calamitati, catastrofe si situatii deosebite;
- in colaborare cu Colegiul Medicilor din Romania, directiile de sanatate publica
teritoriale spupravegheaza asistenta de medicina legala pe teritoriul judetului sau
al Municipiului Bucuresti;
- organizeaza culegerea si prelucrarea informatiilor statistice medicale, intocmesc
rapoarte care sunt puse la dispozitia Ministerului Sanatatii si autoritatilor locale,
potrivit legii, respectandu-se confidentialitatea datelor referitoare la persoane.
3) Institutele de Sanatate Publica si Institutul de Management al
Serviciilor de Sanatate- sunt institutii publice cu personalitate juridica care isi desfasoara
activitatea pe baza unui statut si a unei organigrame aprobate prin ordin al ministrului sanatatii si
au urmatoarele atributii:
- asigura fundamentarea stiintifica a politicii sanitare si a strategiilor

74
Management si legislatie sanitara
din domeniul prevenirii imbolnavirilor, promovarii si mentinerii sanatatii populatiei;
- efectueaza studii in domeniul sanatatii publice si al conducerii
sistemului de sanatate;
- eleboreaza proiecte de norme, metodologii si instructiuni privind sanatatea
publica;
- asigura consultanta de specialitate si colaboreaza cu autoritatile publice si cu
celelalte unitati sanitare, inclusiv de asistenta medicala primara, cu institutiile de
invatamant medical universitar in domeniul asigurarii sanatatii publice;
- colaboreaza cu organizatiile si institutiile internationale care desfasoara activitati
de sanatate publica;
- participa la procesul de invatamant medical de specializare si perfectionare in
domeniul sanatatii publice si al managementului serviciilor de sanatate etc.

75
Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 16- ORGANIZAREA SI FUNCIONAREA MINISTERULUI


SNTII SI FAMILIEI

16. 1 ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA MUNISTERULUI SANATATII SI FAMILIEI

16.1.1 ISTORICUL MINISTERULUI SANATATII SI FAMILIEI

Problemele de sntate publica au fost pana la 25 aprilie 1922 in sarcina Ministerului


de Interne - Direcia Generala a Serviciului Sanitar. Incepnd cu aceasta data, de
sntatea publica s-a ocupat Ministerul Muncii si Ocrotirilor Sociale, infiintandu-se Ministerul
Sntii Publice, al Muncii si Ocrotirilor Sociale. Acesta funcioneaz pana la 4 noiembrie
1923, data la care se reorganizeaz in doua ministere: Ministerul Sntii si Ocrotirilor
Sociale si Ministerul Muncii, Cooperaiei si Asigurrilor Sociale.
Potrivit Legii pentru organizarea ministerelor, din 2 august 1929, cele doua ministere se
unifica si formeaz Ministerul Muncii, Sntii si Ocrotirilor Sociale si funcioneaz in
aceasta forma pana la data de 12 august 1938. Dup aceasta data organizarea Ministerului
sufer diverse modificri.
In conformitate cu HG nr. 22/2001, sistemul sanitar romanesc si ntreaga reea de
sntate publica se afla sub coordonarea Ministerului Sntii si Familiei.
Acest minister s-a format prin reorganizarea vechiului Minister al Sntii avnd acum
in subordine att Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap (SSPH), cat si uniti
aflate, pana de curnd, in cadrul Ministerului Muncii si Proteciei Sociale, adic Centrul de
Informare si Consultanta pentru Familie si Centrul Pilot de Asistenta si Protecie a
Victimelor in Familie. Dei aria sa de aciune este acum lrgit, Ministerul Sntii si Familiei
dispune de numai 175 de posturi (numr in care, insa, nu sunt cuprini demnitarii si locurile
aferente Cabinetului ministrului si nici cele de la Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu
Handicap). In acelai timp, in cadrul Ministerului Sntii si Familiei a luat fiina o Direcie
Generala care se ocupa exclusiv de perfecionarea postuniversitara a medicilor si farmacitilor
dar, si de cea a asistenilor medicali, institutul si centrul care aveau aceste misiuni
desfiintandu-se.
In aceasta structura, Ministerul Sntii si Familiei, trebuie sa-si recapete autoritatea pe
care a avut-o, pana nu demult, in sistemul sanitar, in calitate de coordonator competent si
energic al reformei in reeaua de sntate publica din Romnia.

16.1.2 PREZENTAREA MINISTERULUI SNTII SI FAMILIEI

Ministerul Sntii si Familiei se organizeaz si funcioneaz ca organ de specialitate


al administraiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, cu

76
Management si legislatie sanitara
sediul in municipiul Bucureti, Str. Ministerului, nr. 1-3, sectorul 1, prin reorganizarea
Ministerului Sntii.
Ministerul Sntii si Familiei aplica strategia si politica Guvernului in domeniul asigurrii
sntii populaiei si rspunde de realizarea procesului de reforma in sectorul sanitar si al
politicilor familiale.
Rolul Ministerului Sntii si Familiei este organizarea, coordonarea si urmrirea
activitilor de asistenta sociala pentru asigurarea sntii populaiei, sprijinirea sntii
familiilor si categoriilor de populaie defavorizate, realizarea coordonrii, indrumarii si
controlul activitii de protecie a persoanelor cu handicap; Ministerul coordoneaz si
acioneaz pentru prevenirea si combaterea practicilor care duneaz sntii. In
exercitarea atribuiilor sale Ministerul Sntii si Familiei colaboreaz cu celelalte ministere
si organe centrale de specialitate din subordinea Guvernului, cu autoritile publice locale si
cu alte organisme interesate.

16.1.3. ATRIBUIILE MINISTERULUI SNTII SI FAMILIEI

In realizarea obiectului sau de activitate, Ministerul Sntii si Familiei ndeplinete


numeroase atribuii cel mai importante fiind urmtoarele:
1. asigura, rspunde, coordoneaz si controleaz, dup caz,
organizarea activitii de: asistenta de sntate publica, promovarea sntii si
medicinei preventive, asistenta medicala la domiciliu;
2. stabilete principalele obiective de etapa si pe termen mediu si lung in
domeniul sntii populaiei si al reformei in sectorul sanitar;
3. are obligaia sa asigure supravegherea si controlul aplicrii
legislaiei de ctre institutiile si organismele care au responsabiliti in domeniul
sntii blice, inclusiv de ctre sistemele de asigurri de sntate si de unitile
sanitare din sectorul privat de asistenta medicala, colabornd in acest scop cu
Casa Naionala de Asigurri de Sntate, Colegiul Medicilor din Romnia,
Colegiul Farmacitilor din Romnia, autoritile publice locale si cu alte
instituii abilitate;
4. elaboreaz, organizeaz, coordoneaz si implementeaz
programele naionale de sntate publica, aproba si stabilete modul de
finanare al acestora;
5. aproba normele tehnice de organizare si funcionare a unitilor care asigura
asistenta de sntate publica;
6. participa la acreditarea unitilor sanitare care presteaz servicii medicale pentru
autoritile din domeniul asistentei de sntate publica;

77
Management si legislatie sanitara
7. prezint rapoarte pentru informarea Guvernului privind starea de sntate a
populaiei;
8. fundamenteaz necesarul de resurse financiare pentru asigurarea
asistentei de sntate a populaiei;
9. elaboreaz, coordoneaz si indruma elaborarea politicilor de sntate
familiala;
10. aproba contractul-cadru privind condiiile acordrii asistentei medicale in cadrul
sistemului asigurarior sociale de sntate, elaborat de Casa Naionala de
Asigurri de Sntate si de Colegiul Medicilor din Romnia;
11. elaboreaz anual mpreuna cu Casa Naionala de Asigurri de Sntate, cu
avizul Colegiului Medicilor din Romnia si al Colegiului Farmacitilor din
Romnia, in baza contractului-cadru menionat la punctul 18, lista cu
medicamentele din Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman de
care beneficiaz asiguraii pe baza de prescripie medicala, cu sau fara
contribuie personala;
12. emite avize si autorizaii sanitare de funcionare, abilitri si acorduri scrise pentru
importul deeurilor si reziduurilor de orice natura, precum si al altor mrfuri
periculoase pentru sntatea populaiei si a mediului nconjurtor, in conformitate
cu prevederile legale in vigoare;
13. emite autorizaii de funcionare si norme tehnice pentru organizarea si
funcionarea unitilor farmaceutice publice si private, ndruma si controleaz
activitatea in reeaua farmaceutica;
14. aproba preul produselor medicamentoase din tara si din import; emite
reglementari privind termenii, condiiile, modul de calculare si de avizare a
preturilor produselor medicamentoase si limitele de profit;
15. elaboreaz sau, dup caz, avizeaz proiecte de acte normative din
domeniul sau de activitate, armonizate cu reglementrile Uniunii Europene;
urmrete si rspunde de aplicarea prevederilor specifice din Acordul
european de asociere si din Strategia naionala de pregtire pentru aderarea
Romniei la Uniunea Europeana.
16. aproba metodologia privind angajarea, transferarea si detaarea
medicilor, farmacitilor, biochimistilor si chimistior, si altor categorii de
personal cu studii superioare din unitile sanitare publice;
17. asigura, potrivit legii, numirea, transferarea, detaarea, promovarea,
eliberarea si evidenta personalului propriu si emite norme privind personalul din
unitile subordonate;
18. stabilete anual numrul optim pe tara de medici rezideni si specialiti;

78
Management si legislatie sanitara
19. stabilete strategiile si asigura desfurarea programelor pentru formarea si
pregtirea profesionala a personalului medico-sanitar, in colaborare cu
instituii si organizaii profesionale, guvernamentale sau neguvernamentale, ale
medicilor, farmacitilor si asistenilor medicali;
20. stabilete structura organizatorica, normele de organizare si funcionare, precum
si procedurile de ncadrare a personalului unitilor sanitare din subordinea
sa;
21. avizeaz nfiinarea, reorganizarea sau desfiinarea spitalelor si aproba
schimbarea sediului, a profilului sau a structurii spitalelor, intocmeste planul
naional de paturi si elaboreaz norme privind incadrarea spitalelor publice si
private cu personal;
22. editeaz publicaii de specialitate si de informare specifice.

16.1.4 STRUCTURA MINISTERULUI SNTII SI FAMILIEI

Ministerul Sntii si Familiei este condus de un ministru ajutat de 4 secretari da stat:


secretarul de stat pentru asistenta medicala, Secretarul general, Secretarul de stat pentru
relaia cu Parlamentul si Secretarul de stat pentru persoanele cu handicap. In subordinea
imediata a Ministrului Sntii se afla 5 direcii si anume: Direcia Generala Farmaceutica,
Direcia Generala a Bugetului, Corpul de Control al Ministrului, Direcia Audit intern si Direcia
Generala Cooperare internaionala, Integrare Europeana, politici de dezvoltare.
Pe langa ministru funcioneaz Colegiul Ministerului ca organ consultativ. Componenta
Colegiului se stabilete prin ordin al ministrului sntii si familiei.
In structura organizatorica a Ministerului Sntii si Familiei funcioneaz direcii
generale, direcii, servicii si birouri. Numrul maxim de posturi este de 175, exclusiv demnitarii
si posturile aferente cabinetului ministrului.

16.1.5. DIRECIILE DE SNTATE PUBLICA JUDEENE SI A MUNICIPIULUI


BUCURETI

Sunt servicii publice descentralizate cu personalitate juridica ale Ministerului Sntii si


Familiei, in subordinea crora funcioneaz alte uniti cu sau fara personalitate juridica,
conform prevederilor legale. Regulamentul de organizare si funcionare, precum si
organigrama direciilor de sntate publica si a inspectoratelor de stat teritoriale pentru
persoanele cu handicap se aproba prin ordin al ministrului sntii si familiei.

16.2 ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA SISTEMULUI ASIGURARILOR SOCIALE DE


SANATATE

79
Management si legislatie sanitara
Asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de ocrotire a sanatatii
populatiei, sunt obligatorii si functioneaza descentralizat, pe baza principiului solidaritatii in
colectarea si utilizarea fondurilor, precum si a dreptului alegerii libere de catre asigurati a
medicului, a unitatii sanitare si a casei de asigurari de sanatate.

Constituirea fondurilor de asigurari sociale de sanatate se face din:


contributia asiguratilor
contributia persoanelor fizice si juridice care angajeaza personal salariat
subventii de la bugetul de stat
alte surse de la bugetul de stat
alte surse cum ar fi: donatiile, sponsorizarile, dobanzile.

CONSTITUIREA FONDURILOR DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE


LEGEA 150 / 2002

Contributia angajatilor

Contributia angajatorilor persoanelor


fizice sau juridice
Contributii la fondul
asigurarilor sociale
Subventii de la bugetul de de sanatate
stat

Donatii
Sponsorizari
Dobanzi

Administrarea fondului se face in conditiile legii, de catre Casa Nationala de Asigurari de


Sanatate (CNAS) si prin casele de asigurari sociale de sanatate judetene si a municipiului
Bucuresti, inclusiv prin Casa Asigurarilor de Sanatate, a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei
Nationale si Autoritatii Judecatoresti. CNAS poate propune Ministerului Sanatatii si Familiei
proiecte de acte normative care au incidenta asupra constituirii si utilizarii fondului.

16.2.1 BENEFICIARII SISTEMULUI DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE

Sunt supuse in mod obligatoriu asigurarii, potrivit legii, urmatoarele categorii de persoane:
cetatenii romani cu domiciliul in tara
cetatenii straini si apatritii care au resedinta in Romania
Asiguratii vor plati o contributie lunara pentru asigurarile sociale de sanatate. Calitatea de
asigurat se dovedeste cu carnetul de asigurari sociale pentru sanatate.

80
Management si legislatie sanitara
Urmatoarele categorii de persoane beneficiaza de asigurarea de sanatate, fara plata
contributiei:
copii si tinerii pana la varsta de 26 de ani, daca sunt elevi, studenti, ucenici si daca
nu realizeaza venituri din munca
persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca sau se afla in grija
familiei
sotul, sotia, parintii si bunicii, fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei
persoane asigurate
persoanele ale caror drepturi sunt stabilite prin Decretul- lege nr 118/1990 privind
acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata
la 06.03.1945, precum si a celor deportate in strainatate si constituite in prizonieri prin legea
nr 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor
de razboi, persoanele prevazute in legea 42/1990 pentru cinstirea eroilor- martiri si
acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor si luptatorilor pentru victoria Revolutiei
din decembrie 1989, daca nu realizeaza alte venituri dacat cele provenite din drepturile
banesti acordate de lege si cele provenite din pensii.
Persoanele exceptate de la asigurarea de sanatate obligatorie:
Asigurarea de sanatate este facultativa pentru urmatoarele categorii de persoane:
- membrii uniunilor diplomatice acreditate in Romania
- cetatenii straini aflati temporar in tara

Calitatea de asigurat:
Calitatea de asigurat a salariatiilor se dobandeste in ziua incheierii contractului
individual de munca al salariatului si se pastreaza pe toata durata acestuia. Persoanele care nu
sunt salariate dobandesc calitatea de asigurat din ziua in care s-a achitat contributia.
Are calitatea de asigurat fara plata contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate,
persoana aflata in una din urmatoarele situatii:
- satisface serviciul militar in termen
- se afla in concediu medical, concediu pentru sarcina si lauzie, concediu medical
pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 6 ani.
- executa o pedeapsa privata de libertate sau arest preventiv
- apartine unei familii care beneficiaza de ajutor social, potrivit Legii nr. 67/1995
privind ajutorul social.
Calitatea de asigurat si drepturile de asigurare inceteaza o data cu pierderea cetateniei sau
a dreptului de resedinta in tara. In cazul neachitarii la termen, potrivit legii, a contributiilor datorate
fondurilor de asigurari sociale de sanatate, CNAS, prin organismele sale, va proceda la aplicarea

81
Management si legislatie sanitara
masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor cuvenite bugetului asigurarilor sociale de
sanatate.

16.2.2 DREPTURILE ASIGURATILOR

Asiguratii au dreptul la servicii medicale, medicamente si materiale sanitare. Drepturile


asiguratilor se stabilesc pe baza contractului-cadru elaborat de CNAS si Colegiul Medicilor din
Romania, cu avizul Ministerului Sanatatii, aprobat prin hotarare a Guvernului.
Contractul-cadru reglementeaza, in principal, conditiile acordarii asistentei medicale cu
privire la:
- lista serviciilor medicale, a medicamentelor si a altor servicii pentru asigurati
- parametrii calitatii serviciilor
- criteriile si modul de plata a serviciilor medicale
- nivelul costurilor, modul de decontare si actele necesare in acest scop
- asistenta medicala primara
- internarea si externarea bolnavilor
- necesitatea si durata spitalizarii
- asigurarea tratamentului spitalicesc
- conditiile generale de acordare, de catre spital, a tratamentului ambulatoriu
- prescrierea medicamentelor, a materialelor sanitare, a procedurilor terapeutice, a
protezelor, a dispozitivelor de mers
- conditiile si plata serviciilor de termica dentara
- informarea corespunzatoare a bolnavilor
Asiguratii au dreptul la ingrijire medicala, in caz de boala sau accident, din prima zi de
imbolnavire sau de la data accidentului si pana la vindecare, stabilite prin lege.
Ingrijirea medicala acordata asiguratilor se realizeaza prin servicii medicale, dupa
cum urmeaza:
a) servicii de asistenta medicala preventiva si de promovare a sanatatii, inclusiv pentru
depistarea precoce a bolilor ;
b) servicii medicale ambulatorii;
c) servicii medicale spitalicesti;
d) servicii de asistenta stomatologica;
e) servicii medicale de urgenta;
f) servicii medicale complementare pentru reabilitare;
g) asistenta medicala pre-, intra- si postnatala ;
h) ingrijiri medicale la domiciliu;
i) medicamente, materiale sanitare, proteze si orteze.
Insotitorii copiilor bolnavi in varsta de pana la 3 ani beneficiaza de plata serviciilor

82
Management si legislatie sanitara
hoteliere din partea casei de asigurari de sanatate, daca, potrivit criteriilor stabilite de comun acord
de catre aceasta si de Colegiul Medicilor din Romania, medicul considera necesara prezenta lor
pentru o perioada determinata.
In serviciile medicale, suportate de casa de asigurari de sanatate, nu se includ:
a) servicii de sanatate acordate in caz de risc profesional: boli profesionale si accidente de
munca ;
b) unele servicii medicale de inalta performanta;
c) unele servicii de asistenta stomatologica;
d) asistenta medicala curativa la locul de munca ;
e) servicii hoteliere cu grad inalt de confort.
Serviciile medicale se stabilesc prin contractul-cadru. Asiguratii au dreptul sa-si aleaga
medicul de familie care sa le acorde serviciile medicale primare.
Daca optiunea este pentru un medic de familie dintr-o alta localitate, asiguratul va suporta
cheltuielile de transport.
Asiguratul va putea schimba medicul de familie ales dupa expirarea a cel putin 3 luni de la
data inscrierii sale la medic.
Casele de asigurari de sanatate colaboreaza cu comisiile de specialitate ale Colegiului
Medicilor din Romania, cu medicii cu experienta, cu unitatile sanitare si cu organizatiile
neguvernamentale, pentru intocmirea si realizarea de programe de sanatate finantate de la
bugetul de stat, de la bugetul asigurarilor sociale de sanatate, precum si din alte surse.
Serviciile medicale stomatologice preventive se suporta da catre casele de asigurari de
sanatate, astfel:
a) nelimitat, pentru copii pana la varsta de 16 ani, individual sau prin formarea de grupe de
profilaxie, fie la scoala, fie la gradinita
b) pentru tineri de la 15 ani la 20 de ani, de doua ori pe an
c) pentru adulti, o data pe an.
Serviciile medicale pentru prevenirea si depistarea precoce a bolilor care ar putea afecta
dezvoltarea fizica sau mentala a copiilor sunt suportate de casele de asigurari de sanatate.
Asiguratii in varsta de peste 30 de ani au dreptul la un control in fiecare an, pentru
prevenirea bolilor cu consecinte majore in morbiditate si mortalitate. Aceste afectiuni se
precizeaza in contractul-cadru.
Asiguratii care au efectuat controalele medicale periodice preventive, stabilite de catre
Colegiul Medicilor din Romania impreuna cu casele de asigurari de sanatate, beneficiaza de
reduceri sau de scutiri de la plata unor contributii personale, prevazute in contractul-cadru.

Servicii medicale in caz de boala:

83
Management si legislatie sanitara
Asiguratii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea
complicatiilor ei, pentru recuperarea sau cel putin pentru ameliorarea suferintei pacientului, dupa
caz.
Tratamentul medical se aplica de catre medici si alt personal sanitar acreditat.
Asiguratii au dreptul la asistenta medicala de specialitate ambulatorie, la indicatia
medicului de familie, cu respectarea liberei alegeri a medicului specialist acreditat. Asistenta
medicala de specialitate se acorda de catre medici specialisti.
Tratamentul in spital se acorda prin spitalizare integrala sau partiala, care cuprinde:
consultatii, investigatii, stabilirea diagnosticului, tratament medical si/sau tratament chirurgical,
ingrijire, medicamente si materiale sanitare, cazare si masa.
Asigurarea asistentei medicale spitalicesti revine spitalului, potrivit contractului incheiat de
acesta cu casa de asigurari de sanatate.
Serviciile medicale stomatologice se acorda de catre medicul din cabinetul stomatologic si
din serviciul buco-maxilo-facial.
Tratamentele stomatologice se suporta de catre casa de asigurari de sanatate in proportie
de 40% 60%, tinand seama de necesitatea respectarii controalelor profilactice impuse de serviciul
stomatologic. Aceste tratmente, in cazul copiilor pana la varsta de 16 ani, se vor suporta de catre
casa de asigurari de sanatate, pe baza criteriilor stabilite in contractul-cadru.
Asiguratii au dreptul la materiale sanitare pentru corectarea vazului, a auzului, pentru
protezarea membrelor si la alte materiale de specialitate in acest scop, pe baza prescriptiilor
medicale, cu sau fara contributie personala,in conditiile prevazute in contractul-cadru.
Asiguratii beneficiaza de tratament fizioterapeutic, masaje, gimnastica medicala si altele
asemenea, pe baza prescriptiilor medicale, cu sau fara contributie personala, in conditiile
prevazute in contractul de furnizare de servicii medicale.

Criteriile privind calitatea asistentei medicale ce se acorda asiguratilor se eleboreaza de


comisiile de specialitate ale Colegiului Medicilor din Romania si de Casa Nationala de Asigurari de
Sanatate si se refera la:
a) tratamentul medical;
b) tratamentul stomatologic;
c) actiunile de depistare precoce a im bolnavirilor ;
d) procedeele medicale de recuperare eficace;
e) prescrierea de medicamante, materiale sanitare, proteze, transportul bolnavilor;
f) eliberarea de certificate medicale si rapoarte medicale necesare atat caselor de
asigurari de sanatate pentru indeplinirea sarcinilor, cat si asiguratilor pentru a beneficia
de ajutoare de boala ;
g) masurile de restabilire a fertilitatii unui cuplu ;

84
Management si legislatie sanitara
h) infiintarea si functionarea unitatilor sanitare si dotarea lor corespunzatoare.
Aceste criterii sunt obligatorii pentru medici si pentru personalul sanitar.

16.2.3 FINANTAREA SERVICIILOR MEDICALE

Fondul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si fondurile caselor de asigurari de


sanatate judetene si a municipiului Bucuresti se formeaza din:
a) contributii ale persoanelor fizice si juridice, in parti egale ;
b) subventii de la bugetul de stat si de la bugetele locale ;
c) alte venituri.
Persoana asigurata are obligatia platii unei contributii banesti lunare pentru asigurarile
sociale de sanatate. Cunatumul contributiei banesti lunare a persoanei asigurate se stabilesc sub
forma unei cote de 7% si se aplica la venitul brut.
Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate se deduce din impozitul pe salariu sau din
impozitul pe venit, dupa caz, stabilit potrivit legii, si se varsa la casa de asigurari de sanatate.
Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat au obligatia platii contributiei
pentru asigurarile sociale de sanatate de 7%, raportat la fondul de salarii.
Pentru pensionari, pentru beneficiarii ajutorului de somaj si ai alocatiei de sprijin, precum si
pentru persoanele care lucreaza pe baza de conventii civile, contributia pentru asigurarile sociale
de sanatate se retine, o data cu plata drepturilor banesti asupra carora se calculeaza, de catre cei
care efectueaza plata acestor drepturi. Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate se
vireaza casei de asigurari de sanatate la care este arondata persoana in cauza.
Persoanele care nu sunt salariate vor comunica direct casei de asigurari de sanatate in a
carei raza teritoriala isi desfasoara activitatea, veniturile impozabile, in vederea stabilirii contributiei
de 7% pentru asigurarile sociale de sanatate, potrivit legii.
Sunt asigurate prin efectul prezentei legi, cu scutire la plata contributiei pentru asigurarile
sociale de sanatate de catre acestea, persoanale care:
a) satisfac serviciul militar in termen;
b) se afla in concediu medical sau in concediu medical pentru ingrijirea copilului bolnav in
varsta de pana la 6 ani;
c) executa o pedeapsa privata de libertate sau arest preventive;
d) fac parte dintr-o familie care beneficiaza de ajutor social, potrivit Legii nr. 67/1995
privind ajutorul social.
Angajatorii si asiguratii care au obligatia platii contributiei pentru asigurarile sociale de
sanatate, potrivit prevederilor prezentei legi, si care nu o respecta datoreaza majorari pentru
perioada de intarziere, egale cu majorarile aferente pentru intarzierea achitarii impozitelor.
Daca datoria nu este achitata in termen de o luna de la data scadenta, casa de asigurari de
sanatate va introduce dispozitie de incasare silita.

85
Management si legislatie sanitara
Bugetul de stat suporta urmatoarele cheltuieli:
a) pentru investitiile legate de construirea unor unitati sanitare si pentru aparatura medicala
de mare performanta ;
b) pentru activitatea de diagnostic, curativa si de reabilitare de importanta nationala, pentru
recuperarea capacitatii de munca.
Asiguratii suporta unele plati suplimentare privind costul medicamentelor furnizate si unele
servicii medicale corespunzator reglementarilor stabilite de Casa Nationala de Asigurari de
Sanatate, potrivit criteriilor prevazute in contractul de asigurare de sanatate.
Pentru sustinerea bugetelor caselor de asigurari de sanatate din judetele cu dezechilibre
financiare, se va varsa, de catre fiecare casa de asigurari de sanatate, o cota de 7% in contul
Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, din incasarile lunare ale acestora.

Utilizarea fondurilor de asigurari sociale de sanatate


Fondurile de asigurari sociale de sanatate se utilizeaza pentru:
a) plata medicamantelor si a serviciilor medicale acordate
b) cheltuieli de administrare si functionare, in cota de maximum 5%
c) fond de redistribuire, in cota de 7%
d) fond de rezerva, in cota de 5%.
Fondurile ramase la finele anului se reporteaza in anul urmator.

16.2.4. RELATIILE CASELOR DE ASIGURARI DE SANATATE CU FURNIZORII


DE SERVICII MEDICALE, APARATURA SI MEDICAMENTE

Furnizorii de servicii medicale, potrivit legii, sunt medicii si personalul sanitar, cabinetele
medicale, centrele de diagnostic si tratament, spitalele si alte unitati sanitare care se afla in relatii
contractuale cu casele de asigurari de sanatate.
Relatiile dintre furnizorii de servicii medicale si casa de asigurari de sanatate se stabilesc si
se desfasoara pe baza de contract.
Casa de asigurari de sanatate organizeaza un sistem de asigurare pentru raspunderea
civila a medicilor si a celorlalte categorii de personal medical.
Furnizarea serviciilor medicale are la baza stabilitatea contributiei asiguratilor.
Asistenta medicala primara si de specialitate ambulatorie se acorda de catre medici,
personal sanitar, cabinete pentru practica individuala, dispensare pentru practica de grup, centre
de sanatate, policlinici, centre de diagnostic si tratament si de catre serviciile ambulatorii ale
spitalelor.
Casele de asigurari de sanatate incheie cu furnizorii de servicii medicale contracte anuale
pentru furnizarea de servicii si pentru plata acestora, urmarind realizarea echilibrului financiar. La

86
Management si legislatie sanitara
incheierea contractelor se tine seama de economicitatea si de calitatea serviciilor oferite si de
interesul manifestat de asigurati.
Casele de asigurari de sanatate incheie contracte anuale cu furnizorii de servicii medicale,
in baza contractului-cadru. Prevederile contractului-cadru sunt date publicitatii, pentru informarea
asiguratilor si a furnizorilor de servicii medicale. Furnizorii de servicii medicale pot negocia clauze
suplimentare cu casa de asigurari de sanatate, in limita conditiilor prevazute in contractul-cadru.
Modalitatile de plata a furnizorilor de servicii medicale de catre casele de asigurari de
sanatate se stabilesc prin contractul-cadru si pot fi:
a) in asistenta medicala primara si de specialitate, prin tarif pe persoana asigurata si prin
tarif pe serviciu medical, dupa caz;
b) in asistenta medicala din spitale si din alte unitati cu stationar, prin tarif pe persoana
internata, prin tarif pe zi de spitalizare, prin tarif pe serviciu medical si prin tarife
negociate pentru anumite prestatii.
Spitalele se construiesc, de regula, de catre autoritatile locale sau centrale, in baza unui
program pe termen lung, desfasurat pe ani, care se aproba prin lege.
Aparatele de mare performanta se procura de catre spitale si de centrele de diagnostic si
tratament, pe baza aprobarii unei comisii centrale compuse din reprezentatii Casei Nationale a
Asigurarilor de Sanatate, ai Colegiului Medicilor din Romania si ai Ministerului Sanatatii, in limita
prevederilor bugetului alocat. Prima dotare se suporta de la bugetul de stat.
Materialele sanitare, protezele si ortezele pot fi furnizate numai de catre persoane fizice sau
juridice acreditate de casele de asigurari de sanatate. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si
Colegiul Medicilor din Romania elaboreaza anual liste nominale ale acestor materiale, care se
publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
Modul de furnizare si conditiile de plata se stabilesc prin contracte directe incheiate intre
casele de asigurari de sanatate si respectiv furnizori.
In relatiile caselor de asigurari de sanatate cu furnizorii de medicamente, obligatia
farmacistilor este de a elibera medicamentul cu pretul cel mai mic, daca medicul indica numai
denumirea substantei active, precum si de a arata posibilitatea de inlocuire a medicamentului
prescris.
Asigurarea asistentei medicale, a ingrijirii la domiciliul bolnavului si a ajutorului in menaj se
contracteaza de la casele de asigurari de sanatate cu unitati specializate sau cu persoane fizice.
Casa de asigurari de sanatate poate colabora cu organizatii caritabile si de intrajutorare.
Asistenta medicala de urgenta si alte tipuri de transporturi medicale se acorda prin servicii
de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti, iar plata acestor servicii se asigura pe baza
contractului care se incheie intre serviciile de ambulanta si casele de asigurari de sanatate
judetene si a municipiului Bucuresti.

87
Management si legislatie sanitara
16.2.5 ORGANIZAREA CASELOR DE ASIGURARI DE SANATATE

Casele de asigurari de sanatate sunt institutii publice autonome, nelucrative, care


desfasoara activitati in domeniul asigurarii sanatatii.
Organizarea administrativa:
Asigurarile de sanatate se organizeaza prin Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, prin
casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti si prin oficii teritoriale.
Casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti pot avea, la nivelul
oraselor, al municipiilor, precum si al altor localitati, oficii de asigurari de sanatate, daca numarul
asiguratilor este de cel putin:
a) 200.000 pentru orasele, municipiile si sectoarele municipiului Bucuresti
b) 100.000 pentru alte localitati.
Casele de asigurari de sanatate functioneaza pe baza unui statut.
Statutul trebuie sa contina prevederi referitoare la:
a) denumirea si sediul casei de asigurari de sanatate ;
b) teritoriul deservit;
c) felul, cantitatea si calitatea unor servicii care nu sunt definite expres de lege;
d) nivelul si felul de incasare a contributiilor ;
e) numarul membrilor in organele de conducere;
f) drepturile si obligatiie organelor de conducere;
g) modul de adoptare a hotararii adunarii generale a reoprezentatilor;
h) organizarea activitatii financiar-contabile, a controlului si intocmirea bilantului contabil
anual;
i) componenta si sediul comisiei de litigii ;
j) modalitatile de publicitate.

Organele de conducere ale Casei Nationale de Asigurari de Sanatate sunt:


a) adunarea generala a reprezentatilor;
b) consiliul de administratie, ales de adunarea generala a reprezentatilor, care are un
presedinte si un vicepresedinte, alesi dintre membrii acestuia, si care, in termen de 6
luni, va elabora statutul casei de asigurari de sanatate.
Adunarea generala a reprezentantilor are ca principal obiectiv sustinerea intereselor
asiguratilor in raporturile cu consiliul de administratie.
Ea are ca atributii:
a) aproba statutul si alte reglementari specifice in domeniul sau de activitate, potrivit legii ;
b) aproba bilantul contabil si descarcarea gestiunii anului precedent pentru Casa Nationala
de Asigurari de Sanatate si pentru casele de asigurari de sanatate judetene si a
municipiului Bucuresti ;
88
Management si legislatie sanitara
c) ia decizii privind administrarea patrimoniului;
d) aproba bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul curent al Casei Nationale de Asigurari
de Sanatate si pentru casele de asigurari de sanatate teritoriale ;
e) alege o comisie de cenzori formata din 3 persoane si 3 supleanti.
Consiliul de administratie reprezinta Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si pe
asigurati in raporturile cu alte persoane fizice si juridice.
Pe langa Casa Nationala de Asigurari de Sanatate functioneaza consilii de experti, care
elaboreaza proiecte de norme metodologice pentru acordarea serviciilor medicale, abrobate de
catre comisia mixta a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si Colegiului Medicilor din
Romania.
Membrii Consiliului de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si a
comisiei de cenzori vor beneficia de o indemnizatie de sedinta, al carei cuantum este stabilit prin
statut.
Casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti au urmatoarele organe
de conducere:
a) Adunarea Reprezentatilor;
b) Consiliul de Administratie.
Atributiile si modul de desfasurare a activitatii organelor de conducere se
reglementeaza prin satut.
Alegerea organelor de conducere ale caselor de asigurari de sanatate:
Alegerea organelor de conducere ale caselor de asigurari de sanatate se face prin vot
secret. O persoana poate fi aleasa pentru maximum doua mandate. Organele de conducere se
aleg pe o perioada de 5 ani.

16.3 ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CASELOR DE ASIGURARI DE SANATATE

16.3.1 CONSTITUIREA CASELOR DE ASIGURARI DE SANATATE

Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate este institutie publica, autonoma, de


interes national, cu personalitate juridica, in coordonarea Ministrului Sanatatii si Familiei ,
care administreaza si gestioneaza sistemul de asigurari sociale de sanatate in vederea aplicarii
politicilor si programelor in domeniul sanitar ale Ministrului Sanatatii si Familiei si are sediul in
municipiul Bucuresti, calea Calarasi nr. 248, sectorul 2.

CNAS are ca principal obiectiv de activitate asigurarea functionarii unitare si coordonate


a sistemului de asigurari de sanatate judetene, Casa de Asigurari de Sanatate a Ministerului
Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii
Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti.

89
Management si legislatie sanitara
CNAS functioneaza pe baza statutului propriu abrobat de consiliul de administratie. Casele
de asigurari functioneaza pe baza statutului propriu, care respecta prevederile statutului-cadru
abrobat de Consiliul de administratie al CNAS.
Pentru anul 2003 statutul se elaboreaza de Consiliul de administratie al CNAS si se aproba
prin hotarare a Guvernului.
Satutele caselor de asigurari de sanatate trebuie sa contina prevederi referitoare la:
denumirea si sediul casei de asigurari respective ;
relatiile CNAS cu alte case de asigurari si cu oficiile teritoriale, precum si
cu asiguratii ;
structura, drepturile si obligatiile organelor de conducere ;
modul de adoptare a hotararilor in consiliul de administratie si relatia dintre acesta si
conducerea executiva a casei de asigurari ;
alte prevederi.

Casele de asigurari judetene sunt institutii publice, cu personalitate juridica, cu bugete


proprii, in subordinea CNAS. Aceasta colecteaza contributiile si gestioneaza bugetul fondului
aprobat, cu respectarea prevederilor legale, asigurand functionarea sistemului de asigurari sociale
de sanatate la nivel local.
Pe langa CNAS functioneaza consilii de experti pentru elaborarea proiectelor de acte
normative care se aproba de catre Ministerul Sanatatii si Familiei, cu consultarea obligatorie a
ministerelor si institutiilor centrale cu retele sanitare proprii.
Casele de asigurari pot infiinta oficii de asigurari de sanatate fara personalitate juridica, la
nivelul oraselor, municipiului Bucuresti, in baza criteriilor stabilite prin ordin si ministrului sanatatii
si familiei.

16.3.2 ATRIBUTIILE CASEI NATIONALE DE ASIGURARI DE SANATATE

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate are urmatoarele atributii:


1. Administreza, impreuna cu casele de asigurarai de sanatate, Fondul de asigurari sociale
de sanatate ;
2. Avizeaza proiectele de acte normative care au incidenta asupra constituirii si utilizarii
fondurilor asigurarilor sociale de sanatate ;
3. Controleaza respectarea dreptului asiguratilor la servicii medicale, medicamante si
materiale sanitare in mod nediscriminatoriu, in conditiile legii;
4. Stabileste strategia generala a sistemului de asigurari sociale de sanatate, de colectare,
administrare, utilizare si control al fondurilor asigurarilor sociale de sanatate ;
5. Stabileste, in colaborare cu Ministerul Sanatatii si Familiei, Colegiul Medicilor din
Romania, reprezenanti ai spitalelor si clinicilor universitare, ai unitatilor de cercetare, ai
90
Management si legislatie sanitara
organizatiilor neguvernamentale, ai sindicatelor si patronatelor, precum si cu
reprezentanti ai populatiei, obiectivele programelor de sanatate publica ;
6. Supravegheaza si con troleaza functionarea sistemului de asigurari sociale de
sanatate ;
7. Monitorizeaza si controleaza modalitatea de eliberare a medicamentelor comform
prevederilor art 48 din Legea nr. 145/1997, cu modificarile si completarile ulterioare;
8. constituie comisii de experti care elaboreaza proiecte de norme metodologice pentru
acordarea serviciilor medicale, ce vor fi aprobate de Comisia mixta a Casei Nationale de
Asigurari de Sanatate si a Colegiului Medicilor din Romania ;
9. Elaboreaza criterii de acreditare a furnizorilor de servicii medicale;
10. Elaboreaza si modifica, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, contractul-cadru
privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului asigurarilor sociale de
sanatate, pana la data de 30 noiembrie a anului in curs pentru anul viitor, cu avizul
Ministerului Sanatatii si Familiei si al ministerelor cu retele sanitare proprii, care se
aproba prin hotarare a Guvernului, in conditiile legii;
11. Elaboreaza, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, criteriile privind calitatea
asistentei medicale din sistemul de asigurari sociale de sanatate;
12. Elaboreaza, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, Regulamantul de functionare
a comisiilor de acreditare a medicilor din sistemul de asigurari sociale de sanatate;
13. Participa la acreditarea medicilor si a personalului sanitar care pot fi admisi sa lucreze in
sistemul de asigurari sociale de sanatate ;
14. Organizeaza, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, controlul activitatii medicale
furnizate asiguratilor;
15. Elaboreaza anual, impreuna cu Ministerial Sanatatii si Familiei, lista cuprinzand
denumirile comune internationale (DCI) ale medicamentelor din Nomenclatorul
medicamentelor si produselor biologice de uz uman, de care beneficiaza asiguratii, pe
baza de prescriptie medicala, in tratament ambulatoriu, cu sau fara contributie
personala;
16. Elaboreaza anual, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, liste nominale
cuprinzand materialele sanitare, protezele si ortezele;
17. Acrediteaza persoanele fizice sau juridice care pot furniza materialele prevazute la
punctul 16, stabileste cadrul general privind modul de furnizare si conditiile de plata
pentru aceste materiale, care urmeaza safie prevazute in contractele directe incheiate
intre casele de asigurari de sanatate si furnizori ;
18. Desemneaza reprezentanti in comisia centrala, care aproba procurarea aparaturii de
mare performanta, alaturi de reprezentanti ai Colegiului Medicilor din Romania si ai
Ministerului Sanatatii si Familiei ;

91
Management si legislatie sanitara
19. Elaboreaza reglementarile privind platile suplimentare ale asiguratilor pentru unele
medicamente si unele servicii medicale suplimentare;
20. Organizeaza un sistem de asigurare pentru raspundere civila a furnizorilor de servicii
medicale;
21. Organizeaza, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, Comisia centrala de arbitraj
si avizeaza regulamentul de organizare si functionare a acesteia;
22. Elaboreaza proiectul de statut-cadru pentru casele de asigurari de sanatate judetene,
respectiv a municipiului Bucuresti ;
23. Aproba statutele caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului
Bucuresti, regulamentele de organizare si functionare, organigrama si statele de functii
ale acestora ;
24. Elaboreaza normele de organizare de personal ;
25. Definitiveaza proiectele de bugete de venituri si cheltuieli ale caselor de sanatate
judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si pe cele ale Casei Asigurarilor de
Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti si
Casei de Asigurari de Sanatate a Transporturilor, la propunerea acestora ;
26. Abroba anual bugetele de venituri si cheltuieli corespunzatoare unui plan de activitati si
listele de investitii ale caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului
Bucuresti, la propunerea acestora ;
27. Administreaza bunurile mobile si imobile, dobandite, in conditiile legii, din activitati
proprii, subventii, donatii sau din alte surse ;
28. Stabileste anual, in limitele legii, cota de contributie a caselor de asigurari de sanatate
judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si a Casei Asigurarilor de Sanatate a
Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti si Casei de
Asigurari de Sanatate a Transporturilor la constituirea fondului de redistribuire pentru
sustinerea bugetelor caselor de asigurari de sanatate cu dezechilibre financiare si
elaboreaza anual criteriile pe baza carora se calculeaza sumele aferente fondului de
redistribuire ;
29. Stabileste destinatia de utilizare a fondului de rezerva propriu ;
30. Elaboreaza metodologia privind tiparirea, distribuirea si evidenta carnetelor de asigurat;
31. Asigura evidenta statistica necesara in activitatea specifica sistemului de asigurari
sociale de sanatate si colaboreaza ci institutii cu atributii in domeniul statisticii;
32. Efectueaza prin intermediul caselor de asigurari de sanatate, direct sau prin intermediari
specializati, sondaje in vederea evaluarii gradului de satisfacere a asiguratilor si de
evaluare a interesului manifestat de acestia fata de calitatea serviciilor medicale si
asigura controlul masurilor stabilite in gestionarea fondurilor pentru realizarea
functionarii sistemului asigurarilor sociale de sanatate intr-un mod coerent si unitar.

92
Management si legislatie sanitara

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si casele de asigurari de sanatate vor functiona


avand la baza un sistem de informatizare integrat.
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate elaboreaza norme privind modul de incasare a
contributiilor la Fondul de asigurari sociale de sanatate.
In cazul neachitarii la termen, potrivit legii, a contributiilor datorate Fondului de asigurari
sociale de sanatate Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, prin casele de asigurari de sanatate
judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii,
Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti si Casa de Asigurari de Sanatate a
Transporturilor procedeaza la aplicarea masurilor de executie silita pentru incasarea sumelor
cuvenite bugetului asigurarilor sociale de sanatate si a majorarilor de intarziere, potrivit procedurii
instituite prin Ordonanta Guvernuluiu nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata
prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile ulterioare, ale carei dispozitii se aplica in mod
corespunzator.
Casa Nationala de Asigurari de Santatate elaboreaza norme metodologice privind
activitatea de executare silita pentru recuperarea creantelor la Fondul de asigurari sociale de
sanatate, privind acordarea de inlesniri, amanari si esalonari la plata contributiilor, precum si
norme tehnice privind constituirea si utilizarea fondului pentru acordarea de stimulente.

16.3.3 ORGANELE DE CONDUCERE ALE CNAS

Organele de conducere ale CNAS sunt reprezentate de:


- Adunarea Reprezentantilor;
- Consiliul de Administratie al CNAS;
- Presedinte CNAS;
- 2 vicepresedinti;
- Directorul General.
Persoanele care fac parte din organele de conducere ale CNAS trebuie sa
Indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie cetateni romani si sa aiba domiciliul pe teritoriul Romaniei ;
- sa aiba calitatea de asigurat;
- sa nu aiba cazier judiciar sau fiscal.

A. Adunarea reprezentanilor se constituie pe o perioad de 4 ani i cuprinde:


reprezentani ai asigurailor delegai de consiliile judeene i de Consiliul
General al Municipiului Bucureti n numr de unu pentru fiecare jude i doi pentru
municipiul Bucureti. Desemnarea acestor reprezentani se face n termen de 15 zile de
la data intrrii n vigoare a prezentei ordonane de urgen;
93
Management si legislatie sanitara
29 de membri numii astfel: 2 de ctre Preedintele Romniei, 3 de ctre
primul-ministru, la propunerea ministrului sntii i familiei, 3 de ctre Senat, la
propunerea comisiei de specialitate, 3 de ctre Camera Deputailor, la propunerea
comisiei de specialitate, 5 de ctre asociaiile patronale reprezentative la nivel naional, 5 de
ctre organizaiile sindicale reprezentative la nivel naional, 7 reprezentani ai ministerelor i
instituiilor centrale cu reele sanitare proprii, respectiv cte un reprezentant al Ministerului
de Interne, Ministerului Aprrii Naionale, Ministerului Justiiei, Ministerului Lucrrilor
Publice, Transporturilor i Locuinei, Serviciului Romn de Informaii, Serviciului de
Informaii Externe i Serviciului de Telecomunicaii Speciale, i un reprezentant al Consiliului
Naional al Persoanelor Vrstnice.
Sunt considerate reprezentative la nivel naional asociaiile patronale si
organizaiile sindicale care ndeplinesc condiiile prevzute de Legea nr. 130/1996 privind
contractul colectiv de munc.
Adunarea reprezentanilor se ntrunete n edin o dat pe an, la convocarea
consiliului de administraie, sau n edine extraordinare, la convocarea preedintelui
CNAS, a consiliului de administraie sau a unui numr de cel puin 30 de membri ai adunrii
reprezentanilor.
Adunarea reprezentanilor poate adopta hotrri dac sunt prezente dou treimi din
numrul membrilor. Pentru adoptarea hotrrilor este necesar votul favorabil al majoritii
membrilor prezeni.

Adunarea reprezentanilor are urmtoarele atribuii:


a) propune modificarea Statutului CNAS;
b) i alege i i revoc pe cei doi membri n consiliul de administraie;
c) analizeaz repartizarea bugetului aprobat de ctre cei n drept i
recomand ordonatorului principal de credite cu delegaie luarea msurilor
necesare pentru modificarea acestuia, n condiiile legii;
d) analizeaz modul de utilizare a fondului, costurile sistemului, serviciile
acordate i tarifele practicate la contractarea pachetului de servicii de baz i
recomand msurile legale pentru folosirea cu eficien a fondurilor i de
respectare a drepturilor asigurailor.

B. Consiliul de administraie al CNAS se constituie din 17 membri, cu un mandat pe 4 ani, dup


cum urmeaz:
5 reprezentani ai statului, dintre care unul este numit de Preedintele Romniei i 4 de
primul ministru, la propunerea ministrului sntii i familiei, a ministrului muncii i solidaritii
sociale, a ministrului finanelor publice i a ministrului justiiei;
94
Management si legislatie sanitara
5 membri numii prin consens de ctre asociaiile patronale reprezentative la
nivel naional;
5 membri numii prin consens de ctre confederaiile sindicale reprezentative la nivel
naional;
2 membri alei de ctre adunarea reprezentanilor din rndul membrilor si.

Preedintele consiliului de administraie este preedintele CNAS i ndeplinete i funcia de


secretar de stat n cadrul Ministerului Sntii i Familiei. Preedintele CNAS este numit de primul-
ministru dintre membrii consiliului de administraie, la propunerea Ministerului Sntii i Familiei.
Consiliul de administraie are 2 vicepreedini alei de consiliul de administraie prin vot secret.
Vicepreedinii consiliului de administraie sunt i vicepreedinii CNAS.
Consiliul de administraie funcioneaz n mod legal n prezena a cel puin 11 membri, iar
hotrrile consiliului de administraie se adopt cu votul a cel puin dou treimi din numrul membrilor
prezeni.
Principalul rol al consiliului de administraie este de a elabora i a realiza strategia naional n
domeniul asigurrilor sociale de sntate.
Membrii Consiliului de administraie al CNAS i ai consiliilor de administraie ale caselor de
asigurri, precum i personalul angajat al acestor case de asigurri, indiferent de nivel, nu pot deine
funcii de conducere n cadrul Ministerului Sntii i Familiei, direciilor de sntate public,
unitilor sanitare, cabinetelor medicale, funcii alese sau numite n cadrul CMR, colegiilor judeene
ale medicilor, respectiv al municipiului Bucureti, CFR, colegiilor judeene ale farmacitilor, respectiv al
municipiului Bucureti, organizaiilor centrale i locale ale OAMR sau funcii n cadrul societilor
comerciale cu profil de asigurri, farmaceutic sau de aparatur medical.
Membrii Consiliului de administraie al CNAS i ai consiliilor de administraie ale caselor de
asigurri care, fie personal, fie prin so, soie, afini sau rude pn la gradul al doilea inclusiv, au un
interes patrimonial n problema supus dezbaterii consiliului de administraie nu pot participa la
dezbaterile consiliului de administraie i nici la adoptarea hotrrilor.

Consiliul de administratie al CNAS are urmatoarele atributii :


- aproba statutul si strategia CNAS, la propunerea presedintelui acestuia
- aproba planul de activitate si proiectul bugetului Fondului de Asigurari sociale de
Sanatate
- aproba rapoarte de gestiune lunare, trimestriale si anuale, prezentate de presedintele
CNAS
- aproba proiectul contractului-cadru
- aproba masuri privind administrarea patrimoniului, potrivit legii

95
Management si legislatie sanitara
- stabileste destinatia de utilizare a fondului de rezerva propriu ramas neutilizat la finele
fiecarui an
- aproba normativele pentru functionarea caselor de asigurari de sanatate judetene,
respectiv a municipiului Bucuresti, a Casei Asigurarilor de Sanatate a Apararii Ordinii
Publice, Sigurantei Natinale si Autoritatii Judecatoresti si a Casei de Asigurari de
Sanatate a Transporturilor
- aproba planul anual de activitate al CNAS, inaintat dupa aprobarea proiectului de buget
- aproba statutele caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului
Bucuresti, regulamentele de organizare si functionare si organigramele acestora.
Membrii Consiliului de Administratie al CNAS si cei ai consiliilor de administratie ale caselor
de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, trebuie sa indeplinesaca
urmatoarele conditii :
- sa fie cetateni romani
- sa aiba capacitate de exercitiu deplina
- sa nu aiba cazier judiciar
- sa aiba varsta de minim 25 de ani
- sa nu fi fost colaborator al securitatii ca politie politica.

Consiliul de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate este legal constituit si


functioneaza incepand cu data la care sunt numiti cel putin 11 membri, cu conditia ca la sedinta
sa fie prezenti cel putin 3 dintre membrii desemnati de puterea executiva, 3 dintre membrii
desemnati de sindicatele reprezentativesi 3 dintre membrii desemnati de asociatiile patronale
reprezentative.
Consiliul de adminitratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate se intruneste ori de
cate ori este necesar, dar cel putin o data pe luna, si ia hotarari valabile in prezenta a cel putin 11
membri si cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor prezenti.
Convocarea Consiliului de adminitratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate se face
de catre presedintele acesteia. Convocarea consiliului de administratie va fi facuta si la solicitarea
a cel putin unei treimi din numarul membrilor acestuia.
Consiliul de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate isi alege 2
vicepresedinti in conditiile legii.
Consiliul de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate mandateaza pe unul
dintre cei 2 vicepresedinti sa il inlocuiasca pe presedinte in caz de forta majora.
Membrii Consiliului de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, cu
exceptia presedintelui si ai vicepresedintilor, nu sunt salariati ai acesteia si primesc o indemnizatie
lunara de pana la 20% din salariul presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, in
conditiile prezentei efective la sedintele consiliului de administratie.

96
Management si legislatie sanitara
Preedintele CNAS se deleag n condiiile legii, prin ordin al ministrului sntii i familiei,
ca ordonator principal de credite pentru administrarea i gestionarea fondului i reprezint CNAS n
relaiile cu terii i pe asigurai n raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, componente ale
sistemului asigurrilor sociale de sntate. Conducerea executiv a CNAS este asigurat de ctre
directorul general.
Ocuparea postului de director general se face prin concurs, pe o perioad de 4 ani, i se
numete prin ordin al ministrului sntii i familiei. Organizarea concursului i criteriile de selecie
sunt stabilite de ministrul sntii i familiei i de preedintele CNAS.
Pe timpul executrii mandatului preedintele i vicepreedinii sunt numii pe o perioad de 4
ani. Acetia nu pot exercita pe durata mandatului nici o alt funcie sau demnitate public, cu excepia
funciilor didactice din nvmntul superior.
Membrii Consiliului de administraie al CNAS, pe perioada exercitrii mandatului, nu sunt
salariai ai CNAS, cu excepia preedintelui i a vicepreedinilor, i nu pot ocupa funcii n structurile
executive ale caselor de asigurri. Acetia nu pot exercita activiti la societi comerciale sau la alte
unitati care se afla in relatii contractuale cu casele de asigurari.
Salarizarea presedintelui si vicepresedintelui CNAS se stabileste dupa cum urmeaza:
- pentru presedinte, la nivelul indemnizatiei prevazute de lege pentru functia de secretar
de stat;
- pentru vicepresedinti, la nivelul indemnizatiei prevazute de lege pentru functia de
subsecretar de stat.

Preedintele Casei Naionale de Asigurri de Sntate are urmtoarele atribuii:


a) organizeaz si conduce structurile executive ale acesteia;
b) asigura coerenta si eficienta gestiunii financiare a fondurilor asigurrilor sociale de
sntate;
c) elaboreaza normele, regulamentele si procedurile administrative specifice ndeplinirii
atribuiilor prevzute la lit. a) si b) si elaboreaz normele specifice de personal;
d) organizeaz si coordoneaz activiti de control pe ansamblul sistemului asigurrilor
sociale de sntate;
e) aplica sanciuni disciplinare si administrative pentru nerespectarea normelor si
regulamentelor prevzute la lit. c);
f) rspunde de aducerea la ndeplinire a hotrrilor Consiliului de admistratie al Casei
Naionale de Asigurri de Sntate;
g) aproba, la propunerea Consiliului de administraie al Casei Naionale de Asigurri de
Sntate, criteriile de stabilire a cuantumului indemnizaiilor membrilor consiliilor de
administraie ale Casei Naionale de Asigurri de Sntate, caselor de asigurri de

97
Management si legislatie sanitara
sntate judeene, respectiv a municipiului Bucureti, si modalitatea de plata a acestora,
n condiiile legii;
h) emite ordine n exercitarea mandatului sau, precum si pentru punerea n aplicare a
hotrrilor consiliului de administraie;
i) supravegheaz si controleaz funcionarea sistemului de asigurri sociale de sntate
j) reprezint Casa Naionala de Asigurri de Sntate n relaiile cu terii;
k) convoac Consiliul de administraie al Casei Naionale de Asigurri de Sntate si
conduce edinele acestuia;
l) aproba nfiinarea de oficii teritoriale la nivelul caselor de asigurri de sntate judeene,
respectiv a municipiului Bucureti, la propunerea acestora, n condiiile legii;
m) aproba contractarea de consultanta de specialitate n condiiile si situaiile prevzute de
actele normative n vigoare;
n) definitiveaz proiectele de bugete de venituri si cheltuieli ale caselor de asigurri de
sntate judeene, respectiv a municipiului Bucureti, al Casei Asigurrilor de Sntate
a Aprrii, Ordinii Publice, Siguranei Naionale si Autoritii Judectoreti si al Casei de
Asigurri de Sntate a Transporturilor, la propunerea acestora, si elaboreaz proiectul
bugetului de venituri si cheltuieli centralizat al Fondului de asigurri sociale de sntate,
pe care, cu aprobarea Consiliului de administraie al Casei Naionale de Asigurri de
Sntate, l nainteaz spre aprobare Parlamentului;
o) promoveaz imaginea Casei Naionale de Asigurri de Sntate;
p) stabilete anual criterii de utilizare a fondului de redistribuire si administreaz acest
fond;
r) organizeaz concurs pentru ocuparea postului de director general al Casei Naionale de
Asigurri de Sntate, conform prevederilor legale, stabilind criteriile si standardele de
performanta pentru ocuparea acestui post;
s) numete cu delegaie directorul general al Casei Naionale de Asigurri de Sntate
pana la ocuparea postului prin concurs, conform legii;
t) desemneaz reprezentani n comisia centrala care aproba procurarea aparaturii de
nalta performanta alturi de reprezentani ai Colegiului Medicilor din Romnia si ai
Ministerului Sntii si Familiei;
u) aproba statele de funcii ale Casei Naionale de Asigurri de Sntate si ale caselor de
asigurri de sntate n urma definitivrii bugetului Fondului de asigurri sociale de
sntate si n baza organigramei aprobate de consiliul de administraie;
v) numete, cu delegatie, directorii generali ai caselor de asigurri de
sntate judeene, respectiv a municipiului Bucureti, care asigura conducerea acestora
ca ordonator secundar de credite, n urma concursului organizat de Casa Naionala de
Asigurri de Sntate n condiiile legii si stabilete atribuiile si competentele acestora;

98
Management si legislatie sanitara
Preedintele Casei Naionale de Asigurri de Sntate poate delega atribuii de
reprezentare oricrui vicepreedinte sau membru al Consiliului de administraie al Casei Naionale
de Asigurri de Sntate.

Mandatul preedintelui Casei Naionale de Asigurri de Sntate nceteaz prin demisie,


prin revocare de catre primul-ministru sau prin deces.

Atributiile vicepresedintilor Consiliului de administratie al CNAS:

a) urmresc aducerea la ndeplinire a hotrrilor consiliului de administraie, ncredinat


de ctre preedinte;

b) preiau, n caz de fora majora, atribuiile preedintelui, n condiiile prevzute de


prezentul statut;

c) asigura comunicarea cu asociaiile patronale, organizaiile sindicale si organizaiile


pensionarilor;

d) asigura ndeplinirea condiiilor legale si ale prezentului statut cu privire la constituirea si


la funcionarea consiliilor de administraie ale caselor de asigurri de sntate judeene,
respectiv a municipiului Bucureti;

e) ndruma si controleaz nemijlocit activitatea consiliilor de administraie ale caselor de


asigurri de sntate judeene, respectiv a municipiului Bucureti, sub aspectul legalitii
activitii si al respectrii prevederilor prezentului statut si l informeaz pe preedintele
Casei Naionale de Asigurri de Sntate asupra celor constatate;

f) alte atribuii date n competenta prin lege si prin prezentul statut.

Mandatele vicepreedinilor nceteaz prin demisie, prin deces sau prin revocare de ctre
consiliul de administraie, cu votul a cel puin doua treimi din numrul membrilor acestuia, sau prin
revocarea ca membru al consiliului de administraie de ctre cei care i-au desemnat.

Consiliile de administraie ale caselor de asigurri de sntate judeene, respectiv a


municipiului Bucureti au urmatoarele atributii principale:

a) aproba proiectul statutului propriu;

b) aproba proiectul bugetului de venituri si cheltuieli anuale aferente fondului asigurrilor


sociale de sntate;

99
Management si legislatie sanitara
c) aproba rapoartele de gestiune lunare, trimestriale si anuale, prezentate de directorul
general;

d) aproba politica de contractare propusa de directorul general, cu respectarea


contractului-cadru;

e) aproba programele de aciuni de mbuntire a disciplinei financiare, inclusiv masurile


de executare silita, potrivit prevederilor legale n vigoare;

f) alte atribuii date n competenta prin lege sau prin prezentul statut.

Membrii consiliilor de administratie ale caselor de asigurari de sanatate judetene,


respectiv al municipiului Bucuresti, sunt obligati sa participe la adoptarea hotararilor care sa
asigure functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate la nivel local.

Organele de conducere ale caselor de asigurri judeene si ale Municipiului


Bucureti sunt :
> consiliul de administraie;
> preedintele;
> director general.
Consiliul de administraie al caselor de asigurri de sntate judeene i a
municipiului Bucureti este alctuit din 9 membri, desemnai dup cum urmeaz:
- unul de consiliul judeean, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureti;
- unul de prefect, la propunerea direciei de sntate public judeene, respectiv a
Direciei de Sntate Public a Municipiului Bucureti;
- 3 de asociaiile patronale reprezentative la nivel naional, desemnai prin consens;

- 3 de confederaiile sindicale reprezentative la nivel naional, desemnai prin


consens;
- preedintele, care este directorul general al casei de asigurri.
Consiliul de administraie al Casei Asigurrilor de Sntate a Ministerului
Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei este alctuit din 5 membri, desemnai dup cum
urmeaz:
- unul de ctre Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei;
- unul din partea confederaiilor reprezentative ale sindicatelor;
- unul din partea asociaiilor reprezentative ale patronatelor;
- unul din partea Ministerului Sntii i Familiei;
- preedintele Casei Asigurrilor de Sntate a Ministerului Lucrrilor Publice,
Transporturilor i Locuinei.

100
Management si legislatie sanitara
Consiliul de administraie al Casei Asigurrilor de Sntate a Aprrii, Ordinii
Publice, Siguranei Naionale i Autoritii Judectoreti se constituie potrivit dispoziiilor
Ordonanei Guvernului nr. 56/1998, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr.
458/2001.
Mandatul membrilor consiliilor de administraie ale caselor de asigurri este de 4
ani. Consiliul de administraie ia hotrri prin vot, n prezena a cel puin dou treimi din
numrul membrilor. edinele consiliului de administraie sunt publice, cu excepia cazurilor n
care membrii consiliului decid prin vot ca acestea s se desfoare cu uile nchise.
Problemele legate de buget se vor discuta ntotdeauna n edine publice.

Directorii generali ai caselor de asigurri sunt numii pe baz de concurs, prin


decizie a preedintelui CNAS sau, dup caz, prin ordin al ministrului lucrrilor publice,
transporturilor i locuinei, respectiv n condiiile prevzute de Ordonana Guvernului nr.
56/1998, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 458/2001. Directorul general
devine membru de drept al consiliului de administraie al casei de asigurri i preedintele
acestuia.
Directorul general al casei de asigurri este ordonator de credite, n condiiile legii.
Directorul general se numete pentru un mandat de 4 ani, dup validarea concursului, i se
suspend de drept din funciile deinute anterior, cu excepia funciilor didactice din
nvmntul superior. Directorul general este salarizat n conformitate cu prevederile legale
n vigoare.
Atribuiile principale ale directorului general sunt:
a) aplic normele de gestiune, regulamentele de organizare i de funcionare i
procedurile administrative unitare;
b) organizeaz i coordoneaz activitatea de control al execuiei contractelor
de furnizare de servicii medicale;
c) organizeaz i coordoneaz activitatea de urmrire i control al colectrii contribuiilor
la fond;
d) propune programe de aciuni de mbuntire a disciplinei financiare, inclusiv
executarea silit, potrivit legii;
e) stabilete modalitatea de contractare, cu respectarea contractului-cadru;
f) organizeaz mpreun cu alte structuri abilitate controale privind respectarea
drepturilor asigurailor i propune msuri n caz de nerespectare a acestora;
g) supravegheaz i controleaz organizarea i funcionarea sistemului de asigurri de
sntate la nivel teritorial i prezint anual rapoarte, pe care le d publicitii;
h) numete, sancioneaz i elibereaz din funcie personalul casei de asigurri.

101
Management si legislatie sanitara
Obligaiile caselor de asigurri:
Conform legislaiei in vigoare si al statutului Casei Naionale de asigurri de sntate obligaiile
CNAS sunt urmtoarele:
- s asigure logistica funcionrii unitare i coordonate a sistemului
asigurrilor sociale de sntate;
- s urmreasc colectarea i folosirea cu eficien a fondului;
- s foloseasc mijloace adecvate de mediatizare pentru reprezentarea,
informarea i susinerea intereselor asigurailor pe care i reprezint;
- s acopere potrivit principiilor prezentei ordonane de urgen nevoile de
servicii de sntate ale persoanelor, n limita fondurilor disponibile.
- s verifice acordarea serviciilor medicale, conform contractelor ncheiate
cu furnizorii de servicii medicale;
- s deconteze furnizorilor contravaloarea serviciilor medicale contractate
i prestate asigurailor, n maximum 30 de zile de la data raportrii, n caz contrar
urmnd a suporta penalitile prevzute n contract; s s acorde furnizorilor de servicii
medicale sume care s in seama i de condiiile de desfurare a activitii n zone
izolate, n condiii grele i foarte grele, pentru care sunt stabilite drepturi suplimentare,
potrivit legislaiei;
- s informeze furnizorii de servicii medicale asupra condiiilor de
contractare i a negocierii clauzelor contractuale;
- s informeze furnizorii de servicii medicale asupra condiiilor de furnizare a serviciilor
medicale i despre orice schimbare n modul de funcionare i de acordare a acestora, cu
cel puin 30 de zile nainte de aplicarea modificrii; s asigure confidenialitatea datelor n
condiiile prezentei ordonane de urgen;
- s verifice prescrierea i eliberarea medicamentelor n conformitate cu
reglementrile n vigoare; s transmit situaiile statistice i alte activiti raportate de
furnizorii de servicii medicale ctre instituiile interesate, respectiv direciilor de
sntate public i centrelor de statistic;
- s raporteze CNAS, la termenele stabilite, datele solicitate privind
serviciile medicale furnizate, precum i evidena asigurailor i a
documentelor justificative utilizate;
- s furnizeze, la solicitarea Ministerului Sntii i Familiei, prin direciile de
sntate public, datele de identificare a persoanelor asigurate, numai pentru bolile cu
declarare nominal obligatorie, conform legislaiei n vigoare.
Casele de asigurri de sntate judeene i a municipiului Bucureti pot avea, la nivelul
oraelor, al municipiilor, precum i al altor localiti, oficii de asigurri de sntate, dac numrul
asigurailor este de cel puin:

102
Management si legislatie sanitara
a) 200.000 pentru oraele, municipiile i sectoarele municipiului Bucureti;
b) 100.000 pentru alte localiti.

16.3.4 RELAIILE CASEI NAIONALE DE ASIGURRI DE SNTATE CU


CASELE DE ASIGURRI DE SNTATE

Sistemul de asigurri sociale de sntate este un sistem naional, unitar, coordonat de Casa
Naionala de Asigurri de Sntate n calitate de instituie publica autonoma de interes naional.

Sistemul naional al asigurrilor sociale de sntate este constituit din casele de asigurri
de sntate judeene, respectiv a municipiului Bucureti, care asigura funcionarea sistemului de
asigurri sociale de sntate la nivel local, din Casa Asigurrilor de Sntate a Aprrii, Ordinii
Publice, Siguranei Naionale si Autoritii Judectoreti, care asigura funcionarea sistemului de
asigurri sociale de sntate n municipiile si oraele n care funcioneaz formaiuni medicale
aparinnd ministerelor si instituiilor din domeniul aprrii, ordinii publice, siguranei naionale si
autoritii judectoreti si din Casa de Asigurri de Sntate a Transporturilor, care asigura
funcionarea sistemului de asigurri sociale de sntate pentru personalul Ministerului Lucrrilor
Publice, Transporturilor si Locuinei, instituiilor publice din subordine, regiilor autonome,
companiilor naionale, societilor naionale si al societilor comerciale, care desfoar activiti
n domeniul transporturilor aeriene, navale, rutiere, feroviare si cu metroul, pentru membrii de
familie ai acestora, precum si pentru pensionarii care au lucrat n transporturi si pentru membrii lor
de familie, care folosesc reeaua sanitara proprie a Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor
si Locuinei.

In calitate de ordonator principal de credite preedintele Casei Naionale de Asigurri de


Sntate definitiveaz proiectele de bugete de venituri si cheltuieli ale caselor de asigurri de
sntate judeene, respectiv a municipiului Bucureti, al Casei Asigurrilor de Sntate a Aprrii,
Ordinii Publice, Siguranei Naionale si Autoritii Judectoreti si Casei de Asigurri de Sntate a
Transporturilor, la propunerea conductorilor acestora, n calitate de ordonatori secundari de
credite, n conformitate cu dispoziiile Legii nrJ72/1996 privind finanele publice, cu modificrile
ulterioare, si cu cele ale normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanelor Publice.

Bugetul centralizat al fondurilor de asigurri sociale de sntate se aproba de Parlament, la


propunerea Casei Naionale de Asigurri de Sntate.

103
Management si legislatie sanitara
16.3.5 ASIGURAREA CALITII SERVICIILOR - O OBLIGAIE A CASEI
NAIONALE DE ASIGURRI DE SNTATE

16.3.5.1 Serviciul medical al Casei de Asigurri

In cadrul CNAS funcioneaz serviciul medical, care este condus de un medic-ef. La


nivelul caselor de asigurri funcioneaz un serviciu medical, n raport cu numrul asigurailor,
care este condus de un medic-ef. Funcia de medic-ef al CNAS i al caselor de asigurri
se ocup prin concurs organizat de CNAS, n condiiile legii fiind echivalent cu cea de
director general adjunct.
Serviciul medical al CNAS urmrete interesele asigurailor cu privire la calitatea
serviciilor acordate de ctre furnizorii de servicii medicale, medicamente i
dispozitive medicale aflai n relaii contractuale cu casele de asigurri. Criteriile
privind acordarea serviciilor medicale pentru asigurai se elaboreaz de ctre serviciul medical
al CNAS mpreun cu CMR, se actualizeaz ori de cte ori este nevoie i se prevd n clauzele
contractelor de furnizare de servicii.

Masuri si criterii de asigurare a calitii serviciilor


Asigurarea calitii pachetului de servicii de baz pentru asigurai revine CNAS prin
respectarea urmtoarelor msuri:
- acceptarea ncheierii de contracte numai cu furnizori acreditai conform legii,
precum i a medicilor, asistenilor medicali i altor categorii de personal
acreditate ;
- existena unui sistem informaional corespunztor asigurrii unei evidene primare
privind diagnosticul i terapia aplicat;
- respectarea de ctre furnizori a criteriilor de calitate a asistenei medicale i
stomatologice, elaborate de ctre CMR i OAMR;
- utilizarea pentru tratamentul afeciunilor numai a medicamentelor din
Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman;
- utilizarea materialelor sanitare i a dispozitivelor medicale autorizate, conform
legii.
Criteriile privind calitatea asistenei medicale acordate asigurailor se
elaboreaz de comisiile de specialitate ale CMR, se negociaz cu CNAS i se refer la:
a) tratamentul medical;
b) tratamentul stomatologic;
c) aciunile de depistare precoce a mbolnvirilor;
d) procedeele medicale de recuperare eficace;

104
Management si legislatie sanitara
e) prescrierea de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale i
transportul bolnavilor;
f) eliberarea de certificate medicale necesare asigurailor pentru a beneficia de
ajutoare de boal i de rapoarte necesare caselor de asigurri pentru
ndeplinirea atribuiilor lor.
Criteriile sunt obligatorii pentru toi furnizorii de servicii medicale care au ncheiat contracte
cu casele de asigurri. In vederea respectrii calitii serviciilor medicale furnizate
asigurailor, CNAS i casele de asigurri organizeaz controlul activitii medicale mpreun
cu comisiile de specialitate ale CMR, CFR i ale OAMR.
O modalitate de verificare a calitii servicilor o reprezinta reglementarea stricta a
relaiilor caselor de asigurri sociale de sntate cu furnizorii de servicii medicale, de
dispozitive medicale i de medicamente.
Controlul de gestiune al CNAS i al caselor de asigurri se face anuai de ctre Curtea de
Conturi. CNAS mpreun cu CMR, CFR i OAMR organizeaz controlul serviciilor medicale
care se acord asigurailor potrivit ordonane de urgen nr. 105/2002.

16.3.5.2 Relaiile Casei Naionale de Asigurri de Sntate cu furnizorii de servicii medicale

A. Natura relaiilor dintre furnizori si Casele de asigurri


Furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale i de
medicamente, care sunt n relaii contractuale cu casele de asigurri, sunt:
cabinetele medicale, centrele de diagnostic i tratament, spitalele i alte uniti sanitare,
medicii, personalul mediu sanitar i alte categorii de personal, personalul sanitar din
serviciile conexe actului medical;
farmaciile, distribuitorii i productorii de medicamente i materiale sanitare
persoanele fizice i juridice autorizate de Ministerul Sntii i Familiei.

Relaiile dintre furnizorii de servicii medicale i casele de asigurri sunt de natur civil, se
stabilesc i se desfoar pe baz de contract care se ncheie anual. In situaia n care este
necesar modificarea sau completarea clauzelor, acestea sunt negociate i stipulate n acte
adiionale.
Furnizorii de servicii medicale ncheie cu casele de asigurri contracte anuale pe baza
modelelor de contracte prevzute n normele metodologice de aplicare a contractului-cadru, n
cuprinsul crora pot fi prevzute i alte clauze suplimentare, negociate.
Casele de asigurri ncheie cu furnizorii de servicii medicale contracte anuale pentru
furnizarea de servicii i pentru plata acestora, urmrind realizarea echilibrului financiar. La
ncheierea contractelor prile vor avea n vedere interesul asigurailor i vor ine seama de

105
Management si legislatie sanitara
economicitatea, eficiena i calitatea serviciilor oferite pe baza criteriilor elaborate de CNAS, CMR, CFR
i OAMR.
Contractele de furnizare de servicii medicale cuprind i obligaiile prilor legate de buna
gestionare a fondurilor, precum i clauze care s reglementeze condiiile de plat a serviciilor
furnizate pn la definitivarea unui nou contract ntre pri, pentru perioada urmtoare celei acoperite
prin contract.

Plata furnizorilor de servicii medicale poate fi:


a) n asistena medical primar i de specialitate ambulatorie prin tarif pe
persoana asigurat, tarif pe serviciu medical, suma fix negociat pe pachet de
servicii medicale;
b) n asistena medical din spitale i alte uniti, n afara celor ambulatorii, prin
tarif pe caz rezolvat, tarif pe zi de spitalizare, tarif pe serviciu medical, dup caz;

a) prin tarife pentru anumite servicii, stabilite prin contractul-cadru;

b) prin pre de referin prevzut n lista medicamentelor cu sau fr

contribuie personal;
c) prin pre de referin prevzut n lista de materiale sanitare i de
dispozitive medicale.
Modalitatea de decontare a serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare i
dispozitivelor medicale se stabilete prin contractul-cadru. Decontarea serviciilor medicale se face n
baza contractelor ncheiate ntre casele de asigurri i furnizorii de servicii medicale, indiferent de casa
de asigurri la care s-a virat contribuia asiguratului, pe baza documentelor justificative stabilite prin
contractul-cadru.

B. Acreditarea furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, de medicamente


i materiale sanitare

Pot intra n relaie contractual cu sistemul de asigurri sociale de sntate numai furnizorii de
servicii medicale, de dispozitive medicale i de medicamente acreditai. Medicii, farmacitii, personalul
mediu sanitar i alte categorii de personal se acrediteaz dup cum urmeaz:
a) medicii i alte categorii de personal cu studii superioare se acrediteaz
de ctre comisiile formate din reprezentani ai colegiilor judeene ale medicilor, respectiv al
municipiului Bucureti, ai caselor de asigurri i ai direciilor de sntate public sau ai direciilor
medicale ori ai structurilor similare din ministerele i instituiile centrale cu reele sanitare proprii,
dupa caz, n cadrul acreditrii unitii sanitare;
b) asistenii medicali se acrediteaz de ctre comisiile formate din

106
Management si legislatie sanitara
reprezentani ai OAMR, ai caselor de asigurri i ai direciilor de sntate public sau ai direciilor
medicale ori structurilor similare din ministerele i instituiile centrale cu reele sanitare proprii,
dup caz, n cadrul acreditrii unitii sanitare;
c) farmacitii i asistenii de farmacie se acrediteaz de ctre comisiile
formate din reprezentani ai colegiilor judeene ale farmacitilor, respectiv al municipiului Bucureti,
ai caselor de asigurri i ai direciilor de sntate public sau ai direciilor medicale ori structurilor
similare din ministerele i instituiile centrale cu reele sanitare proprii, dup caz, n cadrul
acreditrii farmaciei.
Regulamentul de funcionare a comisiilor de acreditare a furnizorilor de servicii medicale se
aprob de ctre Consiliul de administraie al CNAS. Metodologia de acreditare a furnizorilor de servicii
medicale se elaboreaz de ctre CNAS i structurile naionale ale CMR, CFR i ale OAMR i se
aprob prin ordin al ministrului sntii i familiei, n termen de 30 de zile de la data intrrii n vigoare a
ordonane de urgen nr. 150/2002.
Autorizarea furnizorilor de aparatur medical i materiale sanitare se face anual de ctre
Ministerul Sntii i Familiei. Metodologia de autorizare se aprob prin ordin al ministrului sntii i
familiei. Lista furnizorilor de aparatur medical i materiale sanitare autorizai este dat publicitii
anual.

C. Arbitrajul
CNAS mpreun cu CMR i OAMR organizeaz Comisia central de arbitraj care soluioneaz
litigiile dintre furnizorii de servicii medicale i casele de asigurri. Comisia central de arbitraj este
format din 4 arbitri, dintre care 2 delegai numii de ctre CNAS i cte un delegat numit de CMR i
OAMR. Preedintele Comisiei centrale de arbitraj trebuie sa fie un arbitru acceptat de pri. Arbitrii pot fi
medici, juriti sau economiti, acreditai i nregistrai de Ministerul Sntii i Familiei. Regulamentul
de activitate al arbitrilor se elaboreaz de ctre CNAS, mpreun cu CMR i OAMR, i se avizeaz de
ctre Ministerul Justiiei.
Hotrrile Comisiei centrale de arbitraj sunt obligatorii pentru toate prile ale cror litigii se
soluioneaz de ctre aceasta i se completeaz n mod corespunztor cu prevederile Codului de
procedur civil.
Legislaia in vigoare prevede si cuantumul explicit al amenzilor ce sancioneaz diversele
contravenii. Cuantumul amenzilor ste cuprins in intervalul 5.00 lei si 50.000.

16.3.6 ADMINISTRAREA UNITATILOR SANITARE PUBLICE DE INTERES


JUDETEAN SI LOCAL SI COMPETENTELE AUTORITATILOR LOCALE IN DOMENIUL
SANITAR

107
Management si legislatie sanitara
Regimul juridic si metodologia administrativa a unitilor sanitare publice de interes
judeean si local sunt stabilite prin ordonana nr. 70 din august 2002, ce a intrat in vigoare la 1
octombrie 2002.
Terenurile i cldirile n care i desfoar activitatea unitile sanitare publice de interes
judeean sau local, parte integrant a domeniului public al judeelor, comunelor, oraelor i municipiilor,
se afl n administrarea consiliilor judeene sau consiliilor locale ale comunelor, oraelor, municipiilor i
sectoarelor municipiului Bucureti. Celelalte componente ale bazei materiale sunt proprietate
privat a statului i sunt administrate de unitile sanitare publice.
Schimbarea destinaiei sau nstrinarea bazei materiale a unitilor sanitare publice se
poate face n condiiile legii i numai cu aprobarea Ministerului Sntii i Familiei. Actele de
nstrinare sau de schimbare a destinaiei bazei materiale a unitilor sanitare, fr aprobarea
Ministerului Sntii i Familiei, sunt nule.
Indrumarea, coordonarea i monitorizarea activitii desfurate n unitile sanitare publice
se exercit de Ministerul Sntii i Familiei ca autoritate central n domeniul asistenei de sntate
public i de direciile de sntate public teritoriale, uniti descentralizate care reprezint
autoritatea de sntate public la nivel local.
Ministerul Sntii i Familiei exercit controlul asupra activitii unitilor sanitare publice de
interes judeean sau local, precum i asupra modului de aplicare de ctre acestea a dispoziiilor
legale n vigoare n domeniul sanitar.
In administrarea unitilor sanitare de interes local si judeean Ministerul Sntii si
Familiei jaca un rol extrem de importanat, totui marea majoritate a acestor atribuii, si anume
structura organizatorica a unitii sanitare precum si infiintarea, reorganizarea, desfiinarea sau
schimbarea profilului acestora se realizeaz cu avizul consiliilor judeene sau al
consiliilor locale.
Direciile de sntate public teritoriale au si o serie de atribuii exclusive:
avizeaz, n termen de 5 zile lucrtoare de la data primirii, proiectele bugetelor de
venituri i cheltuieli ale unitilor sanitare publice;
avizeaz, n termen de 5 zile lucrtoare de la data primirii, statul de funcii pentru unitile
sanitare publice cu personalitate juridic, cu ncadrarea n bugetul de venituri i cheltuieli
aprobat;
centralizeaz situaiile financiare trimestriale i anuale transmise de unitile sanitare
publice i nainteaz situaiile centralizatoare Ministerului Sntii i Familiei;
avizeaz i supun spre aprobare Ministerului Sntii i Familiei propunerile autoritilor
administraiei publice locale privind nfiinarea, reorganizarea i desfiinarea unitilor sanitare
publice, dup caz, precum i pe cele referitoare la schimbarea profilului sau a denumirii
acestor uniti.

108
Management si legislatie sanitara
Ordonana 70/2002 enumera in mod exhaustiv si atribuiile preedinilor consiliilor
judeene i primarilor comunelor, oraelor, municipiilor i ai sectoarelor municipiului Bucureti
astfel acetia :
- avizeaz, n termen de 5 zile de la data primirii, proiectele bugetelor de venituri i cheltuieli i
situaiile financiare trimestriale i anuale transmise de unitile sanitare publice;
- aprob, n termen de 5 zile de la data primirii, statele de funcii pentru unitile sanitare
publice, dup caz, i urmresc ncadrarea n normativele de personal aprobate i n bugetele de
venituri i cheltuieli aprobate;
- pot asigura resurse financiare pentru cheltuielile de ntreinere i gospodrire, reparaii,
consolidare, extindere i modernizare a unitilor sanitare publice.
Consiliile judeene i consiliile locale pot nfiina, cu avizul Ministerului Sntii i
Familiei i al Ministerului Administraiei Publice, uniti de asisten medico-sociale, prin
reorganizarea unor uniti sanitare publice.

Finanarea cheltuielilor unitilor de asisten medico-sociale se asigur astfel:


a) din bugetul fondului de asigurri sociale de sntate pentru pachetul de servicii medicale de
baz;
b) din bugetele locale pentru cheltuieli de ntreinere i gospodrire, reparaii, consolidri,
dotri independente, n limita bugetului aprobat.
Conducerea unitilor sanitare publice are obligaia de a dimensiona, cu avizul direciilor de
sntate public teritoriale i al consiliilor judeene sau consiliilor locale, dup caz, numrul de
personal, n limita statului de funcii i a bugetului de venituri i cheltuieli aprobate.
Unitile de asisten medico-sociale sunt instituii publice specializate, cu personalitate
juridic, n subordinea autoritilor administraiei publice locale, care acord servicii de ngrijire, servicii
medicale, precum i servicii sociale persoanelor cu nevoi medico-sociale. Persoanele care
beneficiaz de servicii furnizate n aceste uniti sunt persoane care necesit supraveghere, asistare,
ngrijire, tratament, precum i servicii de inserie i reinserie social.
Internarea n aceste uniti se face la recomandarea unitilor sanitare sau la solicitarea
persoanelor fizice ori juridice, n baza unei grile de evaluare medico-social a persoanei.
Unitile de asisten medico-sociale se nfiineaz ca instituii rezideniale sau de zi, prin
hotrre a consiliului local ori, dup caz, a consiliului judeean, respectiv a Consiliului General al
Municipiului Bucureti, prin reorganizarea unor uniti sanitare, cu avizul Ministerului Sntii i
Familiei i al Ministerului Administraiei Publice. Reorganizarea se poate realiza dup evaluarea de
ctre direciile de sntate public judeene, respectiv a municipiului Bucureti, i direciile
generale de munc i solidaritate social judeene, respectiv a municipiului Bucureti, a
performanei unitii sanitare, a potenialului acesteia de transformare n unitate de asisten
medico-social, innd cont de nevoile medico-sociale ale populaiei.

109
Management si legislatie sanitara
Propunerea de nfiinare a unitii de asisten medico-sociale se face de ctre preedintele
consiliului judeean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureti, sau de ctre primar,
dup caz, pe baza documentaiei i fundamentrii prezentate de serviciul public de asisten
social de la nivelul consiliilor judeene sau al consiliilor locale.
Conducerea unitilor de asisten medico-sociale este asigurat de ctre director. In
realizarea atribuiilor sale directorul este sprijinit de un consiliu consultativ compus din 5 membri
desemnai dup cum urmeaz:
un reprezentant al autoritii administraiei publice locale prin a crei hotrre a fost
nfiinat unitatea de asisten medico-social;
un reprezentant al direciei de sntate public judeene, respectiv a municipiului
Bucureti;
un reprezentant al direciei generale de munc i solidaritate social judeene, respectiv
a municipiului Bucureti;
un reprezentant al casei de asigurri de sntate judeene, respectiv a municipiului
Bucureti;

un reprezentant al societii civile.


Personalul existent n unitile sanitare care se reorganizeaz se preia de ctre unitatea de
asisten medico-social, cu ncadrarea n statul de funcii aprobat. n contractele individuale de munc
ale persoanelor preluate se va prevedea obligaia acestora de a urma formele de pregtire
profesional n domeniul cerut de angajator.
Bunurile aflate n administrarea unitilor sanitare care se reorganizeaz trec n
administrarea unitilor de asisten medico-sociale, conform protocolului de predare-primire ncheiat
ntre acestea. Aparatura medical existent n unitile care se reorganizeaz va fi redistribuit, dup
caz, de ctre Ministerul Sntii i Familiei, prin direciile de sntate public judeene i a
municipiului Bucureti, la alte uniti sanitare publice, n funcie de necesiti.
Bugetul de venituri i cheltuieli al unitilor de asisten medico-sociale se aprob de ctre
consiliul local sau consiliul judeean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureti, dup caz,
cu avizul casei de asigurri de sntate judeene sau a municipiului Bucureti, n condiiile legii.
Cheltuielile curente i de capital ale unitilor de asisten medico-sociale se asigur din
venituri proprii i din subvenii acordate din bugetul local n funcie de subordonare. Subveniile de
la bugetele locale sunt acordate pentru asigurarea serviciilor sociale, n condiiile legii, pentru
cheltuieli de ntreinere i gospodrire, reparaii, consolidri, dotri independente.
Veniturile proprii ale unitilor de asisten medico-sociale se constituie din:
sume decontate de casele de asigurri de sntate, pentru servicii medicale
furnizate pe baz de contract, conform contractelor-cadru de acordare a asistenei
medicale n cadrul sistemului de asigurri de sntate, prevzute de Ordonana de

110
Management si legislatie sanitara
urgen a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea i funcionarea sistemului de
asigurri sociale de sntate, precum i conform normelor de aplicare a acestora;
contribuii personale ale beneficiarilor, dup caz, stabilite prin hotrrile consiliilor locale
sau ale consiliilor judeene, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureti, n condiiile
legii;
sponsorizri, donaii, alte venituri potrivit legii.

111
Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 17

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA COLEGIULUI MEDICILOR DIN


ROMANIA

Colegiul Medicilor din Romania este o organizatie profesionala autonoma a corpului


medical, de interes public, apolitica si fara scop patrimonial, avand in principal obiect de activitate
controlul si supravegherea exercitarii profesiei de medic.
La nivelul Municipiului Bucuresti si al fiecarui judet s-a organizat Colegiul Medicilor:
Municipiul Bucuresti si respectiv colegii teritoriale.
Organele de conducere ale colegiului teritorial sunt: adunarea generala, consiliul,
biroul consiliului si presedintele.
Adunarea Generala- este formata din membrii colegiului teritorial, se intruneste anual in
primul trimestru la convocarea consiliului si adopta hotatrari cu majoritate simpla in prezenta a 2/3
din numarul membrilor sai.
Consiliul- are un numar de membrii proportional cu numarul medicilor inscrisi in evidenta
colegiului la data organizarii alegerilor, dupa cum urmeaza:
- 11 membrii pentru un numar de 500 de medici inscrisi;
- 13 membrii pentru un numar intre 501-1000 de medici inscrisi;
- 19 membrii pentru un numar de 1001-2000 de medici inscrisi;
- 21 de memebrii pentru un numar de peste 2000 de medici
inscrisi;
Consiliul constituit la nivelul municipiului Bucuresti este format din 23 de membrii
proportional cu numarul de membrii ai consiliului se vor alege 3-9 membrii supleanti.
Biroul consiliului colegiului teritorial este format dintr-un presedinte, 3 vicepresedinti si un
secretar. Presedintele biroului consiliului colegiului teritorial este si presedintele colegiului teritorial.
Colegiul Medicilor din Romania- este format din toti medicii inscrisi in colegiile teritoriale.
Colegiul Medicilor din Romania are personalitate juridica, patrimoniu si buget proriu.
Organele de conducere, la nivel national sunt:
- adunarea generala nationala;
- consiliul national;
- biroul executiv;
- presedintele.

Adunarea generala nationala- este alcatuita din membrii Consiliului national al Colegiului
Medicilor din Romania si reprezentanti ai fiecarui colegiu teritorial. Norma de reprezentare in
adunarea generala nationala este de 1/200 membrii, reprezentantii fiind alesi pentru un mandat de
112
Management si legislatie sanitara
4 ani. Proportional cu numarul de medici inscrisi in evidenta colegiului teritorial se va alege un
numar de 3-10 membrii supleanti.
Consiliul national al Colegiului Medicilor din Romania este alcatuit din cate un
reprezentant al fiecarui judet, din trei reprezentanti ai municipiului Bucuresti si cate un
reprezentant al medicilor din fiecare minister sau institutie centrala cu retea sanitara proprie.
Consiliul national poate fi asistat, cu rol consultativ, de cate un reprezentant al Academiei de
Stiinte Medicale, Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Familiei si
Ministerul Justitiei. Reprezentantii in Consiliul National sunt alesi pe o perioada de 4 ani de catre
membrii consiliilor colegiilor teritoriale si reprezentantii acestora in adunarea generala nationala,
intruniti in sedinta comuna. Deciziile Consiliului national sunt obligatorii pentru colegiile locale si
pentru toti medicii din Romania.
Biroul executiv al Colegiului Medicilor din Romaina este format dintr-un presedinte, 3
vicepresedinti si un secretar general, alesi de catre Consiliul national, dintre membrii sai, pe o
durata de 4 ani.
Presedintele Colegiului Medicilor din Romania este presedintele Biroului executiv al
consiliului National.

17.1 ATRIBUTIILE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA

Colegiului Medicilor din Romania are urmatoarele atributii:


1. Asigura aplicarea legilor, regulamentelor si normelor care organizeaza si reglementeaza
exercitarea profesiei de medic;
2. Apara demnitatea si promoveaza drepturile si interesele membrilor sai, apara onoarea,
libertatea si independenta profesionala a medicului, dreptul acestuia de decizie in
exercitarea actului medical;
3. Asigura respectarea de catre medici a obligatiilor ce le revin fata de bolnav si de sanatate
publica;
4. Elaboreaza si adopta Statutul Colegilor Medicilor din Romania si codul de deontologie
medicala;
5. Controleaza si supravegheaza modul de exercitare a profesiei de medic;
6. Colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la formarea, specializarea si perfectionarea pregatirii
profesionale a medicilor;
7. Actioneaza singur sau impreuna cu institutiile sau autoritatile publice cu atributii in domeniu,
in vederea asigurarii calitatii actului medical in unitatile medicale;
8. Colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea metodologiei de acordare a gradului
profesional si tematica de concurs.
9. Organizeaza forme de educatie medicala continua si de ridicare a gradului de competenta
profesionala a membrilor sai;
113
Management si legislatie sanitara
10. Colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea criteriilor si standardelor privind dotarea
cabinetelor medicale;
11. Asigura cadrul necesar desfasurarii unei concurente loiale bazate pe promovarea
competentei profesionale;
12. Promoveaza si stabileste relatii pe plan extern cu institutii si organizatii similare;
13. Colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea reglementarilor din domeniul medical sau
al asigurarilor sociale de sanatate;
14. Organizeaza judecarea cazurilor de abateri de la normele de etica profesionala,
deontologie medicala si de la regulile de buna practica profesionala, in calitate de organ de
jurisdictie profesionala;
15. Stabileste, in functie de gradul riscului profesional, valoarea riscului asigurat in cadrul
asigurarilor de rapsundere civila profesionala pentru membrii sai;
16. Sprijina institutiile si actiunile de prevedere si asistenta medico-sociala pentru medici si
familiile lor;
17. Participa, impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Sanatatii si Familiei, la
stabilirea numarului anual de locuri in facultatile de medicina acreditate, precum si numarul
locurilor in rezidentiat.
18. Participa la elaborarea contractului-cadru, in conditiile legii etc.
Colegiul Medicilor din Romania avizeaza infiintarea cabinelelor medicale private
indiferent de forma lor juridica si participa, prin reprezentanti, la concursurile organizate pentru
ocuparea posturilor din unitatile sanitare publice.

17.2 MEMBRII COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA

In vederea exercitarii profesiei de medic, medicii cetateni romani sau medici cetateni ai unui
stat membru al Uniunii Europene, un stat apartinand Spatiului Economic European sau ai
Confederatiei Elvetiene, stabiliti in Romania, au obligatia sa se inscrie in Colegiul Medicilor din
Romania. Calitatea de membru este dovedita prin certificatul de membru al Colegiului Medicilor
din Romania, calitate ce poate fi pastrata,la cerere, de medicii pensionari.
Membrii Colegiului Medicilor din Romania sunt inscrisi intr-un registru care se face public
anual de catre Colegiul Medicilor.

17.2.1 DREPTURILE SI OBLIGATIILE MEMBRILOR COLEGIULUI MEDICILOR


DIN ROMANIA

Membrii Colegiului Medicilor din Romania au urmatoarele drepturi:


1. Sa aleaga si sa fie alesi in organele de conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau
nationale;
2. Sa participle la actiunile Colegiului Medicilor;
114
Management si legislatie sanitara
3. Sa foloseasca impreuna cu membrii familiei toate dotarile sociale, profesionale, culturale
si sportive ale colegiului Medciilor din Romania si ale colegiilor teritoriale;
4. Sa conteste sanctiunile primite;
5. Sa beneficieze de asistenta medicala gratuita, medicamente gratuite, personal cat si
pentru membrii de familie.

Membrii Colegiului Medicilor din Romania au urmatoarele obligatii:


1. Sa faca dovada cunosterii normelor de deontologie profesionala si a celor care
reglementeaza organizarea si functionarea corpului profesional;
2. Sa respecte dispozitiile Statutului Colegiului Medicilor din Romania, Codul de
deontologie medicala, hotararile organelor de conducere ale colegiului Medicilor din
Romania si reglementarile profesiei.
3. Sa rezolve sarcinile ce le-au fost incredintate in calitate de membrii ai corpului
profesional;
4. Sa participe la manifestarile initiate de organele de conducere, la activitatile profesionale
sau de pregatire profesionala;
5. Sa participe la sedintele la care au fost convocati;
6. Sa pastreze secretul profesional;
7. Sa pastreze confidentialitatea asupra dezbaterilor, opiniilor si voturilor exprimate in
organele de conducere;
8. Sa respecte normele, principiile si indatoririle deontologiei medicale;
9. Sa aiba un comportament demn in exercitarea profesiei sau a calitatii de membru al
Colegiului Medicilor din Romania;
10. Sa acorde cu promptitudine si neconditionat ingrijirile medicale de urgenta;
11. Sa actioneze pe toata durata exercutarii profesiei in vederea cresterii gradului de
pregatire profesionala;
12. Sa aplice parafa, cuprinzand numele, prenumele, gradul, specialitatea si codul, pe toate
actele medicale pe care le semnaza;
13. Sa respecte drepturile pacientilor.

17.2.2 RASPUNDREA DISCIPLINARA A MEMBRILOR COLEGIULUI MEDICILOR


DIN ROMANIA

Medicul raspunde disciplinar in cazul nerespectarii legilor si regulamentelor profesiei


medicale, a codului de deontologie medicala si a regulilor de buna practica profesionala, a
Statutului Colegiului Medicilor din Romania, pentru nerespectarea deciziilor adoptate de organele
de conducere ale Coelgiului Medicilor si pentru orice fapta savarsita privind profesia. Raspunderea
disciplinara a membrilor Colegiului Medicilor din Romania nu exclude raspunderea penala,

115
Management si legislatie sanitara
contraventionala, civila si materiala, potrivit prevederilor legale. Sanctiunile disciplinare sunt:
mustrarea, avertizmentul,votul de blam, amenda de la 100 lei la 1.500 lei, interdictia de a exercita
profesia sau anumite activitati medicale pe o perioda de la o luna la un an, retragerea calitatii de
membru al colegiului Medicilor din Romania.

17.2 VENITURILE SI CHELTUIELILE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA

Veniturile Colegiului Medicilor din Romania se constituie din:


- taxe de inscriere;
- cotizatiile lunare ale membrilor;
- contravalorea serviciilor prestate membrilor sau persoanelor fizice si juridice,
inclusiv din organizarea de cursuri si alte forme de educatie medicala continua;
- donatii si sponsorizari de la persoane fizice si juridice;
- drepturi editoriale;
- incasari din vanzarea publicatiilor proprii;
- fonduri rezultate din manifestarile culturale si stiintifice;
- alte surse.
Veniturile pot fi utilizate penrtu cheltuieli cu organizarea si functionarea, cheltuieli de
personal, cheltuieli materiale si servicii, cheltuieli de capital, perfectionarea pregatirii personalului,
acordarea unor burse medicilor, incurajarea medicilor cu venituri mici, acordarea de premii pentru
membrii cu activitati profesionale deosebite etc.

116
Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 18

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ORDINULUI ASISTENTILOR


MEDICALI SI MOASELOR DIN ROMANIA

Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania se organizeaza si functioneaza sa


organizatie profesionala a asistentilor medicali si a moaselor, neguvernamentala, de interes public,
nonprofit, avand ca obiect de activitate controlul si supravegherea exercitarii profesiei de asistent
medical si respectiv de moasa cu drept de libera practica.
Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania este organizatie cu autonomie
institutionala, patrimoniu propriu constituit din bunuri mobile si imobile, avand sediul central in
Municipiul Bucuresti. In cadrul Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania se
organizeaza comisii de specialitate precum: Comisia de Specialitate a Asistentilor Medicali
Generalisti, Comisia de Specialitate a Moaselor, Comisii de Specialitate pentru celelalte
specialitati ale asistentilor medicali precum si Comsia de Disciplina.

19.1 ATRIBUTIILE ORDINULUI ASISTENTILOR MEDICALI SI MOASELOR DIN ROMANIA

b) Atributiile generale:
- colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea normelor specifice si a
reglementarilor privind profesiile de asistent medical si moasa, asigurand
aplicarea lor;
- promoveaza drepturile si interesele profesionale ale membrilor sai, apara
onoarea, libertatea si independenta profesionala a asistentilor medicali si
moaselor in exercitarea profesiei;
- supravegheaza respectarea standardelor de calitate a activitatilor de asistent
medical si moasa;
- participa in colaborare cu Ministerul Sanatatii la elaborarea criteriilor si
standardelor de evaluare a calitatii ingrijirilor de sanatate, asigurand aplicarea
acestora;
- elaboreaza si adopta Regulamentul de Organizarea si Functionare a Ordinului
Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania precum si Codul de Etica si
Deontologie al asistentului medical si moasei din Romania;
- ii reprezinta pe membrii sai in relatiile cu autoritatile si institutiile guvernamentale
si neguvernamentale interne si internationale;
- organizeaza judecarea cazurilor de abateri de la normele de etica, deontologie
profesionala si a cazurilor de malpraxis;

117
Management si legislatie sanitara
- colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la inscrierea asistentilor medicali si moaselor
in Registrul Unic National al Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania;
- colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la organizarea si desfasurarea concursurilor
si examenelor pentru asistenti medicali si moase;
- elibereaza avizul necesar dobandirii autorizatiei de libera practica in profesiile
de asistent medical si moasa;
- reprezinta asistentii medicali si moasele care desfasoara activitati de ingrijire in
cardul sistemului asigurarilor de sanatate la elaborarea contractului-cardu privind
conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de
sanatate si a normelor de aplicare ale acestuia;
- stabileste in functie de gradul riscului profesional, valoarea riscului asigurat in
cadrul asigurarilor de raspundere civila pentru asistenti medicali si moase;
- organizeaza puncte teritoriale de informare privind legislatia sistemului de
sanatate;
- elaboreaza ghiduri si protocoale de practica, criteriile si conditiile privind
asigurarea calitatii ingrijirilor de sanatate pe care le propune spre aprobare
Ministerul Sanatatii.
c) Atributiile Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania in domeniul
formarii profesionale:
- colaboreaza cu Ministerul Sanatatii si M.E.C. la organizarea educatiei continue,
cresterii gradului de competenta profesionala a asistentelor medicale si
moaselor;
- colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea metodologiei si tematicilor de
concursuri si examene pentru asistente medicale si moase;
- sustine dezvoltarea cercetarilor stiintifice si organizeaza manifestari stiintifice in
domeniul ingrijirilor de sanatate;
- organizeaza centre de pregatire lingvistica, necesare exercitarii profesiei de catre
asistentii medicali si moase cetateni ai statelor membre U.E., ai statelor
aparatinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene.

19.2 MEMBRII ORDINULUI ASISTENTILOR MEDICALI SI MOASELOR DIN ROMANIA

Calitatea de membru al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania se


dobandeste la cerere, fiind dovedita prin certificatul de membru care se elibereaza la inscriere,
calitate care se pierde pe durata suspendarii sau in cazul retragerii dreptului de exercitare a
profesiei de asistent medical sau moasa.
Pot deveni la cerere, membrii ai Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania si
asistentii medicali si moasele cetateni ai unui stat membru al U.E., ai unui stat apartinand Spatiului
118
Management si legislatie sanitara
Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene stabiliti in Romania. Calitatea de membru al
Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania o pot pastra la cerere si pensionarii
asistenti medicali si respectiv moase care au practicat meseria.

19.3 DREPTURILE SI OBLIGATIILE MEMBRILOR ORDINULUI ASISTENTILOR MEDICALI SI


MOASELOR DIN ROMANIA

Membrii Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania au urmatoarele


drepturi:
- de a alege si de a fi alesi in organele reprezentative ale Ordinului Asistentilor
Medicali si Moaselor din Romania;
- de a avea acces la toate datele care privesc organizarea administrativa a
Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania si a filialelor acestuia;
- de a se adresa tuturor organelor Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din
Romania si de a fi informat privind desfasurarea acestora;
- de a participa la programe de perfectionare pentru asistenti medicali si moase;
- de a contesta sanctiunile primite in termen de 30 de zile de la comunicarea lor;
- dreptul persoanelor care exercita functii de conducere la nivel teritorial sau
national in structura Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania de
a-si mentine locul de munca pe perioada in care indeplinesc functiile respective;
- de a beneficia de asistenta medicala gratuita si medicamente gratuite atat
personal cat si pentru membrii de familie.

Membrii Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania au urmatoarele


obligatii:
- sa respecte reglementarile legale privind exercitarea profesiei;
- sa respecte statutul Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania
privind exercitarea profesiilor de asistent medical si moasa precum si
regulamentul de organizare si functionare (ROF) al Ordinului Asistentilor
Medicali si Moaselor din Romania ;
- sa respecte si sa aplice prevederile codului de etica si deontologie al asistentilor
medicali si moaselor din Romania;
- sa participe la adunarile generale ale filialelor din care fac parte;
- sa apere reputatia si interesele legitime ale asistentilor medicali si moaselor;
- sa faca dovada cunoasterii normelor de deontologie profesionala
- sa nu aduca prejudicii Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania.

119
Management si legislatie sanitara
Raspunderea disciplinara:
- membrii Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania care incalca
normele de exercitare a profesiei si nu respecta Codul de etica si deontologie al
asistentilor medicali si al moasei din Romania raspund disciplinar, in functie de
gravitatea abaterii si li se va aplica una din urmatoarele sanctiuni: mustrare,
avertizment, suspendarea temporara a calitatii de membru, retragerea calitatii de
membru al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania;
- raspunderea disciplinara a membrilor Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor
din Romania nu exclude raspunderea civila, contraventionala si penala.

19.4 ORGANIZAREA LA NIVEL NATIONAL SI TERITORIAL A ORDINULUI ASISTENTILOR


MEDICALI SI MOASELOR DIN ROMANIA

Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania este organizat la nivel national,
judetean si la nivelul municipiului Bucuresti si functioneaza prin filialele judetene si cea a
Municipiului Bucuresti. Filialele judetene si a Municipiului Bucuresti nu au personalite juridica si
beneficiaza de autonomie organizatorica si functionala in limitele prevazute de statutul Ordinului
Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania .
Organele de conducere ale filialelor judetene si respective ale Municipiului Bucuresti
sunt:
Adunarea Generala
Consiliul Judetean
biroul Consiliului Judetean
Presedintele.

Adunarea Generala este constituita din reprezentantii tuturor asistentilor medicali si


moaselor cu drept de libera practica inscrisi in filiala respectiva, potrivit normei de reprezentare de
1 la 50. Adunarea generala alege prin vot secret, cu majoritate simpla, membrii Consiliului
Judetean respectiv membrii Consiliului Municipiului Bucuresti, in prezenta a cel putin 2/3 din
numarul total al reprezentantilor alesi.
Consiliile Judetene - au un numar de membrii proportional cu numarul asistentilor
medicali si moaselor inscrisi in organizatia Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din
Romania , dupa cum urmeaza:
pana la 1000 de asistenti medicali si moase inscrisi- 11 membrii
intre 1001-2000 asistenti medicali si moase inscrisi- 15 membrii
120
Management si legislatie sanitara
intre 2001-4000 asistenti medicali si moase inscrisi- 19 membrii
peste 4000 de asistenti medicali si moase inscrisi- 21 de membrii.
Consiliul Municipiului Bucuresti este alcatuit din 25 de membrii. Alegerile sunt validate in
prezenta a 2/3 din numarul total al reprezentantilor in Adunarea Generala. In cazul in care nu este
intrunita conditia de mai sus, in termen de 2 saptamani, se va organiza o alta adunare generala
pentru alegeri, al carei rezultat va fi validat indiferent de numarul participantilor. Consiliul Judetean
respectiv al Municipiului Bucuresti, va alege dintre membrii sai un birou format dintr-un presedinte,
2 vicepresedinti, si un secretar.

Organizarea la nivel national a Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din


Romania:
Organele de conducere a Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania la nivel
national sunt:

Adunarea Generala Nationala este constituita din reprezentanti alesi la nivel judetean si
al Municipiului Bucuresti potrivit normei de 1 reprezentant la 500 de membrii. Adunarea Generala
Nationala alege prin vot secret cu majoritate simpla, membrii Consiliului National al Ordinului
Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania, in prezenta a minim 2/3 din numaul total a
reprezentantilor alesi. In cazul in care la Adunarea Generala Nationala la care au loc alegeri nu se
intrunesc un numar de 2/3 din numarul total al reprezentantilor, in termen de 2 saptamani, se va
organiza o alta Adunare Generala Nationala de alegeri, al carei rezultat va fi validat indiferent de
numarul participantilor. Adunarea Generala Nationala adopta in prezenta a cel putin 2/3 din
numarul total al reprezentantilor alesi Codul de Etica si Deontologie al asistentilor medicali si
moaselor din Romania, regulamentul de organizare si functionare al Ordinului Asistentilor
Medicali si Moaselor din Romania, precum si statutul Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor
din Romania .
Consiliul National este alcatuit din cate 2 reprezentanti ai fiecarui judet, respectiv 4
reprezentanti ai Municipiului Bucuresti si cate un reprezentant din ministerele cu retea sanitara
proprie alesi de catre Adunarea Generala Nationala. Consiliul National este legal constituit in
prezenta a jumatate + 1 din numarul membrilor sai si hotaraste cu majoritate simpla. Consiliul se
intruneste in sesiuni trimestriale si extraordinare. In cadrul Consiliului National functioneaza
Comisia Nationala de specialitate a asistentilor medicali generalisti, Comisia Nationala de
Specialitate a moaselor, Comisii Nationale de specialitate pentru celelalte specialitati ale
asistentilor medicali, Comisia Nationala de disciplina precum si departamante si compartimente de
specialitate.
Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania este coordonat intre sesiunile
Cosniliului National de catre Biroul Executiv.
121
Management si legislatie sanitara
Biroul executiv al Consiliului National este constituit din presedinte, 3 vicepresedinti, si
un secretar alesi prin vot secret de membrii Consiliului National.
Organizarea alegerilor la nivel national, judetean si respectiv al Municipiului Bucuresti, se
desfasoara o data la patru ani in baza regulamentului de alegeri elaborat de Biroul Executiv al
Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania si aprobat de Consiliul National.
Veniturile ordinului asistentilor medicali si moaselor din Romania se constituie din taxe de
inscriere, cotizatii lunare, donatii, sponsorizari, fonduri rezulatate din taxe, percepute pentru
manifestari stiintifice, drepturi editoriale, alte surse cu respectarea prevederilor legale.

122
Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 20

CONCLUZII

Sistemul serviciilor de sanatate din Romania aflat in plina reforma din anul 1989 are ca
obiective strategice imbunatatirea starii de sanatate a populatiei, garantarea accesului echitabil la
serviciile sistemului de ingrijiri de sanatate si asigurarea unui sistem de ingrijiri mai bine calificat.
Pe parcursul derularii reformei s-a actionat pe linia reorganizarii si eficientizarii activitatii
spitalicesti, revigorarii asistentei primare prin medicii de familie, reorganizarii ambulatoriului de
specialitate si armonizarea legislatiei cu cea a Uniunii Europene.
In contextul reformei se impune clarificarea rolurilor si responsabilitatilor principalilor actori
din sectorul sanitar, profesionalizarea personalului de conducere, constituind o etapa importanta a
reformei. Managerii spitalelor trebuie sa se preocupe permanent de toate aspectele ce afecteaza
acordarea serviciilor de ingrijiri de sanatate precum si de sanatatea financiara a spitalelor.
Managerii de spitale stabilesc procedurile corecte pentru monitorizarea performantelor stabilite pe
baza politicilor de functionare si dezvoltare. Monitorizarea activitatii implica stabilirea unui flux
informational operational, ce va semnala permanent modul in care se realizeaza obiectivele
politicilor de functionare si au de asemenea responsabilitati referitoare la crearea si monitorizarea
politicilor financiare. Responsabilitatile specifice includ stabilirea bugetelor precum si colectarea si
evaluarea informatiilor financiare si statistice.
Managerii de servicii de sanatate trebuie instruiti privind mediul spitalicesc si functionarea in
cadrul acestuia. Asistentul medical, membru al echipei de ingrijire poate fi de asemenea si
membru al corpului managerial al unitatii sanitare in care isi desfasoara activitatea, ca asistent sef
de sectie sau director nursing.
Analizand situatia actuala a sistemului sanitar romanesc precum si evolutia acestuia,se
impune ca Romania sa-si identifice permanent nevoile reale de servicii medicale sis a elaboreze
programe de actiune bazate pe resursele disponibile, avand in vedere faptul ca asiguratul este
elementul central al sistemului asigurarilor de sanatate.
Prioritatile reformei sectorului sanitar vizeaza aspecte precum:
1. Stabilirea unor politici coerente de sanatate, dezvoltarea acestor politici bazandu-se pe
analiza indicatorilor de sanatate comparabili ca nivel cu cei din Uniunea Europeana.
2. Avand in vedere criza financiara existenta la nivelul spitalelor se impune
profesionalizarea personalului de conducere si dezvoltarea managementului spitalicesc strategic,
financiar si al proceselor administrative.
3. Un alt aspect important al reformei este asigurarea finantarii durabile si predictibile a
sistemului sanitar romanesc.

123
Management si legislatie sanitara
4. Cresterea performantei spitalelor cu asigurarea accesului la serviciile spitalicesti si
expunerea acestora pe piata serviciilor spitalicesti. Obiectivele reformei organizationale a
spitalelor fiind cresterea eficientei tehnice si alocative, cresterea accesibilitatii pentru grupurile
defavorizate si adecvarea structurii serviciilor spitalicesti la asteptarile utilizatorilor.
5. Integrarea sanatatii in alte politici, cum ar fi cele privind protectia sociala, educatia,
cultura, dezvoltarea economica.

Masurile principale ce ar trebui urmate sunt:


- dezvoltarea unui model de alocare obiectiva a fondurilor existente in sistem catre spitale,
in functie de caracteristicile spitalului;
- stabilirea anuala a numarului necesar de medici si asitenti medicali care sunt pregatiti in
sistemul de invatamant medical public si privat;
- dezvoltarea programelor de formare continua;
- incurajarea colaborarii intre spitalele din Romania si cele din Uniunea Europeana si SUA,
favorizand schimburile de specialisti, crearea colectivelor mixte de cercetare, ducand nemijlocit la
imbunatatirea actului medical;
- imbunatatirea eficientei si calitatii serviciilor medicale prin restructurarea si reorientarea lor
cu scopul de a raspunde nevoilor de ingrijire a populatiei;
- achizitionarea prioritara a produselor farmaceutice romanesti cat si a aparaturii si
instrumentarului medical;
- introducerea conceptului cast-eficienta, prin organizarea unor servicii medicale integrate;
- cresterea rolului medicinei preventive si promovarii sanatatii;
- accentuarea autonomiei serviciilor de sanatate, ducand la stimularea competitiei si calitatii
serviciilor medicale;
- asigurarea unor servicii medicale de calitate ridicata pe intreg teritoriul tarii, reducand
diferentele intre mediul rural si urban;
- sustinerea infiintarii si dezvoltarii serviciilor medicale private etc.
Aceasta carte intentioneaza sa ofere viitorilor asistenti medicali informatii si cunostinte care
sa vina in sprijinul formarii lor profesionale si manageriale.

124
Management si legislatie sanitara

BIBLIOGRAFIE

1. Armenia Androniceanu "Management public" Editura Economica, Bucureti, 1999


2. Charles Debbach "La transparence administative en Europe" - ediia II- 1995
3. "Cartea alba a guvernrii" - capitolul privind sectorul public
4. Conferina privind problemele de sntate de interes comun pentru Romnia si
Uniunea europeana (Bucureti 4-6 octombrie 2000)
5. Comunicatul Ministerului Sntii si Familiei privind reuniunea de la 21 februarie
2003
6. Nita Dobrota "Dicionar de Economie" Editura Economica, Bucureti 1999
7. Prof. G. Moldoveanu "Analiza organizationala" Editura Economica, Bucureti,
2000
8. I. Plumb "Managementul Servicilor publice" Editura ASE, Bucureti 2000.
9. Institutul National de Statistica si Studii Economice - indicatori demografici
10. Legea 70/2002 priwind regimul juridic si metodologia administrrii unitilor
sanitare publice de interes local si judeean
11. Legea nr. 145/1997 privind asigurrile de sntate
12. Legea nr. 307/2004 privind exercitarea profesiei de aisstent medical si a profesiei de
moasa, precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si
Moaselor din Romania
13. Legea nr. 529- Legea pentru ratificarea Acordului European asupra instruirii si formarii
asistentilor medicali, incheiat la Strasbourg la 25 oct. 1967
14. Legea 146/1999
15. HG 743/3 iulie 2003
16. Hotrrea guvernului nr 790/2001 privind organizarea si funcionarea Ministerului
Sntii si Familiei
17.Marius Profiroiu "Managementul strategic al colectivitilor locale" Editura
economica, Bucuretii 1999
18.Marius Profiroiu, Irina Popescu "Politici Europene" Editura economica, Bucureti,
2003
19.O. Nicolescu, I. Verboncu "Metodologii Manageriale" Editura tribuna Economice,
Bucureti, 2001
20.Programul de guvernare 2000-2004 - capitolul V privind imbunatatirea strii de
sntate a populaiei
21.O.U.G nr 150/ 31 oct. 2002 privind organizarea si funcionarea sistemului de asigurri
sociale de sntate

125
Management si legislatie sanitara
22. OUG 48/2003 privind intarirea disciplinei financiare si a creterii eficientei utilizrii
fondului sistemului sanitar
23. Ordonana Guvernului nr. 124/1999 privind organizarea cabinetelor medicale
24. Ordonana de Guvern nr. 182/2002 privind licitaiile electronice

126