You are on page 1of 40

Flora inutului natal

Plante de grdin
Crizantema de gradina este
prin

excelenta floarea toamnei. Crizantemele se mai numesc si tufanele, dumitrite,


margarete de toamna. Toate fac parte din familia Asteraceae, formata din
aproximativ 30 de specii de plante perene si sunt originare din Asia. Crizantema
este considerata floarea toamnei, pentru ca incepe sa infloreasca la sfarsitul verii.
Crizantemele sunt foarte indragite tocmai pentru culorile lor intense, pentru
parfumul lor usor amarui si pentru rezistenta lor care le face potrivite in gradini.
Crizantemele se planteaza primavara ca sa aiba timp sa se dezvolte. Vara se uda cu
darnicie si de doua-trei ori varfurile plantelor se rup, pana in luna iulie pentru a
stimula inflorirea. Daca nu se realizeaza aceasta operatiune, crizantema de gradina
face putine flori, iar acestea vor fi mici. Inflorirea plantelor este stimulata de
scaderea luminii soarelui. Crizantemele prefera locurile luminoase in gradina, dar nu
neaparat in bataia directa a razelor soarelui. Suporta aproape orice fel de sol, dar au
nevoie de apa. Pot sa fie plantate direct in sol sau in ghivece.
Glbenelele
sunt originare din zona

mediteranean,

cresc

spontan sau cultivate ca plante decorative, n gradini, pe lng zidurile caselor, poteci,
drumuri sau prin parcuri, i sunt rspndite i recunoscute n toata Europa nc din Evul
Mediu.n trecut era numit i "floarea ploilor" deoarece atunci cnd nu se deschidea era
sigur c vin ploile.n scop terapeutic se folosesc florile, care se culeg atunci cnd este soare,
cnd planta este deschis i eman uleiuri volatile. Glbenelele conin flavonoide,
carotenoizi, vitamina C, uleiuri eterice, substane amare, saponine triterpenice, rini,
mucilagii. n terapii medicinale, glbenelele se utilizeaz sub form de infuzie, pentru uz
intern n primul rnd - inta fiind ulcerul i gastritele. Preparatele fitoterapeutice din
glbenele sunt utile n tulburrile de ciclu menstrual, n afeciunile hepatice i afeciunile
biliare. Principiile active din glbenele se preteaz pentru tratarea local a plgilor de
diverse origini, a nepturilor de insecte, a degeraturilor i arsurilor, a infeciilor localizate
ale pielii, a plgilor care se vindec greu - plgile atone -, n terapia acneei precum i pentru
ameliorarea tenurilor uscate.

Bujorul are o via lung, disponibil ntr-o mare varietate de nuane de la alb, rosu,
purpuriu, roz, galben, pana la violet, avnd perioad de nflorire din primvar trzie
pn la nceputul verii este pe departe regina sezonului.
n cultura chinez bujorul se numete Floarea mpratului. Vechii greci numeau
bujorii dup Paeon, medicul zeilor greci. Bujorul rmne un simbol al prosperitii,
iar explicaia este foarte simpl: iniial, el putea fi cultivat numai de cei bogai, care fceau parte
din elita social a Japoniei, astfel c floarea a fost imediat asociat cu bog ia. La greci existau legende
care povesteau de puterile florii: se spunea c exist ni te for e puternice n bobocii de flori care
strlucesc n nopile cu lun plin, iar bujorul se ncadreaz n acest criteriu.
Bujorii (Paeonia Hybriden) au nevoie de soare cel puin 6 ore pe zi pentru a nflori i
de mult spaiu. Plantarea i nmulirea se poate face doar toamna, n caz
contrar bujorul va ncepe s nfloreasc abia din al treilea an, dup plantare .

Garoafele sunt

cel mai

des

asociate cu ciucurii datorita petalelor


lor prinse la baza intr-o teaca dupa care se
desfac la inflorire. Acestea
au frunze ascutite de o
parte si de alta a tulpinii. In functie de specie garoafele pot prezenta un miros
placut, specific acestora, sau pot fi inodore. Ele pot avea o inaltime cuprinsa intre
50 si 80 de centimetri dar adesea sunt intalnite ca avand o inaltime de 25-45 de
centimetri. Cu ajutorul hibridizarii astazi s-a ajuns la un numar impresionant de
varietati de garoafe. Pot avea culoarea rosie, alba, galbena, roz sau pot fi
multicolore. De-a lungul istoriei se obisnuia sa se daruiasca garoafe pentru a rasplati
faptele iesite din comun, deosebite. In prezent garoafele se ofera ca rasplata calului
invingator la hipodrom. Pentru crestini ea reprezenta suferinta si durerea fiind florea
Sfintei Fecioare.
In cultul greco-roman garoafele erau florile cele mai adorate fiind dedicate zeilor
supremi. In secolul al XIII-lea a fost descoperit un document prin care se atesta
capacitatile de scadere a febrei cauzate de ranile deschise si se foloseau pentru
cruciati intr-un amestec de flori de garoafe cu vin.
Floarea Floarea de lalea este singura pe tulpina, cuprinde doar 5 sau 6 petale, sau 6
sepale dispuse circular. Floarea este in forma de cupa, si are aproximativ 10 cm.
Florile apar spre mijlocul primaverii, iar spre sfarsitul acesteia deja sunt cazute.
Petalele Petalele sunt fine si neregulate, taiate sau lobate, pe muchiile lor. Petalele
pot fi de diferite culori, precum alb, violet, roz, rosu, galben, portocaliu sau verde.
Frunzele Frunzisul ramane pana la 8 saptamani dupa inflorire, ceea ce produce
suplimente penttru refacerea bulbului subteran sau chiar pentru rasarirea unui alt
bulb. Spre inceputul verii, frunzele se ingalbenesc, si dispar.
Gura

Leului
este o
planta

care se

dezvolta bine la
temperaturi joase, insa infloreste la temperaturi ridicate , in spatii luminoase cu pamant
bogat, bine afanat. Planta nu infloreste insa acolo unde temperaturile sunt foarte ridicate
pentru perioade lungi de timp. In conditii de mediu favorabile, aceasta planta se
raspandeste singura in gradina. Exista trei sortimente de Gura Leului: pitice, medii si inalte.
Cele pitice sunt potrivite pentru ghivece, iar cele inalte pentru a fi plantate in gradina.
Speciile pitice sunt potrivite pentru decorarea casei si a balcoanelor, speciile medii sunt
perfecte entru locatiile insorite, iar speciile inalte sunt potrivite pentru gradina si
aranjamente florale. Mai exista si o specie agatatoare de Gura Leului, care poate fi folosita
pentru a decora gardurile sau zidurile casei.

Macii apartin familiei Papaveraceae, care cuprinde pana la 10 specii de


plante erbacee anuale, bienale si perene. Ele dezvolta
frunze delicate, penate si flori care arata parca ar fi facute
din matase incretita. Florile simple au de obicei patru petale
suprapuse care
formeaza o cupa, in timp ce florile
duble pot fi dense si incretite,

asemanatoare cu ale bujorilor.


Deoarece varietatile difera in inaltime
de la cele de 15 cm la cele mai
grandioase si spectaculare de 1,5 m, macii
sunt potriviti pentru orice loc, de la zone
stancoase la campii si straturi de flori
conventionale sau neconvetionale. Toti macii
iubesc soarele si solurile bine drenate, dar in
timp ce speciile anuale se descurca bine pe un sol mediu, cele perene prefera unul
mai bogat. Majoritatea macilor sunt usor de cultivat si cei anuali nu fac exceptie de la
aceasta. Infloresc, in general, primavara tarziu sau vara devreme. Desi florile nu
traiesc mai mult de o zi sau doua, culegerea florilor moarte stimuleaza reinflorirea
saptamani de-a randul.
Gladiolele sunt asociate cu vara. Si exista si un motiv pentru acest lucru: gladiolele ofera un
spectacol de culoare in gradina, curte si balcon sau vaza, pentru ca ele sunt si excelente
flori taiate. Veti vedea flori de gladiole in toate culorile si formele, cu petale dantelate sau
franjurate. La acest moment exista si gladiole cu tulpini scurte (mini gladiole) fapt care va
permite sa le plantati in mijlocul stratului cu flori. Gladiolele sunt considerate a fi florile aventurierilor si a
aventurii. Sunt simbolul iubirii insemnand dragostea autoritara, grabita, dar care nu cunoaste renuntarea.
Narcisa este o planta
originara din bazinul
mediteraneean, din
Spania si Portugalia. In

Anglia a
ajuns prin intermediul
romanilor, care au
oferit suveranilor drept
cadou cativa bulbi de narcisa.
Narcisa se
gasea si in Asia si este
una dintre cele mai
vechi plante.

Exista date care


atesta ca narcisa exista din anul 3000 inainte de
Christos. Vechii greci, romani si chinezi cultivau narcisa pentru proprietatile ei medicale.

Narcisa a fost o planta cultivata masiv de catre greci, insa pana in anul 1600 nu au mai
existat date despre aceasta floare. In anul 1629 un grup de calatori englezi descopera
aceasta floare si o cultiva in gradinile lor. Astfel, narcisa cunoaste din nou succesul din
vremurile de altadata. In America anilor 1700, narcisa este cea mai populara floare cultivata
in gradina.
Grupe de plante de cmp

Planta anuala, intalnita mai ales in zona de campie si deal, in zona de stepa, in locuri
cultivate.
Romanita de camp are radacina subtire, tulpina curbata si ramificata. Frunzele au peri lungi,
iar florile au petale de culoare alba si receptacul semiglobulos de culoare galbena. Fructul
este o achena. Romanita de camp infloreste din luna iunie pana in luna august. romanita
este o planta care creste inalta cam de 20-30 cm. Are frunzele
subtiri si crestate adanc. Florile sunt albe si cresc in varful
ramurilor. Romanita este de doua feluri: domestica si salbatica. Ii
place sa creasca, in general, in pamanturile batute de soare.
Infloreste prin mai si iunie.
G hi
o ceii
sunt vestito
r ii primaverii.
Cand vedem capetele
mici, albe si
deliate ale
ghioceilor
iesind din zapada stim
ca iarna este pe sfarsite si
putem exclama
plini de bucurie ca
primavara va sosi
aducand
prospetime si
voiosie in sufletele
noastre
Ghiocel ul face parte
din
familia Liliaceae, este o
planta

precoce, cu bulb de inflorire, ce isi face aparitia la sfarsitul iernii,


cand zapada inca mai este prezenta in petice mici si pot fi intalniti
atat in zona de campie cat si in cea de munte. Are aproximativ 15
centimetri inaltime, un bulb globular acoperit cu un invelis de
culoare maro, are cateva funze subtiri si lungi de culoarea verde si
floarea propriu zisa. Floarea are sase petale, cele trei exterioare
sunt de un alb pur iar cele trei interioare, unite au culoarea alba cu
margini verzui sau galbena avand forma unui clopotel.
Lcrmioara este o plant medicinal sau ornamental, care crete n mod special la umbra
arborilor mari.
Planta nflorete n lunile aprilie- mai iar florile albe gingae degaj un parfum mbietor,
suav. Planta este utilizat i n industria parfumurilor. n scop terapeutic se folosete partea
aerian a plantei, respectiv frunzele recoltate n lunile aprilie- mai. Lcrmioara conine agliconi,
saponozide, kampferol, acizi organici, amide, acizi fenolici, ulei volatil, glicozide, substane amare i
mucilagii .Sub form de infuzie sau decoct, lcrmioareleau efecte benefice n boli cardiace,
nevralgii, manifestri neurovegetative cardiace, insuficien aortic, mitral, infarct miocardic,
ameeli, dureri de cap, hipotensiune arterial, palpitaii, cefalee, grip i pneumonie.
Albastrelele sunt plante ierboase, ce traiesc 1-2 ani, avand tulpina ramnificata si acoperita cu frunze.
Frunzele sunt lunguiete si adanc crestate, asezate in mod altern. Din cauza perilor cu care este
acoperita, intreaga planta are un aspect matasos, de culoare verde-alburie. Florile sint tubuloase,
albastre, rareori alb-roz. Ele sunt dispuse mai multe la un loc, formand un capitul, inconjurat de jur
imprejur cu bractee de culoare verde, cu marginile acoperite cu dintisori bruni. Florile marginale sunt
mai mari, de forma unei palnii cu 5 dinti, cele centrale mai mici. Infloreste in lunile iulie-septembrie. O
gasim raspandita prin locuri uscate, pietroase, pe marginea drumurilor si mai ales pe langa lanurile
de cereale.
Grupe de plante de camer
Orhideea apartine clasei Orchidaceae si este o planta monocotiledonata. Este o planta perena si
exista anumite specii capabile sa absoarba din apa mediului in care se afla substantele necesare
supravietuirii. Nu e de mirare ca radacinile ei nu se gasesc in totalitate in pamant, ci si in afara
recipientului in care creste.
Ficusul este o plant ornamental care,
prin prezena sa, poate aduga via
i frumusee unei camere de apartament.
De provenien tropical, ficusul se
adapteaz destul de bine la condiii de mediu variate
i, dei nu este o plant foarte pretenioas,
ngrijirea sa presupune cunoaterea anumitor reguli de
cretere i intreinere. Ficusul este o planta cu
frunzele stralucitoare si delicate,
dar in acelasi timp, groase. Desi ficusul
este o planta foarte populara in mediul de
acasa dar si cel de la birou, de foarte multe
ori, ambientul nu ii este prielnic, si poate pierde
multe frunze datorita luminii soarelui inadecvata, a apei sau a oricarei
schimbari din mediul inconjurator. Pentru entuziastii plantelor, care sunt
disusi sa petreaca un pic de timp suplimentar cu plantele, ficusul merita
acest efort suplimentar.

Cactusii

sunt plante perene,


cu o varietate de
forme, marimi si
nuante. Au un aspect
carnos, cu multi tepi
(care ii protejeaza de
daunatori, de vant in exces si aduna umezeala pe timpul noptii) si nu au deloc frunze. Infloresc rar,
de obicei avand o singura floare, iar aceasta poate avea mai multe culori: albe, galbene, rosii sau
violet. Exista aproximativ 2500 de specii de cactusi, care fie cresc pe verticala, fie raman pitici si
cresc in diametru. Se dezvolta foarte incet, pe parcursul mai multor ani, si de obicei e mai bine sa
cumperi plantele si nu sa incerci sa-i plantezi singura. Unii cactusi prefera lumina, altii umbra sau o
lumina indirecta. Cactusii de Craciun sunt printre cei care prefera umbra, insa marea majoritate se
simt bine la lumina cat mai multa. Prin urmare, aseaza-i in partea cea mai luminoasa a casei. Cat
despre caldura, aceasta le face bine cactusilor, dar nu au probleme nici cu frigul. Insa, pe timp de
iarna sau daca e mai frig, este bine sa-i uzi mai rar.
Grupe de arbori/arbusti decorative
Este un arbore rezistent, cu lemnul alb i tare, cu frunze caracteristice, lucioase, despicate n cinci
lobi lungi i ascuii, de 10 18 cm diametru, cu sinusuri larg rotunjite. Peiolul frunzei este lung;
frunza are o sev lptoas. Toamna frunzele se coloreaz n galben-auriu ajungnd pn la ro u.
Are flori de culoare galben verzuie, grupate n inflorescene care se deschid n aprilie-mai naintea
apariiei frunzelor. Fructul este format din dou samare alturate, de 8 - 10 centimetri, cu aripioare
late ce formeaz un unghi obtuz. Ararul este iubitor de climat clduros dar rezistent la geruri. Cre te
i se dezvolt bine pe soluri uscate dar fertile cu coninut mare de calciu. Rezist bine i la
semiumbr. Crete pn la 30 de metri. Este rezistent la fum i praf, motiv pentru care se folose te
de-a lungul oselelor i autostrzilor, n perdele de protecie.
Frunzele sunt lung-peiolate, rotunde, ascuite la vrf, iar pe faa inferioar se observ nervuri
proeminente.

Teiul produce flori, n numr de 210 pe ram, uneori i mai multe, de culoare alb-glbuie, plcut
mirositoare, aezate pe un peduncul comun, concrescut aproape pe jumtatea lungimii lui, cu o
bractee lung n form de limb, de culoare verde-glbuie. Fiecare floare este format din 5 sepale
care cad n momentul nfloririi, 5 petale, numeroase stamine i un ovar globulos.

Fructul este o nuc de form sferic sau oval de dimensiuni mici.

Teiul este rspndit prin pdurile din regiunile deluroase pn aproape de zona muntoas.

Este mai puin invadant dect carpenul. Fiind o specie de amestec, foarte rar formeaz arborete
pure. n zona molidului, teiul este o specie fertilizant solului
Salcia este un arbore foios, care cre;te pe malul apelor, n lunci, zvoaie, locuri umede, n
zonele de deal i cmpie. Tulpina, care adeseori poate crete strmb, atinge nlimi de 25 (30) m.
Scoara este la nceput neted, de culoare cenuiu-verzui, iar apoi apar crpturi n lungime.
Frunzele au form de lance, lungi de pn la 10 cm, cu margini neregulate i culoare verzui-argintiu.
Acidul acetilsalicilic, componenta principal a renumitei aspirine, a fost extras pentru prima oar din
scoara de salcie, n anul 1838. Ulterior, acidul salicilic a fost sintetizat pe cale chimic, fiind utilizat
pe scar larg n industria medicamentelor antiinflamatoare. Scoara de salcie conine o cantitate
important de compui salicilici i taninuri, precum i cear, vitamine, celuloz, rini, oxalai.
Grupe de pomi fructiferi
Marul este unul dintre cele mai populare fructe.
El contine o lista impresionanta de substante
nutritive esentiale, care sunt necesare
pentru

cresterea si
dezvoltarea normala.
Merele contin un nivel scazut de calorii, 100 g de felii de
fructe proaspete contin numai 50 de calorii.
Merele nu contin grasimi saturate si colesterol, insa sunt
bogate in fibre alimentare (pectina) care impiedica absorbtia de
colesterol rau (LDL) in intestine. Fibrele dietetice, de asemenea, ajuta
la protejarea mucoasei colonului de la expunerea la substante toxice prin
legarea la cauzatoare de cancer de colon.
Fructele de mar contin cantitati semnificative de vitamina C si beta-caroten. Vitamina C este un
puternic antioxidant natural. Merele sunt bogate in antioxidanti fitonutrienti flavonoide si polifenoli.
Cel mai important flavonoid din mere este epicatechina. Merele sunt bogate, de asemenea, in acid
tartric care ofera aroma usor acrisoara. Acestea ajuta organismul sa se protejeze de efectele nocive
ale radicalilor liberi.

Para este un fruct produs de pomul ce apartine familiei Rosaceae din specia Pyrus. In functie
de origine, avem pere Asiatice si pere Europene. Soiurile asiatice, cunoscute pentru textura mai
dura si fermitate nu se schimba dupa recoltare, fiind gata de a fi consumate. In schimb, perele
europene devin moi si zemoase daca sunt lasate sa se coaca. Ca structura, para are o forma de
clopotel, avand 12-15 cm lungime si aproximativ 200 de grame. Fructele proaspete sunt ferme, cu o usoara aroma
de mar. La exterior, are o coaja extrem de subtire si in functie de soiul cultivat, fructele pot avea culoarea verde,
rosu-portocaliu sau galben-portocaliu.
La interior, miezul ferm este albicios, zemos si crocant. Cu toate acestea, in cazul perelor mature, pulpa incepe sa
prinda culoarea maronie, avand textura faramitoasa atunci cand este taiata. Mijlocul fructului este mai mult sau mai
putin similar cu marul, avand dispuse central semintele mici.

Unele dintre cele mai apreciate soiuri asiatice sunt Ichiban Nashi,Shinsui, Shinsieki si Nijisseki. Soiurile europene
populare sunt Bartlett si Comice.

Vi
de vie este
o lian
care
poate
atinge o

lungime de
35 m.
Frunzele
alterneaz, sunt
lobate palmat i
au o lungime i
lrgime de 5
20 cm. Fructul este
o bac, boabele respective dezvoltndu-
se ntr-un ciorchine
cunoscut sub numele
de strugure. Boabele, la
specia slbatic, au un
diametru de circa 6 mm, iar cnd
se coc dobndesc o culoare
purpurie nchis spre negru; la speciile cultivate, de regul, boabele
sunt mult mai mari, de pn la 30 mm lungime i pot avea diverse culoari:
albe, alb-glbui, alb-verzui, roii sau purpurii. Specia slbatic crete de obicei n
pduri umede i pe malurile apelor curgtoare. Strugurele slbatic este deseori
clasificat ca V. vinifera, subsp. silvestris (n
unele clasificri considerat Vitis silvestris), cu V. vinifera, subsp. vinifera restricionat la
formele cultivate. Via-de-vie cultivat are flori hermafrodite, dar
subsp. silvestris este dioecic (are flori masculine i feminine pe plante
separate) i pentru ca fructul s se dezvolte este necesar polenizarea.
Primvara este anotimpul cu importan covritoare n plantarea i n meninerea pe rod a
viei-de-vie. Dac n ianuarie i februarie se procur materialele necesare (araci, srm
etc.), se achiziioneaz i se pregtesc sculele, se procur ngrmintele i se face
evaluarea general, o dat cu timpul frumos ncepe munca.
Grupe de legume
Morcovul (Daucus carota) este o rdcin vegetal, de culoare oranj. Partea comestibil a plantei
este rdcina. Este o plant bienal, n primul an frunzele produc alimentul plantei, iar tuberculul
nmagazineaz zaharuri pentru ca planta s nfloreasc n al doilea an. Lastarul florii ajunge
aproape de 1 m lungime, cu ramurele cu flori albe. Morcovii se pot mnca sub form crud, n salate
sau gtite n supe i mncare. Se poate face de asemenea piure pentru noi nscu i. Tulpina verde
de asemenea se poate mnca, dei nu este o practic obinuit. mpreun cu ceapa i elina,
morcovii sunt ingredientele primare cele mai folosite la mncaruri. Morcovul dei este srac n
calorii, n grsimi i colesterol, completeaz aportul zilnic de nutrieni cu vitamine i fibre alimentare,
care hrnesc organismul, induc senzaia de saietate i menin sntatea tractului intestinal.
Vitamina A este substana folosit de ficat pentru evacuarea toxinelor din corp. Fibrele din morcovi
contribuie la curarea optim a colonului i stimuleaz eliminarea eficient a materiilor fecale.
Ceapa provine din regiunile de step din Asia central i de vest, probabil teritoriul Afganistanului de
azi. Este una dintre cele mai vechi plante de cultur, fiind apreciat la ca. 5.000 de ani n urm,
cultivat ca plant medicinal, condiment i ca legum. n Egiptul antic ceapa era considerat un
simbol al vieii eterne, datorit formei sale rotunde i a inelelor concentrice[1] i era oferit zeilor, sau
era folosit ca moned de plat de a ajunge n rai, astfel au fost pltii i lucrtorii care au cldit
piramidele. S-au gsit dovezi, resturi de ceap la descoperirea mormntului lui Tutankhamon. O
tabl cu inscripii sumeriene cuneiforme datnd cu 4.000 de ani .e.n. din Codul lui
Hammurabi conine descrieri de ogoare cultivate cu castravei i ceap, precum era amitit i
ajutorarea sracilor cu pine i ceap. La romani ceapa constituia un element important din
alimentaia de baz. Legionarii romani au fost acei care au contrubuit la rspndirea cepei cepula
n Europa central. n Evul mediu ceapa nu lipsea de pe masa locuitorilor Europei fiind folosit i ca
amulet contra pestei. n secolul al XV-lea olandezii ncep s cultive diferite variante de ceap ca i
culoare, form i gust.
Cartoful (Solanum tuberosum) este o plant erbacee din familia solanaceelor, cu flori albe sau
violete i tulpini subterane terminate cu tuberculi de form rotund, oval sau alungit. Planta este
cultivat pentru aceti tuberculi care sunt comestibili, bogai n amidon, motiv pentru care sunt
folosii n alimentaie, dar i ca furaj.

Cartofii sunt originari din America de Sud, din regiunea Munilor Anzi. n perioada precolumbian, n
zonele aflate azi n Chile, Peru, Ecuador i Columbia, se cultivau circa 200 de specii de cartof.
Dup orez, gru i porumb, cartofii reprezint a patra surs de energie alimentar.

Cartofii sunt cultivai n peste 120 de ri i sunt consumai zilnic de peste un miliard de oameni. [1] n
anul 2007, recolta total de cartofi a fost de 300 de milioane de tone. Cartofii conin amidon,
vitamina C, fibre, proteine i mult potasiu.
Grupe de legume pdure
Ovazul este o cereala integrala care se gaseste in aproape orice
magazin cu produse alimentare, insa persoanele care vor sa
consume ovaz trebuie sa fie atente la ceea ce scrie pe eticheta
produsului. Intrucat cererea de tarate si fulgi de ovaz este in
continua crestere, unii producatori
comercializeaza cereale care trec printr-un proces
de rafinare si sunt imbogatite
cu zahar. Intotdeauna
este bine sa alegeti doar
ovazul care nu contine
aport

suplimentar de
zahar si care
este rafinat cat mai
putin, intrucat acesta isi
pastreaza mai bine
proprietatile. O ceasca de
tarate de ovaz furnizeaza
organismului in jur de 160 de calorii, un numar destul de mic, avand in vedere cat de
generoasa este cantitatea de substante nutritive. Aceeasi ceasca de tarate de ovaz contine
4 g de fibre, adica 14% din doza zilnica recomandata. La acestea se adauga 6 g de
proteine, inclusiv cantitati moderate din 18 tipuri de aminoacizi.
Porumbul este o cereal originar din America Central cultivat azi n multe regiuni ale lumii ca
plant alimentar, industrial i furajer, reprezint alturi de gru, 80% din produc ia de cereale.
Porumbul aparine familiei Poaceae. Are tulpina nalt i groas, neramificat, care se numete
popular "cocean", cu frunze lungi i ascuite la vrf, aspre. Pe aceeai plant se gsesc flori
feminine i flori masculine pe aceeai tulpin. Florile masculine se gsesc n vrful tulpinii.
Inflorescena este sub forma unui spic sau panicul. Florile feminine se gsesc la subsoara frunzelor.

Dei unele varieti de porumb pot crete pn la 7 metri n nl ime, porumbul comercial este
cultivat la o nlime maxim de 2,5 metri. Porumbul dulce este de obicei mai scurt dect variet ile
de porumb de cmp. Frunzele sunt mari i liniare. Florile brbteti sunt grupate n vrful tulpinei
ntr-o inflorescen numit spic cumpus ramificat. Florile feminime se gsesc mai jos pe tulpin,
grupate n inflorescen, numit tiulete. Stigmatul pistilului este foarte lung i formeaz mtasea
porumbului. Fructul este o cariops care conine amidon, substane proteice i uleiuri
Organisme vii
cu un nucleu
celular
tipic, lipsite de
clorofil. Ele

se

hrnesc prin absorbia

realizat prin peretele celular (saprofite pe materialele inerte sau parazite la om, animale i plante).

Ciupercile pot genera in mod curent : micoze (infecia unui esut viu), alergii (reacie legat de
inhalarea sporilor), micotoxicozele (intoxicaii date de ingerarea metaboliilor fungici toxici)
Fauna inutului natal
Animale domestice

Pisica de cas, pisica domestic sau ma (Felis catus[3] sau Felis silvestris catus[1]) este
un mamifer din ordinul carnivorelor, familia Felidae, subfamilia Felinae. Este alturi de oameni de
peste 9500 ani[4] i n prezent este cel mai cunoscut animal domestic n toat lumea.[5] Pisica
domestic este foarte apropiat de pisica slbatic european (Felis silvestris silvestris), ca i de
pisica slbatic african (Felis silvestris libyca), mpreun formnd o specie unic: Felis silvestris.
Pisica triete n strns legtur cu oamenii de cel puin 3500 de ani, fiind folosit de
ctre egipteni[6] pentru a ine departe oarecii. n ciuda domesticirii, pisica nu a pierdut abilitatea de a
tri n slbticie, unde formeaz colonii. Conform unui studiu din mai 2012, pisicile au fost
domesticite n anul 2200 .Hr. Cteodat pisicile care mpart acelai mediu de via pot s se lupte,
fiind o modalitate de demonstrare a abilitilor; poate fi totodat o joac inofensiv. De asemenea,
este i modul stabilirii unei ierarhii ntr-un grup de pisici sau o cale de atenionare a unei feline cnd
ncalc o regul a grupului. Pentru a fi desprite, pisicilor trebuie s li se atrag aten ia. Imediat ce
s-au desprit, acestea trebuie separate n ncperi separate, pn cnd nu mai au tendin a de a se
lupta. Niciodat stpnul nu intervine fizic n lupta lor, deoarece acesta poate fi zgriat sau mu cat
serios.

Cinele (Canis lupus familiaris) este una dintre subspeciile lupului cenuiu, fiind
un mamifer carnivor din familia canidelor. Cinele este posibil s fie primul animal domesticit i cel
mai folosit pentru munc, vntoare i companie din istoria oamenilor. Cuvntul cine denume te
masculul speciei, iar termenul cea este folosit pentru femel.

Linia prezent de cini a fost domesticit din lupii cenuii cu aproximativ 15.000 ani n urm. Dei au
fost gsite n Siberia i Belgia rmie de cini domesticii n urm cu aproximativ 33.000 de ani,
niciuna dintre aceste specii nu pare s fi supravieuit dup ultima glaciaiune. Testarea ADN-
ului sugereaz o scindare evoluionar ntre cini i lupi n urm cu circa 100.000 ani, dar nu au fost
gsite specimene mai vechi de 33.000 ani care s fie n mod clar, morfologic, cini domestici. Cainii
(Canis lupus familiaris), sau mai exact stramosii cainilor din ziua de astazi, au fost
imblanziti acum aproximativ 15.000 de ani in urma. Domesticirea cainelui este benefica
pentru amandoi, in primul rand pentru om ca il apara si ii tine de urat si pentru animal
pentru ca are un adapost, este hranit, ingrijit, etc

Capra era numita vaca omului sarac. Se poate creste chiar si conditii ostile.

Este deosebit de vioaie si interesata de tot ce se intampla in jurul ei. Se adapteaza


foarte bine mediului in care traieste.
Capra este una dintre cele mai jucause animale domestice. Iedul este cel mai iubit
pui de animal de casa este inofensiv chiar si cu cei mici. Cele mai multe
capre au doua coarne de diferite marimi in functie de rasa. Coarnele
sunt din os si au rolul apararii, dominarii si pastrarii teritoriului.

Caprele sunt rumegatoare, stomacul lor fiind impartit in 4


camere.

Mai multe tipuri de capre si tapi au barba


si caruncule in zona gatului. Coada
caprei este scurta si indreptata in
sus.Sunetul scos de
capra se numeste
behait.
Animale slbatice
Alimentatia si dentitia sunt tipice pentru un carnivor.

Desi la nevoie poate fi si omnivor, putand supravietui si cu


fructe sau alte vegetale, consumand chiar si scoarta de
copac, lupul prefera totusi carnea.

Se comporta ca vanator cat si


ca necrofag, fiind
un factor

important
in
pastrarea echilibrului natural.

Acolo unde lupii au fost eliminat a avut loc o prabusire a echilibrului ecologic, acest
lucru a facut necesara reintroducerea sa in multe tari care il eliminasera.

Lupul mananca aproape orice vietate: de la broaste si larve, iepuri si alte animale mici,
la mistreti, Lupi, magari, boi si chiar ursi.

Ursidele (Ursidae) sau urii este o familie de mamifere carnivore mari din subordinul fispede,
rspndite n regiunea holarctic, existnd cteva specii i n America de Sud. Sunt
animale omnivore de talie mare, voluminoase i masive, cu coad scurt i, de regul, ascuns ntre
perii blnii, cu cap rotund, bot alungit i, de obicei, trunchiat, gt scurt i gros, urechi scurte i ochi
relativ mici. Labele au cte cinci degete prevzute cu gheare puternice, ncovoiate i
neretractile. Mersul lor este plantigrad. Urii sunt carnivore de talie
mare, voluminoase, masive i greoaie. Ursul malaiez (Helarctos
malayanus) este cel mai mic reprezentant al familiei: lungimea
corpului 1,2-1,5 m, greutatea 27-70 kg). Ursul brun are o lungime de 2
m i o greutate de 150-250 kg, iar ursul polar o lungime de 2,4-2,7 m
i o greutate de 400-590 kg. Cel mai mare reprezentant este
ursul grizzly cu o lungime de 2,8 m i o greutate de 780 kg, fiind cele
mai mare mamifer carnivor actual. Masculii sunt cam cu 1/5 mai
mari dect femelele. Triesc pn la 15-30 de ani n stare liber,
iar n captivitate, un urs polar a trit 47 de ani. Urii au, n general,
capul rotund i mare i gtul scurt i gros. Botul este alungit
i, de obicei, trunchiat, iar buzele sunt mobile, mult desprinse de
gingie. Urechile sunt scurte, drepte i rotunjite, iar ochi
relativ mici. Coada este scurt, vestigial i, de regul,
ascuns ntre perii blnii.

Vulpea este
mai mic
dect
cinele obinuit i evident mai mic
dect lupul. Are ntre 7 i 10 kg, rar
mai mult. Corpul are
sub 1 m lungime,
iar coada stufoas
circa 30-40 cm.

Corpul
vulpii nu
este

mare, fiind
destul de
asemntor cu
al cinelui,
dar iese n
eviden
datorit
cozii lungi
i

stufoase,
care are vrful alb.
Blana este rocat. Vulpea
mnnc cele mai mici mamifere: oareci de cmp, popndi,

castori, lemingi, veverie, iepuri etc.


Detecteaz prada chiar i fr s o vad (dup
miros sau dup sunet), dar nu alearg dup ea, ci sare
asupra sa, cu labele din fa, ca pisicile. Majoritatea vulpilor ucid
deseori mai mult dect pot mnca la o singur mas i ngroap ce le prisosete, urmnd a reveni
alt dat la locul cu provizii.
Puii se nasc n vizuini subterane, o singur dat pe an, din martie pn n mai. De obicei, vin pe
lume cte cinci frai, dar au fost studiate i cazuri extreme: un singur pui sau 12 - la o singur
natere! Puii de vulpe sunt orbi la natere, ochii lor deschizndu-se abia dup a doua sptmn de
via. Prinii sunt foarte grijulii cu micuii: mama este mereu n preajma puilor pentru a i apra, iar
tatl pleac la vntoare pentru a asigura hrana ntregii familii. Este vorba despre maturi, cci n
prima lun puii se hrnesc doar cu laptele supt de la mama lor. ncepnd cu a doua lun, puii de
vulpe sunt luai la vntoare de ctre aduli, pentru a ncepe primele ncercri pe cont propriu.