You are on page 1of 25

CURS 1

Dreptul Uniunii Europene

Consideratii introductive
1. Definitia dreptului Uniunii Europene
2. Categorii. Clasificare
3. Ordinea juridica unionala
4. Caracterele dreptului Uniunii Europene
4.1 Efectul imediat al dreptului Uniunii Europene in dreptul intern al
statelor membre
4.2 Efectul direct al dreptului Uniunii Europene in dreptul intern al
statelor membre
4.3 Efectul prioritar al dreptului Uniunii Europene in dreptul intern al
statelor membre
5. Izvoarele dreptului Uniunii Europene . Categorii si exemplificare

1. Definitia dreptului Uniunii Europene

Literatura de specialitate defineste dreptul Uniunii Europene (pana la momentul 2009 , retinem
dreptul comunitar) ca fiind totalitatea normelor juridice ce reglementeaza pe de o parte organizarea si
functionarea Uniunii Europene ( ex: votul cu majoritatea calificata in cadrul Consiliului Uniunii
Europene , portofoliile in cadrul Parlamentului European , desemnarea magistratilor la nivelul Curtii
de Justie a Uniunii Europene , etc ), iar pe de alta parte modul in care politicile dezvoltate la nivelul
Uniunii Europene sunt preluate si implementate in statele membre Uniunii Europene ( ex: cetatenia
unionala , libertatea de circulatie in spatial Uniunii Europene , cooperarea judiciara in matrerie penala
(ex: mandatul European de arestare) , cooperarea judiciara in material civila si penala ( ex: medierea
marca unionala , asistareajuridica gratuita in cazuri sau cauzele cu character transfontalier ))
Aceeasi doctrina identifica, in ceea ce priveste conceptual de drept al Uniunii Europene ,un
drept unional institutional pe de o parte si un drept unional material pe de alta parte . Diferenta dintre
cele 2 concepte consta in domeniul de reglementare , in sensul ca in timp ce dreptul institutional
unional se preocupa de studiul sistemului de drept unional , institutiile de drept unionale , procedura
decizionala si procedurile de judecata , dreptul material institutional pe de alta parte studiaza doar
politicile unionale ( respective analiza gen proximdiferita specifica a legislatiilor unionale pe de o
parte si legatura statala pe de alta parte )

2. Categorii . Clasificare

Aceeasi literature de specialitate emite mai multe opinii vis--vis de clasificarea dreptului
unional . Astfel avand ca si criteriu izvoarele Uniunii Europene se retine pe de o parte un drept unional
primar si un drept unional derivat .
Dreptul unional primar cuprinde norme juridice cuprinse in tratatele constitutive ; tratate
subsecvente (composite) , tratatele de aderare la Uniunea Europeana .

1
Dreptul unional derivat este constituit din regulile de drept continute in actele juridice adoptate
de institutiile Uniunii Europene( izvoare secundare sau derivate al dreptului Uniunii Europene
respective regulamente , directive si decizii )

3. Ordinea juridica unionala

Reprezinta un ansamblu de norme si reglementari juridice cuprinse in tratatele unionale


constitutive , subsecvente si de aderare pe de o parte , si actele unionale adoptate de institutiile Uniunii
Europene pe de alta parte .
Ordinea juridica unionala dispune de autonomie in raport de ordinea juridica internationala
fiind totodata integrate sistemului de drept ale celor 28 de state membre .
Ordinea juridica unionala decurge din propriile sale surse juridice. In concluzie retinem
caractere pentru aceasta ordine juridica :
a) ordinea juridica unionala este o ordine juridical supranationala ;
b) ordinea juridica unionala este distincta de ordinea juridica nationala, dar intregrata
acesteia din urma ;
c) ordinea jurdica unionala este suprema (prioritara) in raport cu ordinea jurdica a
statelor membre

4. Caracterele dreptului Uniunii Europene

4.1 Efectul imediat ( aplicabilitatea imediata ) al dreptului Uniunii Europene in dreptul intern
al statelor membre
Analiza aplicabilitatii immediate implica studiul raportului dintre cele 2 sisteme de drept ,
respective ordinea jurdica unionala si ordinea juridical interna a statelor membre . In acest sens au fost
emise 2 teorii :
a) Conform teoriei dualiste , ordinea juridica internationala si nationala sunt sisteme
independente care coexista parallel . Asadar conform acestor teze un tratat
international are efecte in ordinea juridica interna a unui stat numai daca este ratificat ,
adica are loc o nationalizare a tratatelor , el fiind deci aplicat ca element de drept
intern. In consecinta conform acestei teorii nu exista raport de subordonare intre cele 2
sisteme ( aceasta teorie este consacrata si retinuta si in raport de drept unional si drept
national )
b) Teoria monista considera ca norma de drept intern se afla in aceeasi sfera juridical cu
norma internationala existand un raport de supra/ subordonare in functie de variant
adoptata si anume , o prima variant este aceea in care se promoveaza aplicabilitatea
imediata a dreptului international in dreptul intern ( adeptii acestei teorii retin
supraordonarea dreptului international in raport cu cel intern ) si cealalta variant
consacra prioritatea dreptului intern asupra dreptului onternational. Explicatia constand
in faptul ca dreptul international ar reprezenta numai o proiectare a unor norme din
dreptul itnern
In ceea ce priveste raportul dreptului unional si dreptul national , retinem ca taratatele
institutive consacra teoria monista recunoscuta supraordinea (suprematia) dreptului unional in raport
cu dreptul national .

Curs 2
4.2 Efectul direct al dreptului Uniunii Europene in dreptul intern al statelor membre
(aplicabilitatea directa )
2
Aplicabilitatea directa este un principiu formulat de Curtea de Justitie a Uniunii Europene
conform caruia dispozitiile tratatelor sau prevederilor inserate in actele Uniunii Europene pot fi
invocate de justitiabili in fata propriilor jurisdictii nationale fiind susceptibile de a creea drepturi si
obligatii in favoarea , respectiv in sarcina nu numai a institutiilor unionale si a statelor membre, ci si in
raport de cetatenii unionali ( pentru cetatenii unionali ai Uniunii Europene , dreptul Uniunii Europene
foloseste termenul de resortisant )
Judecatorii nationali sunt obligati sa invoce textile unionale si sa le aplice cu prioritate atunci
cand legislatia nationala nu este intr-un totul compatibila cu cea dintai .
Jurisprudenta CJUE distinge intre aplicabilitatea directa vertical si aplicabilitatea directa
orizontala .
Aplicabilitatea directa verticala desemneaza posibilitatea invocarii unei dispozitii unionale in
raport cu un stat sau o autoritate a acesteia( raportul instituit intre resortisant unional si stat membru
sau institutie unionala )
Aplicabilitatea directa orizontala permite unui justitiabil resortisant al unui stat membru sa
invoce o dispozitie unionala in raport cu alti resortisanti (resortisant contra resortisant )
In ceea ce priveste expresia direct aplicabil trebuie aduse unele lamuriri cu privire la izvoarele
dreptului Uniunii Europene .
In concret in ceea ce priveste izvoarele primare , respective tratatele Uniunii Europene , in
speta Tratatul de la Lisabona , produc efecte directe in sistemul de drept al celor 28 de state membre .
Astfel spus acst tratat dupa ratificarea sa de fiecare stat membru devine parte integranta a sistemelor
statelor membre. In ceea ce priveste izvoarele secundare , respective regulamentul, directive , decizie ,
efectele directe sunt differentiate . Astfel , in timp ce regulamentul caruia I se retine o aplicabilitate
generala produce efecte directe si neconditionate in toate cele 28 state membre , in timp ce directiva
unionala produce un efect direct , dar conditionat si restrains , in sensul ca nnorma de transpunere a
acesteia este cea care produce efecte in raport cu justitiabilii.

4.3 Efectul prioritar al dreptului Uniunii Europene in dreptul intern al statelor membre
Principiul prioritatii constituie un element fundamental alaturi de aplicabilitatea directa in
constructia juridical unionala . Pentru a intelege aplicabilitatea prioritara literature de specialitate face
trimitere catre principiul cooperarii loiale consacrat de art. 10 din T.C.E care prevede ca statele
membre au obligatia sa abroge norma nationala incompatibila cu dreptul comunitar si pana la acel
moment statele sunt obligate sa lase inaplicabila dispozitia nationala respectiva .
Plecand de la acest principiu , Curtea de Justitie a Uniunii Europene recunoaste suprematia
dreptului unional prin deciziile emise in cauzele Costa/Enel respective cauza Simmenthal unde
judecatorii dispun ca : judecatorul national avand reolul de a aplica in cadrul competentei sale
dispozitia dreptului comunitar are obligatia de a asigura efectul deplin al acestei norme lasand daca
este necesar , inaplicabila prin propria s-a autoritate orice dispozitie contrara prin legislatia contrara
fara a trebui sa solicite sau sa astepte eliminarea acesteia pe cale administrative ori prin orice procedeu
constitutional .
Mai mult CJUE a dispus ca judecatorul national este cel care poate decide ca legea interna este
inaplicabila.
Daca consacrarea acestui principiu s-a realizat la nivel jurisprudential , in present suprematia
unionala este reglementata prin declaratia anexata Tratatului de la Lisabona ( declaratia nr. 17 )

Sisteme de raportare a dreptului unional la dreptul national al statelor membre


Existenta celor 28 de sisteme de drept pe de o parte si a dreptului unional pe de alta parte ridica
fireasca problema a aplicarii acestuia sau a raportului care se stabileste cu privire la prioritatea aplicarii
acestuia. In acest sens distingem :substituirea dreptului national de catre dreptul unional ; armonizarea
dreptului national cu cel unional .
3
Substituirea implica un transfer de competente de la nivel national la cel unional . Efectul
direct al transferului de competente pentru un anumit domeniu consta in faptul ca autoritatile nationale
(puterea legislativa nationala ) nu mai pot emite norme juridice in acea materie , competenta revenind
autoritatii legislative unionale (Comisie, Parlament, Consiliu ) . Substituirea poate fi totala sau partial
in functie de care distingem :
a) Competenta exclusive a Uniunii Europene
b) Competenta partajata a Uniunii Europene cu statele membre
c) Competenta exclusive a statelor membre
Competenta exclusiva a Uniunii Europene se realizeaza in domeniulmateria politicii
vamale ( ex: tariful vamal comun ), politica comerciala comuna ( PCC) , etc . Chiar in cazul acestei
substituiri autoritatea nationala pastreaza dreptul de a pune in executare norma unionala adica se pot
emite norme interne prin care iau nastere institutii, autoritatea nationala ce vor pune in aplicare
normele respective .
Competenta partajata a Uniunii Europene cu statele membre , acest tip de competenta este
aplicabil majoritatii politicilor (domeniilor ) (ex : libertatea de circulatie in spatial Uniunii Europene ,
politica sociala , formarea profesionala , cooperarea judiciara )
Competenta exclusiva a statelor membre ( ex: domeniul cercetarii stiintifice )
Armonizarea presupune un proces juridic realizat in etape evolutive , respectiv intre prima
faza considerate incipienta , armonizarea s-a facut prin recunoasterea mutuala a normelor statelor
membre considerate adecvate pentru cerintele Uniunii Europene. Concomitent cu aceasta etapa s-au
creat norme noi commune si obligatii pentru toate statele membre . In ceea ce priveste statul Europei
Centrale si de Est acstea au preluat legislatia Uniunii Europene si au transpus-o in propriul sistem
legislativ.
Acquis-ul unional poate fi definit ca reprezentand pe de o parte drepturi si obligatii care
leaga staele membre ale Uniunii Europene , iar pe de alta parte constand in totalitatea normelor
juridice ce reglementeaza mecanismele prin care se infaptuieste integrarea unionala .
Romania are obligatia ca stat membru de aplica in totalitate Acquis-ul unional , acest
demers vizand 2 aspecte :
- Transpunerea directivelor unionale in legatura nationala
- Creearea cadrului juridic necesar aplicarii direct a regulamentelor unionale
Obligativitatea transpunerii directivelor unionale este prevazut in Tratatul de la Lisabona
prin care se prevede ca directiva este obligatorie pentru statele membre carora le este adresata in ceea
ce priveste rezultatul ce urmeaza a fi concretizat , forma si metodele pentru obtinerea acestuia ramane
la aprecierea statelor membre .
In cuprinsul fiecarei directive este prevazut un articol prin care se instituie atat data intrarii
in vigoare a actului unional , cat si termenul pana la care statele membre au obligatia sa transmita
Comisiei Europene norma de transpunere.

Curs 3
Spre deosebire de directive regulamentele nu se transpun , ele producand efecte directe in
ordinea juridical a fiecarui stat din momentul intrarii in vigoare (momentul publicarii in Jurnalul
Uniunii Europene ) asemenea unei legi fiind necesara asumarea acestora ca atare de catre institutiile
interne ale statelor membre .
Mai mult statelor membre le este interzisa orice actiune legislativa prin care eventual s-ar
prelua din continutul regulamentului capitol, sectiuni, articole ( altfel spus aplicam continutul
regulamentului in totalitate fara modificari in text ). In schimb este permis statelor membre adoptarea
de acte normative interne care contribuie la aplicarea efectiva a regulamentului. (ex : acte normative
prin care este creata o autoritate nationala prevazuta in regulament )

4
In vederea adoptarii Aquis-ului unional sau legislatia unionala , institutiile legislative din
Romania trebuie sa evalueze fiecare act normativ incident in domentiul respectiv, in urma acestei
evaluari putand opta dupa cum urmeaza :
- Sa abroge sau sa modifice actele nationale care dupa caz, dubleaza , incalca sau adauga
nepermis prevederile unionale astfel incat sa nu intalnim paralelisme legislative .
- Sa adopte masuri legislative sau administrative , fara de care aplicarea directa a
regulamentelor unionale in ordinea juridical nationala nu este posibila .
In cazul in care comisia apreciaza ca un stat membru nu si-a indeplinit obligatia , acesta
emite un aviz motivate dup ace a oferit statului respective posibilitatea de a-si prezenta propriile
observatii , iar in cazul in care statul nu se conformeaza acestui aviz institutia unionala sesizeaza CJUE
. O eventuala condamnare a CJUE produce consecinte in plan financiar pentru statul respective in
sensul ca acesta va fi obligat la plata unei amenzi ori a unor penalitati de intarziere in cuantumuri
considerabile .

5. Izvoarele dreptului Uniunii Europene


In literature de specialitate nu exista o clasificare a izvoarelor unionale , cu toate acestea
retinem 2 categorii principale , respectiv : A . izvoare primare ; B. izvoare derivate
(secundare) ;acestora li se adauga principiile de drept , jurisprudenta CJUE si acordurile international
incheiate de Uniunea Europeana cu state terte ori organizatii internationale .
A. Izvoare primare
Reprezinta categoria de surse juridice fiind alcatuite din :
A1 .Tratatele constitutive prin care au luat nastere primele 3 comunitati europene ( Tratatul C.E.C.O
= comunitatea europeana a carbunelui si otelului ; Tratatul C.E.E = comunitatea economica
europeana ; Tratatul Eurotom = comunitatea europeana a energiei atomice )
A2 .Tratatele composite sau subsecventesunt tratatelecare au dezvoltat tratatele constitutive din punct
de vedere institutional , decisional , respective al politicilor unionale ( Actul Unic European ;
Tratatul de la Mastricht ; Tratatul de la Amsterdam; Tratatul de la Nissa ; Tratatul de la Lisabona )
A3. Tratatele de aderare la Uniunea Europeana .

B .Izvoarele derivate (secundare)


Intra in categoria izvoarelor derivate , actele unionale emise de colegiuitorul unional , Comisie
, Parlament , Consiliu , dupa caz, fie prin procedura legislativa unionala , fie prin procedura legislative
speciala .
Identificam 2 categorii de acte :
B1 .acte unionale cu forta juridica obligatorie ( regulament , directiva , decizie )
B2 .acte unionale fara forta juridica obligatorie (recomandari , avize )

Actele cu forta juridical obligatorie

Regulamentul
Conform art. 288 alin . 2 din Tratatul de la Lisabona ,regulamentul este actul normatib unional
ce are aplicabilitate generala , este obligatoriu in intregul sau continut si are effect direct in toate
statele membre . Din textul de mai sus rezulta urmatoarele caractere :
- Regulamentul are aplicabilitate generala ;
Aplicabilitatea generala este caracteristica ce diferentiaza regulamentul de toate celelalte
instrumente legale aflate la dispozitia institutiilor legii .Aplicabilitatea generala inseamna ca actul
normative se adreseaza unei categorii abstracte de personae continand dispozitii impersonale .
Caracterul intrinsic general al regulamentului se face de la data intrarii sale in vigoare ( prevazuta in
5
textul sau , iar daca nu se face mentiunea in text , aceasta intra automat in vigoare in termen de 20 de
zile de la publicarea in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene )
- Regulamentul este obligatoriu in intregul sau continut
Inseamna ca nu se admite ca un stat membru sa aplice intr-o maniera incomplete sau selective
prevederile unui regulament . Astfel spus dispozitia unui regulament se vor aplica cu aceeasi forta
juridical in toate cele 28 de state membre incepand cu data intrarii in vigoare .
- Regulamentul este direct aplicabil in toate statele membre
Acest element characteristic presupune ca statele membre nu pot adopta masuri care sa
modificesau sa adauge continutul acestuia . Altfel spus nu este permis sa se transforme continutul unui
regulament in norme juridice nationale pentru astfel de masuri de implementare ar avea drept efect
periclitarea aplicarii uniforma si simultana a masurii in intreaga Uniune Europeana .

Directiva unionala
Definita in art. 288 alin . 3 din Tratatul de la Lisabona reprezinta o metoda de legiferare
carecuprinde o dispozitie cadru( emisa la nivel unional ) completata de o dispozitie de aplicare
( norma de implementare )
Directiva este obligatorie doar pentru statele destinatare cu privire la rezultatul care trebuie a fi
atins lasand autoritatile nationale competente in ceea ce priveste formele si mijloacele de concepere a
normei de implementare .
Caracterele directive unionale :
- Are efect direct , conditionat si restrans
Directiva nu este direct aplicabila , deci in principiu ea nu ar trebui sa aiba efect direct .
Adresandu-se statelor destinatare directive trebuie sa faca obiectul unei transpuneri in dreptul
intern intr-un termen precizat in continutul acestuia . Astfel numai norma de transpunere va produce
efecte directe in sistemul de drept national. Mai mult drepturile si obligatiile particularilor nu decurg
din directive ca atare , ci din masura de transpunere a acestuia .
- Directiva are forta obligatorie doar in ceea ce priveste rezultatul ce urmeaza a fi obtinut
In acest sens CJUE a subliniat ca forma si metodele de implementare a rezultatului unei
directive trebuie sa fie alese intr-o maniera care sa asigure functionarea efectiva a acesteia . In
concret statele membre sunt obligate sa transforme prevederile directive in acele tipuri de acte
normative nationale care satisfac cerintele de claritate si securitate juridica( ex : legi , ordonante de
Guvern , etc )
- Directiva nu are aplicabilitate generala , ci state destinatare , norme de implementare raportandu-se
doar la ordinea juridica aferenta acestuia

Curs 4
Decizia unionala
Conform art. 288 alin. 4 din Tratatul reformator (de la Lisabona) ,decizia este obligatore in
toate elementele sale , in cazul in care se indica destinatarii, aceasta devine obligatorie pentru acestia .
CJUE defineste decizia ca fiind o masura care emana de la autoritatea competenta cu intentia de a
produce efecte juridice si constituind incheierea procedurii cu acea autoritate prin care acesata din
urma da hotarare intr-o forma a carei natura poate fi identificabila .
Caracterele deciziei sunt :
- Nu are aplicabilitate generala avand destinatari determinati (state membre sau
particulare )
- Are efect direct ( ? comentariu )
(?)Astfel in situatia in care destinatarul deciziei este un stat membru sau mai multe state ,
decizia are un efect direct conditionat si restrains ( se aseamana cu directiva ) implicandu-se deci
6
obligatia statului destinatar de a transpune prin norma interna dispozitia unionala . Atunci cand are
destinatari particulari (persoana fizica si persoana juridica ) decizia are un efect direct ( se comporta
asemenea unui regulament ) producand efecte juridice in ordinea juridicaa a statului destinatar indirect
de la momentul publicarii in Jurnalul Uniunii Europene . Decizia este obligatore in toate elementele
sale astfel ca poate crea drepturi si impune obligatii direct catre persoana careia i se adreseaza ( statul
careia i se adreseaza ! ) Drept consecinta vor putea fi invocate direct in instantele nationale .
Pentru statele membre nu este obligatorie in toate elementele sale , efecte juridice producand
norma de implementare , aceasta fiind defapt si dispozitia care poate fi invocate in instant ( !)

6. Institutiile si organele Uniunii Europene


In literature de specialitate organismele unionale sunt slasificate in institutii si organe
consultative . In prima categorie ce formeaza structura de baza a Uniunii Europene sunt incluse :
Consiliul Uniunii Europene (forma generica de consiliu conform Tratatului de la
Lisabona) ;
Comisia Europeana ;
Parlamentul European;
Curtea Europeana de Justitie ( conform Tratatului de la Lisabona denumirea
generic cuprinde CJUE , Tribunalul ( Tribunalul de Prima Instanta ) , tribunalele
specializate (ex: Tribunalul Functiei Publice) , Parchetul European ).
Curtea Europeana de Conturi ;
Banca Centrala Europeana
Acestora li se adauga organelle consultative unionale considerate de literature de specialitate ca
fiind complementara , respective : Comitetul Econimic si Social (CES) , Comitetul Regiunilor (CR) .
o Consiliul European
A fost infiintat in cadrul Conferintei , la nivel inalt , de la Paris in anul 1974 . Comunicatul
final al Conferintei prevedea ca sefii de state si de guverne au decis sa se intalneasca insotiti de
ministrii de externe de 3 ori pe an si ori de cate ori este necesar in Consiliul comunitatii in scopul
adancirii cooperarii politice . Dispozitiile de drept primar privind Consiliul European , astfel
conform textului Consiliului European cuprinde sefii de state si de Guverne asistati de ministrul lor de
externe ( acestia din urma nefiind membrii ai Consiliului European ) , respectiv presedintele Comisiei
Europene .
In ceea ce priveste functionarea Consiliului , Tratatul de la Maastricht a stabilitt ca acesta se
reuneste de 2 ori pe an in lunile iunie si decembrie in tara care detine presedintia Consiliului Uniunii
Europene .
In prezent Consiliul European functioneaza in urmatoarele forme :
Consilii europene ordinare si formale care se reunesc de 2 ori pe an in lunile iunie si decembrie
convocate odata cu trecerea la o noua presedintie a Consiliului Uniunii Europene
Consilii europene ordinare si informale care se reunesc in lunile martie si octombrie
Consiliieuropene extraordinare care se reunesc ori de cate ori este necesar intrunirii determinate de
evenimente importante .
Consiliul European in viziunea Tratatului reformator
Conform Tratatului de la Lisabona Consiliul European devine o instant de sine stattoare ce
defineste orientarile si prioritatile politicii generale ale Uniunii Europene . Consiliul European este
compus din sefii de state sau de Guverne , ai statelor membre din propriul presedinte si presedintele
Comisiei Europene . Inaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe si politica de
securitate participa la sedintele Consiliului Europei .

7
Conform Tratatului reformator odata cu intrarea sa in vigoare Consiliul European isi va allege
propriul presedinte cu majoritatea calificata a membrilor pentru o durata de 2 ani si jumatate cu
posibilitatea de reinoire a mandatului o singura data. Un element novator inserat in Tratatul referitor la
atributiile Consiliului European este cel potrivit caruia aceasta hotarare cu majoritatea calificata , cu
acordul Presedintelui Comisiei Europene numeste Inaltul reprezentant al Uniunii Europene (aceeasi
institutie are mandatul de a revoca cu aceeasi majoritate calificata Inaltul reprezentant )
o Comisia Europeana
Conform literaturii de specialitate Comisia Europeana reprezinta un grup limitat de tehnocrati
numiti de Guvernele statelor din care provin , servind exclusive intereselor unionale . Comisia
Europeana nu este un Guvern in sensul traditional , insa, retine functia executive ea fiind principal
atributie .
Modalitati de desemnare a comisarilor
Initial conform Tratatului de fuziune de la Buxeles (1965) membrii Comisiei erau numiti de
Guvernele statelor membre .
Art.158 din Tratatul de la Maastricht introduce o noua procedura conform careia Guvernele
statelor membre desemneaza de comun accord dupa consultarea Parlamentului European ,
personalitatea pe care intentioneaza sa o numeasca Presedinte al Consiliului European , dupa care
Guvernele statelor membre consultandu-se cu noul Presedinte al Comisiei desemneaza celelalte
personalitati pe care le urmeaza sa le numeasca ca membrii ai Comisiei Europene .
Tratatul de la Amsterdam
Aduce o modificare de continut prin art. 240 si 241 si in legatura cu modul de desemnare al
Presedintelui Comisiei constatandu-se cresterea rolului Parlamentului European in cadrul acestei
procedure in sensul ca desemnarea de catre statele membre a personalitatii avute in vedere ca
Presedinte al Comisiei este supusa aprobarii Parlamentului European .
Tratatul de la Amsterdam prin dispozitiile sale a intarit legitimitatea presedintiei comisiei in
sensul ca pe de o parte a fost cunoscut dreptul acestuia a-si allege membrii , iar pe de alta parte i-a fost
atribuit un drept special , respective acela de a propune orientarile politice ale executivului pe care le
producea .
Presedintele si ceilalti membrii ai Comisiei Europene astfel desemnati erau supusi impreuna
unui vot de aprobare Parlamentului European.
In ceea ce priveste mandatul unui Comisar European trebuie facute precizari determinate de
modificari tratatelor unionale . In concret daca prin Tratatul de fuziune durata mandatului Comisarilor
Europeni era de 4 ani , iar Presedintele de Comisie de 2 ani , conform Tratatului de la Maastricht
candidatii statelor membre sunt numiti pentru o durata de 5 ani (inclusive mandatul Presedintelui )
Mandatul Comisarilor Europeni poate inceta fie individual , fie colectiv . Cazurile de incetare
individuala sunt : decesul , demisia , hotararea CJUE ca urmare a savarsirii si constatarii de catre
instant a unor greseli grave ( incalcarea cu buna stiinta a normelor deontologice , sesizarea CJUE se
face de Comisia Europeana sau Consiliul Uniunii Europene )
Incetarea colectiva se face prin : demisie colectiva in cazul in care Parlamentul European
adopta cu o majoritate de 2/3 o motiune de cenzura caz in care membrii Comsiiei Europene sunt
obligati sa demisioneze in bloc .
Comisia Europeana in viziunea Tratatului reformator
Tratatul reformator insereaza o serie de elemente novatoare in ceea ce priveste instanta
executiva a Uniunii Europene .
In ceea ce priveste mandatul membrilor Comisiei , acesta este de 5 ani (inclusive Presedintele).
Ei sunt alesi pe baza competentei si a angajamentului lor fata de idea Europeana dintre
personalitatea care prezinta toate garantiile de independent
Incepand cu 1 noiembrie 2014 Comisia este compusa dintr-un numar de membrii reprezentand
Presedintele si Inaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe si politica de securitate ,

8
corespunzand 2/3 din nuamrul statelor membre . Acest numar poate fi modificat printr-un vot in
unanimitate dat de Consiliul Europei .
Presedintele Comisiei este ales de Parlamentul Europei cu majoritatea membrilor care il
compun , candidatul fiind propus de candidatul Comisiei Europene . In cazul in care priveste acest
candidat nu intruneste majoritatea consiliului European hotararea cu majoritatea calificata propune in
termen de o luna un nou candidat ales de Parlamentul Europei dupa aceeasi procedura .
Consiliul de comun accord cu Paresedintele ales adopta lista celorlalte personalitati pe care le
propune ca membrii ai comisiei . Alegerea acestora se efectueaza pe baza sugestiilor facute de statele
membre .

CURS 5
Structura Comisiei Europene
Comisia Europeana se prezinta astfel:
- Colegiul format din totalitatea comisarilor europeni ;
- Cabinetele formate in jurul fiecarui comisar din 6-7 oameni politici specializati in domeniul
respectiv ;
- Directiile sau Directoarele generale asemanatoare ministerelor din Guvern ( fiecare comisar
European raspunde de o Directie ) (ex : Afaceri Economice si Financiare, Politica regional ,
Comert , Multilingvism , Ocuparea fortei de munca , Afaceri sociale , egalitatea de sanse ) ;
- 13 Directorate simple ( Oficiul Statistic al UE ( Eurostat) , Serviciul juridic , Secretariatul
general , Oficiul de Lupta Anti Frauda (OLAF) ).
Atributiile Comisiei Europene:
1. Competente legislativa
a. Comisia detine monopol de initiativa legislativa ( in consecinta creeaza , modifica sau chiar
retrage proiecte de acte normative )
b. Competente legislative prin delegare ( art.290 TFUE ( Tratatul d ela Lisabona) un act
legislative poate delega Comisiei competente de a adoptra acte fara character legislative si
cu domeniu de aplicare general care completeaza sau modifica anumite elemente esentiale
ale actului legislativ ( elementele esentiale sunt rezervate actului legislative in sine cu unic
legiuitor Parlament , Comsiliu ) )
c. Competente legislative de executare . Potrivit art. 291 TFUE , desi statele membre au
obligatia de a lua masuri de drept intern necesare pentru a pune in aplicare actele obligatorii
din punct de vedere juridic al Uniunii Europene , in cazul in care sunt necesare conditiile
unitare de punere in aplicare a actelor obligatorii acestea vor fi emise de catre Comisia
Europeana in baza competentelor de executare .
2. Comisia indeplineste functii administrative :
* Administrarea bugetului UE ( 90-100 mld / an ) ;
* Administreaza Fondul European pentru Dezvoltarea Regional , Fondul
de Coeziune si Fondul Social European ;
* Reprezinta UE in raporturile juridice de drept privat inclusive in fata
instantelor judecatoresti .
3. Functia de control potrivit art. 258 TFUE , Comisia poate sesiza CJUE in vederea constatarii
incalcarii Tratatelor unionale de catre statele membre. Comisia are posibilitatea de a stabili
propriile sanctiuni directe dar si particulare in domeniul dreptului concurentei.
4. Comisia indeplineste functia de reprezentare participand la negocierea Tratatelor ce urmeaza a
fi incheiate cu state terte ori organizatii international ( cu exceptia politicii externe si de
securitate comuna (PESC) , comunitatea asigura reprezentarea externa a Uniunii ).
5. Comisia editeaza de 10 ori /an in toate limbile oficiale Buletinul UE care include informatii
privind activitatea instatelor unionale.
9
Modul de luare al deciziilor
Comisia se intruneste cel putin odata pe saptamana la convocarea Parlamentului actionand
conform regulamentului propriu adoptat ( ultima variant a REgulamentului publicata in 8 decembrie
2000 in Jurnalul Oficial al Comisiei Europene nr . L 308 )
Prezenta comisarilor la sedinte este obligatorie , dar prin exceptie se admite reprezentarea
acestora de catre sefii de cabinet . Sedintele nu sunt publice.
Comisia poate decide doar prin prezenta a jumatate plus 1 dintre membrii sai , respectiv cu
majoritatea simpla a tuturor comisarilor ceea ce inseamna ca cvorumul de prezenta este egal cu
cvorumul de consens. Comisia foloseste in procesul de votare si 2 proceduri special . Astfel, in cursul
procedurilor circulante scrise , propunerea unui comisar va fi trimisa celorlalte care vor vota in
raspunderea datorata pana la acel termen .
In cazul procedurii imputernicitilor in problem strict tehnice , unul sau mai multi comisari
putand fi imputerniciti sa adopte decizii singuri in numele intregii Comisi Europene .

Functionarea Comisiei Europene


Comisia Europeana functioneaza in baza dispozitiilor inserate in regulamentul intern al
acesteia . Un prim principiu de functionare il reprezinta colegialitatea ceea ce inseamna ca hotararile in
cadrul Comisiei sunt luate printr-o decizie colectiva , membrii Comisiei fiind responsabili in comun
pentru masuri adoptate .
Datorita numarului mare de problem ce cad in competenta Comisiei , comisarii europeni sunt
specializati pe domenii implicit fiindu-le repartizate atributiile specifice . In concret pentru fiecare
domeniu comisarii intocmesc proiecte pe care le prezinta plenului Comisiei , iar dupa adoptarea
acestora le sustin in fata Consiliului fiinalizandu-se cu monitorizarea felului in care acesta se aplica .
In exercitarea atributiilor sale, Comisia poate apela la comitete consultative alcatuite din
experti cu rolul de a sprijini activitatea de elaborare si de aplicare in concret a politicii unionale ( ex:
Comitetul consultativ de politica economica, Comitetul consultativ al locurilor de munca , etc )

o Consiliul Uniunii Europene


Consiliul UE face parte din Triunghiul decizional , Comisie, Parlament, Consiliu si nu
trebuie confundat cu Consiliul European , respective Consiliul Europei .

Componenta Consiliului Uniunii Europene


Consiliul este format de catre un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat membru
abilitat sa angajeze Guvernul acelui stat ( respectiv 28 reprezentanti ).
In concret la sedinta Consiliului in functie de domeniul de reglementare al proiectului
legislative dezbatut , Guvernul statelor membre isi trimite ministrii de resort ori secretarii de stat .
In ceea ce priveste tipurile de Consilii , literatura de specialitate retine avand de exemplu drept
criteriu calitatea ministrilor .
- Consiliile generale sunt acele intruniri la nivelul carora se dezbat problemele care nu au un
caracter tehnic si implicit nu solicita prezenta unor cadre special ( Guvernul statului reprezentat
de ministrul de externe )
- Consiliile special sau specializate sunt intrunirile in cadrul carora Guvernele sunt reprezentate
de ministrul de resort ( mai nou se vorbeste despre Consiliul Eurocex sau Euro , grup prin care
se intelege intalnirea ministrilor de finante si economie din tarile care au adoptat moneda
unica) . Sedintele sunt prezidate de Ministrul de resort din tara care determina presedintia UE
la momentul respectiv

10
Avand in vedere nepropunerile de competente si conflictele create intre Consiliul general si
prenumeroasele Consiliului specializat , in 2002 prin regulamentul de procedura al Consiliului
Uniunii Europene numarul Consiliilor specializate a fost redus la 9 plus Consiliul general.
Acestea fiind urmatoarele : Afaceri GEnerale , Afaceri Externe , Justitie si Afaceri Interne ,
ECOFIN ( Consiliul Ministrului de Finante si al Economiei care se ocupa si de problemele
bugetare ) , Ocuparea fortei de munca, Politica sociala, Sanatate si Protectiei comunitatilor ,
Competitivitatea , Piata interna, Industrie si cercetare , Circulatie , Comunicatie si energie ,
Agricultura si pescuit , Protectia de mediu , Educatie si tineret si cultura
- Consilii conjuncte sunt acele intruniri care reunesc ministri din mai multe domenii de
activitate.

Organizarea Consiliului Uniunii Europene


Presedintia
Incepand cu 1 ianuarie 2007 presedintia estes detinuta de fiecare stat membru pentru o durata
de 6 luni (ianuarie-iunie inclusiv , iulie-decembrie inclusiv ) in ordinea fixata si in baza unui program
de coordonare.
Un sistem de rotatie complet presupune 3 state (18 luni ) care colaboreaza intre ele pentru
definitivarea politicii asumate de acestea.
In prezent ne aflam in sistemul de rotatie 6 alcatuit din urmatoarele state : Italia ( iulie-
decembrie 2014) , Letonia ( ianuarie- iunie 2015), Luxambrug (iulie-decembrie 2015). Romania va
detine presedintia Consiliului in ultimul sistem de rotatie dupa cum urmeaza : Austria ( ianuarie-iunie
2019 ) , Romania (iulie-decembrie 2019) , Irlanda (ianuarie- iunie 2020).
Consiliul este asistat de un secretariat general aflat sub conducerea unui Secretar general ,
acesta din urma fiind numit de Consiliu unanimitate .
Potrivit prevederilor Tratatului de la Lisabona , Inaltul Reprezentant este numit de Consiliul
European care hotaraste cu majoritatea calificata , acesta fiind personalitatea ce detine aceasta functie
fiind de altfel cel mai important reprezentant al Consiliului Uniunii Europene ( in exercitiul
mandatului sau Inaltul Reprezentant este sustinut de serviciu European pentru actiunea externa ,
serviciul care colaboreaza cu serviciul diplomatic ale statelor membre la nivelul acestuia fiind angajati
functionari unionali , respectiv personalul atasat al serviciului diplomatic national.
In cadrul Consiliului functioneaza un comitet compus din reprezentanti permanenti ai statelor
membre care poarta denumirea de COREPER. Reprezentantii permanenti ai statelor membre sunt
functionari inalti cu rang de ambasador superior , respectiv adjunctii acestora .

CURS 6
Atributiile Consiliului Uniunii Europene
a) Consiliul este principalul organ administrative al Uniunii Europene adoptand acte normative de drept
unional secundar , fie prin procedura legislative ordinara (impreuna cu Parlamentul European ) , fie
prin procedura legislative speciala ( cu consultarea Parlamentului European );
b) Are posibilitatea de a solicita Comisiei Europene sa initieze anumite acte normative in conformitate cu
art 135 Tratatul de la Lisabona;
c) Are atributii de control putand exercita actiunea in anularerespectiv actiunea in abtinere nejustificata
( recurs in carenta );
d) In domeniul relatiilor externe in sensul ca incheie in numele UE conventii tratate international cu state
terte ori organizatii internationale ;

11
e) Are atributii in domentiul personalului angajat in institutiile unionale in sensul ca adopta statutul
functionarilor unionali si stabileste remuneratiile membrilor Comisiei Europene respective a
membrilor CJUE .

Modul de luare al deciziilor


Consiliul se intruneste in sedinta publica atunci cand se delibereaza si se voteaza un
proiect de act legislative unional
Tipurile de cvorum in adoptarea unui proiect legislative sunt :
- Majoritatea simpla ( 50% +1 ) adica votul majoritatii statelor membre ; in acest caz fiecare stat
avand un singur vot ( o astfel de procedura se adopta la adoptarea regulamentului de ordine
interioara la luarea deciziilor in legatura cu problemele de procedura ) ;
- Unanimitatea (armonizarea impozitarii indirecte );
- Votul cu majoritate calificata .
Votul cu majoritate calificata implica un vot ponderat potrivit caruia fiecare stat membru detine
un numar de voturi in functie de importanta politica , economica , teritoriala si demografica ( ex:
Germania are un vot ponderat 29 , Marea Britanie are un vot ponderat 29 , Franta un vot ponderat 29 ,
Italia un vot ponderat 29 Romania are un vot poderat 14 ,.., Estonia, Cipru, Luxemburg vot ponderat
4 si Malta 3 )
Tratatul de la Lisabona defineste majoritatea calificata ca fiind egala cu cel putin 55 % din
membrii Consiliului cuprinzand cel putin 65% din populatia UE. Minoritatea de blocare trebuie sa
cuprinda cel putin 4 membrii ai Consiliului , in caz contrar se considera a fi intrunita majoritatii
calificata .
In cazul in care nu toti membrii Consiliului participa la vot , majoritatea calificata este
definita ca fiind egala cu cel putin 55% din membrii Consiliului reprezentat statelor membre
participante care reunesc cel putin 65% din populatia acestor state cu conditia ca minoritatea de
blocare sa include cel putin numarul minim de membrii din Consiliul care reprezinta mai mult de 35%
din populatia statelor membre participante +1 membru ; in caz contrar majoritatea calificata se
considera a fi intrunita .

o Parlamentul European
Face parte din triunghiul decisional al UE alaturi de Consiliu si Comisie . In ceea ce priveste
titulatura institutiei unionale , aceasta a suferit modificari de-a lungul timpului astfel ca intalnim
adunare comuna in cadrul CECO , respective parlamente aferente CEE si Euratom.
Incepand cu 1958 regasim titulatura unica de Parlamen European.

Componenta Parlamentului European


Pana in 1979 parlamentarii europeni erau alesi dintre parlamentarii nationali ai statelor membre
. Acest system nu a functionat in mod efficient deoarece durata mandatului national nu corespundea cu
cea a mandatului European , iar pe de alta parte parlamentarii aveau o dubla incarcatura lucrand
simultan in 2 Parlamente.
Prin hotararea Consiliului din 1976 s-a reglementat introducerea de alegeri generale si directe
pentru desemnarea europarlamentarilor . Aceasta norma a fost completata de directive 93/109/CE a
Consiliului privind stabilirea normelor de exercitare a dreptului de a alege si de a fi ales recunoscut
cetatenilor UE pentru Parlamentul European .
In Romania transpunerea acestor reglementari in dreptul national s-a efectuat prin legea
33/2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European , lege cu character
organic . In concret fiecare stat membru hotaraste cu privire la modul de desfasurare al alegerilor
aplicand insa aceleasi reguli democratice :
- Dreptul de vot la 18 ani ;
12
- Vot secret si egalitate intre persoane
In ceea ce priveste dreptul de a fi ales legea romnana dispune ca:
- au dreptde a fi alesi cetatenii romani ;
- persoanele eligibile unionale ( cetateni ai UE avand domiciliul sau rezidenta in Romania )
In ceea ce priveste mandatul European , acesta este de 5 ani si coincide cu durata mandatului
Comisiei Europene.
Referitor la numarul total de portofolii si la reprezentativitatea din partea statelor membre , in
Parlament facem urmatoarele comentarii : pana in 2004 numarul de portofolii Parlamentul European
era 626 ; dupa Tratatul de la Amsterdam s-a admis un numar maxim de 700 de portofolii , iar Tratatul
de la Nissa a majorat la 732 portofolii ca urmare a aderarii de noi state la UE .
Tratatul de la Lisabona adduce modificari de substanta in ceea ce priveste componenta TE a ca
Tratatul reformator reglementeaza 750 de portofolii +1 .
In ceea ce priveste Romania , desi Tratatul de la Nissa prevede un numar de 33 de portofolii ,
dispozitii inserate si in Lisabona totusi odata cu aderarea Croatiei in fapt Romania a pierdut un
portofoliu , respective 32 de locuri .
Prin decizia 2013/312/UE s-a stability component Parlamentului European pentru mandatul
2014-2019 dupa cum urmeaza : Germania 96 portofolii , Franta 74 portofolii , Italia si Marea Britanie
75 portofolii, Spania 54 portofolii , Polonia 51 portofolii , Romania 32 portofolii, .. , Cipru ,
Estonia, Luxemburg, Malta 6 portofolii .
Conform principiului proportionalitatii degresive inserat in Tratatul REformator niciun stat
membru nu a va putea avea mai mult de 96 portofolii si nici mai putin de 6 ( indifferent ate state
membre vor mai adera la UE in vederea mentinerii numarului de 750 + 1 portofolii)

CURS 7
Procedura legislativa la nivelul UE reglementat de Tratatul de la Lisabona
Asa cum defineste art. 29 din Tratatul de la Lisabona procedura ordinara consta in
adoptarea in comun de catre Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene al unui regulamen, a
unei directive ori a unei decizii la propunerea Comisiei Europene .
Tratatul de la Lisabona reglementeaza la alin (2) al aceluiasi art. Forma atipica de legiferare
respective procedura legislativa speciala care consta in adoptarea a unui regulament , a unei directive
ori decizie si fie de catre Parlament cu participarea Consiliului , fie de catre Consiliu cu participarea
Parlamentului .
Actele juridice adoptate prin procedura legislativa indiferent de forma aplicata ( ordinara
sau speciala ) constituie acte legislative unionale .
In ceea ce priveste calitatea de initiator legislativ Tratatul retine ca actele legislative se pot
adopta la initiative Comisiei Europene , dar si a unui grup de state member la initiativa Parlamentului
European , la recomandarea Bancii Centrale Europene ori la solicitarea CJUE . In cazul in care pentru
adoptarea unui act legislativ se face trimitere la procedura legislativa ordinara are in vedere faptul ca
intreg procesul legislativ incepe cu propunerea Comisiei Europene inaintata Parlamentului si
Consiliului .
Procedura rdinara este alcatuita din 2 laturi , o conciliere , respective o a III-a lectura .
o Prima lectura
Parlamentul European dupa primirea propunerii de la Comisie analizeaza documentele si
adopta pozitia sa in prima lectura pe care o transmite Consiliului .

13
In cazul in care pozitia Parlamentului European este adoptata de Consiliu , actul respectiv
se adopta in varianta care corespunde pozitiei Parlamentului European ; in caz contrar Consiliul adopta
propria sa pozitie in prima lectura si o transmite Parlamentului European .
o A doua lectura
In cazul in care in termen de 3 luni de la data transmiterii Parlamentului European :
a) Aproba pozitia Consiliului din prima lectura sau nu se pronunta , situatie in care
actul respective se considera adoptat cu firmularea care corespunde pozitiei
Consiliului ;
b) Respinge cu majoritatea membrilor care il compun pozitia Consiliului din prima
lectura , situatie in care actul propus este considerat ca nefiind adoptat ;
c) Propune cu majoritatea membrilor care il compun propriile modificari la pozitia
Consiliului .
Din prima lectura textul astfel modificat se transmite Consiliului , dar si Comisiei Europene
care emite un aviz cu privire la aceste modificari .
In termen de 3 luni de la primireamodificarilor Parlamentului European , Consiliul dupa caz
hotaraste cu majoritatea calificata si adopta una din urmatoarele pozitii :
a) Aproba toate aceste modificari si in consecinta actul respective este considerat adoptat ;
b) Nu aproba toate modificarile si in aceasta situatie Presedintele Consiliului in consens cu
Presedintele Parlamentului convoaca Comitetul de conciliereintr-un termen de 6
saptamani ;
Comitetul de conciliere
Comitetul de conciliere are in component sa membrii ori reprezentantii acestora din Consiliu ,
respectiv membrii Parlamentului ori reprezentantii acestora .
Principala atributie a Comitetului de conciliere consta in crearea unui consens asupra unui
proiect comun .
Acordul la nivelul Comitetului se ia cu majoritatea calificata a membrilor Consiliului ,
respective cu majoritatea membrilor care reprezinta Parlamentul European intr-un termen de 6
saptamani de la data convocarii pe baza pozitiilor Parlamentului si Consiliului din a doua lectura .
In cazul in care in termen de 6 saptamani de la convocare Comitetul de conciliere nu aproba
niciun proiect comun actul propus Comitetului de conciliere este considerat neadoptat .
o A treia lectura
In cazul in care in termen de 6 saptamani Comitetul de conciliere aproba un proiect comun
Parlamentul si Consiliul dispun fiecare de un termen de 6 saptamani de la aceasta aprobare pentru a
adopta proiectul legislativ respectiv in conformitate cu acest proiect .
Astfel Parlamentul European hotaraste cu majoritatea calificata a voturilor exprimate asupra
formei finale a proiectului legislative tinand cont de proiectul de consens , iar Consiliul realizeaza
aceeasi analiza cu majoritatea calificata a membrilor .
In situatia in care in cel putin una din institutii nu se intruneste cvorumul necesar proiectul
legislativ propus procedurii ordinare este considerat neadoptata .
Procedura legislativa ordinara poate avea ca initiator si alte insitutii ori entitati , altele decat
Comisia Europeana .
In cazul in care o initiative legislativa apartine dupa caz unui grup de state member sau la
recomandarea BCE ori la solicitarea CJUE se aplica procedura legislativa ordinara mai sus analizata
cu mentiunea ca pentru aceste cazuri atat Parlamentul cat si Consiliul transmit Comisiei Europene
proiectul normativ precum si pozitia lor din prima si adoua lectura .
Cele 2 institutii pot solution avizul Comisiei Europene in orice faza a procedurii , aviz pe care
Comisia il poate emite si din proprie initiativa ( Comisia poate participa inclusiv la Comitetul de
conciliere ) .

14
o Curtea de Justitie a Uniunii Europene
Organizare si functionare
In present CJUE este alcatuita din 28 de judecatori ( cate un reprezentant din fiecare stat
membru ) . Acest numar poate fi marit de catre Consiliu prin votul in unanimitate la cererea Curtii .
Judecatorii sunt numiti pe baza acordului reciproc a Guvernului statelor member pentru o
perioada de 6 ani (din 3 in 3 ani are loc o reimprospatare a corpului de judecatori fiind inlocuiti 13-14)
Nu este necesar ca persoana aleasa sa fi fost judecator in tara de provenienta , in concret
judecatorii spanioli si italieni provin dintre profesorii universitari , judecatorii germani provin dintre
profesorii universitari , functionarilor superiori , ori politicieni , in timp ce judecatorii francezi sunt de
principiu judecatori nationali .
Conform Tratatului de la Lisabona functioneaza un comitet ce are ca principala atributie
emiterea unui aviz cu privire la adecvarea candidatilor la exercitarea functiilor de judecator , repectiv
avocet general mai inainte de luarea deciziei de numire de catre statele membre ( acest comitet este
alcatuit din 7 personalitati alese dintre membrii ai CJUE a Tribunalului de prima instanta dintre
membrii instantelor supreme dintre care unul este propus de Parlamentul European .
Fiecarui judecator ii stau la dispozitie 3 referenti care sunt alesi de catre judectaorii in cauza
fiind angajati pe baza unui contract de munca pe o perioada de 6 ani.
Judecatoruii impreuna cu cei 3 referenti si cu secretarii formeaza cabinetul .
Pe toata perioada mandatului judecatorii CJUE beneficiaza de imunitate de jurisdictie ,
beneficiaza de inamovibilitate pe durata mandatului neputand fi elibertati din functie si nu pot di
decazuti din dreptul lor de pensie decat cu acordul unanim al plenului .
Judecatorii aleg Presedintele Curii din randul lor pentru o durata de 3 ani ( art. 253 TFUE) .
Astfel din 3 in 3 ani are loc nu numai inlocuirea unei parti dintre judecatori , dar si Presedinte.
Potrivit art. 8 al CJUE Presedintele este cel care conduce activitatea jurisdictionala si
administrative a CJUE .
In virtutea acestor functii , Presedintele :
- Conduce procedura orala ( dezbaterile respective , deliberarile plenului ) ;
- Numeste pentru fiecare cauza judecatorul raportor ( Presedintele CJUE nu este niciodata
raportor ).
Avocatii generali
In compunerea CJUE , pe langa judecatori intra si 8 avocati generali ( exista o singura situatie
in care au functionat 9 avocati in perioada 1 ianuarie 1995- 6 octombrie 2000) . 5 din avocatii generali
sunt numiti de cele 5 state mari ( Germania , Franta , Anglia , Spania , Italia ) urmand ca restul sa fie
numiti de celelalte state .
Avocatii generali au un mandate de 6 ani , iar potrivit art.252 din TFUE , avocatul general are
rolul de a prezenta in mod public , cu deplina impartialitate si cu deplina independent concluzii
motivate , cu privire la cauzele care necesita interventia sa .
Altfel spus avocatii generali asista CJUE in activitatea acestora de asigurare a respectarii
dreptului unional in interpretarea si aplicarea sa .
Avocatii generali dispun ca si judecatorii de 3 rferenti si un secretariat . In ceea ce priveste
activitatea jurisdictionala a avocatului general retinem :
- La fiecare sedinta de judecata participa un avocat general care dupa incheierea procedurii orale
va dispune de concluzii finale scrise ( conform practicii judiciare aceste concluzii sunt un fel de
aprobare juridica, de aviz pe probleme de drept format de un judeator solitar ) si se termina cu
o propunere de solutie adresata completului de judecata . Cu toate acestea avocatul general nu
participa la deliberari si nu semneaza hotararea judecatoreasca .
- O specificitate a jurisdictiei UE consta in la nivelul Tribunalului si Tribunalului
functiei publice nu sunt angajati avocati generali ;

15
- Avocatul general este singurul in masura sa declare interes in interesul legii impotriva unei
hotarari definitive in 30 de zile de la pronuntare pentru a asigura unitare si coerenta jurisdictiei.

CURS 8
o Competentele instantelor jurisdictionale
Competenta in concret a CJUE
In concret competenta este aptitudinea recunoscuta de un unei instante
judecatoresti de a judeca o anumita pricina de a solutiona un anumit litigiu .
Normele de competenta pot fi impartite in reguli de competenta generala si reguli de
competenta jurisdictionala , in functie de sfera de activitate a institutiei de jurisdictie , mai exact dupa
cum delimitarea se face prin raportarea la alte organe sau instante de acelasi fel .

Competenta generala
La stabilirea acestei competente trebuie sa avem in vedere faptul ca existenta unor litigii
specializate impugn existent unor organe jurisdictionale ori cu atributii jurisdictionale din afara
sistemului instantelor ceea ce inseamna ca autoritatea judecatoreasca nu are monopolul functiei de a
judeca , unele cauze fiind incredintate altor instante .
CJUE , Tribunalul ( Tribunalul de prima instanta ) si Tribunalul Functiei Publice sunt singurele
organe jurisdictionale .
In cazul sistemului jurisdictional unional nu s epune problema competentei teritoriale in sensul
delimitarii in spatiu a competententei de acelasi grad deoarece exista numai 2 instante care sunt de
grade diferite . In schimb , se pune problema extinderii competentei celor 2 instante asupra intregului
spatiu pe care se extind prevederile tratatelor unionale ( dreptul UE se aplica la nivelul celor 28 de
state membre , dar si in spatial aerian , apele maritime interioare , in Marea teritoriala , Platoul
continental si zonele de pescuit ale statelor membre ( 200 mile in Atlanticul de Nord si Marea
Nordului ) ) . Competenta celor 3 instante se rezuma la o competenta absoluta , norma fiind obligatory
atata pentru parti cat si pentru instanta ( partile nu pot pe cale de conventie sa deroge de la aceste
reguli pentru a stabili competenta altor instante ) .
O alta competenta a celor 3 instante este cea personala determinata de o anumita calitate a
reclamatului . In concret , instantele unionale pot fi sesizate de statele membre , de instantele unionale
si de persoanele juridice care isi au sediul in spatial unional .
O noutate adusa de CJUE a fost la inceputurile infiintarii comunitatilor faptul ca pentru prima
data o instanta supranationala era abilitata sa solutioneze litigii in care apareau ca parti si particularii
( persoane fizice si persoane juridice ) .
In ceea ce priveste CJUE din punct de vedere al competentei material functionale retinem ca
este o instanta care judeca :
- In prima instanta ( instanta de fond ) ;
- In recurs ;
- Judeca caile extraordinare de atac ;
In present CJUE ii sunt atribuite urmatoarele competente jurisdictionale material :
a) Actiunea in anulare prin aceasta actiune solutii anularea unui act al
unei instante unionale , al unui organ unional , oficiu sau agentie unionala ;
b) Actiunea in constatare de neindeplinirea obligatiilor aceasta actiune permite CJUE sa
controleze modul in care statele membre respecta obligatiile ce le revin in temeiul
dreptului unional ; aceasta actiune este introdusa fie de Comisia Europeana , fie de un
stat membru ;
c) Actiunea in constatarea abtinerii nejustificate de a actiona aceasta actiune permite
Curtii sa controleze legalitatea inactiunilor institutiilor unionale ( organ , oficiu sau
agentie) . Competenta de a judeca actiunea este impartita intre CJUE si Tribunal , iar
16
actiunea poate fi introdusa de un stat membru , o alta institutie unionala decat cea vizata
sau orice particular , dupa caz persoana fizica sau persoana juridica ;
d) Actiunea preliminara CJUE colaboreaza cu instantele jurisdictionale din statele
membre pentru a asigura o aplicare efectiva si omogena a legislatiei unionale . In
concret instantele nationale pot , si uneori trebuie , sa se adreseze CJUE solicitand
instantelor unionale sa clarifice un aspect privind interpretarea dreptului unional ori
dupa caz , sa stabileasca validitatea unui act normative de drept derivate unional .
e) Actiunea de arbitraj in care sunt implicate doar statele membre competenta de a
investi cu titlu executoriu acele hotarari judecatoresti pronuntate de instantele nationale
prin care sunt urmarite silit de control in cadrul procedurii de sanctiune al statelor care
incalca valoarile fundamentale ale UE .

Competenta jurisdictionala functionala a CJUE


1. Recursul CJUE poate fi sesizata cu recursuri limitate la motive de drept formulate
impotriva hotararilor si ordonantelor Tribunalului . Daca recursul este admisibil si
fondat , CJUE anuleaza decizia Tribunalului . In cazul in care cauza este in stare de
judecata CJUE poate sa o retina spre solutionare . In caz contrar Curtea trimite spre
rejudecare Tribunalului , acesta din urma fiind tinut in judecarea cauzei de decizia
pronuntata de Curte in recurs ;
2. Reexaminarea deciziile Tribunalului care statueaza asupra actiunilor introduce
impotriva hotararii Tribunalului Functiei Publice pot in mod exceptional sa faca
obiectul unei reexaminari la nivelul CJUE ;
3. Caile de atac extraordinare , respective revizuirea , contestatia tertilor ;
4. Pseudo cai de atac : plangerea si opozitia .
In fata CJUE distingem :
- Procedura simplificata , specifica actiunii preliminare si care consta in concret in situatia in
care o intrebare preliminara este identica cu o intrebare asupra caruia s-a pronuntat deja sau
atunci cand raspunsul la o astfel de intrebare nu lasa loc niciunei indoieli rezonabile ori
raspunsul poate fi dedus din jurisprudenta CJUE . Astfel ca in cazul aceste procedure
simplificate , Curtea dupa ascultarea avocatuului general se pronunta prin ordonanta motivate
in cuprinsul careia face trimitere , dupa caz , la hotararea anterioara la jurisprudenta pertinenta ;
- Procedura accelerata permite Curtii sa se pronunte cu rapiditate asupra cauzelor urgente
reducand termenele la maximum si acordand acestor cauze prioritate . In concret , in urma unei
cereri formulate de una dintre parti , Presedintele Curtii decide la propunerea judecatorului
raportor dupa ascultarea avocatului general si a celeilalte parti daca urgenta indicata justifica
recurgerea la procedura accelerata . O astfel de procedura este intalnita in cauzele trimiterii
preliminare ;
- Procedura preliminara de urgenta ( PPU) permite Curtii sa solutioneze intr-un termen
considerat redus intrebarilor referitoare la cooperarea politieneasca si judiciara in materie
penala ; in materie civila , vize , dreptul de azil , imigrare si alte politici privind libertatea de
circulatie a persoanei . Cauzele in care se aplica PPU sunt incredintate unei camera de 5
judecatori speciali desemnati , iar faza scrisa se deruleaza in principal pe cale electronicafiind
extreme de redusa atat in ceea ce priveste durata cat si numarul participantilor care pot depune
observatii scrise astfel ca majoritatea acestora intervine abia in faza orala a procedurii care este
obligatorie ;
- Procedura masurilor provizorii sau ordonanta presedintiala prin care se urmareste obtinerea
suspendarii executarii unui act al unei institutii unionale pentru a preveni un prejudiciu grav si
ireparabil in dauna unei parti .
Astfel spus in fata CJUE distingem urmatoarele tipuri de procedure :
17
- Procedura obisnuita sau de drept comun ( procedura ordinara ) specifica in general actiunii
directe ( ! mai putin actiunii preliminare ) ;
- Procedura actiunii preliminare ;
- Procedura speciala ( simplificata , accelerate , de urgenta , etc )
- Procedura cailor de atac ( recurs + cai extraordinare ) .

Procedura clasica sau dreptul comun in fata CJUE


Conform art. 20 din Statutul CJUE procedura de judecata in fata CJUE comporta 2 faze :
-faza scrisa ;
-faza orala .
Faza scrisa cuprinde comunicarea dintre partile aflate in process ,a cererilor aflate in judecare ,
a memoriilor ( intampinari si cereri reconventionale ) eventual replicile memoriilor precum si oricare
alte acte justificative ori copiile lor certificate , material probatorii ) .
Potrivit art. 54 din Codul de procedura al CJUE dupa indeplinirea fazei scrise Presedintele
Curtii fixeaza termen pentru deschiderea procedurii orale. A treia faza a procedurii o reprezinta
deliberarea si adoptarea hotararilor , iar cea de-a patra faza , faza executarii deciziei adoptate .

CURS 9
1 .Procedura scris ( scriptic)
Potrivit Codului de procedur al CJUE, prile unui process dedus judecii la nivelul CJUE
sunt: statele membre ( cele 28), instituiile Uniunii Europene spre deosebire de statele membre care,
posed capacitate procesual proprie, instituiile unionale, conform art.19 alin (1) din Statutul CJUE
apar la categoria celelalte pri , tot la aceast categorie regsim, i persoanele fizice i juridice.
n procedura contencioas specific CJUE, reprezentarea prilor este obligatorie, altfel spus, ntr-un
proces prile nu se pot apra singure, ci, dup caz, prin intermediul unui avocet, unui agent ( n cazul
statelor membre ori instituii, organisme unionale).
n cazul avocatul acesta nu trebuie s aib o acreditare special din partea CJUE, ci s-
demonstreze c provine dintr-un barou din statele membre. Acest lucru are loc odat cu nregistrarea
cererii de judecat ( conform art .19, alin (7) din Statutul CJUE). Pot pleda ca avocai n faa CJUE i
profesorii universitari care sunt ceteni ai statelor membre i crora legislaia naional le recunoate
dreptul de a pleta n faa instanelor naionale.
n cazul Romniei ca stat membru al Uniunii Europene funcia de reprezentare a rii la nivelul
CJUE, att n procedura contencioas ct i n procedura necontencioas ( aciunea preliminar) revine
agentului guvernamental , agent cu rang de subsecretar de stat, numit i eliberat din funcie prin
decretul Primului Ministru la propunerea ministrului de afaceri externe.
Intervenienii la proces
Litigiile judecate la nivelul CJUE prin problemele de fond ce urmeaz a fi soluionate pot avea
n mod indirect efecte i asupra altor persoane care nu particip la process, dar crora li se aplic
norma juridic atacat, altfel, aceste persoane numite teri intervenieni au interesul de a intervenii n
proces pentru recunoaterea propriului drept.
Instituia provenientului este prevzutn art. 43 din Regulamentul Curii i art.40 din Statutul
CJUE.
n aciunile directe, statele membre i instituiile unionale pot participa n litigiile judecate de CJUE,
fr excepii i fr s fie nevoie s ndeplineasc anumite condiii, beneficiind de poziia
intervenientului privilegiat.
n cazul persoanelor fizice sau juridice, acetia trebuie s dovedeasc un interes atunci cnd
soluionarea intervine ntr-un litigiu judecat ntre statele membre , statele membre li instituiile
unionale; ntre instituiile unionale. Interesul justificat trebuie s priveasc n mod direct soluia final,
nefiind suficient justificarea unui interes orientat spre aprobarea unei anumite concepii juridice.
18
n cazul aciunii preliminare, intervenia este imposibil datorit caracterului necontencios al
procedurii , cu toate acestea, potrivit art. 23 din Statutul CJUE , intervenienii din procedura de fond
judecat n faa instanelor naionale devin participani la proces, n cadrul procedurii necontencioase
indirecte de la nivelul CJUE menin calitatea de participani.
Cererea de chemare n judecat
Toate aciunile directe se introduce la nivelul CJUE de ctre reclamant prin intermediul
avocatului su, care nainteaz grefei aciunea formulat, sub forma unui nscris, denumit cerere de
chemare n judecat ( este actul de investire al instanei).
Potrivit art. 37, 38 Cod de procedur a CJUE cererea de chemare n judecat trebuie s
cuprind urmtoarele:
- numele i domiciliul, denumirea sau sediul reclamantului
- elementele de identificare a prtului
- obiectul litigiului
- scurt expunere a motivelor
- artarea mijloacelor de prob ( probatoriu)
- indicarea elementelor ce vizeaz data i semntura ce vizeaz cererea de chemare n judecat
n cauzele judecate de CJUE ncepnd cu Octombrie 2011 funcioneaz aplicaia e-curia, care permite
primirea i depunerea actelor pe cale electronic. Aceast aplicaie se ntemeiaz pe un mecanism de
autentificare electronic care combin un nume de utilizator i o parol i csre corespund cerinelor de
autenticitate, integritate i de confidenialitate a documentelor.
Astfel, aciunea de procedur ( cerere de chemare n judecat, cereri neconvenionale), actele
de procedur i ordonanele se comunic prin e-curia.
Cererea de chemare n judecat se depun n original i attea copii ci pri sunt ( exemplare
autentificate) ! ( pentru CJUE se depun 5 copii).
Cererea se trimite la sediul CJUE (dac nu se recurge la sistemul e-curia) unde va primii o
tampil de intrare, dup care se trece la nregistrare ( cererile se pot depune i n zilele nelucrtoare pe
portarul CJUE care asigur permanen).
Momentul introducerii aciunii este ziua depunerii cererii de chemare n judecat la grefa curii,
fiind nregistrat n registrul cancelariatului, unde va pimii un numr current i un numr de an.
Despre fiecare cerere de chemare n judecat se va face o informare care va fi publicat n
JurnalulOficial al Uniunii Europene, iar cei interesai se pot informa.
n ceea ce privete cererea de chemare n judecat aceasa trebuie s cuprind practic, 3
elemente principale:
- solicitrile n concret a reclamantului ( preteniile reclamantului)
- obiectul cererii (scopul aciunii) motivele aciunii ( constnd n totalitatea afirmaiilor de fapt i a
punctelor de vedere juridice de reclamant n sprijinul cererii sale) ( argumente de fapt i de drept).
ntmpinarea
Procedura scris cuprinde pe lng cererea de chemare n judecat i depunerea ntmpinrilor.
Potrivit art.39 din Codul de procedur, cererea de chemare n judecat trebuie s fie comunicat
prtului pentru ca el s-i pregteasc aprarea.
Astfel c, n termen de 30 de zile de la comunicarea cererii de chemare n judecat, prtul
prezint o ntmpinare ( memoriu de aprare) care va cuprinde numele, domiciliul, sediul prtului,
argumentele n fapt i n drept, materialul probatoriu propus spre administrare i concluzii ( termenul
de 30 de zile poate fi prorogat de Preedintele CJUE la cererea motivat a prtului).
ntmpinarea reprezint posibilitatea prtului de a se apra , prtul care pe aceast cale contrazice
expunerile din cererea de chemare n judecat. Prtul este liber s aduc toate argumentele mpotriva
admisibilitii cererii.
Cererea i ntmpinarea pot fi completate printr-o replic a reclamantului i o contrareplic
( duplic) a prtului. Cele 2 posibiliti de atac i aprare sunt facultative, iar dac reclamantul

19
renun la replic se stinge i posibilitatea prtului la contrareplic. Cei care vor s intervin ntr-un
process unional ( intervenieni) trebuie s depun o cerere de intervenie, care s cuprind:
- indicarea cauzei
- indicarea prilor litigante
- indicarea numelui, domiciliului, sediul intervenientului
- concluziile pentru care intervenientul dorete s intervin
Cererea de intervenie trebuie depus n termenul maxim de 6 sptmni de la informare
privind cererea de chemare in judecat.
Acest termen are mai multe obiective:
- prile trebuie ca n 6 sptmni s tie cu cine se vor judeca pt a-i putea foma o protecie fa de
solicitrile acestora
- intervenientului i se aplic regimul de reprezentare oblibatorie - cererea de intervenie trebuie
comunicat prilor, (acetia putnd face observaii scrise), iar dup ascultarea avocatului general,
completul de judecat va decide asupra admisibilitii acesteia prin ncheiere.
Dup nregistrarea cererii de chemare n judecat Preesintele CJUE numete pentru fiecare
cauz n parte un judector raportor ( art. 9, alin (2) din Codul de procedur al Curii ).
Prin desemnarea judectorului raportor, Preedintele CJUE practic, desemneaz completul de
judecat ,deoarece fiecare judector face parte dintr-un complet, n consecin, nu poate fi raportor n
alt complet. Activitatea concret a judectorului raportor ncepe practic, dup ncheierea procedurii
scriptice ( scrise), atunci cnd ntocmete un raport prealabil pentru informarea celorlali judectori din
complet cu privire la starea de fapt care rezult din documentele depuse de pri ( rapotul prealabil este
un document secret, i conine aprecieri ale judectorului raportor cu privire la:
- administrarea de noi probe ( poziia de martori, expertise, cercetarea la faa locului)
- aprecieri cu privire la ncadrarea cauzei
Acest raport va fi prezentat n edin general , n prezenta celorlali judectori ai completului
i a avocatului general.
n cadrul acestei ntlnirii se va decide ncadrarea cauzei ntr-un tip de aciune. Dup aceast
edin, judectorul raportor va ntocmii un raport de edin (a) n cazul n care urmeaz procedura
oral, respective, un raport al judectorului raportor n acele cazurin care nu se ordonez procedura
oral) . Coninutul acestor 2 rapoarte sunt practic, identice dei, denumite diferit i nu au un caracter
secret.
Ele sunt aduse la cunotina prilor cu 3 sptmni nainte de. i asigur prilor
posibilitatea de a lua la cunotin poziia prii adverse din perspectiva instanei.
Judectorul raportor va nsoii cauza pe tot parcursul soluionrii acestuia.

2 . Procedura oral
Pentru dezbaterii sau procedura oral judectorul raportor pregtete raportul de edin n care
prezint situaia de fapt, cererile i preteniile prilor, aa cum rezult dup finalizarea procedurii
scrise.
Procedura oral este o procedur public, oricine poate participa n limita locurilor disponibile
din sala de judecat, prin excepie, Curtea la cererea prilor sau din oficiu poate declara o edin
secret care se judec n camera de consiliu.
Procedura oral are 2 pri ( faze):
1. Confruntarea propriu-zis dintre pri
2. Prezentarea concluziilor finale de ctre avocatul general

CURS 10
20
Specific procedurii orale din faa CJUE este instituia pauzelor poceduraleasemntoare cu
instutuia suspendrii din dreptul procesual intern.
Aceast pauz procedural intervine la cererea prilor atunci cnd acestea demonstreaz c
exist interes n rezolvarea conflictului fr intervenia CJUE sau atunci cnd exist mai multe procese
pe rol ntre care sunt anumite legturi , i se ateapt soluionarea unuia dintre acestea, considerat
process model (principal).
Spre deosebire de suspendarea din dreptul intern, aceast msur poate fi dispus de instan
din oficiu chiar, contra voinei prilor . Astfel, preedintele completului printr-o ncheiere motivat
dispune msura pentru o perioad de timp, termenul de reluare fiind stabilit n mod expres, urmnd ca
la implinirea acestuia s se reia n mod automat procedura .
Preedintele completului de judecat poate lua anumite cauze cu precdere fata de altele i
poate reunii unele cauze (conexare) numai ncepnd cu procedura oral pe tot timpul derulrii acesteia
pn la momentul luarii cauzei n pronunare.
Procedura oral ncepe cu citirea raportului de edin de ctre judectorul raportor, la acest
termen de judecat prile i participanii au prilejul de a sesiza omisiunile sau greelile strecurate n
raport. n cazul n care solicitrile sunt ntemeiate se vor efectua corecturile cuvenite.
n cazul aciunilor directe ( toate mai puin preliminara) prile se confrunt printr-o procedur
contradictorie , prezena prilor nefiind obligatorie, fiind de ajuns reprezentarea lor conform
procedurii ( sunt cazuri n care CJUE solicit prezena prilor n sal).
Completul de judecat prin preedinte va ncerca s conduc dezbaterile n aa fel nct
ntrebrile puse prilor ( att de ctre avocatul, agenul prii, adresate ct i de instan din oficiu, s
se concentreze asupra unor puncte litigioase a cror clarificare este hotrtoare pentru cauz. Astfel,
judectorii ncearc s evite n procedura oral preteniile deja formulate n procedura sciptic.
n acest sens, pentru creterea celeritii procesului, CJUE pune la dispoziia reprezentanilor
prilor o foaie de notificare prin care acetia sunt rugai s pledeze scurt, concret i pertinent lund
n considerare c pleduariile trebuie s se limiteze la maxim 30 de minute pentru completele mari, 15
minute pentru completele de 3 i 5 judectori.
Renunarea la pleduarie a unei dintre pri nu va nsemna acceptarea tacit a celor spuse de
partea advers. Dup pledoarie este permis adresarea unor ntrebri reciproce, n virtutea dreptului la
replic.
n msura n care judectorii completului ori avocatul general nu i-au exercitat ori epuizat
dreptul la ntrebri pn la finalul dezbaterilor, ei pot epuiza aceste ntrebri dup acest moment
procesual. n tot cursul dezbaterilor, grefierul consemneaz tot ntr-un process verbal, de asemenea
ntreaga procedur oral se nregisteaz dup care se face o transcriere ntr-un proces verbal tipizat.

Administrarea probelor
Aceast etap este reglementat de art. 45-54, 124 din Codul de procedur al Curii.
Necesitatea administrrii unor probe ori dispunerea efectiv a unei expertize decurge de regul, din
starea de fapt din expunerile de drept reinute n cadrul raportului prealabil de judectorul raportor.
Deoarece n majoritatea cazurilor CJUE decide cu privire la problemele de drept i nu la cele
de fapt, administrarea unui probatoriu suplimentar se ntlnete destul de rar.
CJUE admite urmtoarele mijloace de prob:
- audierea prilor
- depunera de nscrisuri
- depoziiile martorilor
21
- efectuarea de expertize
- cercetare la faa locului
Din oficiu sau la cererea prilor CJUE poate solicita prin comisie rogatorie dispune prin
ncheiere administrarea unor probe de anumite organe competente din state membre
( instanele judectoreti naionale).
n ceea ce privete martorii sau experii acetia pot fi invitai din oficiu sau la cererea motivat
a prilor. Admiterea unor martori la cererea prilor poate fi dispusn anumite cazuri numai dac cel
care solicit proba va depune o cauiune prin care se acoper cheltuielile ocazionate cu prezena
martorului n proces.
Citarea martorilor se dispune printr-o ncheiere n care se stabilesc i mprejurrile de fapt ce
urmeaz a fi clarificate prin audierea martorilor, modul de suportare a cheltuielilor ct i amenda n caz
de neprezentare ( martorul legal citat care nu se prezint la termenul de judecat sau refuz s depun
jurmntul poate fi sancionat cu o amend de 5000 de euro i este citat din nou pe cheltuiala proprie).
La audierea martorilor vor participa i prile, ntrebrile fiind adresate de ctre judectori
avocatul general i prile din cauz cu aprobarea i prin intermediul preedintelui completului de
judecat (pentru pri).
Martorii i experii vor depune jurmnt n faa CJUE ori ( n faa instanelor naionale
desemnate prin comisie rogatorie) consecinele care declanaz din mrturia mincinoas vor fi
suportate de martori potrivit legislaiei al trii crei este cetean.
Mrturia este consemnat de grefierul de edin ntr-un process verbal care dup citire este
semnat de martor i de preedintele completului , prile pe propria cheltuial pot solicita copii dup
procesul verbal .

Expertiza
Completele de judecatpot solicita efectuarea unor expertize ( documentul efectuat de expert se
numete raport tiinific de expertiz).
n cazul n care se dispune o astfel de prob, prin ncheierea de edin completul de judecat
stabilete termenul efecturii lucrrii, se specific n mod concret la care ntrebri trebuie s rspund
expertul i se pune la dispoziia acestuia documentele necesare solicitate n acest sens.
Dup depunerea expertizei, expertul poate fi citat n vederea prezentrii la audieri, n prezena prilor.
Declaraia sa se consemneaz de grefierul de edin ntr-un proces verbal semnat de expert, de grefier
i de preedintele completului.
Prile pot adresa n timpul audierilor ntrebri expertului i pot obine pe cheltuiala lor o copie
de pe declaraiile acestuia.
Desfurarea edinei de judecat urmeaz n mod schematic urmtoarele repere:
1) Deschiderea edinei de judecat
2) Apelul cauzei fcut de ctre grefier
3) Pledoaria introductiv a reprezentantului reclamantului
4) Pledoaria introductiv a reprezentantului intervenientului n susinerea reclamantului
5) Pledoaria introductiv a reprezentantului prtului
6) Pledoaria introductiv a reprezentantului intervenientului n susinerea prtului
7) ntrebrile adresate de judectori i rspunsul prilor
8) ntrebrile adresate de o parte celeilalte pri prin preedintelecompletului ( dreptul la replic)
9) Replica final a reprezentantului reclamantului
10) Replica final a reprezentantului pttului
11) Replica final a reprezentantuluiintervenientuluin susinerea reclamantului
12) Replica final a reprezentantuluiintervenientuluin susinerea prtului
13) Inchiderea edinei de preedinte

22
Concluziile avocatului general
n ncheierea procedurii orale, dup pleduariile prezentate de pri i de participani, avocatul
general va prezenta concluzii finale (art.58, alin 1) Cod proc. Curte
De regul, pentru elaborarea concluziilor finale se acord avocatului general untermen special,
iar prezentarea acestora are loc n mod public, prin citirea ntrebului text, adic, a propunerii de
hotrre i a motivelor aferente.
Avocatul general elaboreaz i prezint concluziile sale finale n limba sa matern, fcndu-se
o traducere simultan pe tot parcursul prezentrii acestora, n limba procedural ( limba aleas de
pri!! de principiu, este limba prtului) ct i n limba francez.
Varianta scris, tiprit a concluziilor finale accesibil publicului apare la cteva zile de la
prezentarea lor n instan ( limba procedural + francez).
Concluziile finale, ca element de specialitate a CJUE au natura unor aprobri juridice,i se
aseamn cu soluiile date de un judector unic.
n finalul concluziilor, avocatul avanseaz o propunere de soluie n forma unei minute
( propunerea de soluie se adreseaz n mod exclusiv instanei i nu prilor) .

Cursul 11
3. Hotrrea pronunat de CJUE ( deliberarea i pronunarea propriu-zis)
Dup ncheierea dezbaterilor orale, completele de judecat ale CJUE sau toi judectorii ( cnd
discutm de plenul CJUE) se ntlnesc n vederea deliberrii.
Dezbaterile judectorilor au la baz concluziile avocatului general. Dezbaterile au loc n limba
de lucru a CJUE (francez), de la aceast regul exist excepia, n cazul n care judectorii dintr-un
complet hotrsc can cursul deliberrii s foloseasc o alt limb de comunicare.
Datorit caracterului secret al deliberrii, judectorii nu beneficiaz n camera de consiliu de
translator i nici de referenti, hotrrile sunt adoptate cu majoritate simpl de vot ( art. 27, alin. 5 C.
proc), ( n general, judectorii evit majoritile simple, orientndu-se spre unanimitate, prefernd
compromisurile n locul confruntrii).
La sfrtul deliberrii, judectorul raportor formuleaz proiectul de hotrre final. Proiectul
dup ce va fi consultat de toi membrii completului, primind acordul acestora prin vot, ori n caz
contrar, dezbaterile se vor relua.
Hotrrea va fi redactat n limba procedural i pronunat n edin public ( va fi prezentat
minuta). Art 63. C.proc. al Curii identific componena unei hotrri judectoreti.
Grefierul n redactarea hotrrii judectoreti va avea n vedere art. 3-9 din instruciunile
pentru grefier .
n concret, hotrrea este compus din:
- antet
- practica (motivarea hotrrii)
- dispoziia ( dispozitivul hotrrii)

Antetul cuprinde urmtoarele elemente:


- costatarea c hotrrea a fost adoptat de CJUE sau de un anumit complet al CJUE
- numele preedintelui i al membrilor completului de judecat
- numele grefierului
- numele avocatului general
- numele prilor
- numele reprezentanilor
Practica

23
Pn la sfritul anului... urma partea ceea ce astzi ntlnim sub numele de practic, dar erau
mprite n 2, denumite n fapt- care cuprinde situaia de fapt, i n drept- care cuprinde motivele
propriu zise ale hotrrii, dup acest moment, CJUE a uniformizat forma hotrrilor, astfel c, starea
de fapt a fost eliminat, urmnd s fie cuprins sub denimirea de hotrre dup antet.
Dispozitia
n ceea ce privete dispoziia, aceast parte nchide hotrrea urmnd dup, motivele de
hotrre ( n drept), iar n cazul aciunii directe, este introdus prin dictonul declar i decide .
n cazul aciunilor preliminare, dispoziia ncepe cu dictonul recunoate pentru drept, recunoate ca
ndreptit .

4.Executarea hotrrii judectoreti pronunate de CJUE


Obinerea unei hotrri judectoreti favorabile nu nseamn n totdeauna atingerea scopului
urmrit, deoarece, partea advers cazut n pretenii poate s persiste n comportamentul su, refuznd
respectarea hotrrii judectoreti.
n cazul dreptului naional n asemenea situaii exist o procedur de executare n cadrul creia
se apeleaz la fora coercitiv (obligatorie) a statului.
Punerea n executare a hotrrilor pronunate de ctre instanele internaionale, n general este
un procedeu greoi i complex, deoarece, aceste intane nu au posibilitatea s se implice n mod direct,
dispunnd chiar de organe proprii, fiind oprite de bariera suveranitii statelor.
Alta este situaia n cazul CJUE, care, n calitate de instan supranaional a Uniunii Europene
beneficiaz de un sistem execuional eficient, astfel, potrivit art. 280 din Tratatul de la Lisabona,
hotrrile CJUE sunt executorii, ele dobndind calitatea de titlu executoriu, dar cu toate acestea,
prevederile unionale sunt completate cu dispoziii de drept naional n materie de executare silit.
Astfel, prevederile prevzute i n art.299 din Tratatul de la Lisabona, prevd n concret, i textul
dispune c, executarea silit este guvernat de regulile de procedur civil aflate n vigoare n statul pe
teritoriul cruia urmeaz s aib loc procedura Decizia este investit[ cu formul executorie ( fr
ndeplinirea altei formaliti, dect ceea a autenticitii titlului, adic aceea c provine de la CJUE, de
la autoritatea naional desemnat n acest scop de Guvernul fiecrui stat membru i adusp la
cunotina Comisiei i a Curii.
Dup ndeplinirea formalitilor, la cererea celui interesat se poate declana executarea silit,
conform legislaiei naionale sesiznd organul competent.
Executarea silit nu poate fi suspendat de ct pe baza deciziei CJUE.

Ordonana preedinial i decizia pronunat n cauz


Ordonana preedinial trebuie s ndeplineasc forma unui nscris separat de cererea de
chemare n judecat, putnd fii introdus teoretic, din momentul introducerii cererii de chemare n
judecat pn la solutionarea cauzei respective .
Cererea de soluionare a ordonanei preediniale este asemntoare cu procedura din dreptul
intern.
Astfel, partea care a solicitat ordonana preedenial, dup adoptarea ei, poate s retrag
cererea de chemare n judecat dac a obinut prin aceast ordonan ceea ce a urmrit sau ( o parte n
chiar aciunea principal, ori cnd prin respingerea ordonanei este clar c va pierde i n fond).
n caz de retragere a cererii principale, ordonana preidenial i pstreaz efectele.
Condiiile cerute pentru acordarea unei ordonane preediniale sunt identice cu cele din dreptul
procesual civil, i anume trebuie s exite o situaie de urgen n perspectiva producerii unei daune
iminente.Pentru temeinicia cererii, Curtea va verifica urgena, n vederea evitrii unui prejudiciu grav
i ireparabil ,prejudiciul trebuie s amenine petentul, nefiind deci, necesar doar interesul financiar .
Ordonana preedinial nu trebuie s afecteze fondul cauzei . Practicienii avertizeaz c datorit

24
traducerii inerente unui proces unional , aceasta nu funcionaz atat de rapid cum o pretinde caracterul
sau de urgenta ,
Altfel spus, avnd n vedere dispoziiile art. 83 alin. (2) Cod proc. Curii, pentru temeinicia
ordonanei preideniale trebuie s se justifice:
- urgena ( presupune c prin cererea de ordonan preedinial se ncearc evitarea producerii unei
pagube grave i nereparabile n dauna petentului
- necesitatea ( exist necesitatea emiterii unei ordonane preideniale dac din examinarea sumar a
aciunii principale rezult perspective de reuit pentru aceasta)
- justificare emiterii unei ordonane
Ordonana preedinialprezint o importantparticularitate n privina puterii de lucru judecat.
n primul rnd, ea nu are putere de lucru judecat n ceea ce privete fondul, deoarece prin intermediul
acesteia se dispun msuri vremelince care se bazeaz numai pe aparene fr a pune n discuie fondul
cauzei.
In al doilea rand dat fiind caracterul de masur vremelinic, ea poate fi schimbat prin alt
ordonan presedinial dac mprejurrile care au determinat pronunarea primei ordonane s-au
schimbat. Dac ns situaia de fapt a rmas neschimbat, se poate vorbi de putere de lucru judecat a
ordonanei fa de o nou cerere de ordonan prin care se solicit luarea aceleai msuri.
Efectele ordonanei preediniale i menioneaza valabilitatea numai pn la pronunarea
hotrrii definitive din cauza de fond ( art. 86, alin (3) din Cod. proc al Curii ).

Curs 12
1. Cile ordinare de atac
- Recursul
2. Cile extraordinare de atac
- Contestaia
- Revizuirea

25