You are on page 1of 4

Gripa

Gripa este o afectiune comuna, o infectie a cailor respiratorii


superioare si/sau inferioare si este frecvent insotita
de febra, cefalee, mialgii si astenie. Este cauzata de virusul
gripal, care face parte din familia ortomyxovirusurilor.
Apare frecvent in sezonul rece si cei mai afectati sunt copiii si
persoanele care au sistemul imun deficitar, precum gravidele,
nou-nascutii, varstnicii, persoanele cu boli renale, cardiace,
diabet, al caror organism lupta greu cu infectia.
Daca o persoana a avut gripa, se va imuniza si probabil nu va
mai face din nou gripa cu aceeasi tulpina a virusului gripal. Dar
virusul gripei are numeroase tulpini fata de care nu avem
protectie si astfel ne putem infecta oricand cu o noua tulpina
virala.
Modalitati de transmitere a gripei
Cea mai importanta cale de transmitere a virusului gripal
este prin aer (prin aerosoli). Cand o persoana cu gripa tuseste
sau stranuta, elimina mici picaturi care contin virusul gripal.
Daca o persoana care nu a avut gripa cu acea tulpina inhaleaza
aceste particule, virusul infecteaza celulele epiteliului respirator
si determina astfel simptomele si semnele caracteristice
infectiei virale.
Frecvent este posibila infectarea prin strangerea mainii,
contactul cu obiecte contaminate sau interactiunea directa cu
persoana infestata. Cea mai contagioasa perioada incepe cu 2-
3 zile inainte de aparitia simptomelor si corespunde infectiei
acute.
Simptomele gripei
Perioada de incubatie, care dureaza de la expunerea la virusul
gripal pana la aparitia semnelor de boala, este de obicei intre 1-
3 zile.
Debutul este brusc, cu febra 38-410C, senzatie de
frig, frisoane, cefalee, oboseala, artralgii, mialgie (dureri
musculare) insotite de tuse si durere la inghitire. Bolnavul
pare imbujorat, pielea este uscata si fierbinte, iar la batrani
poate aparea eritem al extremitatilor.
Perioada de stare dureaza intre 2-6 zile si se caracterizeaza prin
accentuarea semnelor de debut:
- febra creste rapid in primele 24 de ore de boala si scade de obicei
gradat dupa 2-3 zile, uneori insa poate persista o saptamana;
- nasul este infundat, insotit de tuse persistenta si stranut;
- vocea este ragusita;
- durere in gat;
- cefalee intensa si constanta;
- astenie, mialgii, adinamie;
- inapetenta, scaderea poftei de mancare;
- insomnie;
- limba uscata;
- dureri si usturime la miscarea ochilor, fotofobie.
In perioada de convalescenta bolnavul transpira mult, starea
generala se amelioreaza treptat, revine apetitul.
In cazul gripei necomplicate, boala acuta se remite in general
dupa o perioada de 2-5 zile, iar cele mai multe persoane isi
revin complet dupa aproximativ o saptamana. Uneori,
slabiciunea si oboseala pot persista timp de cateva saptamani,
mai ales la varstnici.
Complicatiile gripei
Desi pare inofensiva, netratata infectia gripala prezinta o serie
de complicatii:
- pneumonia virala, apare sub forma unei gripe acute care nu
se vindeca, ci evolueaza cu febra persistenta, dispnee si uneori
cianoza (coloratia in albastru-cenusiu a pielii sau a
mucoaselor);
- Pneumonia bacteriana secundara apare dupa o ameliorare
a starii de sanatate de 2-3 zile de la o gripa acuta si se
insoteste de febra, tuse, sputa purulenta si semne radiologice
de condensare pulmonara;
- exacerbarea bronsitei si a astmului bronsic;
- Sindromul Reye (hepatita fulminanta si edem cerebral)
aparut ca urmare a administrarii de aspirina in infectia cu virusul
gripal;
- afectiuni ale sistemului nervos: encefalita, mielita
transversa ;
- agravarea bolilor cardiovasculare, renale, pulmonare;
- complicatii de vecinatate: otite, sinuzite .

Diagnostic si examene de laborator


De cele mai multe ori simptomele prezente
orienteaza diagnosticul de gripa. Pentru confirmarea
diagnosticului de infectie cu virusul gripal sunt necesare o serie
de analize.
Diagnosticul de laborator este stabilit in timpul fazei acute de
boala, prin izolarea virusului gripal din sputa, secretii
nazofaringiene si exudat faringian.
Metodele serologice de diagnostic sunt utile doar pentru analiza
retrospective a infectiei virale.
Analizele de sange evidentiaza scaderea numarului de celule
albe in primele zile ale infectiei gripale si normalizarea acestora
in timpul evolutiei.
De multe ori sunt necesare examene complementare (ORL,
radiografie) pentru adepista eventualele complicatii.

Tratamentul pentru gripa


Tratarea gripei trebuie sa fie cat mai eficace, atat penru a
preveni complicatiile cat si pentru propriul comfort si cuprinde
tratamentul igieno-dietetic si tratamentul simptomatic.
Tratamentul simptomatic include:
- antipiretice si antalgice, pentru scaderea temperaturii si
ameliorarea durerilor (Ibuprofen, Paracetamol);
- antitusive (Calmotusin) si expectorante;
- gargara cu ceaiuri naturale sau cu medicamente si instilatii
nazale;
- vitamina C cu rol antiinfectios.
Tratamentul igieno-dietetic presupune:
- repaus la pat pe perioada febrei;
- consumul de cantitati mari de lichide, sub forma de ceaiuri,
compot, suc de fructe, supe;
- consumul de alimente bogate in proteine, calciu si
vitamine: fructe, legume, produse lactate, deoarece intaresc
sistemul imunitar si ajuta la prevenirea infectiilor de orice fel;
- evitarea consumului de alcool si a fumatului intrucat
distrug depozitele de vitamina C si anti-oxidanti, necesari
organismului in lupta cu infectiile.
Complicatiile bacteriene sunt singurele care beneficiaza de
tratament cu antibiotice.
Medicamentele antivirale (Rimantadina si Amantadina) sunt
specifice in cazul infectiei cu virusul gripal A.