l

F)LICITA BARAJELE FOLO'SITE

_

f =
8.4 SARCINILE CARE S0
/? lN AMIENAJAttA TORENTILOR
8 4 1.Evolutia cOncepl 10r cu pnvire la adoptarea schemelor
de sarclnl

De a lungul tilnpului,documentele cu caracter nonllativ precum si

diferili speCialisti au recomandat numeroase scheme de sarcini pentru
calculul bartte10r mici de greutate,folosttc h domeniul amen tOren
ti10rO intrebarea cheic care s a pus,mai ales dh 1948-1949,cand vohmul
lucr ibr a sportt considerabil,a fost dac barttele dh acest domeniu
trebuiesc dilnensionate de la inceput la presiunea hidrostatictt a apei(cu
considerarea unei sttcini n deversor corespunztttoare debitului rnaxim de
dimensionare)sau dimpot v ,la ttwingerea p mantului dattt de un ateri
sament stabilizat,i nesumersat.Aceasttt problemtt decurgea dul faptul c ,

m realttate,asemenea baraJe sunt destinate stt fonilezc aterisamente,l nu

stt rethtt apa

8 4 2.ClasiFlcarea sarcinilor

Evolulia conceplii10r spre o diversiflclttle a schemelor de sarcini a

cont bu ,h n12re mttsur limlarea,ablonismului totu,l ca a prezentat
nCttunsul de a hsa camp lber arbttrttului si,mai ales,unei tendmte de
pmdenttt exCes care putea duce la supradimension ri nttuStnCateo A
apamt, de aceca, necesitatea clasiflcttr lucrttrilor de apttare a obiecti
velor periclitate de iturile torentiale,lhia d ectoare m aceast pr m
reprezentantto contrbutiile autOrilor instmctiunibr de proiectare dh 1955
,i1956 si,m special,propunerile lhcute de MECOTA,i APosToLo Treptat,
aceste propuneri au fost sistematLate si mcadrate m clasele de important
ale clasiflcttrii generale a constluctii10r hidrotehnice,iar dh 1957 au fost
hcluse m standardul elaborat n inod special pentru clasiflcarea lucrttrilor
de corectare a torenti10r,revh e succeslv.
/1 Concomttent cu clasiflcarea lucrttrilor s a pus problema clasiflcttr
sarchibr O primtt clasiflcare a fost propus de Departamentul Si icuLur
h anuH958(MuNTEANU,i APosToL)pe baZa c reia schemele de m r_
care pentm dimensionarea si respectiv pentru veriflcttea lucrttrilor,u 1lau
stt fle stabilte,anabg uzante10r dln alte domen ale hidrotehnic ,prin com
binarea a trei gmpe de sarcmi:fundamentale,accidentale si extraordhare.
in ttpa sarchilor indamentale au fost hchse:lmplngerea ttel
n deversor; lmpingerea
lilnpezi peltregul parament,Fara suprasarcin

107
 Sa 11111
PlUV 11lL ulll
lulll l151 ul LC)1 11lLC 1lL5 0
1 1 Ll1
lal
)rasarcina corespunzatOare v la probabilitatea de dilnensionare;
iunea la talpa indatici etC In grLlpa Sarchilor extraordinare s au
suprasarcina corespunz toare v turi la probabilitatea de veriflcare,
iL dm preshnile hittrodinamicc etc.
doua clasiicarc(GASPAR,1962,i1967)recomandtt stabil ea
lor de lhc rcare numai prin combinarea a dou [upc de sarcini:de

),i Speciale(S).Accasa clasiicare care a fost adopt h

tivul de proiectare din 1967(reviZuit h 1990) este mai comod
alcOulele de veriflcare decat cea propus h 1958 Ea restrange
de' pe ceca ce,practic,conduce la mai puthe tatOntti;m schimb ac 2J )
)/2J

nealunsul ctt presupune,m totte cazurile,hcluderea sarcin H

`
f

o e probabil t de dimensionare a deversorului,fapt ce se
neborttil dm punct de vedere economic(MLINTEANU,1970).
Fig 45.Scheme de sttchi,dup caz,dh 1959 pan m prezent:
a) O SCheme de dev soare cu prag sublire;
O deV SOr cu profl pracuc ttapezoidaL D,D deversor cuprag lat;
i)O SChe rezombilttpenm presiunea apei din avaLj)Caz excepliOnal

o Fo4a de presi me dh bL l avat h cattrile m care aceasttt fo4

Schema de sarcini
D in grupa sarcinilor debaze (B) sunt incluse sarcinile care aclio-
at mai constant, intr-o perioadl cdt rnai indelungat[, precum gi
:l corespunz[toare debitului maxim de calcul. Astfel sunt (fi9.45):
a) Greutatea proprie a barajului (G);
b) Forta de presiune ortzontal[ a apei, Po , datd de sarcina Y + Hd
latdcu y - 10 kN hrf ;
c) Forfa de impingere a p[m0ntului.submersat, Eo;
d) Greutatea corpului de presiune Pv datd de apa care tncarci
ntul amonte (dac[ este inclinat), consola amonte (Pv') etc.;
e) Greutatea corpului de presiune Ev, dat de p[mAntul care incarc6
e o vabare ittpo ant
g)Subpreshnca(hidrOstatic ,hidrodinamlc la talpa b ului
(numai m cttul barttelor de retentiC a alpei sau a barttebr cu mttimea
totah mai mare de 81o
Este uzual ,lh c 1 lucrttrilor hidrotehnice,
Sttch le speciale(S)Sunt deteI hate dc hnctionarea lucrttibr
m condttii speciale.Ca sttcini speciale se consider sttcinile de la punc
teL ,0,0,ig)de mai Sus,mjor ea corespunzttor debhlui de
vernctte.h cttwi cu totul excepibnale,se potte tL seama,i de
mttuenta s liC ibr determmtte de variatia bmSC a temperatwii sau de
hnuenta a r S01ic
ri dac sectinile br sunt simuhane cu ale cebrlahe
sttchio Se nmi potte ha m constterare forta Pa dat de greutatea lamei de
a7ptt care apastt pe pragul deversoruhli, ln cazurile m ctte la sttcina de
dimensionare deversonll inctioneaZ l regiln de profll practic sau de
prag lat.Cazunle a...d,din flgu ,nu s a mai reprezenttt greutatea lamei
deversate pe coronament(Pa)deOarecc ea si ap rdut impottanta prin
reducerea treptattt a grosimii praguhi deversomhi pantt la va10ri de
O,5 .1,O me

108 109
cate cu aluviuni.Asemenca lucrttri sunt sollcltate electlv la prcslunca
flctt echivalent ).
numai pantt la fOrmarea deplintt a aterisamentuluio Duptt accea,ele
I iinpotriv , dactt deschiderile prevttzute in co pul elevaliCi
supusc,pe toat durata c stentei 10r,la lmpingerea p mantului(cu

rtt sarcintt de aptt h deverso ,comparandu_sc analog zidurilor de OarbaCanele,fantele ctc.)sunt suicient de mari,i inctioneaz normal,
fel ca aterisamentul s se poattt forma progresiv l ir ca presiunea apei
n`mai ales dactt sunt sectionate prin rosturi verticale.
In realitate,nici pan la fOrmarea tterisamentului,b ele nu sunt
devin impOian ,unci barttul va i Supus dup brmarea aterisa=
mentului Fmpinger unui pttmant bine ttenato Momentul de rttstumare
se pOrmanent preslun apei, ci numai pe durata scurttt a vitturilor,
va n:
rece apa din bieil amonte este cvacuattt prin deschiderile special
in cazul Fmpinger pttmantului nesubmersat ,ncttrcat cu sarcina H
te m acest scop h elevatieo Cu cat deschiderile barbacane,fante
`sunt mal marl,l mal numeroase,cu atat pe colul form r unti lac (CaZul C)

tttent h amonte cste mai putin realo Prin urmare, ebuie retmut faptul Mns -Y3 16.Tp.t. (l + 3Xo)
lraJelc folosite m amenaJttea torentllor difertt esenllal de baraJele de cu: Xo : XN
3s hidroenergetic,nu numai ca m ime ci i ca inctiune,ele iind - incanil exploat[rii normale (numai impingerea pdmintului) ftr[ sarcina
nate stt retintt alu uni si stt formeze tterisamente bine drenate,is H (cazul d):

ceze acumulttri de ap .
Penm a realiza efectele dimension actuale,s exammttm variatia
cnt lor desmmtte m cazul principalebr scheme posbile de sarchi.
Dactt barttul Se cOhttcaztt complct la o singurtt vittur (sttuatie
e periculoas ,i ctte nu constituic o rarttate),atunci se poate presu
I ctt avem de a face cu presiunea apei combinat cu cea a unei mase
ioasc(alu uni submersatc).Admttand ctt paramentul amonte(Y)al
MR3=Y3/6 0 p a
E)in punct de vedere econonlic,aceasttt variabilttate are consecinte
deosebit de nefavorabile.Pentru a avea o deplhtt sigurant Ctt barttul nu
cede2 la sttcinile ce tt putea s
l solictte Fnainte de forlnarea aterisa
mentului,conceptia actualtt de dimensionare ntroduce m calcule momente
de istumare de cel puth patru panttla, te o mai mari dectt momentele

iului este vertical(caZ Curent h practic ,i ctt H CSte sarcina ttn care actionCaztt m mod normal,pe toattt durata existentei barttului,dup
rsor,momentul de stumare fattt de extremitatea aval a ttlp btta formarea aterisamentului.
,generat de preshnea ttelor submerstte va i(caZul a):
MRl=Y3/6[ (1+3H )+(1-n)Om
)0 s] Condiliile de stab tate,i de rezistent ale bartte10r si

8 4 4

verirlcarea lor

lrei Ym este greutatea specific[ a parlii solide a masei de aluviuni; in

cartl particulelor de nisip |,n este de ordinul a 26,5 KN/m3,
iar in cazvl argilei \* variazil intre 25,0 gi 29,0 KN/m3 cu o
medie statistic6 de ordinul a27,0 KNlm3;
n - porozitatea;
h.s - coeficientul de impingere activd orizontald a p[mdntului in
. stare de submersie.
r- Dac[ barajul este supus la presiunea apei in amestec intim cu
'iunile transportate, momentul de rdsfumare va fi (cazul b):
Considera i generale.BaraJele mici de greutate folosite pe reteaua
hidrograflc torentialtt pot fl scoase din inctiune printr unul din urm
toarele rnoduri:
mperea baraJului datorM dep i reZiStentei materialului de cons
mc
pru,irea barttului m urma crozhniiterenuhi dm bichl aval;
rttstumarea battjului mjurul muchici aval a indatiCi;
scuindttea b ului(m plan vertical)prin tasarea energictt a
terenului de indatie stt prh re larea acestuia de sub talpa barttului;

110
 Lin
, : : : 1=

tettchcr H m ttebuL s _ mod

at h limitele admisibile fOrma si pOzilia m plan.un bartt de
este cOnsiderat stabil cand tronsonul de calcul lndeplineste condi_ fo- coeficientul de frecare static[ dintre baraj gi teren
IQr - coeficientul de stabilitate la alunecare
; : l: : Ja de
Krn - coeficient de sigurant[ admisibil Ia alunecare
( ;
Acesta din urme se adoptl funcfie de schema de sarcini gi de clasa
de importanfd a lucrlrilor.
i ! dei : [1 :L l:tlf 1::li Dac[ nu se verific[ condilia de mai sus, exist6 riscul alunec[rii
r: l barajului. Pentru eliminarea acestui risc fundalia se execut[ in contrapantd
)Tronsonul s nu se fOarfece duptt nici O sectiune OrLontaltt X_ sau se proiecteaz[ o cheie de ancoraj sub nivelul inferior al fundafiei.
)e prin coEpul lui; Tabelul l6
)EfOrtu le unitare nOrmale dc hthdere pe paramentul amonte Coeficientul de frecare static[ intre ziddrie qi teren (valori standardizate)
59asctt limita admisibih pentru matenalul dh ctte este construit
Coeficientul de frecare, fo
Felul ecttii
)E
L utte mrmL Zid[rie pe nisip gi pietrig
Suprafe{e uscate Suprafefe ude

0,60

0,50
,stt nu depttseasctt presiunea adm 1:Pa Ziddrie pe sol de lut
Ziddrie pe sol de argili gras[
0,55 0,40
0,50 0,30
tabiltatea la rlstumaree Venflcarea acestei cOnditii Se face p

dSecOT
Ziddrie pe zidbrie 0,70 0,60

: tili
1:
II Coeficientul de siguran{a admisibil la alunecare (IGr) fNormativ)
Tabelul 17

= KRn>1 Grupa de sarcini

Clasa de importanld a lucr6rii
IV,iV
icient de stabilitate la rlsturnare Sarcini de bazd (B) 1,20 1,15
. suma mornentelor iale(B+S) 1,05 1,02 1,02
de stabilitate
- surna momentelor Efortul unitar maxim de compresiune pe terenul de fundafie.
de rIsturnare
Tabelul 15 intrucflt barajul este construit intr.un teien de natur[ nu se poate asigura o
cientul de siguranfa adrnisibil la risturnare leg[turd rigid[ intre baraj gi terenul de funda{ie. Drept umure eforturile
(Knn ) (Nonrrativ)
de compresiune se vor distribui pe o anumitl parte din suprafa{a fundafiei
Grupa de sarclnl Clasa de impo (suprafa{a activ[), iar valoarea maximl a efortului de compresiune va fi
III IV si V inregistratd la extremitatea aval a t6lpii barajului (punctul A din schem[).
1,40 1,35 1,30 Acest eibrt se poate calcula cu formula:
1,30 1,20 1,15

=:

112
113