You are on page 1of 4

Expresii din Ploieşti

în realitate. unde constructorii liniei spre Predeal s-au legat direct în linia existentă în Gara Ploiești. astfel ultimul vagon al trenului venit de la București. . Locomotiva era cuplată la celălalt capăt al garniturii. Trenurile de la București care mergeau spre Ardeal erau oprite în gară. devenea primul. deși. acționată manual (astăzi cea existentă la depoul Ploiești Sud este acționată electric) și direcționată pe linia spre Predeal. și astăzi. rula pe linia spre Predeal. Care a fost contextul generării acestei expresii? Construirea liniilor de cale ferată București-Ploiești (1872) și Ploiești-Predeal (1879) s-a realizat în intervale de timp diferite. intra pe o linie de manevră și era întoarsă pe o placă turnantă. locomotiva era decuplată de garnitură. acesta părând că se întoarce la București. pentru a desemna o schimbare bruscă de atitudine. Când trenul pornea. iar motivele financiare au impus soluția folosirii liniei deja construită de la București până la Ploiești. A o întoarce ca la Ploieşti !!!  Expresia “Ai întors-o ca la Ploiești" este uzitată. călătorii aveau un sentiment general de teamă că s-au suit într-o cursă greșită.

de a bara eventualele tendinţe autocratice a domnitorului Carol I. La această mişcare au participat aproximativ 3000 de oameni. Această mişcare conspirativă nu este ceea ce a fost prezentat de presa vremii. ca o acţiune subversivă a unui grup de cheflii. ci o mişcare organizată care a căutat înlăturarea monarhiei regelui Carol I al României. din iniţiativa lui Dimitrie Brătianu a fost ridicată în Ploieşti Statuia Libertăţii. . Republica de la Ploieşti  Republica de la Ploieşti este denumirea unei mişcări antimonarhice din data de 8 august 1870 cunoscută în presa cotidiană sub numele de tulburările de la Ploieşti. Evenimentul este o parte memorabilă din istoria Ploieştiului. Caragiale le tratează cu ironia lui caracteristică în nuvela Boborul şi în comedia Conu Leonida faţă cu reacţiunea numindu-le intrigi boiereşti.  Pentru aducerea aminte a acestui eveniment. printre care au fost şi demnitari din rândul prefecturii şi poliţiei oraşului.L.  Ea rămâne o expresie a voinţei de a se asigura un regim democratic în România. evenimente pe care I.

„Un celebru avocat ploieştean de la începutul secolului al XX-lea. statistica oraşului din 1913. iar la cel din 1930. adică una la fiecare 247 de locuitori. Sabin Nicoriţă se arată şi el contrariat de numărul mare al bodegilor şi afirmă. datorită clientelei numeroase şi diverse. de aproape 80. astfel că. oraşul avea 119 cârciumi. În aceste localuri se petrecea cu vin. Aproape jumătate de secol mai târziu. Tot pe atunci.000 de locuitori. Astfel. Nic Pârvulescu. în Ploieşti erau 353 de cârciumi şi de bodegi. ţuică bătrână de prună sau „din cea înţepată de boască“. anecdotic. lăutari. în lucrarea „Ploescii în 1881“. Ploieştiul avea o populaţie de aproape 57. în 1934. că „la Ploieşti.000 de locuitori. musacale. Simionescu. care garanta succesul”. avea şi o expresie devenită proverbială: «Tâmpit ca un cârciumar falit». Creşterea a fost continuă. citată de geograful Ion Th. număra 287 de crâşme. a fi cârciumar la Ploieşti devine sinonim cu succesul. câte una la aproape 200 de locuitori. La recensământul din 1912. . Tâmpit ca un cârciumar falit  La 1862. evident. pui şi boboci de raţă rumeniţi şi tăvăliţi prin mujdei de usturoi şi. cine nu ştie să facă ceva se face cârciumar“. sarmale dolofane. aluzie la faptul că în acest gen de afaceri nu ai cum să eşuezi la Ploieşti.