You are on page 1of 32

MARI FIZICIENI ȘI

DESCOPERIRILE LOR

FIZICIENI CELEBRI

1) Arhimede (287 î.Hr.-212 î.Hr.)

Savantul grec (în greacă Αρχιμήδης) a fost unul dintre cei mai de seamă învăţaţi ai lumii antice.
Realizările sale se înscriu în numeroase domenii ştiinţifice: matematică, fizică, astronomie, inginerie şi
filozofie. Carl Friedrich Gauss considera că acesta şi Isaac Newton au fost cei mai mari oameni de
ştiinţă din întreaga istorie a civilizaţiei umane.
2) Johannes Kepler (1571-1630)

A elaborat legile mişcării planetare şi a pus bazele mecanicii cereşti. El este personalitatea centrală a
revoluţiei din astronomie care a avut loc la începutul secolului al XVII-lea, când teoria heliocentrică
avansată de Copernicus, cu o jumătate de secol în urmă, a fost susţinută de descoperirile şi
argumentaţia lui Galilei.
3) Blaise Pascal (1623-1662)

A fost un matematician, fizician şi filosof francez având contribuţii în numeroase domenii ale ştiinţei,
precum construcţia unor calculatoare mecanice, consideraţii asupra teoriei probabilităţilor, studiul
fluidelor prin clarificarea conceptelor de presiune şi vid. În urma unei revelaţii religioase, în 1654,
abandonează matematica şi ştiinţele exacte şi îşi dedică viaţa filozofiei şi teologiei.
4) Isaac Newton (1643 – 1727)

Fizician şi matematician englez, considerat unul dintre cei mai mari oameni de ştiinţă, intrat în istorie
prin contribuţiile sale în diferite domenii. Descoperirile şi teoriile lui au pus bazele ştiinţei din timpul lui
până în zilele noastre. A fost unul dintre inventatorii unei ramuri a matematicii-aritmetica, alături de
Gottfried Wilhelm Leibniz. Este savantul aflat la originea teoriilor care vor revoluţiona ştiinţa în
domeniul opticii, matematicii şi mecanicii.
5) Anders Celsius (1701-1744)

A fost astronom, fizician şi inventator suedez. Se ocupă în egală măsură şi de geodezie şi de fizică. A
studiat aurorele boreale şi a explicat acest fenomen pentru prima dată prin magnetismul terestru. În
anul 1742, elaborează un termometru cu mercur bazat pe scara centesimală de temperaturi, unde
punctul “0” marca punctul de congelare şi “100” punctul de fierbere al apei. Numele său a fost atribuit
unui grad termometric (gradul C).
6) Benjamin Franklin (1706-1790)

Este una dintre cele mai cunoscute personalităţi din istoria Statelor Unite, fiind diplomat, om de
stiinţa, inventator, filozof, profesor şi om politic. Oricare dintre acestea l–ar fi făcut faimos: a organizat
prima bibliotecă din America, a inventat multe lucruri printre care şi paratrăsnetul, i-a uimit pe
oamenii de ştiinţă din toată lumea cu experienţele sale de electricitate.
7) Henry Cavendish (1731-1810)

A fost fizician şi chimist englez. A descoperit hidrogenul-1766 şi a realizat sinteza apei-1784. A fost
primul care a măsurat constanta gravitaţională a lui Newton, printr-o experienţă rămasă celebră, şi a
determinat, de asemenea, masa pământului. Geniul său n-a fost cunoscut decât abia în anii 1870, în
timp ce Maxwell a descoperit documentele pe care el le lăsase cu 60 de ani înainte.
8) James Watt (1736-1819)

A fost un matematician şi inginer scoţian, care a activat într-o perioadă de efervescenţă a revolu–ţiei
industriale, ca fiind cel care a adus o impor-tantă îmbunătăţire a funcţionării maşinii cu abur a lui
Thomas Newcomen, prin inventarea camerei de condensare a aburului separată. În 1780 a inventat
presa de copiat, doi ani mai târziu a adăugat la maşina cu aburi un volant, alţi doi mai târziu un
regulator centrifugal şi astfel, evoluţia primei maşini cu aburi se încheia .
9) Charles Auguste de Coulomb (1736-1806)

A fost un fizician francez, cunoscut pentru descoperirea legii ce-i poartă numele: definiţia forţei
electrostatice de atracţie sau respingere. De asemenea, unitatea de măsură, în Sistemul Internaţional,
pentru sarcina electrică a fost numită în cinstea lui.
10) André Marie Ampere (1775-1836)

Matematician şi fizician francez. Cercetările sale minuţioase, teoretice şi experimentale, efectuate în
domeniul interacţiunii curenţilor electrici şi al magnetismului l-au condus la formularea primei teorii
prin care arătă legătura dintre magnetism şi curenţii electrici ca două grupuri de fenomene care iniţial
erau considerate diferite. În cinstea lui, unitatea de măsură pentru intensitatea curentului electric îi
poartă numele.
11) Carl Gauss (1777-1855)

Fizician şi astronom german celebru, unul dintre cei mai mari matematicieni din istorie; s-a remarcat
prin contribuţii fundamentale în teoria numerelor şi geometrie, în probabilităţi şi statistică, ca şi prin

Enunţă în 1841 legea transformării energiei în conductoarele parcurse de curent electric. clopotul) poartă numele său. conceperea primului telegraf care a traversat Atlanticul. Produce curentul electric cu ajutorul magnetismului în anul 1831. O reprezentare grafică celebră (curba. calcularea vechimii Pământului. 13) Michael Faraday (1791-1867) A fost un fizician şi chimist englez. ş. 14) James Prescott Joule (1818-1889) Fizician englez autodidact. De asemenea. verificând principiul conservării şi transformării energiei. iar una dintre invenţiile sale a fost o versiune timpurie a telegrafului. 16) James Clerk Maxwell (1831-1879) . 15) William Thomson-lord Kelvin (1824-1907) A fost un fizician britanic care a devenit faimos prin teoria temperaturii absolute. profesor la universitatea de la Nürnberg. Face studii experimentale a legăturilor între intensitatea curentului electric dintr-un conductor. care-i poartă numele. tensiunea aplicată şi rezistenţa sa. În fizică face cercetări importante privind cunoaşterea electromagnetismului şi dezvoltarea aplicaţiilor acestuia. 12) Georg Simon Ohm (1787-1854) A fost un fizician german. a inovat cartografia şi topografia. În 1826 emite legea conducţiei electrice.descoperiri majore în astronomie şi electromagnetism. Defineşte ştiinţific fenomenele electrocinetice.a. devine celebru printr-o ingenioasă experienţă în determinarea echivalentului mecanic al caloriei în anul 1842.

20) Pierre Curie (1859-1906) A fost un fizician francez. om de afaceri suedez. în 1896. opera lui a pus bazele teoriei cuantice la începutul secolului XX şi prin urmare a schimbat pentru totdeauna structura fundamentală a fizicii. împreună cu fratele său. Meritul lui fundamental este că a introdus în fizică ideea că lumina şi undele electromagnetice sunt. încît uneori e situat alături de Isaac Newton şi de Albert Einstein. 19) Max Karl Ernst Ludwig Planck (1858-1947) Fizician german. inventator. este creatorul fundaţiei ce oferă faimoasele premii ce poartă numele lui. 17) Alfred Nobel (1833-1896) Chimist. identice. el a brevetat peste 355 de invenţii. printre care: cauciucul sintetic. În 1907 a primit Premiul Nobel pentru Fizică. Laureat al Premiul Nobel pentru Fizică în 1918. Jacques. A fost un fizician scoţian. 21) Ernest Rutherford (1871-1937) . pielea artificială şi mătasea sintetică. pionier în studiul radioactivităţii. În 1867 îşi brevetează o invenţie sub denumirea de dinamită. în esenţă. Atât de extraordinară este această principală realizare a sa. A devenit primul american care a primit premiul Nobel într-un domeniu ştiinţific. 18) Albert Abraham Michelson (1852-1931) A fost un fizician american de origine prusacă cunoscut pentru lucrările sale în domeniul măsurării vitezei luminii şi în primul rând pentru experimentul Michelson-Morley. Până la moartea sa. autorul unui set de ecuaţii care descriu legile de bază ale electrodinamicii. laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1903. Printre altele. a descoperit efectul piezoelectric în 1880.

fiind considerat una dintre cele mai strălucite minţi ale fizicii şi chimiei de la cumpăna dintre secolele XIX şi XX. Îi este acordat Premiul Nobel pentru Chimie în 1908. profesor la catedra de Matematică la Universitatea Cambridge. cuprinde teoria relativităţii restrânse. al său. deţinută cândva de Isaac Newton. model care îi poartă numele. efectul fotoelectric care conţine ipoteza revoluţionară asupra naturii luminii. Principalele domenii de cercetare sunt cosmologia teoretică. ce este gravitat de electroni. teoretician al originei universului şi unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani. Primul şi cel mai important studiu. Laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1921. apoi. El rămâne în istoria ştiinţelor ca “părintele fizicii nucleare”. 22) Albert Einstein (1879-1955) Fizian american de origine germană. relativitatea generală şi mecanica cuantică. 23) Stephen William Hawking (8 ianuarie 1942-present) Este un fizician englez. teoria relativităţii generale se înscrie în linia demonstraţiilor sale ale geometrizării fizicii. A pus în evidenţă că un atom are un nucleu încărcat pozivit cu o sarcină mică. Advertisements ISAAC NEWTON .

Laboratorul sau urias a fost domeniul astronomiei. în care a descris Legea universala a gravitatieisi. În 1687a publicat lucrarea Philosophiae Naturalis Principia Mathematica. El a ramas. În aceasta consta neobisnuita tenacitate si economia gândirii sale. Newton a fost un fizician. Isaac Newton este savantul aflat la originea teoriilor stiintifice care vor revolutiona stiinta. presedintele Academiei Regale de stiinte a Angliei. Dar furtunile politice n- au lasat. cel putin în aparenta. când regimul constitutional era consolidat. un "filozof"apolitic. intuind ca orbitele pot fi nu numai eliptice. la inventarea si dezvoltarea calculului diferential si a celui integral. Newton s-a bucurat de o sanatate robusta. Spencer ne comunica urmatoarele cuvinte ale lui Newton. 31 martie 1726. Newton nu a fost un geniu universal. Newton a fost primul care si-a dat seama de aceasta. Newton nu s-a lasat antrenat de latura pur astronomica si matematica a activitatii sale. Pâna la Newton si dupa el. fizician si astronom. Tot el a aratat ca lumina alba este o lumina compusa din radiatii monocromatice de diferite culori. urme adânci asupra vietii lui Newton. în timp ce marele ocean al adevarului se întinde necunoscut în fata mea. sau un "polihistor. al guvernarii luiCromwell. ci a ramas de preferinta fizician. niciodata nu a avut prieteni apropiati. a fost martorul executarii lui Carol I. fara varsare de sânge" din 1688 si a murit la vârsta de 85 de ani. . a creat bazelemecanicii clasice. 4 ianuarie 1642. de o forta si o durata mai mare. unele dintre ele inventate de el însusi. Kensington) renumit om de stiinta englez. A contribuit.Isaac Newton (n. rostite cu putin timp înaintea mortii sale: "Nu stiu cum arat eu în fata lumii. caLeonardo da Vinci. de o vârsta cu el. matematicii si în special al mecanicii. pare-se. dar mie mi se pare ca sunt un baiat care se joaca pe malul marii si se distreaza cautând din timp în timp pietricele mai colorate decât de obicei. în domeniul opticii. matematician. cât si a altor corpuri ceresti. prin studierea legilor miscarii corpurilor. împreuna cu Gottfried Wilhelm von Leibniz. netrecând granitele Angliei. el a murit necasatorit. pasnica si monotona. iar calatoriile lui s-au marginit la mici distante. în acel sens larg în care cuvântul era folosit în vechime. pâna în timpurile noastre. d. ca Leibniz. înainte de toate." Biografie Newton s-a nascut în anul izbucnirii marelui razboi civil în Anglia. sau o scoica rosie. iar instrumentele sale geniale au fost metodele matematice. omenirea n-a cunoscut o manifestare a geniului stiintific. al asa- numitei "glorioase revolutii. Viata lui Newton a decurs linistita. Newton a fost primul care a demonstrat ca legile naturii guverneaza atât miscarea globului terestru. Cu toata amploarea extraordinara a preocuparilor sale stiintifice. Woolsthrope/Grantham . al restaurarii Stuartilor. dar si hiperbolice sau parabolice.

zvonuri despre o noua cometa.Gândirea si activitatea lui s-au concentrat asupra"filozofiei naturale sau a fizicii. Copilului îi placea sa confectioneze zmeie. Este adevarat ca dupa ce a devenit "Sir Isaac". a devenit.mosi. necesare pentru studiile universitare. În ele se reflecta clar dorinta fireasca de a scoate în evidenta acele trasaturi ale lui care s-au manifestat cu toata puterea mai târziu. Despre originea familiei Newton din Woolsthorpe exista foarte putine informatii. în apropierea tarmului rasaritean al Angliei. în gluma. ale gospodariei. cunostintele si prietenii. O data cu mutarea la Cambridge intervine o schimbare radicala în viata lui. Newton s-a nascut în satul Woolsthorpe. este greu sa se deosebeasca faptele reale de legende. si anume: dorind sa determine puterea vântului în timpul furtunii. . Newton a prezentat Camerei heraldice un tablou genealogic oficial. familia îsi amintea. numai de bunici. scoala din Grantham. contribuind la însusirea matematicii. a avut. pe care. dintre str 23223c224x 9. unde Newton a petrecut aproape 5 ani. probabil. Isaac Barrow (1630 . Singurul profesor al lui Newton care a exercitat efectiv o mare influenta asupra lui a fost Isaac Barrow. aparute dupa moartea sa. Cum se întâmpla adeseori. desi el însusi era uneori înclinat sa considere preocuparile sale în domeniul teologiei si religiei drept activitatea lui principala. John Newton. el a masurat lungimea sariturii sale proprii în directia vântului si în sens contrar. Newton avea pasiunea de a construi jucarii mecanice complicate. povesteste ca acesta considera drept prima sa experienta de fizica aceea pe care a facut-o în 1658. uneori. limbii latine si a teologiei. matematicii si astronomiei. le înalta noaptea.1667). ca si multi dintre contemporanii lui. pare-se. toate sunt uitate în atmosfera austera de la Trinity College. foarte putin de stramosii lui. situat la 10 km sud de oraselul Grantham. Interesele familiale. cuprinzând pe toti ascendentii sai pâna la tatal stra-strabunicului. modele de mori de apa si de soare. Newton se interesa. tânar profesor pe vremea studentimii lui Newton. Condwitt. Preocuparile teologice si istorice ale lui Newton pot fi considerate doar ca un tribut inevitabil pe care l-a platit epocii. Sotul nepoatei luiNewton. probabil mai târziu prietenul sau. În relatarile despre perioada scolara a vietii lui Newton. agatându-le felinare de hârtie colorata si raspândind cu aceasta ocazie. o mare influenta asupra formarii caracterului sau. primul profesor care a ocupat catedra Lucas. Pâna la dobândirea titlului de noblete.

Scopul direct al telescopului . Se stie ca uneori lua parte la chefuri studentesti si juca carti. la îmbunatatirea aparatului. el a fost presedintele acestei societati. Societatea Regala a devenit arena principala a luptei si a victoriilor stiintifice ale lui Newton. Veniturile lui.lumea astrilor .l-a atras pe Newton spre problemele de baza ale mecanicii ceresti ale astronomiei. Cu o asemenea suma pe vremea aceea se putea trai confortabil. El însusi a continuat sa lucreze. munca sterila cu suprafetele nesferice. cu o oglinda al carei diametru a atins 182 cm. Telescopul lui Newton a devenit curând un obiect de mândrie nationala în Marea Britanie si aparatul preferat al astronomilor englezi. Cu ajutorul acestui telescop au fost descoperite. corespunzatoare galaxiei noastre. acoperit cu mercur pe partea convexa. De la 30 noiembrie 1703 si pâna la sfârsitul vietii. cel putin 10 ani. În secolul al XIX-lea. lordul Ross a construit un reflector si mai mare. care a precedat reflectorul. Telescopul-reflector a fost folosit cu mult succes pentru descoperiri astronomice foarte importante de William Herschel. Ocolirea aberatiei cromatice a constituit începutul tuturor cercetarilor optice ale lui Newton. care a construit în 1789 un instrument.Cum s-a desfasurat viata de zi cu zi a lui Newton în primii ani la Cambridge? Despre aceasta s-au pastrat putine date. atingând 200-250 de lire sterline pe an. el cheltuia sume mai importante numai pe carti si aparate stiintifice. În Optica se mentioneaza faptul ca în perioada 1681-1682 el a încercat sa înlocuiasca oglinda metalica cu un menisc de sticla. probabil. În fine. Telescopul lui Newton poate fi considerat drept un preludiu la toata activitatea lui ulterioara. printre altele. înca din timpul când traia Newton. Tânarul Newton a fost econom si ordonat în cheltuielile sale. nebuloasele spirale. motivele principale se împletesc. Asa cum într-o uvertura. din momentul când a devenit membru al colegiului. adica universuri noi. cautarea aliajului potrivit pentru oglinzi a contribuit. a carui oglinda avea un diametru de 122 cm. au fost destul de importante. Multe eforturi pentru perfectionarea lui s-au facut de catre Edmund Halley. era legata în mod inevitabil de geometria sectiunilor conice si de problemele generale ale analizei. mai ales în provincie. care precede unei mari piesa muzicale. . Probabil însa pentru a nu se singulariza printre ceilalti. într-o masura însemnata la cercetarile sale chimice ulterioare si la competenta conducere a Monetariei. tot astfel în telescopul lui Newton se pot urmari izvoarele tuturor directiilor principale ale gândirii si activitatii sale stiintifice ulterioare.

gratie vastelor sale cunostinte în Sfânta Scriptura. Îl iritau obiectiile nefondate. putini putându-se compara cu el". Nu ma îndoiesc ca acest referat va fi mai placut decât comunicarea despre aparat. s-au succedat fazele cele mai importante ale vietii stiintifice a luiNewton. Batrânetea lui a fost linistita. Dupa marturia multor contemporani. V-am mai spus ca teoria mea este concludenta pentru mine. el scrie urmatoarele rânduri semnificative secretarului Societatii. Triumful stiintific al lui Newton în ultimele decenii se împletea într-un anumit grad cu o bunastare exterioara: onorurile palatului. Newton era. vedem ca urmele activitatii sale pot fi constatate în toate domeniile fizicii: în mecanica. electricitate si magnetism si în domeniul acelor fenomene. La o saptamâna de la admiterea lui ca membru al Societatii Regale. daca nu si cea mai importanta descoperire care s-a facut vreodata cu privire la fenomenele naturii. respectul discipolilor. În 1703." Raspunzând pentru a doua oara iezuituluiParadis prin intermediul lui Oldenburg." Newton s-a antrenat în polemica. înainte de toate. Oldenburg: "N-ati putea sa-mi comunicati în apropiata dv. în caldura. caci dupa judecata mea. Cu toate ca detinea o functie înalta. John Locke scria nepotului sau. Nepoata sa a continuat sa locuiasca la el si nu s-a despartit de el nici dupa ce s-a maritat a doua oara cu Condwitt. caci eu doresc sa supun aprobarii Societatii Regale o comunicare asupra unei descoperiri în fizica.ca adevarata metoda de a descoperi însusirile lucrurilor consta în a le deduce din experienta. fara complicatii si zguduiri bruste. lumina. nu numai datorita uimitoarelor sale realizari în domeniul matematicii.cuvânt pe care nu-l putea suferea. King: "Newton este într- adevar un savant remarcabil. Abia la vârsta de 80 de ani s-a constatat la Newton o afectiune serioasa a vezicii. Newton se bucura de asemenea mare celebritate ca teolog si în cercuri mai largi. Newton repeta din nou. cel putin teoretic. nu numai pentru ca sunt infirmate toate presupunerile contrarii. care astazi sunt reunite sub denumirea de "fizica moleculara". ca teoria mea despre refractia luminii si despre culori consta exclusiv în determinarea unor însusiri ale luminii fara a emite vreo ipoteza despre originea ei". care sa atraga . era jignit când concluziile sale erau calificate ipoteze .Dupa acest preludiu cu telescopul. îngrijire buna acasa. însotita de o litiaza. ci si în teologiei. care treceau prin mâinile secretarului Societatii Regale . el a ramas pâna în ultimele zile modest si simplu în relatiile cu oamenii si în îmbracaminte. este vorba de cea mai remarcabila. în înfatisarea sa exterioara. în teoria despre sunet. "stiti .scria el lui Oldenburg . Daca tinem seama ca Newton a lucrat si în domeniul acusticii. un om profund religios si în afara de aceasta. un teolog erudit. iritat: "Trebuie sa observ. scrisoare. fara îndoiala. a trebuit sa scrie criticilor scrisori lungi.Oldenburg. cât timp vor mai dura sedintele saptamânale ale Societatii. Newton nu avea nimic deosebit. descoperire care m-a dus la construirea telescopului. ci si pentru ca decurge din experientele pozitive si hotarâtoare.

de un alb splendid la batrânete. Corpul lui Newton a fost adus de la Kensington la Londra si înmormântat în cadrul unei ceremonii solemne la Westminster. demonstrând ca o prisma de sticla poate descompune lumina alba într-un spectru de culori si ca adaugarea unei lentile si a unei alte prisme poate recompune lumina alba.000 lire sterline. Parul si-l lega uneori cu o funda. care a fost prezentat în 1671 la Royal . Sa se bucure muritorii. ceea ce nu banuia nimeni înaintea lui. el îsi ajuta întotdeauna cu placere prietenii si rudele.atentia. a avut o criza de litiaza. decedat la 20 martie 1727". el a afirmat prin filozofia sa maretia Dumnezeului atotputernic. Câteva zile. Econom si socotit. Opera Lucrari în domeniul opticii Între 1670 si 1672 Newton s-a ocupat mai mult cu problemele de optica. la 4 martie. ca a existat o asemenea podoaba a speciei umane. pâna la sfârsitul vietii sale el a pierdut doar o singura masea si si-a pastrat pâna la sfârsit un par des si frumos. de 32. Era de statura sub-mijlocie. miscarea planetelor. În legatura cu aceasta s-au pastrat multe anectode despre felul sau de a fi distrat. nobil. si Newton a putut prezida înca sedinta solemna a Societatii Regale.Condwitt. Pe baza acestei descoperiri a construit un telescop cu reflex. În acel an Londra a fost vizitata de preceptorul luiLudovic al XV-lea. La înapoiere în Kensington. la 18 martie Newton mai citise ziarele si avusese o convorbire cu medicul sau si cu Condwitt. Starea sanatatii lui Newton s-a înrautatit vizibil în 1725. Newton nu era un bun tovaras de conversatie. abatele Alary. Interpret sârguincios. decorat cu diferite embleme si simboluri. În acest timp a studiat refractia luminii. dupa marturia lui Condwitt. iar prin caracterul sau exprima simplitatea evanghelica. Epitaful de pe mormâmtul sau contine urmatorul text: "Aici se odihneste Sir Isaac Newton. Nascut la 25 decembrie 1642. caile cometelor si fluxurile oceanelor. al antichitatii si al Sfintei Scripturi. întelept si corect al naturii. El a cercetat deosebirile razelor luminoase si diferitele culori care apar în legatura cu acesta. iar pe 28 februarie 1727 merge la Londra pentru a prezida sedinta Societatii regale. cu faclia matematicii. El a fost mutat la Kensington. Numarul destul de mare de portrete în ulei confirma parerile contemporanilor sai. Peste patru ani. În seara aceleiasi zile el si-a pierdut cunostinta si a murit linistit în noaptea de 20 spre 21 martie. mai erau sperante ca Newton se va însanatosi. îndesat si cu o privire vie si patrunzatoare. Newton se bucura de o sanatate excelenta . rudele lui Newton au ridicat la mormântul sau un monument cu chipul lui. tinuta cu acest prilej. fiind mereu cufundat în gânduri. Dupa moartea sa a ramas o mostenire importanta. în vârsta de 84 de ani. Din 1725. care cu o ratiune aproape divina a demonstrat cel dintâi. Newton si-a încetat de fapt serviciul la Monetarie si si-a predat functiile sotului nepoatei sale .

Fizica sa. Opere filozofice si religioase Newton a scris numeroase opuscule cu subiecte filozofice si religioase asupra interpretarii unor texte dinBiblie. În ceea ce priveste structura interna a spatiului. miscarile lor în raport cu alte . Din aceasta deriva afirmatia ca miscarea absoluta este miscarea în raport cu spatiul absolut. imposibilitate care nu interzice efectuarea unor distinctii "abstracte" si "logice" si nu ne împiedica sa deosebim "parti" inseparabile în spatiul absolut. mai târziu. Newton stabileste cele trei legi universale ale miscarii (Legile lui Newton). Miscarea absoluta este însa foarte greu. daca nu imposibil de determinat.Society. în mecanica cuantica sa se vorbeasca despre dualismul corpuscul-unda. Cercetarile ulterioare au demonstrat natura ondulatorie a luminii. si toate miscarile relative implica miscari absolute. filozofia naturala a lui Newton nu poate fi disociata de conceptele inteligibile de timp absolut si spatiu absolut. Noi percepem lucrurile în spatiu. pentru determinarea analitica a fortelor de atractie. Teoria gravitatiei În 1679 Newton reia studiile sale asupra gravitatiei si efectelor ei asupra orbitelor planetelor.1687). este imposibil. si defineste Legea universala a gravitatiei. John au fost publicate dupa moartea sa. Filozofia îl preocupa numai în masura în care are nevoie pentru a pune bazele investigatiei sale matematice a naturii. 1684). "Filozofia naturala" a lui Newton Issac Newton nu a fost nici metafizician de profesie ca Henry More. pentru ca. modelul de telescop folosit azi este cel introdus de catre Newton. referitoare la legile lui Kepler cu privire la miscarea corpurilor ceresti. a "diviza" spatiul. De asemenea. si publica rezultatele în lucrarea De Motu Corporum("Asupra miscarii corpurilor". În lucrarea Philosophiae naturalis principia mathematica ("Principiile matematice ale filozofiei naturale". referitoare la inertia de repaus si miscare si la principiul actiune-reactiune. sub influenta spiritualismului mistic al lui Henry More si a convingerii în infinitatea universului împotriva dualismului cartezian. Timpul absolut. adevarat si matematic. Lucrarile sale The Chronology of Ancient Kingdoms Amended siObservations Upon the Prophecies of Daniel and the Apocalypse of St. este numit de Newton Durata. nici în acelasi timp filozof si om de stiinta ca René Descartes. Infinitatea si continuitatea spatiului absolut implica aceasta distinctie. mai exact. Foloseste pentru prima data termenul latin gravitas(greutate). opuse timpului si spatiului sensibil sau datorite simtului comun. Newton a probat ca lumina este alcatuita din particule. adica a separa în mod efectiv si real "partile" sale.

care o lipseste de caracterul sau absolut.lucruri. Miscarea rectilinie nu ofera aceasta posibilitate. devine . fara a trebui sa ne interesam de pozitia sau de comportamentul vreunui alt corp decât al celui care se roteste. studiind notitele unui coleg. Einstein a trebuit sa re-închida Universul si sa nege structura "geometrica" euclidiana a spatiului. apare din punctul de vedere al legii inertiei ca o miscare nu uniforma. fara sa o lipseasca de functia si de statutul ei metafizic. miscarea însasi. noi putem distinge efectiv miscarile absolute de miscarile relative sau chiar de repaus numai în cazul în care determinarea fortelor care actioneaza asupra corpurilor nu se bazeaza pe perceptia schimbarilor ce intervin în relatiile mutuale ale corpurilor respective. s-a hotarât sa-si creeze singur drumul în viata si s-a înscris la liceul cantonal din Aargau. Când esecurile repetate ale afacerilor familiei au dus la parasirea Germaniei cu destinatia Milano.stareanaturala a unui corp. Asadar. ca sa realizeze acest lucru. atunci miscarea circulara. A început sa vorbeasca abia la vârsta de 3 ani. care da nastere unor forte centrifuge a caror determinare permite recunoasterea existentei ei într-un corp dat si chiar sa-i masuram viteza. ea o face accesibila cunoasterii noastre empirice si. Profesorii nu aveau o parere . starea de miscare. Einstein a ramas la München pâna la sfârsitul anului scolar. îi asigura rolul si locul de concept stiintific fundamental. La vârsta de 12 ani a învatat geometria euclidiana.exact ca si repausul . Spre deosebire însa de simpla translatie. desi diametral opusa starii de repaus. în 1896. este totusi absolut indiscernabila de aceasta din urma. Descoperirea caracterului absolut al rotatiei constituie o confirmare decisiva a conceptiei despre spatiu a lui Newton. lipsea des de la ore si folosea acest timp pentru a studia singur fizica si pentru a cânta la vioara. ALBERT EINSTEIN Albert Einstein (14 martie 1879 . care în orice punct al traiectoriei îsi schimba directia. acceleratia a fost întotdeauna ceva absolut si asa a ramas pâna la emiterea teoriei relativitatii generale de catre Einstein. unde familia sa detinea un mic atelier de produse electrice. dar înca de mic copil a aratat interes pentru natura precum si abilitate în a întelege concepte matematice dificile. adica miscarea rectilinie si uniforma. Italia. Lui nu îi placeau metodele de instruire de aici. A trecut totusi examenele si a absolvit Politehnica în 1900. la 14 martie. adica miscarile lor relative. dar nu miscarile lor absolute în raport cu spatiul însusi. a intrat la Politehnica din Zürich. dupa care. confirmând astfel logica conceptiei newtoniene. conditiile necesare sunt întrunite doar de miscarea circulara.18 aprilie 1955) s-a nascut în Ulm. Or. ci constant accelerata. Germania. si si-a petrecut tineretea la München. Dupa ce a petrecut un an cu parintii în Milano. În plus. Elvetia. pastrând totodata o viteza unghiulara constanta. Caci daca miscarea inertiala. Einstein ura plictiseala si lipsa de imaginatie din scoala de la München.

Aceasta cantitate imensa de energie poate fi eliberata în procesul de desintegrare nucleara. care îi fusese colega la politehnica. Einstein s-a recasatorit mai târziu. denumita foton. de unde reprezentarea mai greu de înteles. rod al zece ani de studiu. nou înfiintat. dar în cele din urma au divortat. Primul si cel mai important studiu cuprinde prima expunere completa a teoriei relativitatii restrânse. în anumite circumstante determinate. Aceasta lucrare se înscrie în linia demonstratiilor sale ale geometrizarii fizicei. fotografii si reporterii îl urmareau . În 1902 a fost angajat ca examinator la Institutul Elvetian de Patentare de la Berna. sugerând ca energia transportata de fiecare particula a razei luminoase.foarte buna despre el si nu i-au recomandat nici continuarea studiilor. Dupa 1919 meritele lui Einstein au fost recunoscute pe plan mondial. Într-un alt studiu asupra electrodinamicii corpurilor în miscare. Au avut doi fii. Dupa ce în 1905 a obtinut titlul de Doctor în Fizica la Universitatea din Zürich. care l-au facut deodata cunoscut si care aveau sa revolutioneze fizica. radiatia electromagnetica are o natura corpusculara (materiala). în urma unei dizertatii privind determinarea dimensiunilor moleculare. În 1914. Einstein sustine ca fascicolele luminoase se curbeaza când se propaga în vecinatatea unui corp ceresc cu mare forta de gravitatie. în care demonstreaza ca teoretic nu este posibil sa se decida daca doua evenimente care se petrec în locuri diferite. asupra efectului fotoelectric. au loc în acelasi moment sau nu. fizicianul german Max Planck îl aduce la Berlin. pentru explicarea efectului fotoelectric (deci nu pentru teoria relativitatii). A primit numeroase premii si distinctii de la diferite societati de fizica de pe intreg globul. Celebra este ecuatia care exprima cantitatea enorma de energie ascunsa într-un corp: E=mc2. În acelasi an a capatat cetatenia elvetiana. cantitatea de energie (E) este egala cu produsul între masa (m) si patratul vitezei luminii (c). În anul 1905. Aceasta ipoteza avea sa fie confirmata experimental zece ani mai târziu de catre Robert Andrews Millikan. Alta lucrare. printre care si Premiul Nobel pentru fizica în1921. Einstein afirma ca. În 1916 publica memoriul privitor la bazele teoriei relativitatii generale. Einstein a publicat dintr-o lovitura rezultatele mai multor studii teoretice. este numit în 1909 profesor de Fizica teoretica la aceiasi universitate. ar fi proportionala cu frecventa acelei radiatii. expune modalitatea interactiunii între radiatie si materie si caracteristicile fenomenelor fizice observate în sistemele de miscare browniana a moleculelor. unde Einstein preia conducerea unei sectii de cercetare în cadrul Academiei Prusiene de stiinta ("Preußische Akademie der Wissenschaft") si în1917 devine director al Institutului de Fizica "Kaiser Wilhelm". contine ipoteza revolutionara asupra naturii luminii. proces care sta la baza functionarii bombei atomice cu fisiune. În 1903 s-a casatorit cu Mileva Mariç. Timp de 2 ani Einstein a lucrat ca tutor si profesor. Vizitele sale în orice parte a Terrei au devenit evenimente nationale. cum ca spatiul însusi ar fi curb.

Einstein a renuntat la pozitia sa pacifista în fata imensei amenintari la adresa umanitatii venita din partea regimului nazist din Germania. a sustinut ideea de a face orice sacrificiu necesar pentru a conserva libertatea politica alaturi de alti intelectuali. MICHAEL FARADAY . A primit o functie la Institute for Advanced Study. pe nedrept. Chiar si teoriile sale stiintifice au fost ridiculizate în public. dar a refuzat oferta facuta de catre conducatorii Israelului de a deveni presedinte. Continuându-si activitatea în favoarea Zionismului. A purtat discutii aprinse cu marele fizician Niels Bohr în legatura cu principiul de nedeterminare si s-a stins din viata fara sa accepte metoda acestei teorii. insistând asupra necesitatii fabricarii bombei atomice. anul 2005 a fost decretat "Anul Einstein": se împlinesc 100 de ani de la lansarea teoriei relativitatii precum si 50 de ani de la moarte. În Germania. iar aceasta l-a facut tinta unor numeroase atacuri din partea unor grupari antisemitice siextremiste din Germania. Dupa razboi. Când Hitler a venit la putere in Germania în 1933. Einstein si-a folosit renumele pentru a-si propaga propriile sale vederi politice si sociale. la 18 aprilie 1955. a ajutat la grabirea eforturilor pentru obtinerea bombei atomice în Statele Unite.peste tot. întru cât exista posibilitatea ca si guvernul german sa urmeze aceasta cale. în Princeton. Einstein a murit la Princeton. În 1939 Einstein a contribuit împreuna cu alti numerosi fizicieni la scrisoarea catre presedintele AmericiiFranklin Delano Roosevelt. Scrisoarea. Cele doua miscari sociale care au fost pe deplin sustinute de el au fost Pacifismul si Zionismul. New Jersey. Einstein s-a angajat pentru cauza dezarmarii internationale si a unei guvernari mondiale. Dupa razboi. Einstein s-a decis imediat sa emigreze în Statele Unite. În acest an sunt prevazute o serie de manifestari stiintifice si de popularizare a teoriilor sale. inclusivTeoria relativitatii. Este foarte important de stiut despre Einstein ca nu a fost niciodata de acord cu mecanica cuantica. În Statele Unite. el si-a continuat suportul public pentru telurile pacifiste si zioniste. dar Einstein nu a avut nici un rol direct sau personal în fabricarea acesteia. În timpulPrimului Razboi Mondial Einstein a fost unul din numerosii academicieni germani care au condamnat public implicarea Germaniei în razboi. A continuat suportul sau activ pentru zionism. la sfârsitul anilor 1940 si începutul anilor 1950. care purta numai semnatura lui Einstein. Desi regreta pierderea sferei sale intime.

în 1846. Practic descopera principiul de functionare amotorului electric cu magneti permanenti.introduce termenii dediomagnetism si paramagnetism. experiente pe care le începe în anul1821. echivalent electrochimic. este cel ce introduce termenii de ion. reusind sa realizeze conversia electromecanica a energiei. anion. enuntând astfel legea consevarii sacinii electrice (1843). Tot el. Era un aparat prin compresie si racire. independent de mediu. dupa modelul mecanic al fortelor de gravitatie. Faraday. În anul 1831 descopera inductia electromagnetica. reusind rotirea unui circuit parcurs de un curent electric într-un câmp magnetic. arata ca energia electrostatica este localizata în dielectrici. Îsi propune producerea curentului electric cu ajutorul magnetismului. Combate astfel conceptiamecanicista conform careia aceste actiuni se transmit la distanta instantaneu cu viteza infinita. cation. pe cale chimica sau termoelectrica. Experientele lui completeaza cercetarile fizicianului si matematicianului francez André Marie Ampère referitoare la fortele electromagnetice. Faraday arata dupa o serie de experimentari ca electricitatea se obtine prin inductie. terminându-le cu succes în anul 1831. Faraday arata ca notiunile de câmp electric si câmp magnetic pe care le-a introdus ca forme de existenta a materiei. catod. În fizica face cercetari importante privind cunoasterea electromagnetismului si dezvoltarea aplicatiilor acestuia. . lege ce sta la baza electrochimiei. Primele cercetari în domeniul chimiei. cu ajutorul unui aparat conceput de el. duce la descoperirea benzenului în gudronul din huila. stau la baza interpretarii materialiste a fenomenelor electomagnetismului.Michael Faraday (22 septembrie 1791-25 august 1867) a fost un fizician si chimist englez. cu viteza finita. Mai târziu. A propus reprezentarea câmpului magnetic prin linii de forta (sau linii de câmp) si arata ca actiunile electrice si magnetice se transmit din aproape în aproape. A elaborat teoria electrizarii prin influienta si principiul ecranului electrostatic (sau cusca lui Faraday). cu care a putut sa lichefieze aproape toate gazele cunoscute în acel timp. De asemeni studiind proprietatile magnetice ale substantelor. Ultimile sale cercetari arata actiunea câmpului electric asupra luminii polarizate sau efectul de polarizare rotatorie a luminii în câmp magnetic. anod. Au fost dezvoltate de James Clerk Maxwell. prin frecare. În 1833 enunta legea electrolizei. cunoscute ca ecuatiile lui Maxwell.

iar numarul care exprima cantitatea de electricitate necesara depunerii prin electroliza a unui atomogram dintr-un element .Ca pretuire a cercetarilor sale si a contributiei sale în fizica. Efectul magnetic al curentului electric . legile care descriu interactiunile dintre acestea. MARI DESCOPERIRI Electromagnetismul este acea ramura a fizicii care studiaza sarcinile electrice si magnetice."constanta lui Faraday". denumirea unitatii de capacitate se numeste"Farad". câmpurile create de acestea (electric si magnetic).

Anumite fenomene pun in evidenta caracterul ondulatoriu (interferenta. Ipoteza lui de Broglie Louis de Broglie afirma ca orice particula aflata în miscare (electron. În cadrul fizicii. polarizarea). pe când altele demonstreaza caracterul corpuscular al materiei (emisia si absorbtia luminii. care se ocupa cu studiul câmpului magnetic. întrucât cea clasica era în contradictie cu rezultatele experimentale. difractia. Este vorba despre un concept central al mecanicii cuantice care a înlocuit teoriile clasice asupra naturii materiei. sustinând ca orice particula în miscare are asociata o unda. efectul fotoelectric.  Magnetismul. fie o unda. prezentând fenomene ondulatorii cum ar fi interferenta.Ramurile principale ale electronagnetismului sunt:  Electrostatica. teoriile clasice propuneau modele în care un obiect era considerat fie o particula. atom) are si o comportare ondulatorie. Bazându-se pe studiul acestor fenomene. În 1905. Scurt istoric În formalismul clasic. dar el primeste premiul Nobel abia în 1929.  Electrodinamica. proton. Teza lui de doctorat este publicata în anul 1924. Odata cu descoperirea efectului fotoelectric în 1887 de catreHeinrich Rudolf Hertz. precum si al câmpurilor generate de acestea. difractia. conform careia energie este cuantificata. care se ocupa cu studiul sarcinilor electrice aflate în repaus si al câmpurilor generate de acestea. El stabileste relatia între lungimea de unda asociata si impulsul al particulei: . a fost necesara introducerea unei noi teorii care sa justifice fenomenul. efectul Compton). care se ocupa cu studiul sarcinilor aflate în miscare. polarizarea. lumina era considerata unda electromagnetica. dupa ce teoria sa este verificata experimental. Louis de Broglie a extins teoria lui Einstein. Albert Einstein explica legile efectului fotoelectric presupunând ca lumina este alcatuita din particule (numite fotoni) si aplicând ipoteza lui Planck. dualitatea unda-corpuscul se refera la faptul ca materia prezinta simultan proprietaticorpusculare si ondulatorii.

Relatia este cunoscuta sub numele de legea lui Einstein: unde  reprezinta constanta lui Planck. El consta în emisia electronilor de catre un corp aflat sub actiunea radiatiilor electromagnetice.  este masa particulei. Efectul fotoelectric extern Efectul fotoelectric este un fenomen fizic în care se manifesta natura corpusculara a luminii. Experimentele ulterioare au demonstrat. În relatia lui de Broglie intervin atât marimi specifice corpusculilor (cum ar fi energia si impulsul) precum si marimi caracteristice undelor (frecventa.  este energia fotonului incident. însa.  este freventa fotonului incident. exprimata conform ipotezei lui Planck. Dovezi experimentale Noile teorii au fost cu greu acceptate de comunitatea stiintifica.  reprezinta energia potentiala a particulei. Pentru explicarea lui. se pot deduce legile empirice obtinute în studiul acestui efect. fiecare foton incident eliberând câte un electron.unde  reprezinta constanta lui Planck. . corectitudinea acestor ipoteze. Scriind legea de conservare a energiei. Einstein a presupus ca fotonii din care este alcatuita lumina ciocnesc atomii din substanta respectiva.  este lucrul mecanic de extractie a electronului din substanta. lungimea de unda).  este energia totala a particulei.

daca am putea sa frangem invelisul electronic la dimensiunea nucleului? Sa presupunem ca am putea genera o forta destul de mare incat sa zdrobim "golul" din atomii unei roci de dimensiunea unui teren de fotbal. si totusi are un diametru de doar 1/100000-a parte din invelisul electronic. Stanca ar pute fi redusa la dimensiunea unui fir de nisip si totusi sa cantareasca 4 milioane de tone! Surse de raze-X Sistemul solar. deoarece distanta minima la care ne putem apropia de un obiect este de un Ångstrom (Å). Stelele Pitice Albe.Atmosfera fierbinte sau corola stelelor normale produc si ele raze-X. Nucleul detine mai mult de 99. Cum ar arata materia daca nu ar fi "goala".Atmosfera externa a Soarelui este o sursa de raze-X. Stele . . este alcatuita din spatii goale. resturi arse ale unor stele cum ar fi Soarele. aceasta se datoreaza faptului ca materia este alcatuita din atomi. insa traiectoria orbitei lor defineste marimea atomului.Cand o stea explodeaza si se transforma intr-o supernova. Observatiile razelor-X pot dezvalui dinamica exploziei si elementele grele prezente in norul rezultat. care este in proportie de 99. Proportia dintre nucleu si invelis electronic este egala cu cea a unui graunte de nisip in centrul unui stadion de fotbal. egala cu cea a electronilor) si neutroni (fara sarcina electrica). noi si tot ceea ce ne inconjoara. Un atom este alcatuit dintr-un invelis electronic format din electroni (cu sarcina electrica negativa) care orbiteaza in jurul unui nucleu.Acestea sunt dense.9% din masa atomului.  este energia cinetica a electronului liber. Razele-X Materia. Supernove si ramasite ale acestora . explozia creeaza un nor in care se pot atinge valori de mai multe milioane de grade care straluceste in raze-X timp de mii de ani. Observatiile razelor-X sunt folositoare la intelegerea activitatii stelelor in evolutia lor. Chiar si o roca este alcatuita din spatii. Electronii nu ocupa mult loc. Ele s-au format in urma consumarii combustbilului nuclear.9999999999999% vid! Ceea ce credem noi ca atingem este doar rezultatul semnalelor nervoase din corpul nostru. compus si el la randul lui din protoni (sarcina electrica pozitiva.

Absorbtia de raze-X Absorbtia acestora de catre atmosfera Pamantutui este impartita pe mai multe strauri atmosferice. Galaxiile . Cantitatea de radiatii se imputineaza trecand prin ionosfera si prin stratul de ozon.Cand o stea masiva devine o supernova. lumina in raze-X care vine de la multe surse indepartate. ramasitele supernovelor si ale gaurilor negre. Quasarii sunt exemple extreme de galaxii active.acest proces se numeste absorbrtia foto-electrica. energetica parte a caracterului unei galaxii prin localizarea stelelor neutronice. Ce se intampla cand razele-X sunt absorbite in atmosfera? Energia unei unde X incearca sa deplaseze un electron de la orbita lui din jurul unui atom de oxigen. de obicei in centrul acestora.Observatiile prin raze-X a galaxiilor normale au revelat calduroasa. deoarece un foton este absorbit in procesul inlaturarii electronului de la atom. Gaurile negre-Cand stea moarta are masa mai mare decat trei sori. Galaxii active si Quasari . .Stelele neutronice. Aceasta activitate se datoreaza unei gauri negre uriase din centrul acestora sau o coliziune cu o alta galaxie sau ambele. Absorptia se face in urmatorul mod: Fotonii razelor-X-particule minuscule incarcate cu energie electromagnetica puternica-sunt absorbiti de orice intalnesc in cale si care este compus din atomi.Galaxiile active duc o "viata" violenta. Stelele neutronice tinere trimit in afara lor particule cu energii care pot trimite raze-X timp de mai multe mii de ani. Telescoapele pentru observarea razelor-X ne dau o imagine asupra materiei supraincalzite care se misca in jurul gaurilor negre. Un fundal radioactiv. ci este slab luminat.Cerul observat in raze-X nu este intunecat. aceasta formaeaza o gaura neagra in spatiu. ea poate lasa in urma sa ramasite dense numite de specialisti "stele neutronice".

Despre efectul LASER se cunosc deja foarte multe. acesta la randul lui va emite un foton si il va elibera si pe cel incident. In ordine sunt prezentati Charles H.Telescoapele pentru observarea razelor-X de deasupra Pamantului pot colecta radiatii de tip X de la surse care se afla la miliarde de ani lumina departare. Nicolay Gennadiyevich Basov (Lebedev Institute for Physics Akademija Nauk Moscow. primii care reusesc sa concretizeze toate teoriile si presupunerile au fost doi rusi si un american. USSR. Astfel se produce o amplificare a radiatiei luminoase. Townes (Massachusetts Institute of Technology (MIT). Cei trei au impartit premiul Nobel atribuit in 1964 pentru "cercetarile fundamentale in domeniul electronicii cuantice care au condus la construirea oscilatoarelor si a amplificatorilor bazati pe principiul maser-laser". Un material solid sau gazos din interiorul aparatului absoarbe aceste raze sub efectul foto-electric. nascut in 1915). Tipuri de laser. Avem doi fotoni care se vor inmulti exponential. nascut in 1916). Principiul LASER consta in faptul ca atomii elibereaza energie sub forma de fotoni atunci cand parcurg tranzitia de pe un nivel de excitare metastabil spre un nivel de echilibru. Cambridge. nascut in 1922) si Aleksandr Mikhailovich Prokhorov (Lebedev Institute for Physics Akademija Nauk Moscow. cursurilor si compendiilor de fizica existente asa ca lucrarea de fata nu se va concentra asupra acestui aspect. Realizarea practica a dispozitivelor LASER. Partea teoretica este usor de gasit in majoritatea manualelor. Odata pornita reactia aceasta se propaga sub forma piramidala astfel. USSR. Aceste radiatii-X de provenienta cosmica sunt focalizate de o oglinda concava si redirectionate spre un aparat de masura a intensitatii si proprietatilor cum ar fi directia din care vin si energia razelor-X. Semiconductorii si Laserul Scurt istoric. Desi bazele teoretice erau mai mult sau mai putin stabilite. MA. Aceasta tranzitie se face sub influenta unui factor declansator si de aceea emisia de energie se numeste emisie stimulata sau emisie indusa. USA. . Introducere in problematica LASER. Aceasta ramura a stiintei s-a dezvoltat foarte mult de la inceputurile sale (1955-1965) si pana in ziua de astazi. un foton emis de un atom dezexcitat va declansa reactia la altul.

adica un mediu in care se gasesc atomii aflati intr-o stare energetica superioara celei de echilibru. Sistemul de excitare este constituit din doua straturi de semiconductori. unul de tip p si unul de tip n. Desi la iesirea din mediul activ razele laser sunt aproape perfect paralele rezonatorul optic este folosit pentru colimarea mult mai precisa. Dupa natura mediului activ deosebim mai multe tipuri de laser. Partea esentiala a unui dispozitiv laser o constituie mediul activ. pentru dispersia razelor sau alte aplicatii necesare. Kr) sau CO2 drept mediu activ si o sursa de curent electric legata la doi electrozi iau rolul de sistem de excitare. Semiconductorii sunt o clasa de materiale larg folosita in electronica datorita posibilitatii controlului proprietatilor electrice. Rezonatorul optic este un sistem de lentile si oglinzi necesare pentru prelucrarea optica a radiatiei emise. Alte medii active au fost obtinute atat din amestecuri ale elementelor grupelor IIa si Via (Zinc si Seleniu . Aprecieri teoretice. Rezistivitatea electrica a unui semiconductor scade odata cu cresterea temperaturii iar valoarea ei poate fi . LASER-ul cu semiconductori. Ne. rezonator optic. sistemul de excitare si rezonatorul optic. la care distingem bara de rubin tratat drept mediul activ iar ansamblul sursa de lumina plus oglinzi poarta rolul de sistem de excitare. Ultimele doua sunt mai ades folosite pentru emisia unor radiatii mult mai precise din punct de vedere al lungimii de unda. In acest caz un amestec semiconductor este folosit ca mediu activ. Cel mai adesea se folosesc combinatii de metale din aceleasi perioade ale grupelor IIIa si Va. sistem de excitare.Partile constituente ale unui laser sunt : mediul activ. Dintre acestea semiconductorul cel mai folosit este cel format din Galiu si Arsenic (GaAs). Ar. Sistemul de excitare este necesar pentru obtinerea de sisteme atomice cu mai multi atomi intr-o stare energetica superioara. pentru concentrarea razelor intr-un punct calculat. Laserul cu gaz foloseste amestecuri de gaze rare (He. Laserul cu semiconductori este constituit ca si celelalte tipuri de laser tot pe sablonul mediu activ. Pentru a intelege mai bine aceste doua notiuni trebuie amintite cateva considerente teoretice cu privire la fizica solidului. in functie de natura mediului. in special principiul semiconductorilor.ZnSe) cat si din amestecuri de trei sau patru elemente. In acest mediu activ se produce amplificarea radiatiei luminoase (daca avem o radiatie luminoasa incidenta) sau chiar emisia si amplificarea radiatiei luminoase (daca nu avem o radiatie luminoasa incidenta). Exista mai multe moduri de a realiza excitarea atomilor din mediul activ. Printre acestea regasim laserul cu rubin.

Din aceasta cauza atomii acestui tip de impuritati au primit numele de acceptori. Astfel. ramanand. Conductibilitatea intrinseca poate fi explicata pe scurt astfel. iar in cazul materialelor impurificate avem de-a face cu o conductibilitate extrinseca. patru electroni de valenta) cu un element din grupa a 5-a (cinci electroni de valenta) vom obtine un amestec cu un electron de valenta liber. Intr-un semiconductor foarte pur. iar in locul electronului plecat ramane un gol. Aceasta impuritate constituie un donor. rezistivitatea siliciului scade. Astfel apare tendinta de compensare a acestora prin difuzia electronilor de la un semiconductor la celalalt. Jonctiunile p . conform figurii. interfata. . Zona de separare. un gol capabil de a captura electroni in jurul atomului trivalent. Se produce un fenomen de ionizare. Daca aplicam un camp electric in semiconductor. Imediat el se ocupa cu un alt electron alaturat.108 W cm). La acest tip de laser energia necesara excitarii sistemului de atomi din mediul activ cat si factorul declansator sunt date de curentul electric care se aplica. Semiconductorul astfel impurificat este de tip n. deci. Laserul cu semiconductori. Daca impurificarea este facuta cu atomi din grupa a 3-a (trei electroni de valenta). dar si golurile vor forma un curent pozitiv de acelasi sens cu campul. golul se deplaseaza o pozitie. Cel mai interesant fenomen il reprezinta modificarea spectaculoasa a rezistivitatii electrice a semiconductorilor prin impurificare. un sandwich format din 3 straturi de semiconductori la care se adauga elementele sistemului de excitare. de aici incolo se va folosi si termenul de dioda. iar nivelul sau de energie este mai aproape de zona de conductie. Daca impurificam Germaniul (grupa IVa. de fapt. La suprafata semiconductorului n apare un surplus de electroni iar la suprafata semiconductorului p un surplus de goluri. La 0K. electronii liberi se vor misca in sens invers campului. avand stabilita o baza teoretica minimala putem trece la detalierea practica a principiilor enuntate anterior. numita si conductibilitate intrinseca. electronii sunt asezati in legaturile covalente formate intre atomii semiconductorului intrinsec. are marimi de ordinul 10-4 cm. de unde numele de semiconductor de tip p. Datorita faptului ca acest sandwich corespunde modelului clasic de dioda. Laserul cu conductori este. de 1000 de ori !!! Impurificare reprezinta o problema specifica si fundamentala a fizicii si tehnologiei semiconductorilor. Construire. la temperatura camerei. daca din 105 atomi de Siliciu unul este inlocuit cu un atom de Bor. conductibilitatea electrica este data de electronii proprii.modificata in limite foarte largi (10-2 . Consideratii practice. Revenind la laserul cu semiconductori. acesta se va integra in reteaua cristalina cu doar trei legaturi covalente. Intr-un semiconductor astfel impurificat vor predomina sarcinile pozitive. Odata cu cresterea temperaturii unii electroni se rup din legaturi fiind liberi sa circule in tot volumul cristalului.n sunt ansambluri formate prin alipirea unui semiconductor de tip p cu unul de tip n .

desi minuscula. prin incalzire excesiva. Problema este ca diodele de verde si albastru au o viata efemera (cele mai performante ating doar cateva sute de ore) si functioneaza la temperaturi scazute (apropiate de . fascicului emis este foarte divergent (pentru un laser) si astfel laserul cu semiconductori se bazeaza foarte mult pe rezonatorul optic ce trebuie ales cu mare grija si trebuie pozitionat foarte precis pentru a obtine performante maximale. Pentru a obtine rezultate satisfacatoare. de fapt. In ceea ce priveste divergenta fasciculului. in practica se folosesc mai multe straturi decat se prezinta in figura.Randamentul unei astfel de diode este in jurul a 30% dar amplificarea este destul de mare. prin influente electrostatice. Datorita faptului ca este atat de subtire. se poate folosi aceeasi emisie din spate pentru a masura si controla curentul ce trece prin dioda. de la 200 pana la 10 nm. Desi sunt mai rare si mult mai scumpe. lungimea lui nu depaseste 1 mm. O dioda. Din desenul de mai sus se poate observa ca emisia laser se face in doua directii. majoritatea pointerelor reusesc performanta de a pastra divergenta la sub un mm la fiecare 5 metri. Spectrul de culori acoperit de laserii cu semiconductori este in zona rosie 630-780 nm dar nu este limitat numai aici. cele mai fragile dispozitive de emisie laser. Diodele laser sunt foarte sensibile la curenti si de aceea controlul strict asupra acestora este absolut necesar. In general grosimea stratului activ variaza intre 200 si 100 nm. se poate folosi emisia "din spate" pentru a masura proprietatile fasciculului principal. diodele ce dezvolta zeci de mii de mW exista si se gasesc in inscriptoarele de CD si in alte instrumente si aparate de profil. curentul necesar este adesea sub 100mA. iar grosimea sa este. Simpla emisie a luminii poate vaporiza acest strat minuscul daca lumina emisa este prea puternica. Laseri verzi sau chiar albastri exista si sunt intens cercetati. De obicei un sistem format din doua lentile plan-convexe pozitionate cu fetele convexe una spre cealalta la anumite distante calculabile este suficient pentru a obtine un fascicul destul de bine colimat cu razele aproape perfect paralele. Curentul necesar trebuie sa aiba o densitate de cateva mii de amperi pe centimetru dar avand in vedere ca o dioda laser are marimi foarte mici. in prezent. Mai jos este un prezentat un montaj clasic de dioda cu posibilitate de control a curentului: Diodele laser sunt poate. Se poate crea o cavitate rezonanta prin pozitionarea unei oglinzi perfecte si a uneia semitransparente. Cat priveste stratul activ. Stratul activ se poate autodistruge chiar si fara prezenta vre-unuia din factorii enumerati mai sus. poate dezvolta puteri ale luminii de pana la 3-5 mW. in functie de model. Uneori este necesara doar o variatie mica a tensiunii sau a puterii si dioda se va arde. Faptul ca stratul activ are. marimea unei bacterii este cel ce sta la baza afirmatiei anterioare. Acest fenomen este tratat in mod diferit in functie de necesitati. Acest strat poate fi usor distrus prin supunerea la curenti neadecvati.

la data realizarii diodei pentru laserul albastru. Recent. Diodele sunt larg raspandite. Ultimele cercetari s-au concentrat pe GaN. Primul a fost exclus treptat din cercetari datorita rezistivitatii mari. Aceleasi diode. cercetarile au luat amploare. Aceste doua proprietati sunt date de lungimea de unda a radiatiei care nu influenteaza in mod decisiv puterea laserului. unele Scannere. Playerele DVD au. Toate amestecurile din stratul activ au o putere de emisie mult mai mare decat a aceleiasi cantitati de suprafata solara. Fata de clasicul GaAs (care emite in rosu-IR). Revenind la laserii uzuali. doar ca acestea emit fascicule mult mai fine. Aspecte pozitive si negative ale acestei tehnologii. Faptul ca sunt ieftin de produs. este cel adus in comunicatiile prin fibra optica. Shuji Nakamura nu avea nici macar un doctorat in buzunar. Un fapt inedit. nu se priveste direct in raza laser chiar daca nu se simte nici o durere sau chiar daca raza este palida. deasemenea. efemera a ochiului in raza laser. iar de cand prof. trebuie avut in vedere ca orice expunere indelungata produce vatamari punctiforme ale retinei si nu este nevoie de efecte immediate pentru ca retina sa fie vatamata. Poate cel mai important folos. consumului mare de energie. Diodele prezente pe piata fac parte din clasele II si IIIa. Shuji Nakamura a realizat primul montaj practic si fiabil pentru generarea laserului albastru. CD-Writer-ele si CD-ReWriter-ele folosesc diode ce emit laseri apropiati de IR (800 nm) si puteri de cativa W. in 1993. prof. fie ele CD-ROM-uri sau CD-playere. dar de puteri ceva mai mici. CULOAREA SI STRALUCIREA RAZELOR LASER NU AU NICI O LEGATURA CU PUTEREA RADIATIEI. usor de folosit si foarte ieftin de folosit duce la producerea lor in masa si includerea lor in cele mai multe aparate electronice ce au nevoie de laseri. Intre "laseristi" exista o gluma: "Regula numarul unu in lucrul cu laserii: Nu te uita niciodata direct in raza laser cu unicul ochi ramas intreg !". Pot exista laseri cu o culoare roz palida care sa fie mai nocivi decat cei mai aprinsi si rosiatici laseri. SUA. diode laser. era doar un simplu cercetator pierdut intr-un laborator al unei firme japoneze obscure. sunt prezente si in imprimantele cu laser. Regula numarul unu in lucrul cu laserii. Alte produse care folosesc laseri emisi de diode sunt cititoarele de coduri de bare (Bar-Code Readers). Lecturatoarele de cd. In cadrul . dupa CD/DVD-playere. sunt toate prevazute cu diode laser. Nakamura s-a alaturat colectivului profesoral de la Colegiul de Inginerie al Universitatii Californiene din Santa Barbara. Totusi. Pointerele etc.0K). pentru laserii albastri se prefera ZnSe si GaN. trebuie mentionate si o serie de pericole ce pot apare chiar si pe langa laserii cu semiconductori care sunt cunoscuti a fi mai putin puternici. randamentului mic si a multor altor factori descoperiti experimental. ceea ce inseamna ca prezinta risc scazut de vatamare la operarea conforma cu manualul si la expunerea fugara. S-a calculat ca o dioda obisnuita are o putere mult mai mare chiar si decat a soarelui la ecuator. Utilizarea laserilor cu semiconductori.

Miezul continua sa se stinga.). diodele sunt si vor fi cercetate extensiv pentru a fi imbunatatite. cu un viitor sigur si cu implicatii puternice in viata de zi cu zi. GAURILE NEGRE Gaurile negre sunt obiecte atât de masive si dense încât atractia lor gravitationala nu lasa nicilumina sa scape. forta care tine laolalta neutronii nu este suficient de mare ca sa poata echilibra forta gravitationala proprie. forta gravitationala a acestuia este imensa. Marimile reduse. spatiul din jurul miezului este atât de puternic curbat încât atrage si lumina. Laserul cu semiconductori este o alternativa ieftina si fiabila la laserii cu gaz. Concluzii. efectele speciale de anvergura si holografia de mare intindere datorita puterii limitate relativ mici pe care o dezvolta. În momentul în care masa miezului este suficient de concentrata. Potrivit relativitatii generale. aplicatiile astronomice (distante cosmice si determinari de compozitii). transmisiuni de date prin eter etc. Laserul cu semiconductori este un domeniu ale carui orizonturi abia acum ni se deschid. costurile mici de fabricatie si utilizare cat si longevitatea lor confera diodelor atuuri importante in "lupta" cu celelalte dispozitive de emisie laser. Daca miezul lasat în urma de catre explozia unei supernove are masa mai mare decât cea a soareluinostru. . Singurele dezavantaje fiind puterile relativ mici si fragilitatea. Diodele nu sunt folosite in aplicatiile militare (Radar. Pentru noi este important sa intelegem cum functioneaza un astfel de dispozitiv. la ce este folosit si incotro se indreapta cercetarile pentru a ne familiariza inca de pe acum cu acest tip de laser pe care il vom intalni din ce in ce mai des in viata noastra de zi cu zi.fiecarui emitator pe fibra optica se afla o dioda laser. ghidare rachete. Aceasta forta nu se poate explica în fizica clasica si astronomii folosesc teoria relativitatii a lui Einstein ca sa explice comportamentul luminii si al materiei fata de aceasta imensa forta gravitationala. Mai nou s-a inceput folosirea diodelor si in medicina si in holografie. Ostea de zece ori mai mare decat soarele nostru se poate transforma intr-o gaura neagra doar daca se comprima pâna la un diametru de aproximativ 90 km sau chiar mai putin. Este important sa cunoastem pericolele pe care le aduce cu sine o dioda laser precum si factorii care pot perturba buna functionare a acesteia pentru a sti cum sa ne aparam si cum sa o protejam.

Dar sa începem mai usor. Având în vedere ca cea mai buna teorie despre gravitatie pe care o avem în acest moment este Teoria generala a relativitatii a luiEinstein. distorsiunea spatiu- timpului este foarte severa si din aceasta cauza gaurile negre au niste . si colapseaza într-o gaura neagra. astfel încât regulile uzuale ale geometriei nu se mai aplica. oamenii s-au gândit ca acest tip de obiecte chiar exista in Univers. trebuie sa folosim niste rezultate ale ei pentru a întelege gaurile negre mai în detaliu. deci viteza de evadare este foarte mare. nu mai e în stare sa reziste împotriva propriei atractii gravitationale.Presupunerile astronomilor spun ca mijlocul galaxiei noastre este o gaura neagra imensa. În relativitatea generala. Daca aruncam piatra destul de tare am putea s-o facem sa scape total de gravitatia planetei. Pe întelesul tuturor.4 km/s. Acum sa ne imaginam un obiect cu o concentratie enorma de masa într-o atât de mica raza încât viteza de evadare este mai mare decât viteza luminii. prin1930. Lânga o gaura neagra. Acesti cercetatori au aratat ca atunci când o stea suficient de masiva ramâne fara combustibil. Chiar si lumina va fi trasa înapoi de gravitatie si nu va fi în stare sa scape. Viteza cu care aruncam o piatra pentru ca ea sa scape de atractia gravitationala a planetei se numeste viteza de evadare. datorita muncii lui Robert Oppenheimer.2 km/s. Ideea unei concentratii de masa atât de densa încât nici lumina nu poate scapa dateaza înca din timpul luiLaplace în secolul XVIII. Sa presupunem ca ne aflam pe suprafata unei planete. gândindu-ne la gravitatie sub circumstante destul de simple. Presupunând ca nu o aruncam prea tare. Volkoff si Snyder. O planeta mai usoara va avea o viteza de evadare mai mica. Deci. dar pâna la urma acceleratia datorata gravitatiei planetei o va face sa cada din nou. nimic nu poate scapa din câmpul gravitational al obiectului. gravitatia este o manifestare a curburii spatiu-timp. Aproape imediat dupa ce Einstein a dezvoltat relativitatea generala. cum nimic nu poate merge mai repede decât lumina. în timp ce aceea a Lunii este de doar 2. Viteza de evadare depinde de asemenea de distanta la care ne aflam de centrul planetei: cu cât suntem mai aproape. cu atât mai mare viteza de evadare. Abia mult mai târziu. Se va ridica la nesfârsit. Karl Schwarzschild a dat solutia ecuatiei matematice care descria un astfel de obiect. Dupa cum probabil v-ati dat seama viteza de evadare depinde de masa planetei: daca o planeta este extrem de masiva. Viteza de evadare a Pamântului este de 11. o gaura neagra este o regiune din spatiu care are atât de multa masa concentrata în ea încât nici un obiect din apropiere nu poate scapa de atractia ei gravitationala. ea se va ridica un pic. Aruncam o piatra pe directie verticala. atunci gravitatia ei este foarte puternica. Obiectele masive distorsioneaza spatiul si timpul.

iar "t" devine asemanatoare spatiului. Mai plastic spus el trebuie sa fuga atât de repede numai ca sa ramâna pe loc. Acesta este o suprafata sferica ce marcheaza granita gaurii negre. Odata intrat în orizont spatiu-timpul este distorsionat atât de mult încât coordonatele care descriu distanta radiala si timpul îsi schimba rolurile. si s-a încetatenit datorita faptului ca are mai mult "lipici" decât celelalte dinaintea lui. Am putea încerca s-o evitam. S-a estimat ca punctul de singularitate este "traducerea" unei forte gravitationale care tinde. ne dam seama ca are o viteza foarte mare. ca si valoare. dar e imposibil s-o faci în directia opusa. orizontul pare a fi o suprafata sferica frumoasa si statica. În final. puteti scapa de atractia gravitationala. Numele "gaura neagra" a fost inventat de John Archibald Wheeler.proprietati foarte ciudate. Încercarea de a evita singularitatea. dar e inutil: indiferent de directia în care mergi nu-ti poti evita viitorul. Dar odata cu apropierea de orizont. Raza Schwarzschild are niste proprietati geometrice foarte ciudate. Poti "intra" în gaura prin acest orizont. dar dintr-un anumit punct de vedere el poate fi considerat ca fiind în miscare. cu viteza luminii! Asta explica de ce e usor sa treci orizontul spre interior. Ne putem imagina orizontul evenimentului ca fiind locul unde viteza de evadare este egala cu viteza luminii. esti condamnat sa te apropii din ce in ce mai mult de 'punctul de singularitate' din centrul gaurii negre. ne vom lovi de singularitate la r=0. dar nu mai poti iesi niciodata. aceste obiecte erau uneori denumite "stele înghetate" LUMINA . O gaura neagra are ceva ce se cheama 'orizontul evenimentului' sau Raza Schwarzschild. la fel cum în circumstante obisnuite nu te poti opri din mersul spre viitor (adica spre valori din ce în ce mai mari ale lui t). Orizontul e static. odata ce ai trecut de orizontul evenimentului. Dar daca va aflati în interiorul orizontului. oricât de puternic ar fi motorul tot nu veti scapa. De fapt se misca spre exterior. e la fel ca si cum ai încerca sa eviti ziua de mâine. viteza de evadare este mai mica decat viteza luminii. De fapt. În afara acestui orizont. Înaintea lui Wheeler. coordonata care arata cât de departe suntem de centru. Adica "r". relativ la singularitate. O consecinta a acestui fapt este aceea ca nu te poti opri din miscarea spre un "r" din ce în ce mai mic. odata trecut orizontul evenimentului. deci daca turati motorul îndeajuns. turând motorul. devine o coordonata asemanatoare timpului. spre infinit. Pentru un observator care sta nemiscat la distanta mare de gaura neagra.

deci si lumina vizibila. orientate perpendicular unul pe celalalt. astfel încît aceeasi unda trecînd dintr-un mediu în altul va suferi variatii ale lungimii de unda. perioada spatiala este numita lungime de unda. În sens larg se poate folosi termenul de "lumina" si pentru radiatii electromagnetice invizibile pentru om. iar intensitatea trebuie sa depaseasca pragul de sensibilitate al acestora. Lumina împreuna cu temperatura face parte din factorii ecologici. conform relatiei: . perioada de repetaretemporala a oscilatiilor este inversul matematic al frecventei cîmpului electromagnetic respectiv. împrastiata sau difractata de diferite corpuri are pentru ochiul uman o serie de caracteristici. În schimb. determinata de puterea transportata de radiatie si de sensibilitatea retinei. Aceasta este aproximativ egala cu lungimea de unda în aer. unde este viteza de propagare a undei în mediul respectiv. în lipsa acestei precizari se va subîntelege ca este vorba de lungimea de unda în vid.Lumina este stimulul care actionînd asupra retinei din ochi produce la omul sanatos senzatia vizuala. Aceste doua caracteristici sînt legate între ele prin intermediul vitezei de propagare a undei (v. Atît lumina provenind direct de la o sursa de lumina cît si cea transmisa. Variatia acestor cîmpuri este în general periodica atît în timp cît si în spatiu.  polarizare.  culoare. Caracteristici fizice ale luminii Undele electromagnetice. determinata de spectrul radiatiei incidente pe retina. se compun dintr-un cîmp electric si unul magnetic. amîndoua variabile în timp si spatiu. Cînd se descrie o radiatie electromagnetica prin lungimea sa de unda trebuie deci precizat si mediul în care se propaga unda. ca de exemplu lumina infrarosie sau cea ultravioleta. cu o eroare acceptabila în multe situatii practice. pentru a fi perceputa de om ea trebuie sa aiba anumite caracteristici: frecventa trebuie sa fie cuprinsa între limitele sensibilitatii vizuale ale receptorilor fotosensibili din retina. Din punct de vedere fizic. reflectata. . viteza luminii). si care se genereaza reciproc. printre care:  intensitate luminoasa. determinata de planul de oscilatie al undelor electromagnetice. lungimea de unda depinde de viteza de propagare a undei într-un mediu dat. Frecventa undelor electromagnetice nu depinde de mediul în care se propaga acestea. lumina este o radiatie electromagnetica.

Dar chiar si cu aceasta limitare mai este permis un grad de libertate. EDP. Feynmann. cea obtinuta prin separarea luminii albe în culorile componente. Richard P.Fizica Moderna. vol III. Este de asemenea legata de stralucirea aparenta a unei surse de lumina. Lumina produsa delaseri. cu urmatoarele caracteristici:  frecventa: aceasta frecventa unica determina în cazul luminii vizibile culoarea perceputa de ochi. 1999 .Bunget si colectivul. Bucuresti. Arach T&A Corp. Dispozitivele de reproducere a culorilor (ecranul de televizor color. Bibliografie 1.  polarizare: vectorul cîmpului electric si cel al cîmpului magnetic sînt perpendiculare atît unul pe celalalt cît si pe directia de propagare a undei electromagnetice. si este insensibil în afara spectrului vizibil. Editura Tehnica. D. Bucuresti. Manual de fizica. Bucuresti 1970 4. Daca fata de un anumit sistem de axe de coordonate vectorul cîmpului electric este de exemplu vertical. etc. si niciodata nu se întîlnesc în natura. Culori care par sa aiba aceeasi intensitate vizuala pot avea intensitati fizice foarte diferite. Internet. 1971 3. sînt exemple de lumina care doar se apropie de undele monocromatice ideale. 1997 2.) nu pot reda culori de o asemenea puritate.Ciobotaru si colectivul. cea obtinuta cu ajutorul unorfiltre. dar exista experimente optice simple prin care aceasta se poate pune în evidenta. I. clasa a XII-a. Stiintifica. tipariturile color. Ed.Undele electromagnetice reale se pot descompune în unde elementare. Compendiu de fizica pentru admiterea in invatamantul superior. Culorile undelor elementare sînt pure. Trebuie precizat totusi ca ochiul nu este la fel de sensibil la toate culorile.  amplitudine: aceasta este o masura a variatiei cîmpurilor electric si magnetic care alcatuiesc unda. În mod obisnuit ochiul nu este sensibil la polarizarea luminii. de rotatie a celor doi vectori în jurul directiei de propagare. Laser Theory.. spunem ca lumina respectiva este polarizata vertical.

Sam Goldwasser's Lasers Frequently Asked Questions. Sam Goldwasser.Santa Barbara press release. Semiconductor Laser Diodes. Power Technology.ro. 1998-1999 7. Advantages of Semiconductor Laser Diodes.ro . Internet. 1997 9. Internet 6. Internet. Inc. 1964 Nobel Prize Winners. .Laser Diode. 1999 10. eFizica. Internet. Internet 2000 11. Laser Tutorial. wikipedia. Web Science Resources.5. University of California .. . Nobel Prizes. 16 Martie 2000 8.