You are on page 1of 17

FRACTURA

DE BAZIN

Iosub Elena-Daniela

pot aparea complicatii nedorite. intalnita uneori sub denumirea de fractura de pelvis. Leziuni prin compresiune laterala (LC) . Atunci cand apare. datorita timpului mare de vindecare. sacru si cocis) a caror rol este de a proteja organele interne din zona pelvisului si de a face legatura dintre coloana vertebrala si membrele inferioare. Ce este fractura de bazin? Bazinul reprezinta o structura formata din 4 oase (iliac. ischion. este una dintre cele mai grave fracturi. mai ales cand aceasta apare la persoanele in varsta. tratamentul necesitand imobilizare la pat pe o perioada indelungata. De asemenea. fapt deosebit de periculos ce se poate solda cu moartea pacientului. accidentul poate leza arterele si organele pelviene. Fractura de bazin.

.-sunt cauzate de un agent traumatic care actioneaza din lateral -apare o compresiune a oaselor din fata sau din spatele inelului pelvin -tiparul fracturii rezultate sugereaza intensitatea cu care a actionat agentul traumatic LC I -sunt cele mai frecvente -leziunea inelului posterior este o fractura prin compresiune a sacrumului -nu sunt afectate ligamentele pelvine posterioare sacrospinoase sau sacrotuberale -sunt considerate stabile vertical. -leziunea inelului anterior este in general o fractura de ram pubian uni sau bilateral. Rotational sunt instabile.

aripa iliaca se fractureaza -traiectul de fractura se extinde din partea posterioara a crestei iliace. trece prin aripa iliaca si poate intra in articulatia sacroiliaca sau se poate extinde complet prin aripa iliaca pana la marea incizura sciatica -leziunea tipica lasa in general o parte din aripa iliaca atasata la partea superioara a sacrumului mentinuta prin ligamentele sacroiliace -lezarea aripii iliace determina instabilitate rotationala -complexul ligamentar sacroiliac posterior.LC II -o forta mai puternica sau una care actioneaza dintr-o pozitie mai anterioara determina o fractura a aripii iliace posterioare→hemipelvisul se roteste intern. ligamentele sacrospinoase si sacrotuberoase sunt in general neafectate→leziuni stabile vertical -leziunea inelului anterior → fractura de ram pubian uni sau bilateral .

LC III -apar cand forta traumatica care comprima o parte a inelului isi continua actiunea si o deschide pe cealalta →un vector rotational intern devine vector rotational extern -leziunea prin compresiune poate fi o fractura de sacrum sau de aripa iliaca -leziunea prin rotatie externa se poate manifesta ca o disjunctie a articulatiei sacroiliace partiala sau totala -leziunile sunt rotational instabile si pot fi si vertical instabile. .

-radiografic apare o disjunctie simfizara de pana la 2cm. -articulatiile sacroiliace nu sunt afectate. .Leziuni prin compresiune antero-posterioara (APC) -apar cand agentul traumatic actioneaza dinspre anterior asupra pelvisului. APC I -traumatismul de energie mica/medie intinde ligamentele inelului pelvin.

.leziunea inelului anterior este o disjunctie simfizara sau o fractura de ram pubian. .sunt afectate ligamentele SI anterioare. ligamentele sacrospinoase si sacrotuberale.APC II . muschii planseului pelvin.radiografic leziunea inelului posterior-disjunctie sacroiliaca. .

cand forta rotationala externa continua sa actioneze se rup ligamentele SI posterioare permitand deplasarea ilionului fata de sacrum.sunt leziuni instabile rotational. .fracturile prin CAP III afecteaza atat inelul anterior cat si pe cel posterior. APC III .. pelvisul fiind instabil rotational . .ligamentele SI posterioare sunt intacte.

Fracturi prin forfecare -mecanismul tipic este caderea de la inaltime pe membru inferior in extensie. . .leziunea este practic o dislocare a intregului hemipelvis.cat si vertical.

. -leziunea inelului posterior→fractura de sacrum sau disjunctia articulatiei sacroiliace Fractura sinucigasului -apare in caderile de la inaltime. hemipelvisul deplasandu-se superior si posterior. frecvent in tentative suicidal. pacientul atingand solul cu ambele member inferioare in extensie. -leziunea inelului anterior→fractura de ram pubian sau diastazis simfizar.-este afectat atat inelul anterior cat sic el posterior.

-leziunea poate fi privita ca o disociatie a portiunii centrale a sacrumului de partile sale laterale -sacrumul cedeaza la nivelul punctelor sale cele mai slabe. . foramenul neural. →varietate de tipare fracturare elementul comun fiind separarea portiunii centrale a sacrumului de portiunile laterale.

Cauze .

persoanele afectate facand parte din toate categoriile de participanti la trafic: soferi. mai putin femeile si copii. Cei mai afectati de acest tip de fractura sunt barbatii foarte tineri si cei de peste 60 de ani.accidente auto .accidente de munca . Simptome .caderi de la inaltime . pasageri si pietoni. Fracturile de bazin apar de obicei din cauze precum traumatismele puternice survenite in urma accidentelor de circulatie. O alta cauza a aparitiei de fractura a bazinului o constituie caderile sau accidentele profesionale. Principalele cauze de aparitiei a fracturilor de bazin sunt: . acestia din urma avand prin anatomia lor o structura osoasa elastica.traumatisme din cauze diverse.

tactila si auditiva) . . culoare schimbata a pielii sau stare de soc. apoi va cere examinarea radiologica . corespunzator cu afectiunea suferita: fractura. extremitate rece. Tratamentul ortopedic. va nota echimozele. simptomele difera de la caz la caz. Daca fractura de bazin este insotita de leziune a nivelul axului vascular vor aparea in plus simptome precum lipsa puls la periferie.crepitatie osoasa (senzatie de frecare a oaselor. disjunctie. Principalele simptome ale fracturii de bazin sunt: . luxatie.tomografica. Medicul ortoped va palpa si inspecta atent zona bazinului. ruptura de ligamente.durere .netransmisibilitatea miscarilor . etc.deformare in zona bazinului (valabil pentru luxatie) Diagnostic Examinarea clinica a unui pacient cu o posibila fractura de bazin extrem de necesara avand in vedere ca fracturile pelvine sunt printre singurele fracturi care pot duce la decesul pacientului. hematoamele si alte posibile leziuni. lezare ax vascular principal.impotenta functionala .mobiliatate anormala . Atunci cand componentele bazinului sunt lezate.

după forma. tehnica şi indicaţia operatorie va fi stabilită de medicul ortoped. Va fi aplicat în fracturile de bazin (cele care au indicaţie chirurgicală. nu este agitat şi are risc operator foarte mare. Tratamentul chirurgical + variante tehnice. precum şi de obiectivul propus (în funcţie de vârstă şi tipul activitate desfăşurată de pacient). Acest procedeu va fi folosit în mod excepţional. Tratamentul constă în imobilizare la pat. când pacientul este perfect conştient. sau încrucişată. în special pentru fracturi deschise si pentru fracturile instabile). Pentru fracturi se va aplica osteosinteza prin fixare externă (cu plăci şi şuruburi. cerclaje metalice). când starea generală a pacientului nu permite imediat intervenţia chirurgicală. doar şuruburi cu sau fără şaibe. complexitatea şi localizarea fracturii. Tratamentul instrumental Tratamentul instrumental va consta din extensia continuă transscheletică montată de aceeaşi parte (pentru fracturile de bazin cu ascensiunea hemibazinului). starea biologică a pacientului. se trece la tratamentul chirurgical. Când acesta nu se dovedeşte eficientă. cu suspensia bazinului stil hamac. dacă pacientul tolerează tratamentul. Alegerea materialelor de osteosinteză (din cele disponibile). fiind printre cele enumerate mai sus) doar ca excepţie. placi de reconstrucţie. Monitorizarea pacientului postoperator . sau osteotaxie (cu fixator extern. asocierile lezionale.

va recolta hemograma la indicaţia medicului operator sau ATI. iar în cazul intervenţiilor de amploare va fi continuată şi în zilele următoare. apoi. pe medicul de pe linia 1 de gardă. în momentul hotărât de medicul ATI şi sub supravegherea cadrului mediu ATI. Antibioprofilaxia va fi continuată la 12 ore de la prima doză. În caz de sângerare abundentă. Dacă plaga nu sângerează. Firele vor fi scoase în ziua 11 postoperator. Pentru pacienţii cu intervenţii delabrante sau abundent sângerânde. La indicaţia medicului. Asistentul va supraveghea perfuzia şi va anunţa infirmiera când trebuie golită punga de urină. circulatorie. în lipsa acestuia. La salon. în absenţa lui. asistentul va alerta medicul operator sau. Conform protocolului de îngrijiri al compartimentului şi clinicii. Asistentul de secţie (sau ATI. Orice modificare postoperatorie a stării de conştienţă sau apariţia semnelor de insuficienţă respiratorie. sau scăderea tensională va fi comunicată de urgenţă medicului operator sau. asistentul va administra antalgice la solicitarea pacientului. pregătind şi supraveghind transfuzia. se vor scoate şi firele rămase . asistentul va administra sânge izo-grup izo- Rh. La solicitarea pacientului (dar nu peste dozele maxime admise). Pacientul va fi transportat de brancardieri cu targa la salon (sau la Reanimare). medicului de gardă de pe linia 1. după locul în care a fost adus pacientul) va schimba pansamentul ori de câte ori se va îmbiba cu sânge. Mai întâi se vor scoate din 2 în 2. va fi pansată la 2 zile. asistentul va lua tensiunea şi pulsul la un ingterval de 30 de minute pentru primele 12 ore. dacă plaga nu devine dehiscentă.

mobilizarea pasiva a bolnavilor.recuperarea motorie a bolnavilor. . . . participarea si pregatirea psihica si fizica a bolnavului pentru examenul clinic si pentru efectuarea investigatiilor paraclinice. Interventiile asistentei medicale in ortopedie I Interventii autonome: .asigurarea conditiilor de a se recrea si de a-si practica religia. . . educatia sanitara Interventii delegate: . comunicarea cu bolnavii. .ingrijirea bolnavilor imobilizati in aparat gipsat. toaleta partiala a tegumentelor si mucoaselor. aplicarea tratamentului medicamentos prescris de medic. . . . . . . asigurarea conditiilor de igiena. . cu amputatie. pregatirea preoperatorie . prevenirea complicatiilor postoperatorii.transportul pacientilor dependent!.ingrijirea bolnavilor operati cu proteze articulare. .imbracarea si dezbracarea bolnavilor cu deficiente motorii. prevenirea escarelor.incurajarea si ridicarea moralului pacientilor cu aparat gipsat.ingrijirea postoperatorie . alimentatia si hidratarea pasiva a bolnavilor dependent!.