You are on page 1of 18

5.4.

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

5.4.1. Generalităţi

Pentru efectuarea navigaţiei în condiţii de siguranţă, nava trebuie să fie
manevrabilă şi să aibă o bună stabilitate de drum.

MANEVRABILITATEA – este proprietatea navei în mişcare de a efectua
schimbări rapide de direcţie cu ajutorul instalaţiei de guvernare.
STABILITATEA DE DRUM – este proprietatea navei în mişcare de a se menţine
timp îndelungat pe o anumită direcţie.
GUVERNAREA – este calitatea navei de a se deplasa pe o anumită traiectorie
(dreaptă, curbă) impusă.

Guvernarea navei depinde de o serie de factori cum sunt:
- mijloacele de guvernare folosite
- formele geometrice ale carenei (zona pupa)
- rapoartele între dimensiunile principale (L CWL / B şi B / T)
- numărul, poziţia şi sensul de rotaţie a propulsorului
- condiţiile hidro-meteorologice în care se navigă (apă, aer, vânt, valuri)

Fiecare navă, cu excepţia barjelor purtate, trebuie să aibă o instalaţie de
guvernare robustă şi sigură, care să asigure manevrabilitatea şi stabilitatea de drum.
Asemenea instalaţii pot fi: cârmă cu profil hidrodinamic, instalaţie cu ajutaje orientabile
şi alte instalaţii aprobate de către Registrul Naval Român.
Instalaţia principală de guvernare trebuie să asigure manevra de trecere a cârmei
sau a ajutajului orientabil, complet imerse de la 35 0 dintr-un bord la 350 în celălalt bord,
cu nava la pescaj maxim şi la viteza maximă de serviciu.
În aceleaşi condiţii trebuie să se asigure manevra de trecere a cârmei sau a
ajutajului orientabil, complet imerse, de la 35 0 dintr-un bord la 350 în celălalt bord într-un
timp care să nu depăşească 28 secunde. Instalaţia auxiliară de guvernare trebuie să
asigure manevra de trecere a cârmei sau a ajutajului orientabil, complet imerse de la
150 într-un bord la 150 în celălalt bord într-un timp care să nu depăşească 60 secunde
cu nava la pescajul maxim şi la viteza de marş maximă de serviciu sau la viteza de 7
Nd, în funcţie de valoarea care este mai mare.
La petroliere, nave pentru gaze lichefiate, navele pentru produse chimice şi
navele combinate care au un tonaj brut (TRB) de 10.000 şi mai mult, precum şi celelalte
nave care au un TRB de 70.000 şi mai mult, instalaţia principală de guvernare trebuie
să cuprindă două sau mai multe agregate de forţă, identice. În cazul acestor nave,
instalaţia de guvernare va fi astfel concepută încât, în cazul pierderii capacităţii de
guvernare datorită unei defecţiuni tehnice unice în oricare parte a uneia din instalaţiile
de forţă ale instalaţiei principale de guvernare, cu excepţia echei, sectorului sau altor
organe care servesc aceluiaşi scop, sau a zonei de prindere a acţionării cârmei,
capacitatea de guvernare să poată fi restabilită în cel mult 45 secunde de la ieşirea din
funcţiune a uneia din instalaţiile de forţă.

dintr-un bord în altul. 5.la poziţia cârmei sau ajutajului orientabil la unghiuri de 0 0-50 .50 – la poziţia cârmei sau ajutajului orientabil la unghiuri de 50-350 Indicarea poziţiei cârmei sau ajutajului orientabil trebuie să fie independentă de postul de comandă a acţionării instalaţiei de guvernare. Diferenţa dintre poziţia indicată şi cea reală nu trebuie să fie mai mare de: . cu ajutorul cărora se manevrează. troţele pleacă de la un tambur câte una din fiecare bord. unde se leagă la un inel. pot fi înlocuite cu o manetă. uneori în compartimentul maşini sau separat. Sistemul de transmisie – la servomotor poate fi mecanic. iar elipsa descrisă ar fi foarte turtită. cârma . precum şi în compartimentul cârmei. prevăzute cu pilot automat. care este aşezată în acelaşi plan cu cârma sau perpendicular pe ea. Această condiţie nu o poate îndeplini dispozitivul decât în cazul când s-ar consimţii la o înclinare exagerată a troţelor în raport cu echea. 1. Lanţul GALL – este asemănător cu troţele. Lângă fiecare post de comandă de la distanţă a acţionărilor instalaţiei principale şi auxiliare de guvernare. la viteza de marş înainte de cel puţin 4 noduri. Părţile componente ale instalaţiei de guvernare Instalaţia de guvernare este compusă din: . servomotor . suma distanţelor de la raiuri la capătul echei trebuie să fie constantă. Acţionarea de avarie trebuie să asigure manevra de trecere a cârmei sau ajutajului orientabil. În drum către tambur şi eche. De obicei navele mari au două servomotoare care pot lucra independent.2. 10 – la poziţia cârmei sau ajutajului orientabil în planul diametral sau într- un plan paralel cu acesta . Dacă acţionările instalaţiei principale şi auxiliare de guvernare se află într-un compartiment situat în întregime sau parţial mai jos de cea mai înaltă linie de plutire de maximă încărcare. până la eche. timona Timona – este o roată din lemn sau din metal prevăzută cu cavile. complet imerse. atunci trebuie să se prevadă o acţionare de avarie amplasată deasupra punţilor pereţilor etanşi. 2. dar mişcarea servomotorului se transmite unui lanţ GALL care mişcă căruciorul mobil. Acesta face legătura dintre servomotor şi comandă (timona). hidraulic sau electric. trebuie să existe indicatoare pentru poziţia cârmei sau ajutajului orientabil. . Servomotoarele – sunt instalate la pupa navei. Troţele – la acest dispozitiv. Lungimea troţelor fiind constantă pentru ca şi tensiunea să fie constantă. sistem de transmisie .50 . Mişcarea servomotorului se transmit la eche.4. deci capul echei ar trebui să descrie o elipsă. La navele mari. troţele sunt călăuzite prin raiuri de metal.

Celelalte capete sunt legate printr-o traversă paralelă cu echea. Axiometrele – aparate aşezate în timonerie şi care indică unghiul de cârmă şi corespunde cu indicatorul din camera cârmei.4. 5. Mijloace de guvernare a) Principale: sunt obligatorii pentru toate tipurile de nave 1) Instalaţii principale de cârmă: . 2) Instalaţii principale cu cârmă-propulsor (de propulsie orientabilă): .3. propulsoarele cu aripioare. etc . care primeşte mişcarea servomotorului. Tije – mişcarea servomotorului se transmite prin 2 tije cu capetele fixate la eche. Cârma – piesa de bază a instalaţiei de guvernare. dispusă la pupa şi cu ajutorul căreia se realizează efectiv menţinerea sau schimbarea direcţiei de deplasare a navei. elicele (propulsoarele) navei având ataşate duze orientabile care prin rotire modifică direcţia jetului de apă . Sistemul HARDFIELD – este asemănător cu cel precedent. Raza roţii excentrice şi a sectorului sistemului este calculată astfel ca braţul de pârghie care acţionează echea să coincidă cu unghiul de cârmă. dar mişcarea servomotorului se transmite printr-un şurub fără sfârşit unei roţi dinţate pe al cărui ax se găseşte o altă roată dinţată excentrică.cârme clasice sau active amplasate înapoia sau (uneori) în faţa propulsoarelor navei (aceste instalaţii sunt eficiente numai pe timpul mişcării navei cu viteze suficient de mari). care se angrenează cu un sector de rază variabilă (dinţat).

propulsoare cu aripioare (VOITH – SCHNEIDER) Observaţie: Instalaţiile principale şi auxiliare de cârmă-propulsor împreună cu instalaţiile auxiliare din cârmele active. pompe cu paleţi. . b) Auxiliare: acţiunea lor este independentă de funcţionarea propulsoarelor propriu-zise. sunt acţionate electric sau electro-hidraulic. Clasificarea cârmelor I. cu posibilităţi de rotire în jurul unei axe verticale şi care asigură guvernarea navei se numeşte CÂRMĂ.4.4. 1) Instalaţii auxiliare din cârme active – de regulă aceste instalaţii sunt cu elice în duză. Intră în corpul navei printr-un orificiu (prevăzut cu sistem de etanşare) numit etambreu şi se continuă în compartimentul cârmei unde este fixat cu doua tije ce sunt acţionate de servomotoare.1. pompe centrifuge. Cârma Definiţie: Apendicele amplasat în jetul de apă al propulsorului sau în siajul carenei. Axul cârmei – organul de rotire al penei cârmei şi de transmitere a forţei hidrodinamice portante asupra navei.tunele hidrodinamice transversale (aici se produc jeturi de apă prin funcţionarea unor elice cu pale (fixe sau orientabile). Părţile componente ale cârmei sunt: pana sau safranul cârmei şi axul cârmei.coloane rotitoare cu elice . având forma de aripă profilată sau neprofilată hidro-dinamic. După modul de asamblare a penei cârmei: . 2) Instalaţii auxiliare de cârmă-propulsor: . 5. 5. Pana – este construită dintr-un cadru metalic îmbrăcat pe ambele părţi cu tablă (partea din apă se numeşte safran) şi creează forţa hidrodinamică portantă. sunt denumite MIJLOACE DE GUVERNARE ACTIVĂ. sunt utilizate la nave cu viteze mici sau nule.4.4.

 Cârme simple Sunt susţinute de corpul navei atât la partea superioară cât şi la partea inferioară.  Cârme semisuspendate şi semicompensate – se utilizează numai la navele maritim   Cârme suspendate – sunt susţinute numai de ax (specific ambarcaţiunilor de sport şi de agrement şi a navelor pe aripi portante) .

II.25 – 0. După poziţia axului faţă de muchia de atac a penei  Cârme necompensate – au axul amplasat în imediata apropiere a muchiei de atac  Cârme compensate – axul amplasat la 0.33 din lungimea penei .

 Cârme semicompensate III. După forma geometrică a secţiunii longitudinal – verticale se deosebesc:  Cârme de formă dreptunghiulară: .

NACA .NEJ .GO În urma cercetărilor teoretice – experimentale au apărut:  cârme profilate cu parte fixă şi parte mobilă .  Cârme de formă trapezoidală  Cârme de alte forme geometrice IV.TAGHI . După forma geometrică a secţiunii longitudinal – orizontale a penei se deosebesc:  Cârme plate:  Cârme cu profil hidrodinamic: .

împingătoare de puteri mici.cu volet extins .Partea fixă este folosită ca punct terminus pentru arborii port-elice. triple) – la remorchere. La acelaşi unghi a Propulsor SISTEM HITZLER a 90 La unghiuri grade diferite 80 grade Propulsor SISTEM ENKEL 75 grade  Cârmă cu volet ( se obţine un unghi maxim de bandare de 80 0) .simultan (duble.  sistem de mai multe cârme acţionate: .

culisă.arborele interior este solidar cu pana cârmei propriu-zise. volet cârma extins 40 grade 40 grade . bară). cu doi voleţi culisă volet sunt rigidizaţi între ei volet Axul cârmei de acest tip (cu voleţi) este format din doi arbori concentrici acţionaţi independent: . . .arborele exterior este pus în legătură cu voletul printr-un mecanism cu culisă (manivelă.

coloanele rotitoare cu elice . Mijloace de guvernare activă Definiţie: Instalaţia specială. respectiv combinaţia mai multor instalaţii între ele sau cu propulsorul principal. Duzele orientabile independente se prevăd la navele care au cel puţin două linii de axe şi sunt acţionate de mecanisme separate.coloanele telescopice cu elice .4.5. .elice în duze orientabile (acţionate simultan sau independent) .propulsoarele cu aripioare  instalaţiile de cârme active Instalaţiile principale de cârmă-propulsor cu elice în duze orientabile independente Asigură o bună manevrabilitate a navei – au o largă răspândire la navele de transport fluviale şi la remorcherele propulsate prin elice cu pale orientabile. arbore exterior culisă manivelă bară arbore interior 5. Mijloacele de guvernare activă cuprind:  instalaţiile principale de cârmă-propulsor (de propulsie orientabilă): . capabilă să creeze forţele transversale necesare manevrării eficiente a navei la orice regim de viteză mărindu-i în felul acesta gradul de independenţă. se numeşte mijloc de guvernare activă.tunele hidrodinamice transversale .coloanele rotitoare cu elice .propulsoarele cu aripioare  instalaţiile auxiliare de cârmă-propulsor: .

Orientarea independentă a duzei şi a palelor elicei permite modificarea în limite foarte largi a direcţiei. deschise în borduri prin care se pun în . sensuri şi mărimi diferite. pasagere. remorchere.  În cazul al 3-lea vectorii forţe de împingere dezvoltate de instalaţiile principale de cârmă propulsor sunt de direcţii. sensului şi a mărimii vectorului FORŢĂ DE ÎMPINGERE dezvoltată de fiecare instalaţie principală de cârmă- propulsor.  În primele 2 cazuri │FTd│= │FBd│. nava se mişcă pe loc. În principiu aceste instalaţii presupun existenţa in CARENA navei a unor canale transversale spre extremităţile prova şi pupa. Această soluţie are implicaţii asupra înaintării şi rotirii navei în plan orizontal. Din compunerea lor rezulta F care determină deplasarea longitudinală dar şi rotirea navei. Instalaţii auxiliare de cârmă-propulsor cu tunele hidrodinamice transversale Aceste instalaţii sunt construcţii complexe ce se recomandă a fi amplasate în cazuri speciale la nave de stins incendiu.

Tipuri de instalaţii auxiliare de cârmă-propulsor cu tunel: .cu elice cu pale orientabile .mişcare JETURI de apă sub presiune. Forţele de împingere dezvoltate de aceste jeturi de apă sunt de regulă perpendiculare pe planul diametral.cu propulsor cu aripioare .cu elice cu pale fixe . La forţe egale şi de sens contrar giraţia se face pe loc.

Ele pot funcţiona ca propulsoare principale sau auxiliare. Instalaţii auxiliare de cârmă-propulsor cu coloane rotitoare şi telescopice cu elice Se utilizează la navele de viteză mică şi cărora li se impun condiţii de manevrabilitate deosebită (macarale plutitoare..6. bacuri.cu pompă centrifugă orizontală 5.cu pompă centrifugă verticală . pasagere). . remorchere de port.4. nave de stins incendii.

unele dezavantaje menţionate mai înainte au fost eliminate. sporirea rezistenţei la înaintare a navei Prin crearea instalaţiilor cu cârmă-propulsor cu coloane TELESCOPICE cu elice. instalaţiile cu coloane rotitoare au o eficienţă sporită (elicea se roteşte la orice unghi în plan orizontal) faţă de instalaţiile cu elice în duze orientabile Dezavantaje: . Avantaje: . construcţie complexă şi preţ de cost ridicat . cum ar fi rezistenţa la înaintare. rezistenţă redusă la coroziune . . slabă protecţie la acţiuni mecanice .

are profilul hidrodinamic modificat. De regulă. Unghiul de bandă al cârmei este şi de 900.8. elicea cârmei se roteşte în sens invers propulsorului. giraţia navei este realizată prin împingerea cârmei active. Transmisiile de la servomotor la axul cârmei . Pe timpul manevrei în acvatoriile limitate (cu viteze mici sau chiar nule). Pe timpul navigaţiei în mare deschisă.4. Dezavantaje: . pe timpul marşului elicea cârmei lucrează în regim de turbină (creşte rezistenţa la înaintare a navei. Instalaţii de cârme active Instalaţiile cu cârme active se folosesc din 1960. Antrenarea elicei se face cu un motor electric (sau hidraulic) amplasat în pana cârmei care.7. din acest motiv. uzura prematură a acestei elice). elicea este retrasă într-o nişă în corpul navei. 5. 5.4.

Tije . mişcarea se transmite printr-un lanţ la căruciorul mobil. III.asemănător cu primul caz.I. Lanţul Gall . Troţe II.

asemănător cu cazul tije. cu diferenţa ca mişcarea de la servomotor se transmite printr-un şurub fără sfârşit unei roţi dinţate pe al cărui ax se găseşte o altă roată dinţată excentrică. Sistemul Hardfield . Sistemul şurub fără sfârşit .IV. V.