Vol.II.

CAIET DE SARCINI

OBIECTIVUL DE INVESTIII:

CENTRU DE TRADIII SUCEAVA,

amenajarea platformei carosabile i a accesului
din strada Universitii

OBIECT: TERASAMENTE

Prezentele specificatii tehnice stabilesc condiiile tehnice ce trebuiesc avute in vedere la execuia
obiectivului.
Prevederile cuprinse in prezenta lucrare au un caracter orientativ si nu limiteaz posibilitatea
adoptrii si a altor metode de lucru verificate, acceptate de proiectant, care asigura cel puin aceleai
condiii tehnice si eficienta economica.
Execuia se va face numai in baza documentaiei tehnice
Documentaia tehnic nu exclude obligaia executantului de a nu cunoate si respecta prevederile
din prescripiile tehnice in vigoare referitoare la executarea lucrrilor si respectarea normelor de tehnica a
securitii muncii.
Lucrrile de terasamente necesare la execuia drumurilor prin sistematizare se refer numai la
amenajarea casetei(formei) drumului, n care se execut sistemul rutier (adic la patul drumului) inaintea
de executia straturilor asfaltice.
Procesul de execuie a lucrrilor de amenajare a patului drumurilor se compune din urmtoarele
operaii:
-trasarea;
-executarea spturii;
-transportul pmntului rezultat;
-compactarea patului.
n timpul execuiei pentru a se evita acumularea apelor pluviale pe suprafaa patului drumurilor se
vor lua urmtoarele msuri:
-lucrrile de amenajare a patului se atac nct fazele procesului tehnologic, s se succead ct
mai repede, fr decalaje, care ar putea conduce la nmuierea pmntului din stratul superior de fundatie a
drumului, de ctre apele meteorice;

Amenajarea patului

Patul drumurilor se amenajeaz prin spturi ce se execut mecanizat cu buldozerul, pn

aproape de conturul casetei i se corecteaz manual la coluri i pe fundul spturii. Sparea cu buldozerul
a pmntului se execut n straturi de 10-20cm.Distana optim de transport a pmntului cu buldozerul
este de 10-20m.
Patul drumului trebuie s aib aceeai nclinare transversal i longitudinal ca i mbrcmintea,
care urmeaz s se execute. Patul drumului nu trebuie s fie format din pmnturi gelive i s fie foarte
bine compactat pentru a-i pstra caracterul elastic.
Gradul de compactare a pmntului din patul drumului, pn la o adncime de 30cm sub pat,
determinat prin procedeul Proctor normal, trebuie s fie de 100.
Patul drumului trebuie verificat pe antier prin trecerea unui cilindru compresor de 10-12tf, pentru a
se vedea dac nu prezint puncte slabe. Dac se observ puncte slabe, unde se produc denivelri i
deformaii plastice, se scoate pmntul moale din poriunea depistat i se nlocuiete cu pmnt uscat
sau cu balast.
Sparea la nivel i compactarea drumului se va consemna n registrul de procese-verbale pentru
verificarea calitii lucrrilor ce devin ascunse.

1
 OBIECT: EXECUTIA STRATULUI DE BALAST

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast din
sistemul rutier al strazii folosit ca strat de fundaie.
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul realizat.
PREVEDERI GENERALE
Stratul de fundatie din balast se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin
proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84 intre 15 si 30 cm.
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laborator autorizat,
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "Inginerul" Beneficiar va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
AGREGATE NATURALE
Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast, cu granula maxima de 71 mm.
Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina
corpuri straine vizibile (bulgari de pamnt, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate (STAS
662-89).
Balastul pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative
aratate in tabelul 1.
Tabel 1
Conditii de
admisibilitate Metode de verificare
Caracteristici
conform STAS
BALAST
Sort 0-71 -
Continut de fractiuni %
maxim: sub 0,02 mm 3
sub 0,2 mm - 1913/5-85
sub..7,1 mm 15-70
sub 31,5 mm 48-85 4606 - 80
sub..71 mm 100
Granulozitate continua 4606-80
Coeficient de
15 730-89
neuniformitate (Un), min
Echivalent de nisip
(EN) min 30 730-89
Uzura cu masina tip Los
Angeles (LA) % max. 35 730-89

APA
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte
surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

2
 CONTROLUL CALITATII BALASTULUI
INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile
cuprinse in tabelul 3.

Tabel 3
Frecventa minima Metoda de
Actiunea,procedeul de
determinare
verificare sau caracteristici ce La locul de punere in
La aprovizionare conform
se verifica opera
STAS
1 Examinarea datelor inscrise La fiecare lot
in certificatul de calitate sau aprovizionat - -
certificatul de garantie
O proba la fiecare lot
2 Determinarea granulometrica aprovizionat pentru
fiecare sursa (daca
este cazul pentru - 4606-80
fiecare sort)
O proba pe schimb
(si sort) si ori de cte
3 Umiditate - ori se observa o
schimbare cauzata 4606-80
de conditii
meteorologice
Rezistente la uzura cu O proba la fiecare lot
4 masina tip Los Angeles (LA) aprovizionat pentru - 730-89
fiecare sursa (sort)

CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate

din lucrare si anume:
du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc
W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
in vederea stabilirii gradului de compactare gc.
d.u.ef.
gc. = ---------------- x 100
du max.pM
La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare de 98%.

PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-unul sau mai multe straturi in
functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul
experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de
laboratorul de santier tinnd seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitndu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental respectndu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si
intensitatea Q/S de compactare.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau ramn dupa
compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de
4 cm se complecteaza, se reniveleaza si apoi compacteaza din nou.
Este interzisa executia din balast inghetat.
Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de
3
gheata.
CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI

In timpul executiei stratului de fundatie din balast se vor face pentru verificarea compactarii
incercarile si determinarile aratate in tabelul 4 cu frecventa mentionata in acelasi tabel.
Tabel 4
Metode de
Determinarea, procedeul de verificare Frecvente minime la locul
verificare
sau caracteristica care se verifica de punere in opera
conform STAS
1 Incercare Proctor modificata - 1913/13-83
2 Determinarea umiditatii de compactare minim 3 probe la o suprafata de
2.000 mp de strat 4606-80
3 Determinarea grosimii stratului minim 3 probe la o suprafata de
compact 2.000 mp de strat -
4 Verificarea realizarii intensitatii de
compactare Q/S zilnic -
5 Determinarea gradului de compactare minim 3 puncte pentru suprafete <
prin determinarea greutatii volumice in 2.000 mp si 1913/15-75
stare uscata minim 5 puncte pentru suprafete >
2000mp 5000mp
6 Determinarea capacitatii portante la In cte doua puncte situate in
nivelul superior al stratului de fundatie profiluri transversale la distante de Normativ
20 m unul de altul pentru fiecare CD 31-94
banda cu latime de 7,5 m

RECEPTIA LUCRARILOR

RECEPTIA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci cnd toate lucrarile prevazute in documentatie pentru stratul
de fundatie din balast sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate.
Comisia de receptie antreprenor si Inginer, examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de
executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul
executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie procesul verbal de receptie calitativa.
RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia la terminarea lucrarilor pentru stratul de fundatie din balast, se efectueaza o data cu
receptia la terminarea integrala a lucrarilor unui sector de drum.
Comisia de receptie va examina lucrarile si va verifica indeplinirea cerintelor de calitate si modul de
executie, care trebuie sa fie conform cu proiectul si caietul de sarcini, ca si cu inregistrarile de calitate din
timpul executiei.
Daca rezultatele sunt corespunzatoare se efectueaza receptia, incheindu-se procesul verbal de
receptie la terminarea lucrarilor.
RECEPTIA FINALA
Receptia finala a stratului de fundatie din balast va avea loc o data cu receptia finala a unui sector,
terminat integral dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile prevederilor in vigoare si al
prezentului caiet de sarcini.

4
 OBIECT: - PAVAJ DIN PAVELE ABNORME DIN GRANIT

Pavajele din pavele abnorme se execut conform prescriiilor din SR 6978 -1995.
Pavajele din pavele abnorme se folosesc i n localiti, pentru locurile de parcare i platforme de
incint.
Pavajele se aeaz pe fundaie prin intermediul unui strat de nisip.

Condiii tehnice

nlimea pietrelor naturale inclusiv grosime stratului de nisip dup pilonare sau mortar de ciment
trebuie s corespund cu datele din tabelul 1.
Tabelul 1
nlimea pietrelor Grosimea substratului de nisip
Felul pavajului
cm Dup pilonare sau de mortar
Pavele normale 12...14 3...5
Pavele abnorme 11...13 2...5
Calupuri 8....10 2...3
Mrimea pantelor profilului transversal la pavajele de pavele abnorme, pentru locurile de parcare
este de 1,00%.....2,50%.
Denivelrile maxime n profilul transversal sub ablon, la pavajele din pavele abnorme sunt de 15
mm.
Nu se admit denivelri i abateri care favorizeaz stagnarea apei.
Pentru asigurarea scurgerii apelor, grtarele gurilor de scurgere tebuie aezate cu 1...2 cm mai jos
dect cota rigolei pevzut n proiect.
Dup terminarea tuturor operaiunilor de executare a pavajelor, rosturile la pavajul din pavele
abnorme pot avea limea de 20 mm.
ncadrarea pavajelor se realizeaz conform STAS 1598.
Bordurile se aeaz pe o fundaie de beton i se rostuiesc cu mortar de ciment. ntre pavaj i
bordur se intercaleaz rigola de scurgere a apelor.
Rosturile pavajului din pavele abnorme se pot umple cu mortar de ciment M100.
Aezarea pietrelor se recomand s se execute deodat pe toat limea, n arce de cerc orientate
cu bolta spre ramp ( zona cu cota proiectat mai mare), sau pot fi aezate i neregulat, cu rosturi opus
incertum.
Materialele folosite la pavaje trebuie s ndeplinesc condiiile de calitate prescrise n standardele
de materiale

Prescripii de execuie

Alctuirea i dimensionarea fundaiei trebuie s se fac conform instruciunilor tehnice n vigoare,

iar execuia conform STAS 6400.
Dup executarea ncadrrilor i verificarea fundaiei, se aterne un stra de nisip cu grosimea din
tabelul 1, care se niveleaz i se piloneaz, apoi se aterne al doilea strat de nisip afnat, n care se
aeaz pevelele sortate, fixndu-le prin batere cu ciocanul.
Aezarea pavelelor abnorme se face cu cel puin 3 cm mai sus dect cota final a pavajului.
Dup aezarea pavelelor se face prima batere cu maiul, fr s se stropeasc cu ap, btnduse
bucat cu bucat, verificndu-se suprafaa cu dreptarul i ablonul i corectnduse eventualele denivelri.
Se mprtie apoi nisip pe toat suprafaa pavajului, se stropete abundent cu ap i se freac cu peria,
mpingndu-se nisipul n rosturi pn la umplerea lor.
Dup aceast opraie, se execut a doua batere cu maiul i se cilindreaz cu un cilindru compresor
de 6...8 t, dup ce sa aternut un strat de nisip de 1... 5 cm grosime.
Umplerea rosturilor se poate face i cu mortatr de ciment .
Rosturile se cur n prealabil i se golesc pe adncimea indicat n proiect apoi se introduce
mortarul n rosturi.
Mortarul folosit pentru umplere este de marca M100. Suprafaa pavajului poate fi dat n circulaie
numai dup cel puin 14 zile de la data terminrii rostuirii; n acest timp suprafaa pavajului se ud cu ap.

5
 Verificarea lucrrilor n timpul execuiei

Materialele se verific pentru a corespunde condiiilor de calitate prevzute n standardele

respective.
Verificrile i determinrile se execut de un laborator de specialitate atestat, pe probe luate
conform prescripiilor din standardele respective.
Controlul executrii lucrrilor trebuie s s efac n permanen de organul de control tehnic.
naintea de excutarea pavajelor, se verific dac fundaia ndeplinete condiiile STAS 6400.
Se verific profilele transversale, denivelrile, abaterile, mrimea rosturilor, conform prescripiilor
SR 6978.pentru msurarea denivelrilor, se fplosete o pan gradat avmd lungimea de 30 cm, limea
de max. 3 cm i grosimea la capete de 1,5 cm i 9 cm. Pana are nclinarea de .
Verificarea cotelor se face cu ajutorul unui aparat de nivelment topografic.
Rezultatele verificrilor se trec n evidenele de antier care alctuiesc documente de control e se
cuprind n cartea construciei.

Recepia lucrrilor

Pavajele se recepioneaz atunci cnd toate lucrrile prevzute n documentaie sunt complet
terminate.
Recepia final se face dup o perioad de un an de verificare n exploatare de la data recepiei
preliminare i se va efectua n conformitate cu dispoziiile legale.

OBIECT: INCADRRI CU BORDURI

Incadrarea lucrarilor de drumuri se va realiza cu borduri prefabricate din beton de 20x25 cm la
carosabil, asezate pe fundatie din beton de ciment cls. C 6/7,5 de 15x30 cm.
Forma si dimensiunile bordurilor sunt reglementate prin SR EN 1139/2004. Montarea lor se
realizeaz n conditiile STAS 174/83 si 6978/73.
Depozitarea si transportul elementelor prefabricate se face de asemenea n conditiile prevzute n
standarde. Transportul lor nu se va face nainte de 28 de zile de la data turnarii si numai n conditiile
prevazute n STAS, nsotite de un certificat de calitate .
Depozitarea se realizeaz n stive cu nltime mai mic de 1.50 m, stive ce vor avea introduse ntre
rnduri sipci de lemn.
La descrcare se interzice aruncarea lor din autovehicul.
Bordurile la carosabil, se monteaza cu o lumin de 15 cm, iar la trotuare acestea se asaz la cota
finit a trotuarului.
La toate trecerile de pietoni lumina va fi de 5 cm astfel nct s se respecte prevederile normativului
C 239/94 pentru protectia handicapatilor.
Se interzice montarea de borduri defecte sau rupte in timpul manipulrilor.
In final bordurile se vor rostui cu mortar de ciment.

MONTAREA BORDURILOR
Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0,20 m.
Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este
nevoie, ca sa atinga 95% din densitatea optima Proctor normal.
In cazul unei sapaturi mai adnci fata de cota prescrisa, Antreprenorul trebuie sa compenseze
diferenta de cota prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cnd lucrarile sint montate pe pat de
nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.
Caietul de sarcini speciale sau "Inginerul" stabileste conditiile de depozitare provizorii de refolosire
sau de evacuare a pamntului rezultat din sapaturi.
Bordurile sunt montate pe o fundatie de beton de minimum 10 cm grosime.
Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si dimensiunile fundatiei,
precum si un eventual element de sprijinire a bordurii si a dispozitivului destinat sa asigure scurgerea
apelor infiltrate in corpul drumului.
Rosturile nu vor trebui sa aiba mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar M 50.
Bordurile sunt puse urmarind cotele, aliniamentele si declivitatile stabilite prin detaliile de executie.
Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fata de cotele
precizate in profilele transversale corespunzatoare si in profilul in lung.

6
 OBIECT: UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR

COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR

. Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si intrebuintare:
- Mortar M 50 - Destinat zidariilor si pereurilor din piatra bruta sau bolovani avnd un dozaj de 300 kg
ciment la mc de nisip;
- Mortar M100 - Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidarii de piatra sau prefabricate umplerii
rosturilor tuburilor de canalizare avnd un dozaj de 400 kg ciment M30 sau Pa35 la mc de nisip.

PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT

Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a caror capacitate
prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit.
Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata plana si
orizontala din scnduri sau panouri metalice pna la omogenizare perfecta. Se adauga atunci, in mod
progresiv, cu o stropitoare, mestecnd cu lopata, cantitatea de apa strict necesara. Amestecarea continua,
pna cnd mortarul devine perfect omogen.
In toate cazurile mortarul trebuie sa fie foarte bine amestecat pentru ca, framntat cu mina, sa
formeze un bulgare usor umezit ce nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte, ca mortare pentru
protectii, pentru matari, s.a. delegatul clientului poate sa accepte si alte consistente.
Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va
incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul proaspat.

CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR

Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul nr.24 in care sunt indicate
rezistentele pe care trebuie sa le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de ciment.
Tabel 24
Clasa Clasa Marca Rezistenta Cantitatea
betonului cf. betonului beton Destinatia betonului caracteristic minima de
NE 012-99 conf. C140-86 ului a ciment
RbK mc
N/mmp
C 2,8/3,5 BC 3,5 B 50 Beton de umplutura 3,5 115
C 4/5 BC 5 B 75 Beton in fundatii masive 5 150
C 6/7,5 BC 7,5 B 100 Beton in fundatii sau 7,5 180
C 8/10 BC 10 B 150 elevatii 10,0 240
Beton simplu in elevatii si
C 12/15 BC 15 B 200 beton slab armat 150 300
C 16/20 BC 20 B 250 Beton armat 20,0 350
> C20/25 BC 25 B 300 Beton armat prefabricat 25,0 > 400

COMPOZITIA BETOANELOR
Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agresare
uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Daca caietul de
sarcini speciale prevede proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in greutate.
Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe
prepararea acestuia de catre Antreprenor:
- fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa C 6/7,5 (BC 7,5);
- fie prin comparatii cu compozitii deja folosite, cu materiale identice, daca "Inginerul" accepta.
In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte "Inginerului" pentru acceptare, intr-un
termen de minimum 15 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de betonare, studiul
compozitiei si justificarile necesare.
La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile " Codului de practica pentru
executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat" - indicativ NE 012-99:
- dozajul minim de ciment, conform tabelului 24;
- lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26;
- rezistentele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate, conform tabelului 28.
7
 Tabel 25
Nr. Mijloc de Lucrabilitate
Tipul de elemente de beton
crt transport Notari Tasare -cm
1. Fundatii din beton simplu sau slab armat,
elemente masive basculante L2 3+/-1
2. Idem sau fundatii de beton armat, talpi,
grinzi pereti autoagitator L3 8+/-2
3. Elemente sau monolitizari cu aglomerari de
armaturi sau dificultati de compactare cu
sectiuni reduse idem L4 12+/-2

Tabel 26
Clasa betonului cf. Apa, 1/mc pentru lucrabilitate
Clasa betonlui
NE 012-99 L2 L3 L4
C 2,8/3,5 ... C 6/7,5 BC 3,5 ..... BC 7,5 160 170 -
C 8/10 ...C 20/25 BC 10 ..... BC 25 170 185 200

Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt aratate in tabelul 27.
Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sint dupa cum urmeaza:
- pentru fiecare sort de agregat +/- 3%
- pentru ansamblul de agregate +/- 2%
- pentru ciment +/- 2%
- pentru apa totala +/- 5%
Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de "Inginer" in
momentul betonarii.
Tabel 27
% Treceri in masa prin site sau ciurul de:
Agregate Limite
02 1 3 7 16 26 31 40 71
A. Pentru betoane de clasa C 6/7,5 (Bc 7,5)
max. 10 25 42 60 80 - 100 - -
0 - 31
min. 2 16 32 50 70 - 95 - -
max. 10 28 38 52 74 - 90 100 -
0 - 40
min. 2 16 28 42 64 - 82 95 -
max. 8 18 32 45 16 70 77 84 100
0 - 70
min. 1 6 13 22 38 50 57 68 95
B. Pentru betoane de clasa C 12/15 (Bc 15)
max. 8 22 37 55 76 - 100 - -
0 - 31
min. 1 14 27 45 66 - 95 - -
max. 8 20 33 47 69 - 88 100 -
0 - 40
min. 1 12 23 37 59 - 80 95 -
max. 8 18 32 45 61 70 77 84 100
0 - 70
min. 1 6 13 22 38 50 57 68 95
C. Pentru betoane de clasa C 16/20 (Bc 20)
max. 7 18 32 50 72 - 100 - -
0 - 31
min. 1 10 22 40 62 - 95 - -
max. 6 16 28 42 64 - 86 100 -
0 - 40
min. 1 8 18 32 54 - 78 95 -

Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor din tabelul 28.

Tabel 28
Vrsta Rezistenta la compresiune N/mmp
C 8/10 (BC 10) C 12/15 (BC 15) C 16/20 (BC 20) C 18/22,5 (BC 22,5)
7 zile 11,7 15,3 18,8 20,8
28 zile 18 23,5 29,6 32,0
8
 PREPARAREA BETONULUI
Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in malaxorul
betonierei.
Agregatele vor fi introduse in betoniera in ordinea urmatoare:
- agregatele cu cele mai mari dimensiuni;
- cimentul;
- nisipul;
- agregatele cu cele mai mici dimensiuni;
- apa.
Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi:
- malaxor cu axa verticala 10 tururi
- malaxor cu axa orizontala 20 tururi
- betoniera cu axa orizontala 20 tururi
- betoniera cu axa inclinata 30 tururi
Duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale.
La betoanele de clasa C 8/10 (BC 10), cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi determinata
tinnd cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie masurate cel putin o data pe zi.
Utilajele de fabricatie trebuie sa permita masurarea agregatelor, liantului si apei in limitele
tolerantelor stabilite la art.22 pct.22.4.
Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii "Inginerului" inainte de
executie.
PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
Betoanele curente sint puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor caietului de
sarcini speciale.
Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, "Inginerul" va fixa un interval maxim de timp
pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus in opera in
intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat din santier.
Betonul trebuie sa fie ferit de segregatii in momentul punerii in opera. Daca in timpul transportului
nu a fost amestecat, el poate sa fie amestecat manual la locul de folosire inainte de turnare.
Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse in opera
prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune.
La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este ciupita deca este cazul si bine curatata.
Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi pus in contact cu betonul
proaspat.
Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in desenele de executie.
Ele vor fi reglate si finisate in timpul turnarii fara aport de beton dupa inceperea prizei si fara aport de
mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia geometrica a suprafetei va fi vibrat cu
aceleasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesupt, daca acesta din urma a fost pus in opera prin
vibrare.
Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, "Inginerul", se va stabili tinind seama de
situatia lucrarilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea betonului este
interzisa sau nu este autorizata dect sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor care previn
degradarile de inghet.
Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt convenite pe santier
cu acordul "Inginerului", trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura de cel putin +10 timp
de 72 de ore.
Cnd este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului va trebui, in prealabil, sa
se demoleze betonul deteriorat si apoi sa se aplice masurile aratate la pct.20.5.
Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului in cursul primelor
ore sa nu depaseasca 35C. Un numar oarecare de precautiuni elementare vor fi luate in acest scop, ca:
- temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40C;
- utilizarea apei reci;
- evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire;
- protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei.
Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 35, "Inginerul" va

9
intrerupe betonarea.
26.9. Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. "Inginerul" va
stabili durata tratarii penru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea betonului si conditiile climatice.

INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR

In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, "Inginerul" poate, in orice moment, sa
ordone incercari de control.
Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, va fi prelevat, pentru
fiecare parte din lucrarea in executie, la iesirea din betoniera sau din malaxor si de fiecare data cnd
"Inginerul" o va considera necesar, un minim de 12 probe in vederea urmatoarelor incercari:
la 7 zile la 28 zile
- compresiune 3 3
- intindere 3 3
Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare acestei virste
"Inginerul" va trebui sa opreasca lucrarile de betonare, convenindu-se pentru ameliorarea calitatilor
materialului sau a conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de a proceda la o noua incercare de a
relua lucrarile de betonare.
Ramne la latitudinea "Inginerului" de a decide daca, tinnd seama de rezultatele obtinute, de
destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si de toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea
astfel executata poate sa fie acceptata, trebuie sa fie modificata sau consolidata. El poate subordona
acceptarii sale, lucrarea sau parti de lucrare in cauza, cu o refacere la un cost total care poate sa atinga
20%.
. Daca rezistentele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, "Inginerul" va putea sa
ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala Antreprenorului.
Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui sa se situeze intre 0,8-1,0
din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar cantitatea de apa va fi modificata
pentru a reveni la tasarea de referinta.
Incercarea va putea fi repetata ori de cte ori "Inginerul" o va considera necesar.
RECEPTIA PRELIMINARA
La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei
preliminare a lucrarilor verificndu-se:
- concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale si a proiectului
de executie;
- daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in totalitate;
- daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora;
- conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate in cursul executiei
de catre organele de control (Client, Inginer, etc.).
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se
consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire
la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fata de prevederile prezentului caiet de
sarcini.

OBIECT: FUNDAII DIN BETON C12/15 ( B 200 )

Prevederi generale

Fundatia din beton de ciment se va realiza n conformitate cu prevederile normativului C 22-92

Betoane rutiere publicat n Buletinul Constr. 5/1994 si STAS 183 - 92.
Compozitia betonului rutier se realizeaza cu agregate prelucrate, apa,ciment si aditivi.
Fundatia ce se executa ntr-un singur strat se realizeaza cu aggregate concasate 0 .... 25 mm
sau 0 .... 40 mm conform limitelor de granulozitate, sorturile agregatelor sunt specificate n tabelul 4 din
normativ
Dozajele de ciment, raportul A/C si aditiv DISAN A, vor respecta limitele din tabel 3 din normativ
(pag. 21 B,C 4 - 6/1994).
Caracteristicile betonului proaspat va fi n conformitate cu STAS 1759 -88 si 5479 - 88.
Caracteristicile betonului ntarit trebuie sa fie n conformitate cu tabelul 6 din normativ (pag. 23).

10
 Executarea mbracamintilor (fundatiilor) dintr-un singur strat

Betonul adus la punctul de lucru se va descarca n 2 - 3 locuri sau din mers, pentru a mentine
omogenitatea uniforma pe toata suprafata de descarcare.
Betonul asternut la cota si recompactat se va verifica cu dreptarul si se vor efectua corectarile
necesare nainte de vibrare. Lnga longrine betonul se va ndesa cu maiul metalic.
Dupa asternerea stratului de beton pe o portiune de 5 - 6 m, dupa verificarea grosimii betonului
cu sablonul, se va proceda la vibrarea betonului cu ajutorul vibrofinisorului. n fata grinzii vibratoare sa
existe permanent un val uniform de beton de max. 5 cm naltime.
Dupa verificarea si corectarea denivelarilor suprafetei vibrate, betonul de lnga longrine se va
compacta cu maiul sau placi vibrante.
Se trece a doua oara cu vibrofinisorul astfel ca suprafata obtinuta sa fie neteda si uniforma.
Timpul de la prepararea betonului si terminarea finisarii din aceeasi dala nu va depasi cu mai
mult de o ora nceputul prizei cimentului.
Suprafata finisata a betonului se va stria fie mecanic fie manual perpendicular pe axa drumului.
Demontarea longrinelor se va face dupa cel putin 24 ore de la turnarea betonului dupa ce fetele
laterale ale dalelor se vor acoperi cu un strat de bitum taiat sau emulsie bituminoasa cationica.
Suprafata betonului proaspat se va proteja n scopul asigurarii de conditii favorabile de ntarire si
evitarii fisurarii dalelor.
Rosturile se vor amenaja n conformitate cu prescriptiile din normativul C 22-92.
Betonul rutier BcR se va turna ntr-un singur strat cu material component criblura dublu concasata, n
conformitate cu articolul DC 05 A1, 0,314 to/mp mbracaminte.

OBIECT: ZIDURURI DE SPRIJIN DIN BETON

Zidul de sprijin de debleu vA susine versantul n care nu se pot practica spturi cu taluze
obijnuite i pentru reducerea volumului suprafeei ocupate.
Zidul de sprijin de debleu se va executa pe tronsoane de 6m, alternativ, din dou n dou
tronsoane. Se interzice deschiderea frontului de lucru pe o lungime mai mare de 6m pentru a nu se pune
n pericol stabilitatea versantului.
Spturile pentru fundaii se vor executa n puuri, la adpostul sprijinirilor, pn la atingerea cotei
de fundare. Ultimii 20-30cm pn la cot se vor spa naintea betonrii pentru evitarea degradrii
terenului de ncastrare i a conturului tlpii fundaiei. Se va turna betonul n fundaia zidului (beton clasa
C6/ 7.5) aderent la pereii spturii.
Concomitent cu turnarea elevaiei (din beton clasa C8/10) se va executa i zidria de piatr brut
din paramentul zidului. Pe spatele zidului se va aplica o tencuial din mortar de ciment M100 de 2 cm
grosime pe care se va executa o hidroizolaie din bitum filerizat aplicat la rece cu peria, n dou straturi
succesive.
n spatele zidului se va executa un dren longitudinal cu limea 0,20 m.
Radierul drenului se va amenaja cu o rigol cu suprafaa sclivisit cu mortar de ciment. Pe rigola
drenului se vor monta capace prefabricate semirotunde din beton simplu 200 mm. Capacele se vor
monta cu interspaii de 2 cm. Rigola drenului se amenajeaz cu panta 2 % spre barbacane.
Drenul se execut dintr-o umplutur din pietri de ru sau din refuz de ciur i va avea un filtru din
material geotextil. Capacul drenului se execut din argil 20 cm grosime.
Pentru scurgerea apelor din drenul zidului n an se vor monta barbacane din evi PVC avnd
diametrul de 110mm.
Lucrrile se vor ataca din aval spre amonte.
La recepia lucrrilor de fundaii se vor verifica urmtoarele:
natura terenului de fundare.
dac s-au respectat dimensiunile fundaiei i a fost atins cota de fundare prevzut n proiect. Se
va verifica att planeitatea ct i nclinarea tlpii fundaiei cu ajutorul nivelei i a unor echere cu
nclinarea 1:5 confecionate special n acest scop.

11
Rezultatele acestor verificri i msurtori vor fi consemnate n procesele verbale ntocmite n
conformitate cu programele de control ale calitii execuiei, anexate la proiect.
montarea cofrajelor pentru elevaie i a barbacanelor. Se verific etaneitatea, poziia i
dimensiunile
acestora precum i poziia barbacanelor.
turnarea betonului n elevaie inclusiv rigola drenului, concomitent cu execuia zidriei de parament
din piatr brut.
execuia drenului din spatele zidului, pe msura demontrii sprijinirii malului de sptur i a
turnrii elevaiei.
cofrarea i turnarea betonului n coronament.
execuia capacului la dren din argil

ntocmit, Verificat,
Ing. I Ursachi ing.

12