VII.

Ciclul real de functionare al motorului cu aprindere prin scanteie in patru timpi

Diagrama ciclului real este reprezentata in figura de curba 1-1"-2-2'-2-3-4-4-5-5-1

Procesele care se desfasoara in cilindrul motorului in timpul celor patru curse ale pistonului sunt
urmatoarele :

Procesele care se desfasoara in cilindrul motorului in

timpul celor patru curse ale pistonului sunt urmatoarele :

Timpul 1 admisia.

Pistonul, deplasandu-se de la PMI catre PME,absoarbe in cilindru amestecul carburant.

Dupa punctul 1, amestecul carburant poate patrunde in cilindru.

Aceasta intarziere se datoreste faptului ca, la sfarsitul cursei de evacuare,cand pistonul este la PMI,
in cilin-dru mai sunt gaze de ardere la o presiune mai mare decat presiunea atmosferica. Incarcatura
proaspata nu poate intra in cilindru inainte de a se fi produs destinderea gazelor arse pana la o
presiune inferioara presiunii atmosferice.

Este rational ca, in punctul 1, supapa de admisie sa ofere incarcaturii proaspete o sectiune de
trecere cat mai mare pentru ca pierderile gazodinamice sa fie minime. Aceasta presupune ca
deschiderea su-papei de admisie sa inceapa inainte de PMI, in punctul 5, cu un unghi de avans.

Cu cat turatia este mai ridicata si deci timpul disponibil pentru ridicarea supapei este mai redus,
cu atat avansul la deschiderea supapei de admisie trebuie sa fie mai mare.

Presiunea in cilindru a amestecului carburant datorita rezistentei intampinate la trecerea

prin conducta de admisie si orificiul supapei de admisie are valori intre 0,8 si 0,9 bar

Datorita temperaturii ridicate a cilindrului si a gazelor de ardere,ramase in cilindru, densitatea

amestecului carburant scade, ceea ce duce la umplerea incompleta a cilindrului.
 Pentru a folosi inertia coloanei de incarcatura proaspata, care in PME are o viteza ridicata, supapa
de admisie se inchide cu intarziere, dupa inceperea cursei de compresie, in punctul 2. Aceasta
este justificata si prin faptul ca presiunea in cilindru la PME fiind mai mica decat presiunea
atmosferica, este posibila o umplere suplimentara datorita acestei diferente de presiune.

Valoarea optima a unghiului de intarziere la inchiderea supapei SA este cu atat mai mare cu cat
turatia motorului este mai ridicata. Ca urmare, durata procesului de admisie se extinde pe un
unghi, ceea ce

reprezinta cu 30-55% mai mult decat durata cursei de admisie.

Variatia presiunii in timpul procesului de admisie este reprezentata prin curba 1-1-2-2

Timpul II -compresia.

In timpul compresiei, supapa de evacuare este inchisa, iar supapa de admisie este deschisa pana in
punctul 2. Din punctul 2 incepe compresia propriu-zisa.

Aprinderea amestecului carburant se face in punctul 2, inainte de PMI, cu avans la aprindere

cuprins intre 5 si 40 RAC, pentru a preveni deplasarea procesului de ardere in cursa de
destindere.

De aceea, se considera ca procesul de comprimare se incheie in momentul declansarii scanteii

electrice. Drept urmare, procesul de comprimare se desfasoara pe o fractiune din cursa de
compresie, care poate ajunge pana la din cursa de compresie, deoarece o intarziere de 60 RAC la
inchiderea supapei de admisie si un avans de 60 RAC la producerea scanteii sunt valori posibile.

Variatia presiunii in timpul procesului de compresie este data de curba 2-2

Timpul III - arderea si destinderea.

Arderea amestecului carburant facandu-se in timp pe diagrama se observa ca o parte a ei se

suprapune peste cursa de compresie (curba 2" -3), iar cealalta parte se suprapune peste cursa de
destindere (curba 3 - 4).

La sfarsitul arderii presiunea gazelor atinge 30-40 bar, iar temperatura 2200-2500C.

lntervalul de timp in care se desfasoara procesul de destindere este cuprins intre momentul in care
presiunea gazelor din cilindru incepe sa scada si momentul deschiderii supapei de evacuare.

Deoarece inceputul procesului de destindere se situeaza la 30-50 RAC dupa PMI, iar sfarsitul lui
are loc cu 40-60 RAC inainte de PME, rezulta ca procesul de destindere efectiva se desfasoara
aproximativ pe jumatate din cursa de destindere (curba 4-4').

Variatia presiunii in cilindru in timpul proceselor arderii si destinderii gazelor de ardere este
reprezentata prin curba 2"-3-4-4'.

Timpul IV - evacuarea.
 Pentru a asigura o golire cat mai completa a cilindrului de gaze supapa de evacuare se deschide
la punctual 4, inainte ca pistonul sa ajunga in PME. La inceput, gazele de ardere ies din cilindru

datorita presiunii lor ridicate (evacuarea libera), dupa care urmeaza evacuarea fortata
realizata de catre piston in cursa de la PME la PMI.

In punctul 5, presiunea gazelor ajunge la 3-4 bar, iar temperature coboara pana la 1200...1500C.
Pesiunea de evacuare este de 1,1-1,2 bar.

Deschiderea cu avans a SE fata de PME duce la o reducere insemnata a presiunii de evacuare, de

aceea pistonul in cursa de evacuare deplaseaza in exterior o cantitate mai mica de gaze de ardere
prin sectiunea oferita de supapa de evacuare.

In felul acesta se asigura o umplere mai buna a cilindrului cu incarcatura proaspata.

Avansul optim la deschiderea supapei de evacuare la motoarele rapide este dSe = 35-60 RAC.

Momentul de inchidere a supapei de evacuare trebuie sa fie astfel ales incat sa asigure o golire cat
mai completa a cilindrului de gazele arse.

Nu este rational ca SE sa se inchida in PMI (punctul 1) pentru ca, intre cilindru si mediul ambiant,
exista o diferenta de presiune sub actiunea careia o parte din gazele de ardere mai pot fi evacuate in
exterior.

Prin inchiderea cu intarziere a SE, o evacuare suplimentara se realizeaza si sub actiunea

coloanei de gaze care parasesc cilindrul.

De aceea, supapa de evacuare se inchide in punctul 1" cu intarziere fata de PMI; de obicei ise =
5-40 RAC.

Datorita avansului la deschiderea SE si a intarzierii la inchidere durata procesului de

evacuare se extinde pe un unghi de e = 240-280 RAC, ceea ce reprezinta cu 30-50% mai
mult decat durata cursei de evacuare.

Presiunea de evacuare este reprezentata in figura prin curba 4'-5'-1-1"