You are on page 1of 2

Noiuni de fonetic

1. A a a

2. Alfabetul actual al limbii romne are 31 de litere.

3. / din a SNET, sunete, s. n. - este produs cu ajutorul vocii i este receptat de


ureche. ([], [], [g'], [a], [b], [i] )
4. B b !be/b
LTER, litere, s. f. 1. Semn grafic din alfabetul unei limbi. (a, b, I, c, s)
5. C c !ce/c
a, , , e, i, , o, u i y sunt litere-vocale care noteaz
6. D d !de/d sunete vocale sau semivocale.
7. E e e
Celelalte sunt litere-consoane, care noteaz sunete-
8. F f !ef/fe/f consoane.
!
9. G g
ge/ghe/g Numai 19 litere sunt monovalente (corespund cte unui
singur sunet-tip): a, , , b, d, f, , j, l, m, n, p, r, s, , t, ,
10. H h !ha/h v i z.
11. I i i
Celelalte 12 litere (c, e, g, h, i, k, q, o, u, w, x i y)
12. !/ din i sunt plurivalente (adic au mai multe valori fonetice,
n funcie de poziia n cuvnt sau n silab la
13. J j !je/j nceput, n interior sau la sfrit , de combinaiile de
14. K k !ca/capa
litere n care apar.

15. L l !el/le/l Acelai sunet sau grup de sunete ([], [], [g'], [i], [], [e],
[], [k], [k'], [ks], [k], [kv], [], [v]) poate fi redat n scris
!
n limba romn n mai multe feluri.
16. M m em/me/m

17. N n !en/ne/n Sunetele limbii romne sunt:

18. O o o Vocalele sunt sunete la rostirea crora aerul nu


19. P p !pe/p ntlnete niciun obstacol i care pot forma singure
silab. Vocale: ([a], [], [], [], [e], [i], [o], [u]).
20. Q q !k[11]
! ([a], [], [], [] sunt mereu vocale.
21. R r !er/re/r

22. S s !es/se/s Semivocalele sunt sunete care seamn cu vocalele, dar


nu pot alctui singure silab. Acestea sunt: [e], [i], [o],
23. !e/
[u]
24. T t !te/t

25. !e/ Consoanele sunt sunete la rostirea crora aerul


ntlnete obstacole la ieirea din aparatul fonator
26. U u u
(poriunea dintre plmni i gur) i care nu pot forma
27. V v !ve/v singure silab.
!dublu Consoane : [b],[c],[d],[f],[g],[h],[j],[k],[ l],[m],[ n],[p],
28. W w ve/dublu [], [], [g'] etc.
v

29. X x ics

30. Y y [igrec]

31. Z z !ze/zet/z
Diftongul. Triftongul. Hiatul

Diftongul este grupul de sunete alctuit dintr-o vocal i o semivocal, pronunate n


aceeai silab.
Ex. : broas-c (o-semivocal, a-vocal), ca-dou (o-vocal, u-semivocal), iar-n (i-
semivocal, -vocal).
Tipuri de diftong:
urctor (ascendent), alctuit din semivocal+vocal: broas-c, pia-, floa-re
etc.
cobortor (descendent)- vocal+semivocal: gru, mai, ca-dou, nou etc.

Triftongul este grupul de sunete alctuit dintr-o vocal i dou semivocale


pronunate n aceeai silab.
Ex. : le-oai-c (o, i semivocale, a-vocal), l-cr-mioa-r (i, o-semivocale, a-
vocal), p-reau (e, u-semivocale, a-vocal), ur-soai-c (o, i-semivocale, a-vocal),
a-ri-pioa-r (i, o-semivocale, a-vocal).

Hiatul este grupul de dou vocale alturate, pronunate n silabe diferite.


Ex. : al-co-ol, zo-o-lo-gi-e, hi-at, fi-in-, po-e-zi-e, a-e-ro-port etc