You are on page 1of 4

Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova


Facultatea tiine Economice

Referat
Monumente i practici religioase n turism
Estatologia budist.
Nirvana

Autorul
Minenco Dan

Coordonator tiinific
Lector universitar

Chiinu, 2016
Asemenea crestinismului, budismul s-a dezvoltat din invataturile unui singur
om. In limba antica sanscrita a Indiei, Buddha inseamna cel luminat si este un
titlu conferit de obicei(dar nu exclusiv) lui Suddhartha Gautama. Budistii sunt cei
care ii urmeaza invataturile.
Suddhartha era un print dintr-o familie regala din nordul Indiei. Datele vietii sale nu
sunt cunoscute cu certitudine. Traditiile budiste spun ca Suddhartha s-adesprins de traiul
sau de huzur la varsta de 29 de ani si in primele sale calatorii el a intalnit succesiv un om
batran, un om bolnav si un cadavru. Vazand acestea, el si-a dat seama de inevitabilitatea
suferintei umane si a mortii iar apoi s-a intalnit cu un calugar care l-a inspirat,
determinandu-l sa se dedice unei vieti religioase.

Budismul si alte cateva religii indiene au in comun credinta in SAMSARA, ciclul


nesfarsit al existentei, in care nasterea, moartea si renasterea se repeta perputuu. Acestea
cred in legea karmei conform careia indivizii sunt legati de acest ciclu nesfarsit si in
fiecare viata sufera efectele actiunilor si gandurilor lor din incararile anterioare.

Invatatura budista

In budism exista 4 adevaruri:


Primul adevar: Buddha a afirmat ca lumea este doar suferinta. Nasterea, boala, batranetea
si moartea provoaca suferinta.
Al doilea adevar: Durerea omului provine din atasamentul sau fata de viata si din dorinta
sa de a dobandi fericirea. Dorinta care nu poate fi satisfacuta niciodata.
Al treilea adevar: Pentru a opri suferinta si a ajunge la impacare, omul trebuie sa se
elibereze de dorinta si sa o nimiceasca.
Al patrulea adevar: Sa duca o viata exemplara.

Atunci cand omul ajunge la al IV-lea adevar, suferinta lui inceteaza si el cunoaste
acea stare de fericire vesnica in care dorinta, ignoranta, timpul si suferinta nu mai exista.
Aceasta stare este numita NIRVANA.in budism nu exista Dumnezeu si nimic nu exista
permanent si independent. Totul in univers este supus schimbarii si decaderii. Nu exista
un suflet permanent in centrul existentei oamenilor; chiar si eul cel mai profund al unei
persoane este supus influentelor schimbatoare ale propriei karme si ale karmei altora.

Cultul budist

Meditatia si indeplinirea anumitor reguli morale sunt primii pasi spre o iesire din
ciclul samsarei. Practica budista recomanda 5 reguli de baza: evitarea uciderii, evitarea
furtului si a comportamentului desfranat, evitarea perfidiei si evitarea narcoticelor.
Meditatia a fost in mod deosebit subliniata de scoala chineza Chaan si cea japoneza Zen.
Credinta este aceea ca prin meditatie poate sa aiba loc un salt brusc spre profunda trezire
a iluminarii. Aceasta nu poate niciodata sa fie un proces rational. Una dintre cele mai
cunoscute ghicitori din scolile de meditatie este Care este sunetul unei palme care
bate?

Nirvana este starea suprem n budism i jainism, stare care ncheie irul rencarnrilor.
Nirvana este eternitatea, inexistena, adic antipodul lumii imediate a lucrurilor
schimbtoare. Nirvana este n afara oricrei posibiliti de reprezentare mental.
Nirvana este o stare de fericire realizat prin eliberarea de grijile vieii, de suferine i
prin contopirea sufletului individual cu esena divin, cu ajutorul contemplaiei i al
ascezei.

Samsara este starea mental caracterizat prin agitaie, dezorientare, confuzie pe care o
experimentm tot timpul. Tot ea este cauza experimentrii repetate a materiei (cicluri
repetate de ncarnri).
n acelai mod n care dac exist ntuneric, exist i lumin, tot astfel dac exist
Samsara, exist i Nirvana, iar aceasta este starea de pace mental total. Nirvana nu este
un Rai extern, un paradis, ci este mai degrab o stare a minii, eliberat de toate limitrile
i de emoii distructive.

Pentru a ne face o imagine clar despre cum putem depi suferina i cauzele sale trebuie
s devenim contieni de ceea ce nseamn Samsara. Samsara include trei niveluri ale
suferinei, trei feluri de suferin.
Primul nivel este durerea obinuit ce este perceptibil la nivel fizic ca boal,
dezechilibru homeostazic, traume fizice dar i suferina cauzat de probleme mentale,
dezechilibre emoionale, nesatisfacie, depresie, anxietate, fric. Toate tipurile de
suferin pe care le putem percepe direct, la nivel contient, pe care le ntlnim aproape
zilnic i pe care ncercm s le depim.

Al doilea nivel al suferinei este suferina provocat de schimbare i este mai profund i
mai dificil de perceput. Acest tip de suferin se datoreaz dorinelor noastre de a gsi
plceri n Samsara, i modului n care acestea prin natura lor temporar reprezint tot
suferin pentru c toate se transform n nesatisfactie i ulterior n durere. Astfel nct
chiar dac o numim plcere, aceasta face parte tot din mecanismul suferinei. Tot ceea ce
la nceput ia atributul de plcere, se transform ulterior n suferin.

Cel de-al treilea nivel al suferinei ce explic manifestarea samsarei este suferina
omniprezent, pentru c nvluie toat existena noastr: trupul i mintea. Aceasta exist
datorit nsi naturii trupului i minii noastre, care produc mereu suferin i cauzeaz
suferin.

Pentru buddhiti, samsara este doar un mod de a privi lumea. Ea este asociat cu
ataamentul, iubirea de sine i dorina ca lucrurile s fie aa cum vrem noi s fie. Aceast
noiune a unei lumi personal-perfecte nu poate fi atins, datorit naturii mereu
schimbtoare a lumii, a fluiditii manifestrii. Dorinele de a transforma lumea, sau de a
o menine la un anumit nivel vor duce inevitabil la suferin. Buddha a enumerat cele
patru nobile adevruri: exist suferin; exist o cauz pentru suferin; exist senzaia
suferinei; exist o cale care duce la senzaia suferinei. Dup ce a stat timp de 6 ani i a
meditat asupra naturii suferinei i din propria experien, Buddha a spus: am descoperit
acest adevr: suferina este o stare de fapt dar totodat suferina poate fi oprit.

Suferina provine din aproape orice ne putem imagina: din natere, din moarte, din
mbtrnire, din durere, din boal, din vicreal. Suferina provine din dorin. Dorim ca
lucrurile s fie permanente, dorim s obinem ce vrem, dorim s fim departe de lucrurile
pe care nu le agreem. nsi dorina este una din lucrurile care menine samsara n
micare. Cauza este propria noastr ignoran cu privire la modul n care noi existm i
celelalte lucruri exist. Dorim lucruri permanente ntr-o lume care este n sine
impermanent. Aceasta duce la frustrare. Ignorana este cauza primar a suferinei.
Partea optimist a buddhismului este c ofer i modalitile prin care putem elimina
cauzele suferinei. Suferina poate fi oprit prin Nirvana sau Boddhi starea de
iluminare. Aceasta este starea pe care Buddha nsui a obinut-o. Realizarea acestei stri
nu pune pe cel iluminat n alt loc, n alt corp sau n alt lume, ci i schimb modul de
vedere. Acesta renun la ataamentul de sine ca existen fix, permanent. Abandonnd
vechea viziune asupra lumii i a sinelui, iluminatul are acces la o nou viziune. Nirvana
nu este altceva, nu este ceva dinafara noastr. Avem acest potenial n noi, de a vedea
lucrurile altfel. Dac propria noast ignoran este cea care nate suferina, atunci proriul
nostru interior, propria noastr nelepciune ne ofer eliberarea de suferin. Nirvana este
sfritul suferinei.

Cnd ne gndim la eliberare nu trebuie s considerai c aceasta exist dincolo de planul


fizic, dincolo de trup. Eliberarea exist ca o calitate a minii, ca o stare mental. Nirvana
exist ca stare natural la fel ca i samsara. Cnd se ajunge mai profund n nelegerea
strii de eliberare (moksha), aceasta devine starea fundamental a sinelui. Samsara este
doar ignorarea strii de nirvana. Samsara este manifestarea separrii mentale. Cnd se
elimin toate conflictele, toate separrile se obine nirvana. nsi ignorana noastr este
cea care creaz samsara. Astfel dac propria noastr ignorana i distorsionarea realitii
este cea care creaz separarea, atunci cultivarea unei stri interioare de nonseparare, de
meditaie vor duce la linite, la eliminarea suferinelor, la nirvana. Mecanismele de
percepie a strilor Samsara i Nirvana se difereniaz prin trecerea de la starea de
ignoran la cea de nelepciune. Modul prin care individul se elibereaz de ignoran este
cunoaterea, prin contientizarea nimicului.

Natura realitii este nimicul. Manifestarea este un continuum. Mintea este cea care
ntrerupe acest continuum i provoac separarea. Cand manifestarea vine n contact cu
mentalul fiinelor contiente, acestea manifest karma. Karma reprezint nsi procesul
de aciune-reaciune care are loc atunci cnd mentalul proceseaz manifestarea, creind
realiti alternative generatoare de suferin. Antidotul pentru suferin este nelepciunea
realizrii nimicului. Dincolo de ganduri, nimicul este totodat i realitatea ultim a minii.
Aceast stare este Nirvana. Starea de nimic, de gol este nsi Nirvana.

Nimicul este natura fundamental a sinelui. Cnd mintea este goal, atunci nu exist nici
un proces de percepie, gndire, asociere, nu exist dorin. Mecanismul samsarei este
ntrerupt i suferina dispare. O dat contientizat prin experien i contrast, vechea
viziune a lumii este eliminat i Nirvana este revelat.