You are on page 1of 13

Proiectarea si dezvoltarea fermelor de bovine

Cresterea bovinelor pentru lapte seste o oportunitate de afacere pentru


fermierii romani, o perspectiva de viitor in continua crestere datorita unui deficit
pe piata.

Petrea Catalin I.F. si-a propus infiitarea unei ferme de vaci destinata
productiei de lapte cu o capacitate de 300 de vaci din rasa Bruna de MAramures
in copul valorificarii productiei de lapte.

Ferma v-a fi utilata conform unei tehnologii moderne pentru cresterea


vacilor de lapte in stabulatie libera. Adoptarea acestui sistem este incurajata atat
de legislatia europeana cat si de avantajele pe care le are comparativ cu
stabulatia legata.

Caracteristicile constructive ale fermei zootehnice si utilizarea unor


tehnologii performante de exploatare a bovinelor, cu monitorizarea si verificarea
permanenta a calitatii produselor obtinute si a starii de sanatate si bunastare a
vacilor asigura atingerea unui nivel ridicat de competitivitate pentru noua ferma
in raport cu exploatatii similare din alte tari ale Uniunii Europene.

Ferma va respecta cerintele nationale si europene privind protectia


mediului. In acest scop, se va construi o platforma acoperita pentru depozitarea
dejectiilor provenite de la bovine si bazinul ingropat pentru colectarea
dejectiilor lichide.
Tehnologia de crestere a bovinelor de lapte in stabulatie libera ce asigura
o suprafata totala de min. 10 mp de bovina, creeaza conditii optime de crestere
si exploatare a animalelor. Zonele de odihna pentru vacile de lapte si tineret
sunt prevazute cu asternut de paie.

Ferma prezinta un grad sporit de automatizare a operatiunilor din fluxul


de productie. Hala de productie va fi dotata cu instalatii care permit adaparea,
mentinerea si reglarea microclimatului.

Tehnologia utilizata va permite o productivitate ridicata a muncii, un


control sanitar-veterinar riguros si o productie mare de lapte datorita conditiilor
de microclimat ce vor fi asigurate: ventilatia adaposturilor, temperatura,
umiditatea aerului, iluminarea.

Profitul inregistrat din activitatea de exploatare a vacilor de lapte va fi


folosit pentru dezvoltarea intreprinderii familiale si implicit la cresterea nivelului
de trai a membrilor acesteia.

Intretinerea vacilor in sistem liber se face in conditii cat mai apropiate de


factorii naturali de mediu iar furajarea zilnica este facuta la discretie pe asternut
permanent. In adapost exista doua zone: zona de odihna si zona de miscare si se
asigura accesul animalelor la iesle si padoc.

Stabulatia libera a inceput sa fie utilizata din ce in ce mai mult datorita


multiplelor avantaje pe care le prezinta (posibilitatea mecanizarii si
automatizarii proceselor de productie, cresterea productivitatii muncii, eficienta
economica, obtinerea unui lapte de calitate superioara, avantajele benefice ale
miscarii asupra starii de sanatate a animalelor).
Esenta sistemului consta in faptul ca animalele sunt libere sa circule in
adapost si in afara acestuia. Din punct de vedere al organizarii interioare
adapostul prezinta urmatoarele zone: - zona de odihna este un spatiu comun, ce
asigura un confort superior al cazarii. Pentru sporirea unor conditii optime de
odihna zona respectiva se acopera cu un asternut de paie sau un covor de
cauciuc; - zona de miscare se gaseste intre zona de odihna si zona de furajare si
permite circulatia libera a animalelor. Reprezinta zona murdara a adostului, zona
pentru evacuarea dejectiilor; - zona de furajare este reprezentata de aleea de
furajare betonata si de ieslea de furajare.

Infiintarea fermei de vaci de lapte se va face respectand urmatoarele


principii:

standarde de calitate a constructiilor realizate;


asigurarea tuturor utilitatilor necesare bunei functionari a activitatii
zootehnice;
asigurarea conditiilor de siguranta si bunastare a animalelor;
respectarea cerintelor de protectie a mediului inconjurator.
Oportunitati

Instalatiile si echipamentele prevazute in fluxul tehnologic permit


desfasurarea procesului de exploatare si crestere a bovinelor in conditii optime.
Tehnologiile folosite conduc la obtinerea unor produse de calitate, la
randamente sporite, in conditii de eficienta si productivitate a muncii crescute.
In acelasi timp, prin utilizarea acestor tehnologii se urmareste realizarea unor
conditii bune de munca pentru personalul care lucreaza in ferma. Solutia
constructiva aleasa permite asigurarea cerintelor fiziologice ale bovinelor.

Constructia si dotarea fermei respecta indeplinirea standardelor


comunitare referitoare protectia animalelor din crescatorii. Astfel: hala va fi
executata pe structura metalica, cu inchidere prelata pentru adapostul
animalelor si cu inchidere panouri termoizolante pentru restul halei. Peretii,
acoperisul si pardoselile sunt realizate din materiale de constructie care asigura
o buna izolare termica;

Hala va fi prevazuta cu instalatii eficiente de climatizare si ventilatie


pentru asigurarea unei temperaturi tehnologice normale care sa ofere un
microclimat optim pe tot parcursul anului;

Solutiile care asigura frontul de alimentatie si adapare respecta normele


tehnologice si biologice;

Spatiul de depozitare a laptelui va fi dotat cu un tanc de racire pentru


asigurarea cerintelor de siguranta alimentara;
Sejectiile rezultate sunt colectate si stocate pe platforma betonata fiind
folosite ca ingrasamant natural;

Colectarea apelor provenite din spalarea halei si dejectiile lichide se va


face intr-un bazin ingropat;

Accesul in incinta fermei se va face printr-un filtru pentru dezinfectia


autovehiculelor.

Obiective de ordin economico-financiar

Principalii factori care permit minimizarea costurilor de productie si


obtinerea unei rentabilitati economice ridicate sunt:

sistemul semiautomatizat de hranire si adapare va permite


utilizarea eficienta a consumului de hrana, evitandu-se risipa de
furaje.
optimizarea consumului de utilitati necesar pentru asigurarea
unor conditii specifice de microclimat prin monitorizarea
permanenta a factorilor de mediu (temperatura, umiditate,
lumina etc);
controlul riguros al bolilor ca urmare a lipsei de contaminare a
furajului si a apei reduce costurile cu medicamentatia si permite
obtinerea unei productii de lapte de calitate;
productivitate ridicata a muncii datorita mecanizarii si
semiautomatizarii operatiunilor de hranire si adapare si
evacuarea dejectiilor.
Datorita tehnologiei care va fi adoptata, activitatea fermei va avea impact
minim asupra factorilor de mediu.

Sistemul de ventilatie naturala cat si cel automatizat asigura un


microclimat foarte bun, improspatand aerul din hala si astfel reducand
semnificativ umiditatea, mirosul si emisiile de NH3.
Oportunitatea investitiei

Din punct de vedere al oportunitatii investitiei se disting urmatoarele


aspecte relevante ce privesc nivelul sectorial, de piata, al fortei de munca, al
conditiilor pedo-climatice precum si al economiei locale. La nivel sectorial: -
dupa o lunga perioada de timp de stagnare si chiar regres, in prezent activitatea
de productie a produselor lactate se afla pe un trend ascendent la nivel national,
acest trend fiind impulsionat de o tendinta de crestere a cererii existenta pe
piata insuficient satisfacuta in prezent de oferta producatorilor autohtoni si de
cresterea exigentelor cu privire la calitatea produselor alimentare; - cresterea
consumului de produse alimentare autohtone in detrimentul produselor
provenite din import. La nivelul pietei de desfacere: - orientarea preferintelor
romanilor spre lapte integral; - cresterea in ultimii ani la nivel national a cererii
pentru produse lactate, precum si prognoza de crestere a consumului la nivelul
celui inregistrat in alte tari din Uniunea Europeana.

La nivelul economiei locale si a pozitionarii geografice: - amplasarea


fermei in apropierea zonelor cu potential furajer ridicat, prin care se asigura
necesarul de materii prime furajere; Privind toate acestea se poate concluziona
ca realizarea proiectului va insemna pentru Pop Ion Intreprindere Familiala,
valorificarea unui intreg sir de oportunitati de ordin economic si social, cu efecte
favorabile in dezvoltarea economiei locale (vor fi stimulati furnizorii locali de
input-uri, servicii, etc.), precum si in cresterea veniturilor la bugetul local.
Rasa Bruna de Maramures

In Romania, rasa Bruna a fost adusa pentru prima data in anul 1881 in
Maramures de catre muncitorii forestieri austrieci. Datorita interesului deosebit
al crescatorilor si a conditiilor favorabile de mediu cresterea taurinelor din rasa
Bruna atat in rasa curata cat si prin incrucisare cu taurinele locale s-a raspandit
foarte mult.
Rasa Bruna in Romania s-a format prin incrucisarea taurinelor autohtone
neameliorate rasa Sura de Stepa si rasa de munte Mocanita cu tauri din rasa
Bruna proveniti din Austria si mai apoi din Elvetia.
Rezultatele bune obtinute in urma incrucisarilor cu rasele locale a
impulsionat raspandirea rasei Brune pe o arie mare, cuprinzand zonele montane
si submontane din intreg arcul carpatic, unde din cauza unor conditii mai putin
favorabile, in special lipsa cerealelor, nu au patruns rasele specializate in
productia de lapte de tip Holstein-Friza.
La aceasta a contribuit puterea mare de adaptare la conditiile de mediu
din zonele montane si colinare, precum si capacitatea buna de valorificare a
hranei in aceste conditii. Sistemul pastoral specific acestor zone, denumit
pendulare, constand in aceea ca pe timpul verii vacile sunt intretinute in comun
la stane iar in restul anului in gospodariile populatiei a condus la aparitia unor
sortimente de cascavaluri deosebit de apreciate de catre consumatorii din tara si
de peste hotare (Penteleu, Rucar, Bradet, etc.).
La obtinerea acestor produse cu calitati gustative deosebite a contribuit
desigur si compozitia floristica deosebit de complexa a pasunilor si fanetelor de
deal si de munte, bogate in anumite uleiuri volatile, dar cauza consta in primul
rand in capacitatea ereditara a acestei rase de a produce un lapte cu
caracteristici fizico-chimice si gustative exceptionale.
Conform datelor oficiale, efectivul de rasa Bruna cuprins in Controlul
Oficial al Productiei de lapte (COP), a realizat in anul 2006 o productie de 4065
kg lapte cu un procent de 3,96 % grasime si 3,36% proteina, ceea ce determina
un raport destul de bun intre procentul de grasime si procentul de proteina
(1,18).
Trebuie precizat ca nu productia de lapte pe lactatie face din rasa Bruna o
rasa deosebita, ci alte insusiri, legate in special de calitatea laptelui.
Astfel, raportul intre grasime este foarte strans. De asemenea, calitatea
proteinei este una foarte buna, cu un continut foarte crescut de cazeina (78%
din totalul proteinei din lapte), in special k-cazeina. Vacile din rasa Bruna produc
un lapte care contine cu 7-8% mai mult calciu si fosfor, mai multa lactoza
(zaharul din lapte), dar mai putine cloruri, ceea ce face ca acest lapte sa fie mai
gustos.
Cercetarile proprii au demonstrat o incidenta mult mai scazuta a infectiilor
ugerului (mamite), prin urmare si numarul de celule somatice este mai scazut cu
aproximativ 20% la rasa Bruna comparativ cu alte rase.
Datorita acestor calitati, laptele provenit de la vaci de rasa Brun este cel
mai indicat pentru industria branzeturilor, randamentul fiind cu aproximativ
16% mai crescut comparativ cu alte rase, timpul de coagulare mai redus datorita
continutului in saruri minerale, argumente la care se adauga, desigur, insusirile
organoleptice deosebite (gust, savoare, culoare, etc.).
Lactatia este mai uniform, iar afectiuni precum febra laptelui, cetozele si
acidozele sunt mult mai rare decat la alte rase.
Performantele productive ale rasei sunt sustinute de o longevitate
productiva remarcabila. La aceasta contribuie robustetea membrelor, a danturii,
precum si conformatia ugerului, care nu este foarte voluminos, are o textura
supla, o simetrie acceptabila a sfarcurilor, ceea ce face ca acesta sa fie mai putin
predispus la diverse afectiuni.
Longevitatea productiva a rasei ii sporeste valoarea si compenseaza
oarecum nivelul productiv mai scazut pe timpul unei singure lactatii. Astfel,
cantitatea de proteina produsa pe parcursul intregii vieti productive de vacile din
rasa Bruna este comparabila cu rasa Holstein-Friza.

In Franta, tara cu o mare traditie in ceea ce priveste producerea si


consumul de branzeturi, rasa Bruna ocupa in controlul oficial al productiei de
lapte locul 2, imediat dupa rasa Normanda, dar cu mult inaintea rasei
Montbeliarde. Efectivul controlat a crescut cu 50% intre anii 1993 si 2005,
reflectand tendinta de dezvoltare a acestei rase, bazata pe ratiuni economice.
Astfel, in contextul in care in Franta pretul laptelui este stabilit in functie de
anumite criterii foarte severe de calitate, se constata ca in anumite situatii
laptele provenit de la ferme crescatoare de rasa Bruna este cu 15-16% mai
scump decat in fermele care cresc rasa Holstein.

Bruna este una dintre cele mai rspndire rase de vaci, fiind prezent i n
ara noastr unde, n ultimii ani, a intrat parc ntr-un con de umbr. n goana
dup rase performante i foarte promovate, cresctorii au neglijat una dintre
vacile cu cea mai mare putere de adaptare la condiiile de la noi din ar i care
poate reprezenta baza unei ferme de lapte, putnd fi folosit i pentru
producia de carne.

n prezent, Bruna ocup locul trei n structura de rase reprezentnd circa


29 la sut din totalul taurinelor din ar. Este rspndit n principal n judeele
din zona subcarpatic a Moldovei, Munteniei i Olteniei dar i n zona de nord a
rii. Astfel, avem peste 220.000 de capete de Brun, din care doar 10.000 n
ferme mari, iar celelalte exemplare sunt n gospodriile rneti unde este
prezent mai ales Bruna de Maramure.

Omologat n anul 1959, rasa Brun de Maramure s-a format prin


absorbia taurinelor locale (Sura de Step i Mocnia) cu rasa Schwyz. De
origine elveian, rasa Brun a fost adus n Romnia pentru prima dat spre
sfritul secolului XIX. Importurile de exemplare din aceast ras au continuat n
perioada interbelic i au crescut dup cel de-al doilea rzboi mondial.

Numrul total de vaci este aproximativ 220 de mii de vaci junici din care n
controlul oficial avem 5.000 de vaci. n Europa, Bruna se regsete n Elveia,
Austria, Italia, Slovenia, Frana, Spania i Romnia. Produciile n celelalte ri se
situeaz la circa 6.400 de litri pe cnd n Romnia deocamdat numai la 3.800
litri. Sigur n ara noastr se hrnete numai pe pune care nu este ntotdeauna
de cea mai bun calitate, iar cele din Europa sunt majoritatea n ferme bine
organizate cu o furajare mai tiinific. Majoritatea efectivelor sunt n
gospodriile populaiei i mai puin n ferme.

Vacile din rasa Brun valorific foarte bine punile i au marele avantaj c
au cea mai mare durat medie a vieii productive, ceea ce o face ideal pentru
fermele mici, care nu pot investi n genetic dect pe termen mediu i lung.

Exemplarele din aceast ras sunt de talie mijlocie (124-130 cm) i cu


greutate corporal la adult de 450-600 kg la vaci i 800-900 la tauri. Potenialul
genetic pentru producia de lapte este de 3200-3500 litri cu procent de 3,75
grsime.

Bruna are o lactaie uniform, iar calitatea laptelui este printre cele mai
bune, fiind mai gustos prin coninutul mai ridicat de calciu i fosfor, lactoz i
conine mai puin cloruri. Totodat, potrivit unui document al rasei elaborat la
Ageia Naional pentru Zootehnie, laptele vacilor din rasa brun are o proporie
aparte de cazein, ceea ce l face ideal pentru obinerea brnzeturilor de
calitate.

Recordul rasei este deinut de vaca Iza, proprietate a Staiunii de


Cercetare pentru creterea Taurinelor Sighet, Maramure, care n 1990 la lactaia
a 4-a a dat 11.662 litri lapte cu 4,33 procent de grsime. Exemplarele din aceast
ras se preteaz la exploatarea semiintensiv pentru producie de lapte i
intensiv pentru cea de carne.
Att pentru lapte, ct i pentru carne, metisarea Brunei cu rase de top
conduce la rezultate foarte bune. Astfel, pentru lapte, combinaia cu Jersey duce
la urmai F1 cu 26% mai mult grsime n lapte i 20% mai mult lapte, n timp ce
dac se face ncruciare cu Hostein Friza, se obin producii de lapte cu 6-22%
mai mari.

Pe partea linia de carne, cele mai bune rezultate se obin prin ngrarea
intensiv a vieilor acetia ajungnd la vrsta de 14 luni la o greutate de 400-440
de kilograme realiznd un spor mediu zilnic n jur de 1000 gr. cu un consum de
hran de 607 U.N/spor.

La lista de avantaje ale rasei se adaug temperamentul blnd, membre


sntoase i rezisten deosebit la condiii climatice. i calitatea crnii este
excelent cu un randament bun la sacrificare cu un gust foarte bun.
Merge ncruciat cu aproape orice alt ras dar, dup cum ne-a precizat
specialistul Semtest Craiova, este bine ca rasa s fie meninut pur. Este
adevrat c un viel ncruciat de exemplu cu Alb Albastru Belgian d rezultate
foarte bune dar trebuie s avem grij s meninem matca adic nu trebuie s se
exagereze cu ncrucirile n aceast zon pentru c ne trezim c dispare rasa,
avertizeaz specialistul.

La Semtest Craiova se gsete i cel mai bun taur din ar, de la care se
furnizeaz material seminal n teritoriu. Taurul Houston este la noi, n via.
Recoltm material seminal de la el i am vndut numai 11.000 de doze fa de
alt dat cnd avem dublu sau triplu. Are performane deosebite i ridic nivelul
produciei viitorilor produi.

Numrul de vaci care a sczut foarte mult n detrimetul raselor de carne


care, sigur, sunt indicate chiar la gospodriile populaiei dar trebuie s avem
grij la efectivul-matc pe care trebuie s l meninem pentru ca rasa s fie
pstrat pentru c are nite mari avantaje. Cea mai mare durat medie a vieii
productive, performane superioare la producia de lapte, un lapte mai gras i
valori excelente ale proteinei.

Potrivit site-urilor de anunuri, n prezent, preul unei vaci din rasa Brun
sau Brun de Maramure pornete de la 2.000 de lei, avnd un pre mediu de
2.200-2.500 de lei.