PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU

DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
PROFESIONAL ŞI TEHNIC

JUDEŢUL DÂMBOVIȚA
2013 – 2020

Document elaborat de Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social, prin
colectivul:
Popescu Luminiţa
Inspectoratul Școlar al Județului Dâmbovița Preda Luminița
Băsceanu Ovidiu
Direcția Județeană de Statistică Dâmbovița Brezeanu Elena
AJOFM Dâmbovița Arsene Ion
Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Coarfă Magda
Dâmboviţa
Sindicatul FSLI Dâmbovița Dragna Tănase Adrian
Camera Agricolă Judeţeană Dâmboviţa Ioan Morar
Universitatea Valahia din Târgovişte Ionescu Luiza
S.C. MOB VAD SRL Târgovişte Matei Florina
S.C.Termoelectrica SA Sucursala
Leaşu Alexe
Electrocentrale Doiceşti
SC Dâmboviţa Construcţii SA Târgovişte Petrescu Adrian

Asistența şi coordonare metodologică
Suzana Camelia ILIE
CNDIPT Bucureşti, Filiala Târgoviște
Rodica ALBU

Noiembrie 2012

1

CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE...................................................................................................................... 4
1. REZUMAT............................................................................................................................... 5
2. DEMOGRAFIE........................................................................................................................ 8
2.1. Situaţia prezentă..............................................................................................................8
2.1.1. Populaţia totală. Dinamica generală.........................................................................8
2.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural).........................................................8
Tab 2.1.1. Distribuţia pe sexe..............................................................................................8
2.1.4. Structura pe grupe de vârstă....................................................................................9
2.1.5. Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale.................................................9
2.1.6. Structura etnică.......................................................................................................10
2.1.7. Mişcarea migratorie.................................................................................................10
2.2. Proiecţii demografice.....................................................................................................11
2.3. Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru IPT.......................12
3. PROFILUL ECONOMIC JUDEŢEAN...................................................................................14
3.1. Principalii indicatori economici....................................................................................14
3.1.1. Produsul intern brut(PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)................................14
3.1.2. Productivitatea muncii............................................................................................15
3.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime............15
PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE
3.1.4. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi
alte servicii............................................................................................................................... 15
PENTRU DEZVOLTAREA
3.2. Informaţii parţiale........................................................................................................... 16
3.2.1. Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate.........................16
ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI
3.2.2. Cercetarea - dezvoltarea.........................................................................................17
3.2.3. Industria................................................................................................................... 17
TEHNIC
3.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi mediu..............18
3.2.5. Agricultura................................................................................................................20
(P.L.A.I.)
3.2.6. Silvicultura............................................................................................................... 20
3.2.7. Turismul....................................................................................................................20
3.2.8. Dezvoltarea durabilă – aspecte specifice zonei rural montan..............................21
3.3. Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru ÎPT.................................26
4. PIAŢA MUNCII...................................................................................................................... 28
JUDEŢUL DÂMBOVIŢA
4.1. Indicatori statistici ai pieţei muncii...............................................................................28
4.1.1. Principalii indicatori statistici ai pieţei muncii la nivelul judeţean.......................28
REVIZUIRE
4.1.2. Structura populatiei ocupate civile pe niveluri de înstruire, la nivel regional.....31
2008 - 2013
4.1.3. Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei
naţionale................................................................................................................................... 32
4.1.4. Numărul mediu al salariaţilor si al muncitorilor pe activităţi ale economiei
naţionale................................................................................................................................... 34
4.2. Informaţii parţiale........................................................................................................... 34
4.2.1. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante
înregistrate la AJOFM.............................................................................................................. 34
4.2.2. Evolutii recente ale somajului si a locurilor de munca vacante înregistrate la
AJOFM (aspecte concrete în contextul crizei economice si financiare).............................38
4.2.3. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete)...........38
4.2.4 Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu (2013-2020)......43
4.3. Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT...........................................49
4.3.1 Principalele constatări desprinse din înformaţiile din AMIGO la nivel regional. .49
4.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM)
.................................................................................................................................................. 50
4.3.3. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile.....................................50
4.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupatii a somajului si locurilor de muncă
vacante înregistrate la AJOFM...............................................................................................51
4.3.5. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (concluzii din
anchete).................................................................................................................................... 52

2

4.3.6. Concluzii din previziunile privind cererea şi oferta pe termen mediu si lung la
nivel regional........................................................................................................................... 53
4.4. Implicaţiile pentru ÎPT....................................................................................................54
5. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN JUDEŢUL DÂMBOVIŢA......................57
5.1. Indicatori de context.........................................................................................................57
5.1.1. Contextul european.................................................................................................57
5.1.2. Contextul naţional...................................................................................................60
5.2. Indicatori de context specifici.......................................................................................62
5.2.1. Contextul demografic şi populaţia şcolară............................................................62
5.3. Indicatori de intrare pentru perioada 2003-2010..........................................................63
5.3.1.Numărul de elevi care revin unui cadru didactic....................................................63
5.3.2 Resursele umane din ÎPT.........................................................................................64
5.3.3. Resurse materiale şi condiţii de învăţare...............................................................66
5.4. Indicatori de proces.......................................................................................................66
5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT............................66
5.4.2. Asigurarea calităţii în ÎPT........................................................................................67
5.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere........................................................................67
5.5. Indicatori de ieşire......................................................................................................... 69
5.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională..........69
5.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ..........................................................................69
5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED.....................................70
5.5.4 Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED..................................................71
5.5.5. Rata de succes.........................................................................................................72
5.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie....................................................73
5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie..............................................74
5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA)......74
5.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani..................................75
care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior...........................................75
5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)..........75
5.6. Indicatori de impact.......................................................................................................76
5.6.1. Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic.....................................76
asupra ratei şomajului pentru perioada 2003-2010.........................................................76
5.6.2. Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie
.................................................................................................................................................. 77
5.6.3. Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă
.................................................................................................................................................. 77
5.7. Oferta şcolilor din ÎPT din Judeţul Dambovita în perioada 2002-2012.......................78
5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare..........................................................................78
5.7.2. Analiza ofertei curente – formarea profesională îniţială (anul şcolar 2011-2012)
.................................................................................................................................................. 78
5.7.3. Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar viitor. Ţinte pe termen
mediu pe domeniii de pregătire..............................................................................................80
5.8. Oferta şcolilor din IPT pentru formarea adulţilor în anul şcolar 2010-2011...............82
5.9. Reţele şcolare în anul 2010-2011..................................................................................82
5.10. Parteneriatul cu întreprinderile...................................................................................83
5.11. Principalele concluzii din analiza ÎPT judeţean..........................................................84
6. EVALUAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI.................................................89
7. ANALIZA SWOT a corelării ofertei de formare profesională cu cererea..........................93
8. REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI OBIECTIVELE DEZVOLTĂRII IPT LA
ORIZONTUL ANULUI 2013.......................................................................................................95
9. ACŢIUNI PROPUSE – PLAN DE MĂSURI.........................................................................101
10. GLOSAR............................................................................................................................ 106

3

Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) – realizat de unitatea de învăţământ la nivelul comunităţii. în vederea integrării lor în sistemul general de educaţie.  Măsuri privind dezvoltarea parteneriatului social şi a curriculumului în dezvoltare locală. . Planificarea strategică a ofertei IPT utilizează următoarele documente: .  Măsuri complementare de formare profesională continuă.  să se concentreze pe problemele specifice ale sistemului de învăţământ profesional şi tehnic de la nivel judeţean.  Măsuri de raţionalizare a reţelei şcolare. PLAI sunt actualizate de către CLDPS şi aprobate de către Consiliul de Administraţie al ISJ. . de cele mai multe ori imediate. prin obiectivele sale. ţintele şi acţiunile la nivel judeţean pentru dezvoltarea învăţământului profesional si tehnic.Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) – realizat la nivel regional.  să ofere feed back pentru planificarea ofertei IPT la nivel regional  să furnizeze un cadru general pentru elaborarea şi armonizarea planurilor strategice ale şcolilor. PLAI oferă cadrul general pentru elaborarea planurilor şi programelor vizând:  Calificările profesionale relevante pentru dezvoltarea socio-economică locală (nivel de judeţ) structurate pe domenii ocupaţionale şi nivele de calificare. Prin urmare IPT nu poate răspunde. ale angajatorilor din România. participativă şi inclusivă. Obiectivul major al planificării strategice a IPT constă în creşterea contribuţiei învăţământului profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă bazată pe inovare şi cunoaştere.  Măsuri privind susţinerea investiţiilor în infrastructură şi echipamente didactice. cerinţelor imediate ale unui loc de muncă. Iată de ce prognoza ofertei IPT realizată în corelare cu o cerere previzionată a forţei de muncă şi tranziţia de la şcoală la viaţa activă devin elemente strategice pentru o planificare performantă. 4 .  Planul de şcolarizare al şcolilor IPT. care este imediat urmată de învăţarea la locul de muncă în vederea adaptării la cerinţele acestuia.Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) – realizat la nivel judeţean. Învăţământul profesional şi tehnic.  să stabilească priorităţile. Scopul Planului Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi cererea socială. în acord cu nevoile de dezvoltare judeţeană şi a resurselor umane în perspectiva anului 2013. este subsumat dublului rol al educaţiei: economic şi social.  să contribuie la realizarea ţintelor stabilite la nivel regional.  Măsuri asociate de formare profesională a elevilor cu nevoi speciale. Anual. CUVÂNT ÎNAINTE Planificarea strategică1 a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic (IPT) are caracter naţional şi este realizată în raport cu obiectivele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene. 1 Termenul „planificare strategică” este utilizat cu semnificaţia de „prognoză” pe termen mediu de 5 – 7 ani a ofertei IPT realizată în contextul modelului propus de CNDIPT. al fluxurilor migraţiei externe ceea ce ne conduce la concluzia că IPT va fi sistematic solicitat să răspundă unor nevoi. În aceste condiţii învăţământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învăţării pe parcursul întregii vieţi. în sens restrâns. Cele mai importante roluri ale PLAI sunt:  să analizeze în profunzime învăţământul profesional şi tehnic judeţean.  să faciliteze luarea deciziilor la nivel judeţean pentru restructurarea reţelei şcolilor învăţământului profesional şi tehnic. Aspectelor mai sus menţionate le adăugăm provocările generate de fenomenul rapid al îmbătrânirii demografice. el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes care presupune integrare socio – profesională.

5 . date furnizate de INS) şi din surse administrative (statistici ale ISJ Dâmboviţa şi AJOFM Dâmboviţa.  asistarea unităţilor şcolare pentru dezvoltarea şi implementarea PAS. Atribuţiile CLDPS vizează. Scopul planificării este acela de a asigura o mai bună corelare a ofertei de formare profesională cu cererea actuală şi viitoare de abilităţi şi competenţe pe o piaţă aflată într-un continuu proces de schimbare. prin reprezentanţii desemnaţi la cererea Inspectoratului Şcolar.1. a elevilor cu dificultăţi de învăţare şi a celor cu handicap . orientării şi informării privind cariera. Analiza SWOT stă la baza identificării priorităţilor.1 Reabilitarea şi dotarea minimală cu echipamente didactice a şcolilor TVET din judeţ.  facilitarea identificării reprezentanţilor instituţiilor cu atribuţii în realizarea consilierii. Adaptarea ofertei IPT la cererea pieţei muncii se realizează pe baza informaţiilor şi analizelor referitoare la demografie. în vederea integrării socio-profesionale a acestora.  realizarea monitorizării Planurilor de acţiune ale şcolilor (PAS) Actualizarea PLAI a fost realizată în cadrul Proiectului ”Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”. Actualizarea s-a realizat pe baza datelor disponibile din surse statistice oficiale (anuarul statistic al României 2011. precum şi a măsurilor Planului de Acţiune.  oferirea.2. având ca orizont de timp anul 2010. Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social în IPT (CLDPS) sunt structuri manageriale consultative în sprijinul inspectoratelor şcolare judeţene. Evoluţiile imprevizibile ale pieţei muncii şi economiei din ultimele luni. obiectivelor. 2. 3. între altele:  analizarea şi avizarea propunerilor prezentate de Inspectoratul Şcolar privind reţeaua şcolară şi planurile de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi tehnic. Direcţia Judeţeană de Statistică Dâmboviţa). 3. În acest plan de acţiune s-au propus următoarele obiective specifice: 1.1. 1.2 Îmbunătăţirea dotării cu calculatoare a unităţilor şcolare TVET şi asigurarea accesului la Internet. economie. piaţa muncii şi cele referitoare la sistemul IPT. a cadrului organizatoric şi monitorizarea modului în care se realizează parteneriatul social în formare profesională. la nivel judeţean. elaborat de către principalii actori ai pieţei muncii.  promovarea proiectelor iniţiate de unităţile de învăţământ ce vizează dezvoltarea resurselor umane finanţate din fonduri UE sau alte surse şi colaborarea cu unităţile de învăţământ în elaborarea şi aplicarea acestora. 1. Cuprinderea elevilor din mediul rural în învăţământul TVET. arată că previziunile privind cererea pieţei muncii la orizontul anului 2013 utilizate în PLAI actualizat în anul 2011 capătă un grad foarte ridicat de relativitate. în condiţiile crizei economico-financiare. Evaluarea continuă privind cererea de pregătire profesională în raport cu dezvoltarea pieţei muncii şi cu tendinţele de dezvoltare economică pentru adaptarea 2.2 Îmbunătăţirea calităţii procesului de pregătire profesională prin învăţământul TVET în scopul creşterii şanselor de integrare socio-profesională.  realizarea actualizării şi monitorizării Planului Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (PLAI).  identificarea şi promovarea de acţiuni ce vizează tranziţia de la şcoală la locul de muncă al absolvenţilor. REZUMAT Planul local de acţiune pentru învăţământ (PLAI) – din Judeţul Dâmboviţa este un document de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic în perspectiva anului 2013.  participarea. Corelarea ofertei şcolare cu cererea existentă pe piaţa muncii prin includerea în şcolile din sistemul TVET a calificărilor de nivel 2 si 3 din domeniile identificate ca prioritare la nivel judeţean.  avizarea componentelor locale ale curriculum-ului pentru învăţământul profesional şi tehnic. Primul PLAI a fost elaborat în noiembrie 2003. în structurile instituţionale constituite în programele de dezvoltare regională şi în alte programe pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic.

5%. pe niveluri de educaţie ISCED înregistrează o uşoară scădere în învăţământul liceal în anul şcolar 2008-2009 faţă de anul precedent de la 3% la 2. 2003 şi 2004/2006.2%. comerţ realizat 5. construcţii.6% la 10.  Există parteneriate active cu agenţii economici. acest fapt ducând la opţiunea elevilor cu predilecţie către liceul teoretic. ţinta judeţeană. şi între unităţile de învăţământ din proiect şi celelalte unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din judeţe. instalaţii şi lucrări publice . industrie alimentară. cum ar fi: chimie industrială .  Instrumentele de asigurare a calităţii s-au generalizat în toate şcolile IPT.  În proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2011-2012 domeniile aliniate cu ţintele stabilite de membrii CLDPS Dâmboviţa. 6 .4% faţă de 10 %.6% în anul 2008-2009.1% faţă de 4%.  Un număr mare de unităţi de învăţământ IPT (14) la nivelul judeţului au beneficiat de:  reabilitare şi dotare cu echipamente didactice şi de birotică din finanţările Phare TVET. sunt următoarele: mecanică.  formarea personalului didactic şi managerial pe problematica schimbărilor fundamentale din curriculum-ul TVET. constituite cu scopul de diseminare a bunelor practici. 5. pe de altă parte.7% faţă de ţinta 7%. electromecanică. există dificultăţi în acoperirea cu profesori titulari în unele domenii. Pentru anul şcolar 2011-2012 domeniile care mai trebuie aliniate cu ţintele stabilite în urma studierii cererii pieţei muncii locale sunt următoarele: protecţia mediului – realizat 8.9% faţă de ţinta de 7%.  Număr insuficient de cabinete de orientare şcolară şi profesională şi de consilieri şcolari.7% în anul şcolar 2008-2009 (în creştere faţă de anul anterior 32. pe de o parte.5% şi la nivel regional 42.8% şi o creştere în învăţământul profesional ajungând de la 8. 4. Au fost identificate însă şi aspecte pentru care se impun măsuri ameliorative:  Deşi reţeaua şcolară este acoperitoare pentru judeţ. în urma studierii cererii pieţei muncii locale şi a altor informaţii parţiale.5%. construcţii. intrarea lor în şomaj.3% faţă de ţinta de 9%. s-au desprins următoarele concluzii:  În oferta de formare profesională prin ÎPT din planul de şcolarizare realizat pentru clasa a IX-a liceu tehnologic pentru anul şcolar 2010-2011 au fost domenii nealiniate la cererea pieţei muncii. Construcţii. autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.  Nivel scăzut al competenţelor cheie.  Existenţa unui număr mare de furnizori autorizaţi de formare profesională continuă.  Reţele şcolare tematice constituite între unităţile de învăţământ din proiectele Phare 2001.realizat 2. electronică-automatizări realizat 9. 6. constatat încă de la intrarea în sistemul de ÎPT.  Rata abandonului şcolar.0%.  Rata de absolvire pentru învăţământul profesional şi tehnic în judeţul Dâmboviţa este de 34. Dezvoltarea parteneriatelor sociale active de formare profesională pe bază de acorduri pentru toate unităţile şcolare TVET 5. instalaţii şi lucrări publice – planificat 3. electric – planificat 10.1%). mult mai mică faţă de cea înregistrată la nivel naţional de 39. economic. electronică şi automatizări – realizat 14% faţă de ţinta de 10%. iar după terminarea acestuia. În urma analizelor din prezentul document. silvicultură.  Reţea şcolară de învăţământ obligatoriu acoperă întreg teritoriul judeţului. instalaţii şi lucrări publice.1 faţă de ţinta de 1. proces care va fi monitorizat şi astfel se asigură continuitatea şi calitatea procesului de corelare a ofertei de formare profesională iniţială IPT cu cererea pieţei muncii. Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanţelor educaţionale şi ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie. conform ţintelor stabilite prin PLAI 2009-2013. Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă.1 Asigurarea accesului cadrelor didactice din învăţământul TVET la programe de formare continuă specifice noilor competenţe profesionale şi atragerea de noi specialişti în domeniu. Măsurile din Planul de Acţiune sunt asumate în vederea implementării de către membrii CLDPS.  Rata de succes este în creştere faţă de anul şcolar trecut pentru învăţământul gimnazial şi liceal. industrie alimentară – realizat 2% faţă de ţinta 2.2 Asigurarea calităţii învăţământului din mediul rural a unităţilor şcolare TVET.realizat 2. industrie textilă şi pielărie.2% faţă de ţinta de 6.

5% din populaţia adultă (25-64 ani). Dintre tinerii români care au părăsit timpuriu şcoala 21. rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte din România a fost de numai 1. în funcţie de care se face clasificarea finală).  Pe scala domeniului Matematică. dar destul de departe de benchmark-ul în domeniul educaţiei şi formării.6%) mai mare decât media europeană 14. România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări participante. până în 2010.  Populaţia în vârstă de 20-24 ani care a absolvit cel puţin învăţământul secundar superior este la nivel naţional în anul 2009 de 78. au finalizat învăţământul secundar inferior. Se constată un decalaj considerabil la nivel naţional faţă de ţinta adoptată de UE (Benchmark) pentru 2010. semnificativ sub media ţărilor OECD de 501. în 2009.8% s-au angajat şi 55. cu un scor mediu statistic de 427.4% (UE-27 – 15. Dintre tinerii români care au părăsit timpuriu şcoala.3%.5% au absolvit doar învăţământul primar şi 78%. de cel puţin 12.  În 2006 (conf. departe de ţinta UE (benchmark) care prevede o rată medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10%.2% nu s-au angajat sau s-au angajat temporar.3% şi UE-15 – 17%). Rata de părăsire timpurie a educaţiei şi formării profesionale a tinerilor români a fost fluctuantă între anii 2000 şi 2009 în funcţie de contextul economico - social. În ceea ce priveşte România rata de părăsire timpurie a şcolii şi formării profesionale în 2009 a fost de 17. cu un scor mediu statistic de 424.1% pentru persoanele de sex masculin.  Pe scala domeniului Ştiinţe . generând dezechilibre între cerere şi ofertă. ca cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior.  Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) este foarte ridicat în anul 2009 la nivel naţional faţă de media înregistrată la nivel european:  Pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009. semnificativ sub media ţărilor OECD de 496.5% în comparaţie cu media în Uniunea Europeană de 9.România ocupă poziţia 47 din 65 de ţări participante.1% pentru persoanele de sex feminin şi 15.  Oferta şcolară se armonizează parţial cu piaţa muncii. Eurostat). 7 .  Datele la nivel naţional indică în anul 2009 rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (16. România ocupă poziţia 48 din 65 de ţări participante. cu un scor mediu statistic de 428.6% cât se înregistrează la nivel european. 44. semnificativ sub media ţărilor OECD de 493.3% faţă de 78.

DEMOGRAFIE Populaţia reprezintă elementul constitutiv esenţial al devenirii umane. cel mai slab judeţ din perspectiva urbanizării. în ierarhia judeţelor. Anuarul Statistic al României. Valorile negative ale sporului natural. 2010 2010.000 de locuitori).4% şi respectiv 58. În ceea ce priveşte repartiţia pe medii.2.1. Situaţia prezentă 2. Aceste ponderi ridicate ale populaţiei rurale 1908376 REGIUNEA SUD. care din punct de vedere demografic se apropie ca „performanţă” de media naţională. faţă de 41. 2. tendinţele demografice care s- au conturat la nivelul ţării în perioada de tranziţie se constată într-o formă sau alta şi în judeţul Dâmboviţa. cu o densitate de 130. Dinamica generală La 1 iulie 2010.2010 cu 11. fiind printre cele mai ridicate 366796 162985 ponderi la nivel de Regiune DÂMBOVIŢA 529781 Sud Muntenia. de populaţie. Acest aspect negativ este amplificat şi de faptul că judeţul Dâmboviţa se numără printre cele 17 judeţe a căror reţea de localităţi urbane este în totalitate formată din municipii şi oraşe de mici dimensiuni (inclusiv reşedinţa de judeţ având o populaţie sub 100. Tab 2.7 locuitori pe km2. Cu anumite particularităţi. 30. conjugate cu cele ale migraţiei interne/externe.8% din populaţia judeţului trăia în mediul urban şi 69. la 1 iulie Sursa: INS. Prin urmare judeţul Dâmboviţa este după judeţele Ilfov şi Giurgiu.1. situându-se pe locul 16 în ceea ce priveşte numărul populaţiei şi pe locul 6 al densităţii.1. care determină toate procesele socio-economice într-un anumit spaţiu uman. populaţia judeţului Dâmboviţa a fost de 529.650 persoane.781 locuitori.2% în mediul rural. Pe medii de rezidenţă.6% cât se înregistra la nivel regional.număr persoane România 21431298 10434143 10997155 Sud Muntenia 3258775 1587863 1670912 Dâmboviţa 529781 25 357 8 . Populaţia totală.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) Fig. 2.1. La nivelul judeţului Dâmboviţa se constată un uşor trend descendent. au făcut ca populaţia judeţului să se diminueze în perioada 2002 . (Sursa: INS). depind atât intensitatea acestor fenomene cât şi specificitatea derulării lor. 2. De mărimea dar şi de calitatea populaţiei.1.2%).1.1. 2. Distribuţia pe sexe ANEXA 1 Populaţia pe sexe la 1 iulie 2010 Total Masculîn Feminin . două valori aflate într-o complexă conexiune. la nivel judeţean preponderentă Distribuţia populaţiei pe medii de rezidenţă este populaţia rurală (69. 1350399 se corelează cu ponderea MUNT ENIA 3258775 ridicată a ocupării în sectorul agricol de subzistenţă şi 0 500000 100000015000002000000250000030000003500000 implicit cu performanţele economice scăzute ale T OT AL URBAN RURAL judeţului.

2010 .5. Repere economice şi sociale. scăderii natalităţii. Repere economice şi sociale.6 puncte procentuale. care în următorii cinci ani va pătrunde pe piaţa muncii. după această vârstă femeile devenînd majoritare. 40-44 ani şi 55-59 ani şi a scăzut cea din grupele de vârstă 15-19.0% rezidenţiale 6. la 1 iulie 2010. 271424 .0% (+2. Structura pe grupe de vârstă Fondul scăderii numărului de locuitori. şi „65 ani şi peste” au ponderi mai mari în mediul rural decât în mediul urban (cu 2.4.0 48.2%). Dâmboviţa.1.S.4.2 Sursa: România 2010. până la 40 ani.20-24 ani 8. populaţia de vârstă fertilă.8% de sex masculin. Reducerea numărului populaţiei tinere a îngustat şi mai mult baza piramidei vârstelor.0 48.1. Efectele demografice şi economice ale acestei evoluţii se vor resimţi în timp şi vor atrage schimbări la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolară.3% 15-19 ani 15. evidenţiind disproporţiile în populaţie. Populaţia pe grupe de vârstă şi sexe la 1 iulie 2010 La nivel de judeţ grupele de vârstă „0-14” ani. Astfel.1 mii persoane). 2010 Dâmboviţa 2010. 25-29 ani şi 45-49 ani. structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei s-a modificat. judeţului baza datelor pe grupede la D.1%).6% din total.3 Dâmboviţa 100.J.2 puncte procentuale).3 Sud Muntenia 100.3% la 15.5. 51. 2.structura % România 100. de la 14.7 51. Structura pe grupe de 0-14 ani 65 ani şi peste vârstă şi medii 15. I.2% din populaţia judeţului Dâmboviţa era de sex feminin şi 48. diferite ca mărime.2% 7.J. La vârste tinere.0 48. raportul pe sexe este favorabil bărbaţilor. precum şi datorită înaintării în vârstă a generaţiilor.. structura pe grupe de vârstă a populaţiei poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică.4 puncte procentuale şi respectiv cu 6. 2. În cadrul populaţiei adulte semnificativ a crescut ponderea grupelor de vârsta 35-39 ani. Comparativ cu 1 iulie 2002 în anul 2010 se remarcă reducerea ponderii populaţiei tinere (0-14 ani) de la 18. în creştere cu 4. Fig.2 mii persoane) şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste). cât şi în mediul rural (14.0% Structura pe vârste a populaţiei pe medii rezidenţiale Fig.5 mii persoane faţă de 1 iulie 2002. populaţia în vârstă de muncă). D. datorat în principal. ce poate fi utilizată ca proxy pentru populaţia şcolară.1.1.4% (-18.1. de vârstă Dâmboviţa la 1 iulie 2010 2.7 51. 2010 Structura pe sexe se caracterizează printr-o uşoară preponderenţă numerică a populaţiei feminine.S. Grupa de vârstă 15-24 de ani.2% 30-64 ani 9 25-29 ani 48. la grupa de vârstă 15-64 ani sunt ponderi mai mari în mediul urban decât în cel rural cu 8. În schimb. care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei în vârstă de 0-14 ani şi creşterea numărului şi a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).N. pe vârste şi sexe. Piramida vârstelor reflectă cel mai fidel cronica generaţiilor. Anuarul Statistic al României. 2. Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 69.4% la 15.3% Sursa: INS. Astfel. Sursa: Calculat Populaţia peDâmboviţa. prezintă aproximativ aceeaşi pondere atât în mediul urban (14.8 1.S.

8% penticostală.E. s-au născut mai mulţi băieţi decât fete. Actuala situaţie demografică a judeţului este rezumatul direct şi cumulativ al complexelor evoluţii ale principalelor fenomene demografice – natalitate (fertilitate).7.7.1. Rata mortalităţii a fost de 11. Populaţia feminină. s-au înregistrat 67 decese sub un an.000 locuitori.0 ani decât bărbaţii. cu o rată a migraţiei interne de 14. minorităţile naţionale reprezentând 3. rata mortalităţii infantile în judeţul Dâmboviţa fiind de 12.7‰ în anul 2009).000 locuitori. în creştere comparativ cu ultimii ani.000 locuitori.5 ani (69.1‰) şi cu mult peste media înregistrată în ţările U. 0.000 locuitori şi au plecat din judeţ 7862 persoane. mai întâi la şcoală. sub media înregistrată pe ţară (10. Mişcarea migratorie în anul 2007 – Judeţ Dâmboviţa Regiune/ Sosiţi. 15.-27 (4. În raport cu situaţia din ţările U. cu consecinţe directe în modificarea numărului şi structurii socio-demografice a populaţiei în profil teritorial. fără religie sau religie nedeclarată). Judeţul Dâmboviţa se înscrie în rândul judeţelor cu sold migratoriu negativ. durata medie a vieţii populaţiei din mediul urban a fost superioară celei din rural cu 0.2 romano- catolică (diferenţa alte confesiuni.4 ani. Dimensiunea inferioară a ratei natalităţii comparativ cu cea a mortalităţii a generat un spor natural negativ (- 991 persoane şi respectiv -1. În mediul rural ponderea populaţiei vârstnice este mai mare decât cea din mediul urban de 6.6.3%.1% în U.E. remarcându- se o inversare a fluxului migratoriu sat-oraş pe de o parte şi o reducere a migraţiei interne interjudeţene.1% din populaţia judeţului este de confesiune ortodoxă. ca în trecut surplusul de forţă de muncă din mediul rural.7. Femeile au avut o durată medie a vieţii mai mare cu 8. În perioada 2007-2009 durata medie a vieţii la nivelul judeţului Dâmboviţa a fost de 73. cât şi cea externă. Mutaţiile din structura socio-economică a României au determinat o intensă mobilitate teritorială a populaţiei. b.8‰). 0. a. 2.6 ani la femei) înregistrând o tendinţă de creştere în ultima perioadă. În anul 2009. cu o vârstă medie de 40. urban şi rural. Vârsta medie a populaţiei judeţului Dâmboviţa era în anul 2009 de 38.1% rromi (ţigani).6 persoane la 1.4‰).8% adventistă de ziua a VII-a .9 decedaţi la 1. iar mai apoi prin integrarea pe piaţa muncii.E.0% la nivelul judeţului Dâmboviţa. 2. În anul 2009 şi-au stabilit domiciliul în judeţul Dâmboviţa 8292 persoane. Din care sosiţi din: Plecaţi Din care plecaţi în: Migraţia externă Sold migratoriu Judeţe total Judeţe ale Alte În cadrul Judeţe ale Alte În cadrul Sosiţi Plecaţi Intern Inclusiv Regiunii judeţe judeţului Regiunii judeţe judeţului (imigranţi (emigranţi) migraţia Sud Sud ) externă Regiunea 46640 4127 1396 28575 48106 4127 15404 28575 413 644 -1436 -1667 Sud 8 Dâmboviţa 8292 1003 2205 5084 7862 769 2009 5084 68 123 -430 -485 Anii tranziţiei au generat noi tendinţe privind migraţia internă a populaţiei. Structura etnică În urma Recensământului populaţiei din 18 martie 2002 a rezultat că 96.confirmă faptul că procesul de îmbătrânire demografică este mai accentuat în mediul rural. de acum înregistrându-se în mod constant un sold migratoriu pozitiv în mediul rural.000 născuţi-vii. fluxul rural-urban merită o menţiune deosebită. Tab.5 ani. situându-se aproximativ la acelaşi nivel înregistrat pe total ţară.1 născuţi-vii la 1.3 ani. După religie. În mediul rural.5 băieţi la 100 de fete.1. Oraşul nu mai absoarbe.8 ani. raportul de masculinitate ajungând la 105.7% din populaţia judeţului este de naţionalitate română. care s-a dovedit a fi un fenomen permanent după anul 1990. din care 3.5% evanghelică şi 0. Ca şi în ceilalţi ani. rata de natalitate este superioară celei din mediul urban (10. În cadrul migraţiei interne.5 decese sub un an la 1. atei. fiind cel care deţine cea mai mare pondere în cadrul acesteia. pe de altă parte. În anul 2009 rata natalităţii a fost de 10.6 ani la bărbaţi şi 77. Tab. (27) ponderea populaţiei vârstnice (65 ani şi peste) din România este mai mică în anul 2009 (14. 97. Referitor la segmentul de populaţie care este mai dispusă la modificarea domiciliului se constată o migrare a populaţiei tinere către oraş.8 persoane la 1. faţă de 17.9‰). mortalitate şi migraţiune. Fluxurile migraţiei interne. a fost mai îmbătrânită decât cea masculină cu 3.1. Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii. (27). 2. 0.9% pe total ţară. 10 .2 procente. cu o rată a migraţiei interne de 15.4 ani.1. superioară mediei pe total ţară (10. Mişcarea migratorie Un factor al scăderii populaţiei Regiunii Sud Muntenia este migraţia. 2.1‰ faţă de 9. Anul 1998 marchează o schimbare de sens a migraţiei sat-oraş. atât cea internă. situându- se sub nivelul înregistrat la nivel naţional de 39.

Diferenţa pe sexe se va menţine aproximativ la acelaşi nivel.8 Din urban în urban 868 10.1 2190 27. Evoluţia populaţiei judeţului Dâmboviţa pe grupe mari de vârstă în anul 2003.8%). Tab 2. Alături de migraţia internă. principalii factori care acţionează asupra mărimii şi structurii populaţiei sunt fertilitatea.5 75. pensionări.8 275.7 2630 33. adultă. Proiecţii demografice Proiectarea populaţiei judeţului Dâmboviţa. Iniţial.2 Sursa: Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025.. mortalitatea şi migraţia internă şi externă. După anul 1995.N.1 14. Schimbările din sistemul politico-social românesc au făcut ca populaţia din judeţ să se poată îndrepta atât spre ţările membre ale Uniunii Europene.7% din totalul stabilirilor de domiciliu).7%).0 17.1% în 2003.0 7862 100.N. În anul 2009.2.0 507.S.0 227. 2. 2004 11 . principalul factor al acestei evoluţii fiind scăderea naturală.208 (38. şcolară şi preşcolară).7 Din rural în rural 2877 34.S.6 73.0 467. când oamenii au putut circula liberi s-a constatat la nivelul judeţului un flux migratoriu extern mai important.7 239.5 14. 2004 Numărul populaţiei judeţului Dâmboviţa este anticipat să scadă până în anul 2025 cu aproximativ 72.2 67. Evoluţia demografică recentă a constituit baza scenariilor de proiectare prin care s-a efectuat o anticipare a nivelului fertilităţii.5 59.6 326.3 Sursa: Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025. fără ocupaţie) către Italia.J.2.9 358.0 Din rural în urban 1418 17.0 100. în anul 2009 Sosiţi Plecaţi Număr % Număr % Total 8292 100.1. I. feminină în vârstă fertilă. Dâmboviţa În cadrul stabilirilor de domiciliu în judeţul Dâmboviţa fluxul migraţiilor din urban în rural şi din rural în rural deţineau cele mai mari ponderi (377% şi 34. numărul persoanelor provenite din alte judeţe care şi-au stabilit domiciliul în judeţul Dâmboviţa a fost de numai 3.0 0 – 14 ani 95.. dar numeric va fi în continuă scădere în 2025 populaţia feminină va reprezenta 51. speranţei de viaţă la naştere şi sporului migratoriu la nivelul judeţului până în anul 2025.0 65 ani şi peste 78. cât şi spre SUA.5 70. a făcut ca migraţia intrajudeţeană să depăşească semnificativ migraţia interjudeţeană.0 Sursa: Baza de date pe judeţ –D.5 507. Spania şi alte ţări europene.5 1080 13. determinate de schimbarea domiciliului.8 15 – 64 ani 366.3 263. Imediat după 1990.3 100. vârstnică. 2015 şi 2025 2003 2015 2025 mii pondere mii pondere mii pondere persoane % persoane % persoane % Total 539.9 80.3 mii persoane faţă de anul 2003. au plecat persoane care aveau rude sau prieteni plecaţi.7 248.mii persoane 2003 2015 2025 Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin 539. Tab 2. Motivele principale ale migraţiei interne sunt legate de problemele familiale (căsătorii. Reducerea migraţiei pe distanţe lungi în favoarea celei pe distanţe scurte. judeţul Dâmboviţa cunoaşte o emigrare a populaţiei (în special a celei tinere.7 14. Canada şi Marea Britanie. etc.4 17.5 Din urban în rural 3129 37.) în detrimentul celor legate de muncă.4 467.7 1962 25. I. Din punct de vedere demografic.8 12. un factor deosebit de important pentru structura populaţiei este şi migraţia externă. până în anul 2025 Proiectarea populaţiei oferă înformaţii utile asupra posibilei evoluţii a numărului şi structurii de vârstă a populaţiei şi pe grupe funcţionale (tânără.2.7 100.3 259.8 70. Evoluţia viitoare a populaţiei judeţului Dâmboviţa în varianta medie pe sexe . Scăderea populaţiei va fi moderată până în anul 2015 (cu o medie anuală de -0.5%) şi mai accentuată spre sfârşitul orizontului de proiectare (-0.2% din populaţia judeţului faţă de 51.S.2.

9 -7.4 48.0%.5% la 14.7 -21. Populaţia adultă din judeţul Dâmboviţa va fi de 326. populaţia tânără (0- 14 ani) va cunoaşte o scădere semnificativă în perioada 2003-2025.2 -65. Implicaţii pentru IPT Imaginea furnizată de analiza demografică.  spor natural negativ.  scăderea populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei rurale.1 -37.8 -34. După 2015 populaţia vârstnică va creşte atât numeric cât şi ca pondere în total (+2. I.0 -59.8 40.6 mii persoane faţă de anul 2003. 2025 Mii persoane Modificări 2025/2003 2003 2015 2025 absolută (mii) % Populaţia în vârstă preşcolară 3-6 ani 22.N.7 19. numărul acesteia urmând să scadă cu peste 36 mii persoane (42.9%) ajungând la 48. se caracterizează prin următoarele aspecte:  scăderea numărului populaţiei s-a conturat ca o tendinţă de lungă durată iar continuarea acestei tendinţe pe termen lung este de natură să genereze mari probleme economico-sociale.7 8.9 Populaţia de vârstă şcolară 7-14 ani 47.6% în 2015) după care va începe o uşoară scădere ajungând în anul 2025 la 70. 12 .3. Sistemul de învăţământ preşcolar va fi confruntat cu o scădere continuă a numărului populaţiei în vârstă de 3-6 ani.8%) ajungând la mai puţin de 35 mii persoane. şcoli profesionale.2.7 -13. Datorită menţinerii fertilităţii sub nivelul de înlocuire a generaţiilor.7 -36. Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară în anii 2003. I. în timp ce ponderea acesteia în total va creşte de la 14.8%.. 2004 În perioada 2003-2025 populaţia de vârstă corespunzătoare în învăţământul obligatoriu (7-14 ani) va cunoaşte o reducere de peste 21 mii persoane (37.7 19.1 Sursa: Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2050.6 mii persoane (respectiv cu 40%) faţă de anul 2003. ponderea populaţiei adulte în total populaţie va înregistra în prima parte a orizontului de timp proiectat o creştere uşoară (de la 67. Până în anul 2025 vor fi cu 7. Efectivele şcolare se vor reduce cu circa 65.6 -42. care poate continua procesul de învăţământ în licee.6% la 12. Ponderea tinerilor în totalul populaţiei se va diminua la rândul său de la 17.3 14. Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară în anii 2007.3.. Principalele concluzii din analiza demografică.3%).1%).9% şi respectiv +2. Tab 2. de la 95.2 28.  densitate superioara mediei pe ţară.0 mii persoane la 59.N. numărul lor ajungând la 14.9%.4 mii persoane mai puţin decât în 2003). 2025 Mii persoane Modificări 2050/2007 2007 2050 absolută (mii) % Populaţia în vârstă preşcolară 3-6 ani 21.9 -27. în perioada 2003-2025 În perioada 2003-2025 populaţia de vârstă şcolară la nivelul judeţului Dâmboviţa se va afla pe o curbă descendentă.9 Sursa: Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025.9% în anul 2003 la 70.  dominarea populaţiei de naţionalitate romana.8 mii persoane în 2025 (cu 39.3 Populaţia de vârstă şcolară 15-24 ani 80.S.7 mii persoane în anul 2025. În viitor procesul de îmbătrânire demografică va continua însă cu intensităţi diferite.  ponderea populaţiei de etnie rroma în totalul populaţiei regiunii depăşeşte ponderea acesteia la nivel naţional. Pe fondul scăderii numărului de tineri. colegii şi universităţi. 2010 2.9 34.4 Populaţia de vârstă şcolară 7-14 ani 55. Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară.8 mii (-34. Populaţia de 65 ani şi peste va scădea numeric până în anul 2015 cu 2. 2015.4%) copii mai puţin decât în 2003.8 Populaţia de vârstă şcolară 15-24 ani 85.9 mii persoane.0 -52.8 -58. Aceeaşi tendinţă este anticipată şi pentru populaţia de 15-24 ani.S.3 60.8 mii persoane (-37.

 dezvoltarea ofertei serviciilor turistice pentru vârsta a treia (cantitativ şi calitativ prin asigurarea de agenţi de turism – ghizi cu experienţă în a avea grijă de pensionari). Se recomandă înfiinţarea de clase pentru învăţământul TVET în localităţile cu populaţie preponderent de etnie rroma şi iniţierea unor acţiuni pentru şcolarizarea acestora. .  reducerea populaţiei de vârstă şcolară cu efecte negative asupra întregului sistem educaţional şi asupra întregii vieţi economice şi sociale. Scăderea populaţiei şcolare necesită: . Se recomandă creşterea şcolarizării pentru domeniile de calificare: turism şi alimentaţie.restructurarea reţelei şcolare şi corelarea ofertei TVET cu cererea pieţei muncii. centre medicale de zi. Aceasta presupune educaţia şi formarea pe parcursul întregii vieţi. Îmbătrânirea populaţiei constatâtă la nivelul regiunii reclamă implementarea unor politici care să conducă la prelungirea vieţii active pentru adulţi. . . . Declinul tranşei de vârstă 15–24 de ani ridică problema dezvoltării resurselor umane prin sprijinirea unei vieţi active pe piaţa muncii cât mai lungi şi o bătrâneţe activă. Creşterea populaţiei pensionate înseamnă:  dezvoltarea şi extinderea la nivel naţional a serviciilor adecvate nevoilor specifice ale populaţiei vârstnice (asistenţa medicală comunitară. centre comunitare de psihiatrie.asigurarea accesului cadrelor didactice din TVET la programe de reconversie profesională. estetica şi igiena corpului omenesc. retragerea din activitate mai târziu şi progresiv. 13 . dezvoltarea serviciilor de estetică şi înfrumuseţare.dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăţământul TVET a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile.promovarea unei culturi a învăţării permanente. unităţi medico-sociale).dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii.  profunzimea deteriorării structurii pe vârste a populaţiei în contextul declinului natalităţii şi fertilităţii şi implicaţiile acestei deteriorări din perspectiva eventualelor redresări a stării demografice a ţării. îngrijiri la domiciliu. terapia durerii.  deteriorarea raportului de dependenţă economică. Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei are următoarele efecte negative:  reducerea numărului populaţiei active .

7% în 2002 la 13.1. Dintre servicii (51. sub media regională.1. 3. comerţ (10. naţional şi judeţean (v.5% Sursa: Anuarul statistic al judeţului Dâmboviţa. transport.a Valoarea adăugată brută (VAB) reprezintă valoarea nou creată (rezultată din valoarea noilor produse şi servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru producerea acestora).S. . Dâmboviţa.1. 3. Construcţiile deţin 6.4%).pe locul secund s-a situat administraţie care a contribuit cu 28.5% la formarea valorii adăugate brute.3%.8% .agricultura.8% din PIB-ul pe regiune. vânătoare şi silvicultură a scăzut de la 18. Fig.2% în 2008. silvicultura şi piscicultura au contribuit cu 13. situându-ne atât sub media regională cât şi sub cea naţională (situează judeţul pe locul 6 din regiune). .1. Fig.1. D. Produsul intern brut(PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB) Valoarea PIB/locuitor este un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de dezvoltare.locul patru în regiune. Produsul intern brut realizat în anul 2008 în judeţul Dâmboviţa a fost de 9032. reprezentând 1. PROFILUL ECONOMIC JUDEŢEAN 3. În judeţul Dâmboviţa rezultă o pondere semnificativă a VAB în industrie (28.5% din VAB) se remarcă transporturile atât peste media regională cât şi cea naţională.b .5% din VAB.2% din valoarea adăugată brută totală. Pentru scopurile analizei de faţă este relevantă desprinderea unor concluzii din evoluţia structurii VAB pe sectoare de activitate şi compararea structurii VAB la nivel Sursa: Calculat pe baza datelor INS. au intervenit următoarele modificări:  scăderea ponderii valorii adăugate brute judeţene realizate în sfera producţiei (agricultura. ediţia 2010 european. industrie şi construcţii) de la 51. .1. închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor (12. În structura valorii adăugate brute pe ramuri de activitate în anul 2008 faţă de anul 2002.J. 3. piscicultură.9%). "Conturi naţionale Regionale".8% din produsul întern brut realizat pe ţară şi 13. se constată că în judeţul Dâmboviţa acest indicator înregistrează ritmuri susţinute de creştere. Anexa 2 a). Structura valorii adăugate brute pe ramuri de activitate în anul 2008 a avut următoarele caracteristici (v.ponderea valorii adăugate brute realizate în agricultură.1. depozitare şi comunicaţii cu 12. 14 . dar peste cea naţională). Analizând proiecţia creşterii PIB. vânătoarea. vânătoare şi silvicultură.3%).8% la formarea valorii adăugate brute. de numai 6.5%).serviciile*) au înregistrat cea mai mare contribuţie la formarea valorii adăugate brute (51. la 48. administraţie publică şi apărare (5. construcţiile au avut o contribuţie mai mică.3 milioane lei (RON) preţuri curente. 2010 în anul 2002. Principalii indicatori economici 3.5% în anul 2008. în anul 2008 la această componentă cea mai mare contribuţie şi-au adus-o următoarele activităţi: tranzacţii imobiliare. Anexa 2 a): .

7% în transporturi. 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 asociaţii familiale. calculată ca valoarea PIB (la paritatea puterii de cumpărare. Cu o productivitate atât de scăzută. comerţ şi alte servicii au realizat o cifră de afaceri de 9584.htm . productivitatea muncii în România se află sub media europeană.ppt 3. etc.3 105.4% din cifra de afaceri pe total ţară si 9. În judeţul Dâmboviţa. . construcţii.9 milioane lei (RON) reprezentând 76.creşterea ponderii valorii adăugate brute realizată în sfera serviciilor comerciale şi sociale de la 48. Cum în cazul României aceste măsuri au culminat în 2010. Dinamica. 3. reprezenta doar 35% din media UE-27. Regiunea Sud Muntenia se situa în 2009 la acelaşi nivel cu media naţională.8 107.2 106.0 105.4% din unităţile locale active ale ţării şi 12. număr persoane independente. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie.6 94.4% în transport şi depozitare. în 2009 productivitatea muncii la nivel regional.portal/barometru.4% în construcţii.5% în construcţii.3 110.1% funcţionau în comerţ. construcţii. reprezentând 3. repartiţia sectorială şi pe clase de mărime Activitatea economică în cadrul judeţului s-a desfăşurat de agenţi economici organizaţi în trei categorii de întreprinderi: societăţi Tab. Din numărul total al societăţilor comerciale active 40. comerţ şi alte servicii La sfârşitul anului 2009 în judeţul Dâmboviţa funcţionau 7563 unităţi locale active în industrie. România nu poate găsi în exporturi principalul motor de relansare economică. în urma Croaţiei. 3. D.au crescut ponderile realizate în activitatea de comerţ de la 10. PPC) raportată la totalul populaţiei ocupate. .1.9% din unităţi locale ale Regiunii Sud.8 117.6% în industrie. Macedoniei şi Turciei. .2% în anul 2002. IMM-urile au realizat o cifră de afaceri 7317. Comparativ cu celelalte regiuni. 41.ponderea valorii adăugate brute realizată în construcţii a crescut de la 4.S.9 107.8% în anul 2002 la 11. 9.5% în anul 2008. comerţ şi alte servicii. la 6. Productivitatea muncii Deşi în scădere cu 13% faţă de anul 2008. În totalul cifrei de afaceri realizate de unităţile locale 15 .7% din numărul total al unităţilor locale active. În cursul anului 2009. reprezentând 1.3.6% în 2002). 9. Singurele ţări din UE care au înregistrat scăderi ale productivităţii muncii în 2009 au fost România.3% din total cifră de afaceri a unităţilor locale active din judeţ. ne aşteptăm ca dinamica negativă a productivităţii să fi continuat.7 milioane lei (RON) preţuri curente.bns. 13. Creşterea productivităţii muncii între 2000-2008 nu a fost singulară. 12. ţări nemembre ale UE încă. ştiinţifice şi tehnice.1. 2010 comerciale active înregistrată în special în sfera întreprinderilor mici şi mijlocii şi mai ales în zona serviciilor şi construcţiilor.8% din cifra de afaceri pe Regiunea Sud. unităţile locale active din industrie.3. ocupînd poziţia a cincea. . 12. construcţii. Firmele din judeţ. 3. Din numărul total al unităţilor active. Lituania şi Grecia.ponderea valorii adăugate brute realizate în industrie s-a menţinut aproximativ la acelaşi nivel (28. Nord Vest şi Centru. Societăţi comerciale active 4148 4560 5257 5820 6207 6881 7577 7361 În perioada 2002-2009 Asociaţii familiale 6312 6605 6711 4634 3008 2990 704 639 se constată o creştere a Persoane independente 3538 3532 3531 3050 3478 3585 6169 6281 numărului de societăţi Sursa: Anuarul statistic al judeţului Dâmboviţa.insse.9% în 2008.2.3% în activităţi profesionale.6 sursa datelor http://www. Creşterea productivităţii muncii şi îmbunătaţirea ratei de ocupare www. Pe de altă parte.8% funcţionau în comerţ.4. după Bucureşti-Ilfov. Agenţi economici activi.ro/cms/files/Web_IDD_BD/index. Regiunea Vest. IMM-urile reprezentau 99. 7. Dâmboviţa.8% în 2008 faţă de 28.4% în anul 2002 la 51. toate ţările cu care România concurează direct înregistrând dinamici pozitive.1.J.5% în anul 2008.ro/fisiere. practic ţările europene care au aplicat cele mai severe măsuri anti-criză.Obiectiv 11.1 105. 12.1.7% în industrie. pe forme de proprietate comerciale active. depozitare. Evolutia productivitatii muncii la nivel national Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Total 103.

creşterea reală a PIB în judeţul Dâmboviţa va depăşi atât media regionala cât şi pe cea naţională. mediu şi lung în corelare cu prevederile Programului de guvernare. o pondere mai mare revenînd IMM-urilor (98.1.8%).6 4553.0% în anul 2002 şi 15. 3.b. Evoluţiile prognozate prevăd în continuare în perioada 2006-2010 ritmuri susţinute de creştere a PIB. industrie extractivă şi industria electrică.8 Reg. construcţiile realizează cel mai scăzut nivel (2.cnp. în celelalte sectoare (construcţii.1.9 3228.7% în construcţii. În acelaşi timp.2008)www. ponderea a fost deţinută de unităţile cu activitate de industrie (44.2. Sud Muntenia 1. urmate de cele din comerţ (35.4 5097.2 7.9 6.1 6. “Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial până în 2010” (febr.0 Judeţul Dâmboviţa 7. Sursa: Date calculate din Anuarul statistic al 2009.3% în anul 2002 şi 11.ro/user/repository/anexe_regiuni.active.a. Tab.cnp. Investiţia brută din sectorul majoritar privat deţinea în anul Fig. În cele ce urmează vom analiza principalii indicatori ai economiei (PIB şi VAB) din perspectiva evoluţiei prognozate până în anul 2011. 95. 9.1 7.3 6. 47. D. 2010 98.2008) www.1 52315. În totalul investiţiilor brute realizate în anul 2009 (1177.2% în anul 2009). gaze şi apă).6 6. Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate Comisia Naţională de Prognoză (CNP) elaborează prognoze privind dezvoltarea economico-socială a României pe termen scurt.J.9 milioane lei RON preţuri curente).2%).6%).1% în IMM-uri).1% din total.4.5 6.2% din investiţia brută a IMM-urilor.2 37672. – Euro 2005 2006 2007 2008 2009 2010 ROMĂNIA 30829. Creşterea reală a PIB faţă de anul anterior 2005 2006 2007 2008 2009 2010 ROMĂNIA 4.9 5798.5 4461.6 Regiunea Sud Muntenia 3010.2 Sursa: Comisia Naţională de Prognoză (CNP).ro/user/repository/anexe_regiuni.1% în servicii.8 Judeţul Dâmboviţa 2804. Tab.pdf 16 .0% (553.1% în anul 2009). Proiecţia PIB/loc.1. “Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial până în 2010” (febr.8% din numărul mediu total de persoane ocupate se regăseau în total industrie (industrie prelucrătoare. iar pe locul trei se situează serviciile (10.1 6.5 5.4 45944.7% în întreprinderile mari. sectoriale şi regionale precum şi pe baza tendinţelor din economia naţională şi cea mondială.7 5184. Acest lucru ne este necesar pentru a putea observa potenţialul economic de dezvoltare al judetului. Comertul se situează pe poziţia a doua cu o investiţie brută mult mai mică decât industria (10. 3.5 3680.7% în anul 2009.3 6.2% în anul 2002 şi 64. În ceea ce priveşte proiecţia PIB/loc se observă o creştere continuă până în 2010. În iunie 2008 acest organism a realizat studiul „Proiecţia principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial până în 2011”.5 6. Informaţii parţiale 3. Dacă în industrie învestiţia brută în anul 2009 s-a realizat în proporţie de peste 75. 20.1% din investiţia brută totală şi judeţului Dâmboviţa. comerţ) investiţia brută s-a realizat cu precădere la nivelul IMM-urilor.2. Dâmboviţa.4 59371. 19.9 7.1 5.1.1 7. deşi au înregistrat un trend pozitiv în perioada analizată.3% în anul 2009).4 Sursa: Comisia Naţională de Prognoză (CNP). a strategiilor naţionale.pdf Până în anul 2010.2.5% în anul 2002 faţă de 4. 3. Datele analizate evidenţiază faptul că industria rămâne principalul sector în care s-au făcut investiţii brute cu o pondere a căror valoare variază între 73.1 3971.2.3% în comerţ.S. IMM-urile au deţinut o pondere de 47. În anul 2009 investiţia brută realizată în sectorul majoritar privat deţinea ponderea de 95.0 66737. 3. Pe ramuri de activitate.6 5852. Numărul mediu persoane ocupate a fost de 59365 persoane (72.9 milioane lei RON preţuri curente).0 6.6 6532.

Judeţul Dâmboviţa produce energie electrică pe cărbune (Electrocentrala Doiceşti) şi hidro (Complexul de microhidrocentrale de la Dobreşti şi Scropoasa). financiare. este necesară Sud 3480 2999 29. calitate. de la 6. Totalul cheltuielilor dezvoltare.8 în 2008 la 18.6%). constituite în principal din: zăcăminte de ţiţei. inclusiv prin asigurarea de locuri de muncă personalului disponibilizat 17 . Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în judeţ . marne. În ultimii 2 ani analizaţi (2008-2009) – v. Perioada 2007-2013 este marcată de procesul de integrare în UE. marketing. neavând dezvoltare pers. Din această perspectivă.65% în 2008. firmele din judeţ se vor confrunta cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile de participare pe piaţa UE. etc. gaze naturale.7 2980674 2356907 industriale şi a clusterelor bazate pe Regiunea cercetare. Tab3.dezvoltarea Unul dintre factorii ce Tab 3. Aceste evoluţii se reflectă şi în scăderea ponderii judeţului în totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la nivel regional. În civile viitor. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă). prevăzută în toate judeţele regiunii. De interes pentru oferta TVET din regiune şi judeţ este şi dezvoltarea viitoare a unor parcuri industriale. Industria extractivă se concretizează în exploatarea de ţiţei. Judeţul Dâmboviţa la nivel de regiune poate fi considerat un judeţ mediu industrializat. Cercetarea .1% . cărbune. industria de fabricare a echipamentelor electrice (17.Mii lei (RON) - o contribuţie semnificativă la ocupate dezvoltarea economică regională. industria alimentară (2. etc. Conform analizei din Planul de Dezvoltare Regională (PDR) 2007-2013. prezintă un grad ridicat de diversitate.în timp ce la nivel de regiune a scăzut cu 13. a clusterelor România 30390 28398 34. service pentru produsele vândute. cărbune şi agregate minerale pentru construcţii.2.18% în 2009. sulf. design. 3. tehnologic. 3. gresie. Din păcate. Parcurile industriale reprezintă una dintre politicile aducătoare de profit ce are efecte pozitive în plan regional.2. potenţează competitivitatea este Nr.000 locuitori. calcare.3. Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă. de la 19. industria de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte (5. tehnici de vânzare adecvate. bazându-se pe bogăţia şi varietatea resurselor naturale existente. Judeţul Dâmboviţa a cunoscut o scădere a numărului de cercetători la 10.Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă. la 6. Industria Principala sursă de realizare a produsului intern brut. competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei.7 35.9. . ape sulfuroase.2. sectorul de Numărul salariaţilor din dezvoltare de cercetare- cercetare-dezvoltare are încă slabe activităţile de cercetare- la 10000 dezvoltare legături cu mediul economic. cu accent pe tehnologie.0 25. Numărul de salariaţi în activitatea de cercetare-dezvoltare din judeţ a scăzut cu 8.9 229496 220772 accelerarea procesului de transfer Muntenia Sursa: Anuarul statistic al României 2010 .2.. Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă.4%). comerciale etc.8%).8%. odată cu dezvoltarea economiei 2008 2009 2008 2009 2008 2009 bazate pe cunoaştere.salariaţi în dezvoltarea sectorului de cercetare- cercetare. Resursele naturale cuprind o gamă importantă de bogăţii. o caracteristică deosebită a economiei regiunii şi judeţului este că aici sunt reprezentate aproape toate ramurile industriei . gaze naturale.2%).7 în 2009.2. Industria prelucrătoare deţine ponderea predominantă (peste 80%) în producţia industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria metalurgică (38. dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate – de ex.

Dâmboviţa.din diverse sectoare de activitate. Poziţionarea oraşului Bucureşti în centrul regiunii.4% din reţeaua naţională). jud.4.2) Sursa: Anuarul statistic al jud. Otopeni. 2010 3. edilitară. Infrastructura de transport. 3. INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRIALE (CAEN Rev. Infrastructura rutieră a judeţului Dâmboviţa În anul 2009 Direcţia de drumuri şi poduri a Consiliului Judeţean Dâmboviţa a contractat activităţi atât pe drumurile de interes judeţean cât şi pe cele de interes comunal. de comunicaţii şi mediu Complexă şi diversificată Regiunea dispune de o reţea de drumuri publice europene. precum şi la obiective noi programate în anul 2009 după aplicarea procedurilor legale de achiziţie publică. precum şi tinerilor rezidenţi în aceste zone. asigură regiunii Sud Muntenia acces rapid la principalul aeroport al tarii. astfel încât nici unul dintre oraşele reşedinţa de judeţ nu se afla la mai mult de 120 de kilometri de capitală. Parcurile industriale existente la nivelul judeţului au urmatoarele locatii:  Parcul Industrial Moreni. tehnică. Fig. 18 .3.2. cu lucrări în continuare din anul 2008. Dambovita (82 ha).  Parcul Industrial Mija.2.999 km (15. naţionale şi judeţene cu o lungime de 11.1% din totalul naţional) şi o reţea feroviară de 1. Dambovita (14 ha). Cele două parcuri industriale constituite la nivel de judeţ se datorează existentei platformelor industriale ale unitatilor de aparare care au putut fi reabilitate în vederea reorientarii industriilor si crearii de locuri de munca pentru personalul disponibilizat. jud.703 km (15.

92 7. 3.9 50 37.9 m il.4.8 44 11. DN 72A.26 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Fonduri totale 4396 m il.5 30 17.8 km L= 807 km L totala = 1834.5 20 9.3 40 25.sectoarele de străzi şi alte drumuri locale 4.7 27. Fig.km 8 07 6 91 3 0 5 .b. prin clasificarea unor drumuri.2 23.2.4 18.500 km.36 măsoară peste 3. şi DN 61 aflate în administrarea Ministerului Transporturilor au o stare de degradare avansată a părţii carosabile iar sectorul Glod –Cota 1000 aparţinând DN 71.7 7.7 17 15. Sursa: Direcţia de drumuri şi poduri a Consiliului Judeţean Dâmboviţa În sinteză structura drumurilor şi podurilor clasificate conform HG nr.2.3 L=691 km 10 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Mii lei Drumuri nationale Drumuri judetene Drumuri comunale Fonduri necesare Fonduri alocate L= 336.lei Sursa: Direcţia de drumuri şi poduri a Consiliului Judeţean Dâmboviţa 19 .lei 38. cu 105 km cât şi numeric.2 4.3 7. implicând eforturi suplimentare (financiare şi fizice) din partea conducerii Consiliului Judeţean Dâmboviţa. DN 71.8 km DINAMICA S tr u ct u ra p e cat eg o r ii fu n ct io n al e a retele i fondurilor totale aprobate si alocate CJD-ta r utie re ju de te n e d e d ru m u ri p u b lice cla sifica te pentru lucrari si servicii de drum uri si poduri in perioada 2000-2007 .drumurile naţionale DN 1A.DN 72. Reţeaua rutieră judeţeană şi comunală de drumuri publice în anul 2009 faţă de anul 2002 a crescut atât ca lungime. 8.4 20. Fig.4.9 8.9 A utos tr az i D r um ur i nationa le D r um ur i jud eten e D r um ur i co m un al e 9.67 15.9 8. faţă de anul trecut.8 NOTĂ: . este afectat de mai multe alunecări de teren.a.9 43. cu completările ulterioare se prezintă astfel: .93 8.96 30 . 3. Nivelul fondurilor alocate si a fondurilor necesare Ponderea drumurilor publice clasificate în perioada 2000-2007 pentru lucrări şi servicii de fata de lungimea totala a acestora drumuri şi poduri 55 % 43. 540/2000 în judeţul Dâmboviţa.

5% (la hoteluri).8% din producţia de fructe (102. locul 2 pe ţară).7 mii tone. 46.) şi frumuseţea masivelor Leaota şi Bucegi. a unor monumente de artă de o valoare considerabilă. D. cazare turistică în funcţiune -%- existente Total 55 2391 28.124. foarte puţin exploatată în prezent. Pentru valorificarea resurselor potenţialului turistic natural şi antropic. Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică. 1 motel. La 1 decembrie 2009.1 Pensiuni turistice urbane 10 154 23. 55 unităţi de cazare turistică –constând în principal în 11 hoteluri. 20 .9 Tabere de elevi şi preşcolari 4 519 14. 32 pensiuni turistice. ciupercile şi flora specifică (plantele medicinale) – resurse valoroase pentru industria cosmetică şi farmaceutică.număr. 8.8 mii tone. 3. Turismul Turismul tinde să devină unul dintre cele mai dinamice sectoare economice. cartofilor. Cheile Tătarului. 5 cabane turistice.5 mii ha (1. reţeaua turistică cuprindea în anul 2009.7.9 Vile turistice 1 22 23. locul 2 pe ţară). 14.8 mii capete păsări şi 14. fructe şi cartofi plasează judeţul Dâmboviţa în câtegoria marilor producători ai ţării. 2009 Indicele de utilizare netă a capacităților în funcțiune în anul 2009 a fost de 28.6 mii tone. numeroase forme carstice (Peştera Ialomicioara. O uriaşă sursă de venituri.3% și a variat între 7.0 Cabane turistice 5 141 7. capacitatea de cazare turistică existentă şi indicii de utilizare netă ai capacităţii de cazare turistică în funcţiune. Repere economice şi sociale. 3.4 Pensiuni turistice rurale 14 348 10.5 Hanuri şi moteluri 1 20 28. Astfel. 7.7% din producţia de legume a ţării (299.2.J. Fig.6% reprezentând teren arabil. la sfârşitul anului 2009 măsura 248. Agroturismul (turismul rural) este în plină dezvoltare. 4.S. acesta putând contribui substanţial la revigorarea socio- economică a judeţului. 17. 104. cu un potențial deosebit în multe zone ale județului.1% fâneţe şi 3.9% (la cabane turistice) și 42.116 capete porcine. adică o bază materială adecvată formată în primul rând din spaţii de cazare. cu potenţial de dezvoltare pe termen lung. Cheile Zănoagei.2.6. locul 7 pe ţară). 3.831 capete caprine. După anul 1990 efectivele de ovine şi păsări au înregistrat un declin accentuat şi constant. 3.9% vii şi livezi.678 capete ovine.5. Dâmboviţa. legumelor şi fructelor. Silvicultura Silvicultura este favorizată de existenţa unui important domeniu forestier. în anul 2009 Număr de Unităţi existente Indici de utilizare netă ai capacităţii de locuri .952 capete bovîne.3% păşuni. 4 tabere de elevi şi preşcolari –cu o capacitate de cazare turistică de 2.2. În anul 2009 judeţul Dâmboviţa a dat 7. s-a creat o infrastructură. Producţia vegetală este orientată cu precădere spre cultura cerealelor boabe. Agricultura Agricultura este cea de a doua activitate economică de bază a judeţului Dâmboviţa cu o contribuţie la valoarea adăugată brută a judeţului de circa 13. judeţul Dâmboviţa deţinea un efectiv de 41. Baza acesteia o reprezintă terenul agricol care.2%. Pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră din judeţ sunt administrate în cea mai mare parte de ocoale silvice.769 capete cabaline. 3. etc. De asemenea staţiunea baleno-climaterică Pucioasa atrage numeroşi turişti la odihnă şi tratament. cărora li se adaugă pitorescul văilor Dâmboviţei şi Ialomiţei.3 Hoteluri 11 1175 42.7. alimentară etc. Producţiile obţinute la legume.4% din producţia de cartofi (177. Vegetaţia silvică a favorizat şi dezvoltarea unei variate şi bogate faune de animale sălbatice pentru vânat.3 Sursa: Dâmboviţa 2009. Judeţul Dâmboviţa constituie o zonă turistică de mare interes datorită numeroaselor vestigii ale trecutului istoric. o constituie fructele de pădure.2.7% din suprafaţa agricolă a ţării) din aceasta 70.391 locuri.

Spre deosebire de alte sectoare economice.  adolescenţi avizi de Europa. extrem de important. turism. Populaţia 21 . se caută produse elaborate pe baza unui marketing de situaţii. devine tot mai segmentat (atomizat). ocuparea forţei de muncă. . meşteşugurile. Spaţiul rural nu mai trebuie conceput ca o zonă eminamente agricolă. cu atât implicaţiile sociale sunt mai favorabile: stabilitatea populaţiei. producând oportunităţi pe termen scurt şi mediu. zone construite. industria. . recreere). silvicultură. ca efect al conştientizării pericolului care ameninţă identitatea culturală. creşte exigenţa pentru calitate. creşte cererea pentru turismul de afaceri. menţinerea tineretului în spaţiul rural. antropice şi socio- demografice.infrastructură turistică slab dezvoltată îndeosebi în zona de nord a judeţului.grad redus de utilizare a capacităţilor de cazare turistică. resursele naturale şi viabilitatea spaţiului rural. Funcţia economică de bază a spaţiului rural din judeţul Dâmboviţa are ca pilon principal agricultura. acvacultură dar şi pentru alte activităţi economice şi culturale ale locuitorilor din zonele respective (artizanat.  conservarea peisajului natural. Cu cât structura este mai diversificată. . Spaţiul rural corespunde unei zone în care terenurile sunt utilizate pentru agricultură. termenul este legat de cel de peisaj. Consumul turistic capătă noi valenţe: .  asigurarea bazei necesare pentru recreere şi turism. turismul beneficiază de o cerere în creştere. păşuni. . apar noi nişe de clientelă:  turişti pentru evenimente sportive. . Prin rural se înţelege un oarecare gen de peisaj. livezi.  conservarea surselor naturale. Mutaţiile cererii determină şi o adaptare a ofertelor de şcolarizare spre valenţele turismului modern. confort. pescuit.8. .potenţial turistic generos. servicii. Concluzii privind turismul în judeţul DÂMBOVIŢA . cu activitate agricolă intensă care în general poartă amprenta omului: câmpii arate. Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală a elaborat Charta Europeană a Spaţiului Rural care conţine principiile dezvoltări durabile a agriculturii şi spaţiului rural european.  pelerinajul religios. În preocupările Uniunii Europene dezvoltarea rurală ocupă un loc deosebit.  turişti pentru evenimente culturale. se axează pe pachete de servicii mai complexe în care la serviciile de bază (cazare şi masă) trebuie adăugate şi o serie de servicii suplimentare care să sporească atractivitatea structurilor de primire. Obiectivele principale ale spaţiului rural sunt:  promovarea unui sistem de producţie agricolă care să asigure cerinţele alimentare ale populaţiei şi un nivel acceptabil al veniturilor. . format din resurse naturale.posibilitatea practicării majorităţii formelor de turism. creşte ponderea sejururilor scurte. Dezvoltarea durabilă – aspecte specifice zonei rural montan Conceptul de rural poate fi interpretat în mai multe moduri.  turişti pentru lobby. Cererea se modifică nu numai ca volum ci şi ca structură şi în prezent asistăm la o serie de mutaţii care îşi pun deja amprenta asupra turismului. . o suprafaţa. Pentru valorificarea potenţialului turistic şi creşterea circulaţiei turistice este nevoie de o strategie integrată într-o strategie generală a turismului românesc şi asocierea cu alte proiecte de dezvoltare locală şi regională. Alături de agricultură se extind şi alte ramuri cum ar fi silvicultura. 3.2. . Agricultura în zona rurală nu este numai un sector economic important ci înainte de toate este un mod de viaţă. un teritoriu cultivat.  protecţia mediului înconjurător. ca efect al diversificării funcţiilor legate de turism şi recreere.grad redus de valorificare a potenţialului turistic. Cel mai frecvent. .

În medie o comună este formată din patru sate.9 Iedera 4045 75.7 Văleni 2787 99. Locuitori Densitate Comuna Nr. Aplicarea Legii fondului funciar a dus la extinderea proprietăţii private.9 Moroieni 5200 18.1 Buciumeni 4588 159.0 Pietrari 2893 110.6 Malu cu Flori 2468 108. La nivelul comunelor din Judeţul Dâmboviţa situaţia este următoarea: COMUNA SUPRAFATA ARABIL PASUNI.7 Valea Lungă 4913 73. În judeţul Dâmboviţa activitatea din mediul rural are o evoluţie sezonieră pe parcursul unui an fiind legată de agricultură. Structura de folosinţă a terenurilor din fiecare localitate este relativ constantă. Spaţiul rural dispune de un contingent de persoane tinere relativ uşor de format şi de orientat pentru activităţi agricole şi neagricole. Sezonalitatea activităţii este un factor care influenţează negativ venitul gospodăriilor reliefând faptul că resursele de muncă nu sunt folosite cu aceiaşi intensitate tot timpul anului. la diversificarea structurilor de organizare şi la apariţia economiei de piaţă.2 Tătărani 5546 86.3 Vulcana Băi 3287 116.1 Vişineşti 2077 58.4 Pucheni 2086 59.2 Cândeşti 2942 56. Populaţia rurală a înregistrat o stopare a exodului spre oraş datorită retehnologizării multor ramuri industriale. Locuitori Densitate Bărbuleţu 1712 69.8 Moţăieni 2232 193. Unitatea administrativ-teritorială de bază pe teritoriul căreia se implementează politica rurală este comuna. Forţa de muncă este una din resursele cheie ale dezvoltării rurale.5 Voineşti 6111 75.8 Runcu 4606 58. LIVEZI PADURI ALTE -ha -ha.3 Bezdead 4696 81. având un nivel de educaţie mai redus comparativ cu mediul urban.6 Râul Alb 1779 72.1 Populaţia medie a unei comune este de 4473 de locuitori.1 Vârfuri 1937 87. FANETE -ha -ha CATEGORII Bărbuleţu 2466 44 1397 313 539 173 Bezdead 5757 216 2646 375 2235 285 Buciumeni 2871 30 1517 352 674 298 Cândeşti 5237 184 1867 434 2535 217 Iedera 5341 323 617 79 4115 205 Malu cu Flori 2271 86 678 769 415 323 Moroieni 28739 21 8325 207 18921 1265 Moţăieni 1156 40 750 63 177 126 Pietrari 2617 108 1245 299 827 138 Pietroşiţa 2707 7 922 173 1461 144 Pucheni 3518 47 1522 271 1516 162 Râul Alb 2469 31 1291 305 723 119 Runcu 7915 48 2397 224 4954 292 Tătărani 6380 806 1215 143 3926 290 Valea Lungă 6672 330 1970 4 4032 336 Văleni 2789 225 854 836 683 191 Vârfuri 2206 74 1043 169 784 136 Vişineşti 3578 101 2002 124 1192 159 Voineşti 8103 678 1383 1300 4362 380 Vulcana Băi 2815 101 1423 13 1115 163 22 . Sub aspect negativ s-a ajuns la fărâmiţarea excesivă a plantaţiilor agricole şi la lipsa mijloacelor adecvate pentru efectuarea lucrărilor agricole. În judeţul Dâmboviţa există un număr de 20 comune care fac parte din zona rural- montană. Acestea sunt : Bărbuleţu Iedera Pietrari Runcu Vârfuri Bezdead Malu cu Flori Pietroşiţa Tătărani Visineşti Buciumeni Moroieni Pucheni Valea Lungă Voîneşti Cândeşti Moţăieni Râul Alb Văleni Vulcana Băi Numărul de locuitori şi densitatea acestor comune este următoarea: Comuna Nr.4 Pietroşiţa 3256 120.rurală este ocupată preponderent în agricultură cei mai mulţi fiind cu statut de lucrător pe cont propriu şi lucrător familial.

3 7 8288 85 Moroieni 30. . Producţia obţinută la principalele culturi din zona rural montană a judeţului Dâmboviţa : Localitatea Lucerna Porumb Cartof Localitatea Lucerna Porumb Cartof -tone -tone -tone -tone -tone -tone Bărbuleţu 210 35 216 Pucheni 140 .5 10150 60 Cândeşti 47.3 6. Creşterea nivelului de trai din această zonă presupune creşterea producţiilor animaliere şi asigurarea standardelor de calitate cerute de Comunitatea Europeană. neutră. solurile brune – feriiluviale din zona montana precum si solurile brune.9 şi 7.7 1.5 1.3 6184 25 Pucheni 18 3.7 4 7480 66 Runcu 226 3 2. podzolurile.2008: Comuna Bovine Ovine Porcine Pasari Cabaline Fam. Vulcana Băi 400 51 840 Ca tipuri de sol răspândite în zona montană a judeţului Dâmboviţa sunt solurile humico- silicatice. albine Bărbuleţu 695 354 697 9150 186 1280 Bezdead 1985 12325 995 11750 1385 350 Buciumeni 190 855 898 10100 211 305 Cândeşti 830 322 43 14250 302 135 Iedera 355 250 788 15650 170 - Malu cu Flori 960 1120 805 24800 133 160 Moţăieni 380 160 372 11820 81 248 Pietroşiţa 619 441 571 10850 166 37 Pucheni 891 650 1044 13540 168 168 Runcu 840 1115 978 18200 311 368 Tătărani 912 526 1018 32210 315 245 Valea Lungă 1113 855 762 10424 333 140 Văleni 120 1300 957 20200 157 829 Vârfuri 438 992 449 10250 134 220 Vişineşti 909 1853 103 1900 129 94 Voineşti 1202 1048 1204 37000 298 600 Vulcana Băi 790 268 973 24100 185 123 În ce priveşte producţia obţinută de la aceste animale lucrurile se prezin tă în felul următor la 31. 60 Vişineşti 300 183 90 Moţăieni 60 12 160 Voineşti 560 1250 600 Pietroşiţa 150 .9 2.280 hectare. erodisolurile şi regosolurile din zona din zona subcarpatică.9 4.4 3.14 si 4.2 1.8 10693 201 Buciumeni 32.4 1.5 7. . -hl Bărbuleţu 30 2.3 1425 11 Pietroşiţa 10. O sursă importantă de venituri în zona montană a judeţului Dâmboviţa o reprezintă creşterea animalelor.2 4.2 1. 220 Bezdead 154 180 825 Runcu 132 8 180 Buciumeni 50 8 160 Tătărani 570 1856 540 Cândeşti 360 125 280 Valea Lungă 300 774 200 Iedera 300 7444 245 Văleni 60 36 1530 Malu cu Flori 144 36 420 Vârfuri 120 53 238 Moroieni .05. Datorită eroziunii sunt degradate 767 hectare de teren iar datorită acidităţii 46.5 2.3 conferă solurilor reacţie slab acidă.30 % ceea ce denotă o fertilitate mijlocie a solurilor din judeţul Dâmboviţa. Nivelul de dezvoltare al zootehniei exprimă gradul de intensificare al producţiei agricole. luvisolurile albice.2 1.2008: Carne Carne Lapte Lapte Carne porcine Comuna bovine pasăre vacă oaie -t/viu -t/viu -t/viu -hl.05. Din punct de vedere al efectivelor de animale din zona rural-montană a judeţului Dâmboviţa se prezintă astfel la 31. Humusul se încadrează între 1.7 4004 45 Bezdead 37.8 5.5 3 4 4100 28 Malu cu Flori 32.6 820 76 Moţăieni 6.5 10950 96 23 . Ph-ul are valori cuprinse între 6. slab alcalină.8 9630 45 Iedera 6.

5 12840 413 Voineşti 56 8.  organizarea unor exploatării optim dimensionate. .  asigurarea bazei biologice a sectorului zootehnic.5 3.  continuarea programelor de investiţii.8 21 14200 380 Vulcana Băi 164 15 6 9950 42 O mare parte din producţia obţinută este folosită pentru consum propriu şi o mică parte este destinată valorificării.  crearea unor ferme specializate pe produse ecologice. COMBATERE 620 620 0 0 COMB. 4 . Stropit Prese Bărbuleţu 4 49 15 . 1 . Sporirea producţiei nu poate fi făcută fără un grad de mecanizare corespunzător.4 8208 30 Valea Lungă 22. Folosirea mijloacelor mecanice asigură o creştere substanţială a productivităţii muncii şi eradicarea vechii agriculturi tradiţionale bazată pe munca manuală. - Malu cu Flori 2 73 18 . 2 . 65 19 . 2 1 . - Tătărani .FURAJE 19 19 0 0 REMORCI 1836 1836 0 0 Numărul utilajelor aflate în sectorul privat în comunele din zona rurală-montană a judeţului Dâmboviţa : COMUNA U 650 U 445 PLUG MA 3. 1 6 4 . 27 15 - Vârfuri 2 .1 11204 75 Vârfuri 13. Din această cauză noile orientări de dezvoltare a zootehniei vizează:  punerea în valoare a pajiştilor naturale. La nivelul judeţului Dâmboviţa situaţia numărului de tractoare şi maşini se prezintă astfel: TOTAL PRIVAT STAT ALTII TRACTOARE 3766 3747 9 7 U 445 1828 1820 5 2 L 445 202 202 . 35 43 - Bezdead 1 3 . . - U 650 1734 1725 4 5 S 1800 3 3 . . . 902 902 0 0 MAS.2 2. 2 . . . .8 1. Tătărani 12. - Pucheni .8 1. 5 . - Buciumeni 5 .5 2. . 4 . 1 . . PRAS. 4 - Runcu 1 2 . . - Cândeşti 5 203 124 5 130 200 - Iedera 3 2 5 .5 0. .5 Remorci M. . Folosirea mecanizării face ca fiecare persoană ocupată în agricultură să producă şi să asigure hrana unui număr tot mai mare de persoane. 34 . 3 .1 3769 58 Vişineşti 44 11 4. 4 . - Pietroşiţa . . 2 Moţăieni 1 6 2 . .5 5 9620 7 Văleni 33 7. GUNOI GRAJD 19 19 0 0 SEM PAIOASE 654 654 0 0 SEM. - PLUGURI 3628 3618 5 5 M. - Voineşti 19 230 155 1 165 220 - Vulcana Băi . - Văleni . . 5 .  consolidarea asociaţiilor crescătorilor de animale. 6 15 - Valea Lungă 4 3 5 . - 24 . 57 56 - Moroieni 1 . - Vişineşti .

Este necesară intensificarea preocupărilor legate de agricultură şi ruralitate prin crearea unor reţele de distribuţie şi servicii (produse fitofarmaceutice. Considerat ca judeţ mediu industrializat (29% din valoarea adăugată brută). situându-se la nivel naţional pe locul trei. De asemenea oferta de maşini şi utilaje agricole existente pe piaţă nu este încă adaptată la mărimea exploataţiilor agricole existente în judeţ. În perspectivă se aşteaptă o îmbunătăţire a sectorului agriculturii private. Văleni 19218 Achiziţionare Dobrin Ion Văleni 17698 Achiziţionare Diaconescu utilaje f. lărgirea relaţiilor de piaţă capabile să asigure venituri familiilor şi care parţial vor fi economisite şi investite. judeţul Dâmboviţa are un potenţial ridicat de creştere economică. Denumire Beneficiar euro euro Voineşti 21814 Achiziţionare Oprica Văleni 16800 Achiziţionare Bica Ion utilaje f. În perioada 2002-2008. Implicaţii pentru ÎPT Regiunea Sud Muntenia este o regiune cu posibilităţi mari de creştere. chiar dacă ponderea populaţiei ocupate se va reduce. pomi R. Concluzii din analiza mediului economic. pomi Rodica Văleni 16500 Achiziţionare Lungeanu Văleni 31556 Modernizare f. au crescut de la un an la altul în 25 . pomi David Pomi A Cândeşti 20000 Turism rural Bunea Voineşti 17190 Achiziţionare Dragan Service utilaje f. legume Voineşti 35278 Achiziţionare Calinescu Voineşti 50000 Înfiînţat pl. Bioapicola utilaje f. pomi Marin utilaje f. orice strategie de dezvoltare rurală a zonei trebuie să aibă în vedere dezvoltarea unui sector agricol sănătos. hrana pentru animale. utilaje f. legumelor şi fructelor prin reducerea cheltuielilor de transport. pomi Spiridon apicola Văleni 17000 Achiziţionare Tarbă Văleni 18000 Achiziţionare Ivascu utilaje f. utilaje f. pomi Ghe. Nivelul de dotare mecanică prezent în agricultura judeţului Dâmboviţa nu este în măsură să asigure efectuarea lucrărilor mecanice în perioadele optime cerute de tehnologia de cultură fapt care atrage pierderi de recoltă. Dotarea cu tractoare şi maşini agricole constituie o decizie importantă pentru exploataţiile agricole şi pentru societăţile specializate în servicii de mecanizare. în Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia atât Produsul Intern Brut total cât şi Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Economia judeţului Dâmboviţa se înscrie în tendinţa de creştere înregistrată la nivel naţional şi regional. închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor. Sectorul serviciilor este în creştere în principal la domeniile privind tranzacţiile imobiliare. O altă activitate ce necesită dezvoltare este prelucrarea şi promovarea alimentelor şi băuturilor locale tradiţionale şi a produselor ecologice. pomi Marius utilaje agricole Văleni 15000 Achiziţionare Nicoroiu Văleni 18500 Achiziţionare Popescu utilaje f. Valorificarea acestor avantaje este estompată de infrastructura slab dezvoltată şi calificarea redusă a forţei de muncă ce trebuie remediate prin investiţii materiale şi educaţionale. Fermele existente trebuie să-şi restructureze dimensiunile şi structurile de producţie orientându-se spre cerinţele pieţei. Agricultura va deveni profitabilă numai în condiţiile în care exploataţiile vor deţine suprafeţe optime care să permită folosirea eficientă a tehnicii şi tehnologiei agricole.3. Tonchievici utilaje f. pomi Gabriel Văleni 17000 Achiziţionare Lungu Văleni 15000 Achiziţionare Călin utilaje agricole Catalin utilaje agricole Monica Văleni 17000 Achiziţionare Lungeanu Văleni 17927 Achiziţionare Ilinca utilaje agricole C-tin utilaje f. În ultimii ani serviciile şi construcţiile au cunoscut un avânt deosebit. viabil şi eficient. 3. Crearea unor unităţi de prelucrare are efecte benefice asupra produselor din sectorul laptelui. cu rezultate economice superioare mediei naţionale. cărnii. Denumire Beneficiar Loc. pomi Ghe. De aceea. Prin intermediul programului „Fermierul” se fac investiţii în agricultură. La nivelul zonelor rurale montane din judeţul Dâmboviţa situaţia este următoarea: Valoare/ Valoare/ Loc. reparaţii utilaje agricole). câmp Ovidiu Agricultura va rămâne pentru încă o perioadă de timp activitatea principală în cadrul comunităţii rural montane a Judeţului Dâmboviţa.

Calitatea scăzută a serviciilor şi a informaţiilor turistice în multe din zonele turistice rurale este un factor decisiv în dezvoltarea acestui gen de turism. rezultând astfel un nivel ridicat de dezvoltare economică. provin din alte sectoare de activitate şi nu au pregătirea adecvată pentru a face faţă exigenţelor turismului actual. în schimb. care este hotărâtor în asigurarea calităţii serviciilor în domeniul turismului. este cauza principală a serviciilor de proastă calitate din unele zone turistice şi asta pentru că proprietarii de pensiuni turistice din mediul rural. Construcţiile de mare anvergură sunt abia în fază incipienă. cărbune. Se recomandă şcolarizarea pentru domeniile de calificare din industrie. Industria dâmboviţeană se caracterizează printr-un grad ridicat de diversitate. se observa o lipsa de specialişti în aproape toate domeniile legate de industria prelucrătoare. În condiţiile în care turismul românesc trebuie să se alinieze legislaţiei europene. Industria. iar calitatea pachetelor de servicii turistice trebuie să crească. adecvat diverselor tipuri de turism. Creşterea producţiei în domeniul construcţiilor necesită creşterea nivelului de competenţe – nivel 3 – în utilizarea materialelor şi tehnologiilor neconvenţionale precum şi a echipamentelor performante. Dezvoltarea turismului ar deschide noi perspective pentru şomeri şi inclusiv reducerea caracterului sezonier a locurilor de muncă. la nivel naţional şi regional. gaze naturale. Dacă pe ansamblu se constată o scădere a cererii de munca în acest domeniu. Necesitatea de a face agricultura mai productivă va restrânge numărul celor care o practică. transporturi şi agricultură sunt sectoarele care au ponderea cea mai ridicată în formarea VABR. Se impune totuşi observaţia că în ultimul timp ponderea acestora este în scădere în favoarea unor ramuri în plin avânt precum serviciile şi construcţiile.perioada analizată. 26 . care sunt puternic industrializate. Prahova. Industria suferă în continuare din cauza numărului mare de muncitori angajaţi determinat de insuficienta dotare cu utilaje performante. prin creşterea numărului de vizitatori. fabricarea articolelor de îmbrăcăminte. industria de maşini şi echipamente. cauzat de lipsa informaţiilor în ceea ce priveşte practicarea turismului rural cât şi a modalităţilor şi mijloacelor de promovare. este normal să avem în vedere factorul uman. în special la nivelurile 2 şi 3. Deşi în ceea ce priveşte Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. marne. judeţul Dâmboviţa producând energie electrică pe cărbune la Electrocentrala Doiceşti şi hidro la Complexul de microhidrocentrale de la Dobreşti şi Scropoasa. creşterea este importantă în ultimii ani. Pentru a putea face fată cerinţelor şi exigenţelor unui turism de calitate. pentru atragerea unor noi segmente de piaţă se impune identificarea unor noi surse de finanţare pentru realizarea formării profesionale continue a resurselor umane din turismul agromontan . industria textilă. calcare. industria materialelor de construcţie şi a altor produse din minerale nemetalice. preponderente fiind activităţile din industria metalurgică. Industria extractivă cu o pondere de 15. O pondere importană o are şi industria producătoare de energie electrică şi termică. gaze şi apă. bazându- se pe bogăţia şi varietatea resurselor naturale existente: zăcămînte de ţiţei. prin oferta de locuri de muncă atât din industria turismului cât şi prin oportunităţile care se deschid pentru firmele care oferă servicii. lăsând locul celor care sunt specializaţi în acest domeniu. ape sulfuroase. gaze naturale. etc. cărbune şi agregate minerale pentru construcţii. PIB-ul pe cap de locuitor reprezintă doar 30 % din media Uniunii Europene. sulf. turismul şi agricultura. Turismul rural montan poate deveni unul din factorii cheie în procesul de relansare a economiei. Regiunile Nord Vest şi Centru. tranzacţiile financiare. Calificarea resurselor umane din acest sector este prioritară asta în condiţiile în care numărul de turişti străini este în continua creştere. atât la nivel de regiune cât şi la nivelul întregii ţării.4% se concretizează în exploatarea de ţiţei. Standardul profesional scăzut al personalului din turismul rural. iar forţa de muncă este insuficientă. Recomandăm o creştere a nivelului de şcolarizare pe aceste domenii. În producţia industrială a judeţului ponderea predominantă o deţine industria prelucrătoare. pentru fidelizarea turiştilor. Investiţiile cu adevărat mari în construcţii vor necesita forţă de muncă calificată în toate domeniile legate direct sau indirect de construcţii. gresie. urmând tendinţa de pe plan naţional. ţinând cont de faptul că România are un uriaş potenţial turistic. industria alimentară. Domeniile care vor lua avânt în perioada imediat următoare sunt: construcţiile. Judeţul Dâmboviţa este considerat un judeţ mediu industrializat comparativ cu judeţele Dâmbovița. alături de comerţ.

 Iniţierea/dezvoltarea unor şcoli pilot cu profil agromontan. turism. Cea mai mare cifră de afaceri este obţinută de asemenea în transporturi. poştă şi telecomunicaţii. servicii generale.  Completarea/adaptarea pregătirii elevilor de la nivelul gimnazial din zonele montane cu noţiuni generale privind economia ruralului montan (prin orele de educaţie tehnologică/ componenta CDS). facilităţi de tip campus. adaptate grupurilor ţintă din ruralul montan.  Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare strategică a ÎPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante pentru ruralul montan.  Pregătirea profesională a tinerilor agricultori şi a micilor întreprinzători din spaţiul rural.  Programe de orientare şi consiliere profesională. 27 . ateliere şcoală şi laboratoare (organizate şi dotate corespunzător agriculturii montane şi pluriactivităţii cu o componentă de agroturism inclusă). program având următoarele direcţii prioritare:  Adaptarea învăţământului din zona montană la cerinţele specifice acesteia (economie rurală. agroturism). în special domeniile tranzacţii imobiliare-închirieri- servicii. turism. Trebuie avută în vedere scăderea ponderii sectorului comercial precum şi ponderea scăzută a sectorului hotelier în VABR. De aici decurge necesitatea unui program coerent de măsuri în educaţie şi formare profesională.  Adaptarea calificărilor la specificul montan.  Programe de formare profesională continuă a cadrelor didactice de specialitate pentru dezvoltarea competenţelor specifice agriculturii montane. servicii profesionale. depozitare şi comunicaţii. respectiv transport. agricultură. Sectorul serviciilor este în creştere. înzestrate cu o bază materială adecvată: ferma didactică. poştă şi telecomunicaţii. Cel mai mare număr de persoane angajate în sectorul serviciilor sunt în domeniul transporturilor.

pe regiuni şi pe judeţe. cea mai dezavantajată grupă este cea a populatiei tinere (15-24 ani).9 % în cazul bărbaţilor) 2 Pentru definiţia indicatorilor utilizaţi în această secţiune. după care scade iarăsi în 2008 si 2009.1. 4. în mediul rural s-a redus cu 39 mii. de la 65. iar rata şomajului BIM de 8. a crescut în 2006 si 2007. Rata de activitate3 a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a crescut în întervalul analizat.9%) si mai mică în mediul urban decât în cel rural (29.0%. Indicatorii statistici din cele două serii de date nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare. În cazul tinerilor (15-24 ani). 4. Rata de ocupare11 a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a crescut de la 58. Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă se situează la o distanţă de 9.7% în 2009 (totuşi în scădere faţă de 2008). BFM permite comparabilitatea teritorială.cresterea fiind mai mare în mediul urban. conform datelor din AMIGO. fiind mai ridicată pentru bărbaţi (44. În capitolul de faţă au fost folosite pe lângă datele statistice preluate din anchetele INS-AMIGO. rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 60. faţă de 68. Indicatori statistici ai pieţei muncii2 În momentul de faţă. Principalii indicatori statistici ai pieţei muncii la nivelul judeţean Evoluţia principalilor indicatori ai pieţei muncii. unele definiţii şi metode de calcul sunt diferite. se constată rate de ocupare mult mai reduse pentru populaţia feminină (51.8%. care are o pondere de 37. AMIGO asigură comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi compatibilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT).7 % din populaţia ocupată a României.2% în 2002. populaţia activă a regiunii a scăzut pana în 2005. se constată rate de activitate semnificâtiv mai reduse pentru populaţia feminină şi pentru cea din mediul urban. În cadrul populaţiei active în vârstă de muncă. În 2009.3%. este prezentată detaliat în Anexele 3a şi 3b. 4. Analiza fluctuaţiilor care apar în domeniul ocupaţional.1%. Pentru sexul masculîn acest indicator creste cu 2%). Echilibrele si dezechilibrele existente pe piaţa muncii pot fi abordate pornind de la caracteristicile acestei pieţe şi studiind trăsăturile la nivel local.4% fata de 43.1. vezi glosarul din ANEXA 4 3 Rata de activitate şi rata de de ocupare .calculate faţă de totalul populaţiei în vârstă de muncă (15 . În perioada analizată (2002- 2009).1% în 2002 la 65. PIAŢA MUNCII Tranziţia la economia de piaţă necesită construirea unui sistem informaţional bazat pe o analiză riguroasă a pieţei muncii. Se constată dezechilibre şi pe medii rezidenţiale: în timp ce în mediul urban populaţia ocupată a crescut cu 35 mii persoane. ratele de activitate sunt mai reduse în mediul urban şi în cazul femeilor. Populaţia activă totală (peste 15 ani) din regiunea Sud Muntenia număra în 2009.1.9 % în totalul populatiei. la 60. În 2009. poate conduce la previziuni care să constituie o bază fundamentată ştiinţific pentru politicile de formare profesională. 1572 mii persoane. sau din Balanţa Forţei de Muncă (INS) şi date administrative deţinute de către Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Dâmboviţa.4%). s-a înregistrat reducerea populaţiei active cu 37 mii. Pe de altă parte. Pentru femei.1% în 2009. în timp ce la barbati aceasta a crescut cu 9 mii persoane. reprezentând 15. În perioada analizată (2002-2009). la nivel naţional. populaţia ocupată din regiune a cunoscut o crestere totală de 2 mii persoane. În 2009.64 ani) 28 . Scăderea populaţiei ocupate s-a manifestat numai în cazul femeilor (-4 mii) în timp ce în cazul bărbaţilor a avut loc o crestere cu 46 mii persoane. doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi reală asupra pieţei muncii din România. în timp ce pentru femei scade cu 0.8% din populaţia activă a ţării. Populaţia ocupată totală din Regiunea Muntenia număra 1445 mii persoane în 2009. regional. utilizând metode şi tehnici moderne. reprezentând 16.9 puncte procentuale faţă de ţinta de 70% stabilită pentru anul 2010 prin Strategia de la Lisabona. în mediul rural a scăzut cu 33 mii. pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din România se utilizează doua serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă –BFM şi Ancheta asupra forţei de muncă în gospodarii (AMIGO). din PRAI 2010-2013. naţional. realizată în special în întervalul 2006 –2008 iar în anul 2009 a înregistrat o scădere de 23 mii. Se constată dezechilibre pe medii rezidenţiale: în timp ce în mediul urban populaţia activă a scăzut cu 11 mii persoane.

faţă de (45%) cel feminin.mii pers.4 8. rata şomajului (BIM) este mai ridicată în cazul bărbaţilor (8. rata şomajului (BIM) în mediul rural (7.1 Regiunea ROMANIA Jud Dambovita Sud Muntenia Resurse de muncă . la sfârşitul anului 2010. cu un mînim de 7. Şomajul pe medii de rezidenţă: în 2009. se constată o crestere faţă de anul anterior a ratei şomajului (de la 6. al vârstnicilor (55-64 ani) şi în mediul rural. în agricultură).6 ***) Rata şomajului înregistrat % 7. şi alte câteg.6 56. prin Balanţa Forţei de Muncă se raportează o rată de activitate mai mică la nivelul judeţului decât cele agregate la nivel naţional sau regional şi o rată de ocupare a populaţiei civile din totalul resurselor de muncă mai mare decât cea regională. 4755. Analizând evoluţia indicatorilor furnizaţi de BFM la nivel judeţean pentru perioada 2002-2007. faţă de 8.7 1159. cea mai mare parte a populaţiei active este reprezentata de segmentul bărbaţilor (55%).5 puncte procentuale peste media naţională şi cu 4.8 9.– v.6%).9 193.1%. Conform datelor din BFM pentru judeţul Dâmboviţa la 1 ianuarie 2010.3 211.9 2063. ratele de ocupare sunt mai reduse în mediul urban şi în cazul femeilor.9%).4 18.0%) mai ridicată decât cea la nivel naţional (6. Populaţia activă civilă si populaţia ocupată civilă Populaţia activă civilă a judeţului Dâmboviţa.4 % faţă de anul 2002.0 341.1. rezultă evoluţii similare cu cele ale regiunii Sud Muntenia. Datele din AMIGO pentru 2009 evidenţiază o rată generală a şomajului în regiune (8. Comparativ cu situaţia la nivel naţional şi european. 8410.4 mii persoane la 1 ianuarie 2003). îndeosebi în cazul tinerilor (de la 19. dar mai mică decât cea natională.0 % în rural).7 62.5 puncte procentuale sub media europeană (UE-27).4 mii persoane în 2002 la 130. a cunoscut o evoluţie fluctuantă.7 % în 2003.9 **) Rata de ocupare a resurselor de muncă % 60. 709. . la care se adaugă salariaţii sub şi peste vârsta de muncă şi alte persoane sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate.8 % la 8. respectiv al populaţiei ocupate civile din totalul resurselor de muncă. Se mentîne fenomenul subocupării care afectează în mod deosebit populaţia feminină din rural. mai puţin persoanele pensionate anticipat şi cele în incapacitate permanentă de muncă. 15- 74 ani).7 130.6% -2002 faţă de 2009) pe seama creşterii accentuate a populaţiei în pregătire profesională şi a altor câtegorii de populaţie în vârstă de muncă – de la 87.1 1280.femei). Principalii indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) la nivel judeţean Tab. populaţia ocupată a judeţului Dâmboviţa număra 193.mii pers. Rata totală a şomajului (raportat la întreaga populaţie activă.5%). în 2009.0 %).2 56.5 Sursa: INS.5% la 56.0 %) este mult mai mică decât în urban (9. Anexa 3. înscriîndu-se pe un trend de scădere după anul 2000.0 Populaţia activa civilă .1. Pe sexe.v. 29 .8 782. 5 Calculate ca procent al populaţiei active civile. respectiv de ocupare a resurselor de muncă 5 (de la 71. În cazul tinerilor (15-24 ani).1 mii persoane la 1 ianuarie 2010 (fată de 203.4 120.1 Populaţia în pregătire prof. populaţia ocupată din judeţul Dâmboviţa a cunoscut evoluţii asemănătoare celor ale populaţiei active.1 Şomeri înregistraţi .mii pers. Reprezentând 16. de pop.mii pers. 4. 9120. În 2009. se constată un decalaj privind rata de ocupare care în Regiunea Sud Muntenia în 2008 este cu 1. era de 211. De-a lungul perioadei 1990-2006. În ultimul an analizat (2009). de scădere a ratelor de activitate.6% din populaţia ocupată a regiunii Sud-Muntenia.1 mii persoane.1 61.8 % faţă de 62. "Balanţa forţei de muncă" la 1 ianuarie 2010 4.0% .2 *) Rata de activitate a resurselor de muncă % 65. Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul femeilor. 13875. în vârstă de muncă . Pe sexe.2 mii persoane în 2009. rata de ocupare a 4 Biroul Internaţional al Muncii. înregistrând o scădere cu 5.1.3 Populaţia ocupata civilă .8% la 61. Resursele de muncă includ populaţia în vârstă de muncă.4% la 23. respectiv de la 65. Ratele de şomaj sunt calculate ca procent din populaţia activă din grupa de vârsta respectivă.9%. Anexa 3 Rata şomajului (BIM)4. combînat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condiţiile unei ocupări cu caracteristici de subzistenţă.mii pers.şi pentru populaţia urbană (57.

5%) după care se evidenţiază creşterea datorată impactului crizei economice asupra pieţei muncii. nefiind ocupate si nici înregistrate în evidenţe administrative. Este mai mare decât media naţională dar mai mică decât cea regională – v.7%.2 şi v. În perioada 2004-2008. fig.8% în 2010. Anuarul statistic al României mic sau apropiat de cel al bărbaţilor dar cu nivel al ratei de ocupare mai mic decât al acestora. Cele mai mari aglomerări ale şomerilor înregistraţi se regăsesc la grupele de vârsta 30-39 ani.7%. Anexa 3. cu nivel al şomajului înregistrat mai Sursa: INS. că în anii în care nu s-a resimtit criza economică aceasta a avut tendinte de atenuare. În perioada 2002-2010 (cu exceptia anului 2008) rata şomajului a fost mai mică în cazul femeilor (însemnând că au Fig. 4. în timp ce numărul şomerilor înregistraţi a crescut cu 25. 4. Şomajul tinerilor La 31 decembrie 2010.2% în anul 2002 la 7. Rata şomajului feminin înregistrat a ajuns de la 8. respectiv 5. Anexa 3. Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă.5%). prin desfăşurarea unei activităţi oarecare. Anexa 3.1%.3 si v. 6 Rata şomajului înregistrat se calculează ca procent din totalul populaţiei active civile. proportia dominantă a somajului înregistrat fiind dată de mentinerea la cote înalte a numărului de şomeri neindemnizati. Trebuie să mentionăm totusi.8%) – v fig. rata şomajului înregistrat6 în perioada 2002-2010 are o evoluţie fluctuantă cu o tendinţă generală descrescătoare până în anii 2007-2008. 30 . numărul şomerilor sub 25 ani a scăzut în judeţul Dâmboviţa cu 40.populaţiei civile feminine este mai mică (53.2. fac să apară această situaţie aparent paradoxală.3.4%) decât cea pentru populaţia masculină (59. când se înregistrează valorile cele mai mici (5. - v. 4. Rezultă că femeile deşi active. cea mai mare parte a acestora având un nivel de pregătire si educatie inferior. mai mare decât cele la nivel regional şi naţional (15. respectiv 40-49 ani.2 Şomajul înregistrat În judeţul Dambovita. fost mai puţine femei înregistrate în evidenţele Agenţiilor de ocupare).1. deşi la nivelul ratei de ocupare a resurselor de muncă femeile sunt dezavantajate în faţa bărbaţilor.1. ponderea şomerilor sub 25 ani din totalul şomerilor înregistraţi la AJOFM Dâmboviţa era de 16. 4.

9 de ucenici si a celor cu nivel gimnazial.0 15.3 37.9 TOTAL 100.2 26.2 21.0 9.3 4.9 9.5 3.8 10.4 15. nivelul mediu de gimnazial 19. Sursa: INS.0 100.6 ucenici gimnazial 18. în timp ce la adulţi nivelul este mai mic. primar sau profesional sau de ucenici) al populaţiei ocupate din fără şcoală 5.6 crestere a ponderii celor cu studii superioare şi a postliceal 4.9 %).0 3. Anuarul statistic al României Şomajul înregistrat de lungă durată Datele raportate de AJOFM ca şomaj de lungă durată evidenţiază şomerii înregistraţi care au depăşit 12 luni în şomaj.4 4. la nivel regional Sursa: INS (AMIGO).3% fata de 24.2 15.4.0 100. Comparaţie: 31 .7 31.4. Fig.4.7 10. acesta înregistrând o curbă ascendentă faţă de anul 2007. în tabelul 4.7 liceal 32.1 20. Anuarul statistic 2010).8 10.1.Date prelucrate după Anuarul Statistic al României Tab.1 10. postliceal.2.5 21.1 8.3 4.0 media pe ţară (61.4 17. se observă în structura ocupării o superior 15.0 35.5 37.0 Tab.2010 acesta având un nivel de 17.0 7.7 10.5 2009 (ÎNS.4 32.4 4.0 26.4 4.6 instruire (cumulând nivelurile liceal. 2009 Nivelul de înstruire 2009 2009 faţă de 2006).5 15.3.0 23.5 ROMANIA FEMEI Faţă de anii anteriori (v. Trebuie să remarcăm că pentru tineri şomajul înregistrat de lungă durată este mai ridicat în judeţul Dâmboviţa decât cel înregistrat la nivel regional sau naţional în timp ce la adulţi situaţia este inversă.0 100.7 36.8 6.8 populaţiei ocupate cu nivel de pregătire profesional sau liceal 31.9 7.7 19.5 Profesional sau de 26.3 20. în scădere faţă de 2007.7%).2 23.8 9. 4.4 TOTAL REGIUNE FEMEI Nivelul de instruire 2006 2007 2008 2009 2006 2007 2008 2009 superior 10.0 100.0 100.8%) .6 22.5 8. şi este regiunea cu o pondere a celor cu nivel scăzut de înstruire mai mare decât media naţională (28.7 Regiunea Sud Muntenia este mai ridicat decât TOTAL 100. Conform datelor pentru ucenici 23. în tabelul 4.3 postliceal 4.7 primar sau fără şcoală 8.0 100.6 10.0 100. respectiv 6 luni în cazul tinerilor sub 25 ani. în paralel cu o Profesional scădere a ponderii în ocupare a celor cu nivel de sau de înstruire liceal si postliceal.7 31.8 34. de 17.6 15. Regiunea are cea mai mică pondere a populaţiei ocupate cu nivel superior de educaţie (numai 10.8 26.8%. Datele din Anexa 3e arată că şomajul înregistrat de lungă durată este mai mare în cazul tinerilor sub 25 ani – la 31.1% fata de 59.0 100.12.5.v.4.8 3.6 12. Structura populatiei ocupate civile pe niveluri de înstruire.5 %.

6 a Fig.6 b 32 . La nivelul anului 2009.faţă de numai 13. 4. Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale Prelucrarea şi analizarea datelor anuale furnizate de INS. pe baza rezultatelor din Balanţa forţei de muncă permit comparaţii la nivel regional şi judeţean a evoluţiei în timp a structurii populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale.faţă 46. Se constată în schimb o mai bună reprezentare a bărbaţilor cu nivel de pregătire profesional şi de ucenici. pregatire profesionala si pregatire gimnaziala. iar pe de altă parte sugerează nevoia unor măsuri în sprijinul creşterii ocupării femeilor cu pregătire profesională.Date prelucrate după Anuarul Statistic al României 4. 4.87% în urban Fig. Această constatare poate semnifica.1.13%) are un nivel scăzut de educaţie (gimnazial/primar sau mai puţin) . pe de o parte. comparativ cu femeile.40% din populaţia ocupată din mediul rural are un nivel mediu de pregătire (liceal/postliceal/profesional sau de ucenici) .3. mai mari decât media la nivel de tara. Structura pe medii rezidenţiale a ocupării în 2009 indică diferente substantiale între rural şi urban: doar 18. faptul că şansele de angajare ale femeilor cresc odată cu creşterea nivelului de pregătire.71% în urban)  53.4. structura pe sexe a ocupării indică un nivel general de pregătire uşor mai ridicat în cazul femeilor.29% din populaţia ocupată din mediul rural are studii superioare (faţă de 81. pregatire liceala si pregatire superioara mai mică decât cea agregată la nivel naţional.60 % în urban mare parte din populaţia ocupată din mediul rural (86.5 Sursa: INS (AMIGO). Fig. pregatire postliceală.

la sfârşitul anilor) Dacă până în 2001 structura ocupării civile la nivelul judeţului era marcată de o pondere mai mare a industriei comparativ cu serviciile. depozitare şi comunicaţii ( 44. Industria are o pondere de 24. administratie publică si apărare (34. Structura comparativă a populaţiei ocupate civile în judeţul Dâmboviţa.6%).3%). fig.1 % şi a scăzut cel mai mult în tranzacţii imobiliare .vezi. Sursa: INS. judeţul Dâmboviţa se remarcă printr-o structură relativ echilibrată. agricultura. 4. mai ales în 2009) (v. Practic. silvicultura ș i pescuitul care totalizează o pondere de 36.6 c Comparativ cu structura ocupării la nivel naţional şi regional în 2009 (v.3 %) în timp ce pentru industria prelucrătoare populația ocupată a scăzut cu 5.1% din populația ocupată civilă la nivelul județului. Criza economică ce a adus primele semne în a doua parte a anului 2008. în anul 2009. fig.4. lucru care asociat cu alte tendinţe poate să ducă la implicatii asupra procesului de formare profesională. Se constată tendinţa de scădere a numărului populaţiei ocupate agricultură (mai puţin a ponderii acesteia în total pentru anul de criză 2009). pe sectoare mari de activitate. Anuarul Statistic (Balanţa Forţei de Muncă . la celelalte trei mari sectoare economice acest indicator este în scădere faţă de anul anterior. devansează serviciile (35. populația ocupată în industria extractivă a înregistrat cea mai mare scădere (cu 57.2%). cel al serviciilor care detinea locul fruntaș este devansat cu puțin de agricultură (1 mii persoane). În perioada 2002-2009. a afectat şi nivelul serviciilor (sector care ar fi putut prelua personal în căutare de loc de muncă). Totuşi se menţin valori încă mari ale populaţiei ocupate în agricultură. Astfel.3%). Anexa 3c. fie ea iniţială sau continuă. începând cu 2002 se constată o modificare semnificativă a raportului în favoarea serviciilor. Fost până în 2006 şi revenind în 2009 ca cel mai 33 . În 2009. comparativ cu Regiunea Sud Muntenia si cu nivelul naţional.6 a şi b). în perioada 2002-2009.6 c si Anexa 3d). În cadrul industriei. o tendinţă de menţinere în palier a populaţiei ocupate în industrie-cu scădere în 2009- în paralel cu creşterea în servicii şi în construcţii până în 2007 (după care se înregistrează un uşor regres pentru acestea. în 2009 se înregistrează o populaţie ocupată în servicii mai mică decât cea înregistrată la nivelul anului 2006.24. hoteluri şi restaurante (cu 27.7% iar construcț iile 3. 2009 Fig. cu excepţia agriculturii unde creşte uşor populaţia ocupată.5%. în cadrul serviciilor populaţia ocupată a crescut cel mai mult în transport.2 %.4. comerţ. Astfel.

la nivel global judetul depăşeşte Regiunea dar este cu 7. Sănătate şi asigurări sociale dar le devansează la Transporturi. Anexa 3f ) evidenţază o rată a locurilor de muncă vacante în regiunea Sud Muntenia de 0.00% la nivel regional. În conformitate cu scopurile analize.7%. La nivel de judet. care însă au facut obiectul atentiei celor care au analizat acest aspect. v.5 pp) sub nivelul regional dar cu peste 7 procente peste nivelul naţional. anul 2009. transporturile si comunicaţiile.2 %. industrie) însoţită de creşterea acesteia în agricultură. tranzactii imobiliare.v. 2. în cadrul serviciilor. Datele pentru 2009 (v.4%.9% din umărul total al salariaţilor din Regiunea Sud Muntenia. gradul de cuprindere în evidenţele AJOFM scade cu cât creşte nivelul de calificare şi gradul de specializare a acestora) şi în plus pot exista posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri vacante repetate în cazul neocupării) . Anuarul Statistic (Balanţa Forţei de Muncă .1.12. Informatii si comunicatii. Este evident că la nivelul judeţului Dâmboviţa. dintre care distinct pentru şomerii proveniţi din rândul absolvenţilor. .86% (faţă de 0. administraţie publică şi apărare. Raportând numărul salariatilor din judeţ la numărul salariaţilor din Regiunea Sud Muntenia. Numărul mediu al salariaţilor si al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale În 2009.2.01%) cât şi naţional (3. învătământ – 18. construcţii 11.3%.4%. Rate mari ale locurilor de muncă vacante în 2009 s-au înregistrat în Sănătate şi asistenţă socială .reprezentativ sector din judeţ. 4.14% la nivel naţional). Nu se remarcă diferenţe foarte mari pentru activităţile componente în ce priveşte comparaţia între judeţ. comunicaţii. respectiv a numărului de şomeri înregistraţi. asigurări sociale în sistemul public. 34 . 4.locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM se apropie foarte mult dar nu reflectă în proportie de 100% miscările de pe piaţa muncii (în ciuda obligaţilor legale. nu toate locurile vacante sunt anunţate de angajatori. Anexa 5.42% la nivel naţional).atât la nivel regional (2. sanatăte si asistentă socială – 15.2.9%. În cadrul serviciilor.3%. Pentru date detaliate la nivelul judeţului. profund marcat de criza economică este caracterizat de scăderea ponderii populatiei ocupate pentru trei sectoare mari de activitate economică (servicii. Anexa 3g.7%. ocupand locul III între judetele Regiunii. Rata locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale Rata locurilor de muncă vacante reprezintă raportul dintre numărul locurilor de muncă vacante şi numărul total al locurilor de muncă (ocupate şi vacante). agricultură (0. au fost selectate din baza de date a AJOFM acele grupe de ocupaţii/ocupaţii din COR (Clasificarea Ocupaţiilor din România) considerate relevante pentru regiune în raport cu calificările din nomenclatorul de pregătire prin învăţământul profesional şi tehnic. regiune şi nivelul naţional.2 procente sub nivelul naţional. urmat de administraţie publică şi apărare. etc. construcţii. respectiv regională. Informaţii parţiale 4.88% la nivel naţional).15. depozitare.4. Industria (ca pondere în total) este şi la nivelul anului 2009 peste media naţională. asigurări sociale din sistemul public (2. Sursa: INS. în general. cel mai bine se plaseaza comerţul.42%). serviciile publice. existând însa posibilităti de perfectionare a acestei analize. sunt prezentate în Anexa 5. Sectorul construcţiilor din prisma populaţiei ocupate este mult mai slab reprezentat la nivel de judet decât la nivel de ţară sau regiune. comerţ 13. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM Datele furnizate de AJOFM Dâmboviţa cu privire la evoluţia locurilor de muncă vacante. exprimat procentual. salariatii din judeţul Dâmboviţa reprezentau 13. Sesizăm totuşi că judeţul este în urma regiunii şi a ţării la Hoteluri şi restaurante. intermedieri financiare si asigurări.la sfârşitul anilor) agricultura este puţin (0.dificultăţi de corelare între nomenclatoarele din învăţământ şi COR. obţinem următoarele valori procentuale pentru activitatile economice: industrie 15% (industria extractivă – 25%). 1.15.1. agricultură 6.49% la nivel regional. Intermedieri financiare si asigurari. Analizele şi concluziile care urmează trebuiesc privite sub rezerva următoarelor limite metodologice: .

balanţa locuri de muncă somaj negativă. turism si alimentaţie publică. Numărul acestora reprezintă totuşi un procent important din totalul locurilor vacante. Construcţii. balanţa locuri de munca somaj negativă. număr şomeri în scădere. balantă locuri de muncă somaj pozitivă. Agricultura: număr de locuri vacante în scădere. economic. Silvicultura: număr de locuri vacante în scădere. Industrie alimentara: număr de locuri vacante în scădere. număr şomeri aproximativ constant. număr şomeri aproximativ constant. totusi balanţa locuri de muncă-somaj este negativă. balanţa locuri de munca somaj negativa. număr şomeri în scădere. Turism si alimentatie publică: număr de locuri vacante în scădere.2. Este domeniul care a fost cel mai grav afectat de implicatiile recesiunii economice asupra locurilor de muncă. număr şomeri în crestere. estetica şi igiena corpului omenesc şi turismul si alimentatia publică. Singurele domenii care prezintă o balanţă pozitivă locuri de muncă. construcţii si lucrări publice.2. Mecanica rămane domeniul care înregistrează cel mai mare număr de locuri de muncă vacante dar şi cel mai mare de intrari în şomaj.1. număr şomeri în crestere. balanţa locuri de munca somaj negativa. Comerţ: număr de locuri vacante în crestere. Evoluţia diferită a acestor domenii este prezentată mai jos şi sintetizată în tabelul detaliat în Anexa 5. Industria textilă şi a pielăriei se confruntă cu dificultăţi concretizate prin locuri de muncă în scădere. 4. datorate acelor neconcordante dintre exigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. număr şomeri în crestere. Electric: număr de locuri vacante în scădere. număr şomeri în scădere. Productie media: număr de locuri vacante în scădere. Se înregistreaza un şomaj cu o evoluţie uşor descendentă. instalaţii şi lucrări publice: număr relevant de locuri de muncă. Pentru concluziile relevante la nivel regional. fenomen totuşi stabilizat. Protectia mediului: număr de locuri vacante în crestere. balanţă negativă. industrie textilă şi pielărie. număr şomeri în crestere. Mecanică: număr de locuri vacante în scădere. Fabricarea produselor din lemn: număr de locuri vacante în scădere. Şi în mecanică şi mai ales în industria textilă şi a pielăriei se manifesta dificultăti în ocuparea locurilor de muncă vacante.şomaj sunt comerţul. număr şomeri aproximativ constant. balanţa locuri de muncă somaj negativă. număr şomeri aproximativ constant. cap. evolutie descendentă a acestuia. număr şomeri aproximativ constant. număr şomeri în crestere. Industrie textila si pielarie: număr de locuri vacante în scădere. număr şomeri în scădere. balanţa locuri de muncă somaj negativă. Estetica si igiena corpului omenesc: număr de locuri vacante în scădere.1. balanţa locuri de muncă somaj negativă. Economic: atât numărul locurilor vacante cât si al şomerilor se mentin în palier. comerţ. balanţa locuri de muncă somaj negativă. Materiale de constructii: număr de locuri vacante în scădere. balanţa locuri de muncă somaj pozitivă. Tehnici poligrafice: număr de locuri vacante în scădere. 4. somaj în palier. balanţa locuri de munca somaj negativă. balanţa locuri de muncă somaj negativă. număr şomeri în scădere. 35 . balanţa locuri de muncă somaj echilibrată. v. Chimie alimentara: număr de locuri vacante în scădere. număr şomeri aproximativ constant. balanţa locuri de muncă somaj negativă. balanţa locuri de munca somaj negativă. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea descrescătoare a numărului de locuri de muncă vacante la nivel judeţean): mecanică. număr şomeri în scădere. balanţa locuri de muncă somaj negativă. Electronica si automatizari: număr de locuri vacante în scădere.1. din PRAI. balanţa locuri de muncă somaj negativă. Electromecanic: număr de locuri vacante în scădere.

Lucrători la maşini de polizat. Constructori montatori structuri metalice (-) . Secretară. Operatori la maşinile de fabricare a ↓ ↓ (-) alimentară pâinii. Tehnicieni ↑ ↔ (-) media în domeniul creatiei artistice Tehnici Secretari si operatori la masinile de scris si ↓ ↔ (-) poligrafice de calcul. Tehnician -veterinar. Tehnician ↑ ↑ mediului ecolog Productie Tehnicieni la echipamente optice. cărnii si Industrie peştelui. Construcţii. instalaţii şi lucr. Funcţionar economic- Economic ↔ ↔ (-) administrativ ↓ ↔ (-) Montator. Mecanic auto 36 . Zugravi. Sudori şi debitatori autogeni . alimentaţie ↓ ↔ (≈) Cofetari. Agenţi în activitatea financiară şi comercială Turism şi Ospătari şi barmani. 4. Patiseri. Tehnician Agricultura ↑ (-) ↓ agronom exploatare. Cosmetician omenesc Materiale de ↓ ↓ (-) Operator la cuptoare si instalatii de obtinere constructii a sticlei ceramice si a produselor refractare Protectia (-) Tehnician în protectia mediului. prod. reglor. Bucătari. Agent agricol ↓ ↓ Pădurar. Faianţari. Agenţi comerciali şi mijlocitori de Comerţ ↑ ↓ (+) afaceri. Parchetari publice OBS. Instalatori. industrială Laborant chimist Contabil. Dulgheri. Sector caracterizat prin fluctuaţii sezoniere Vânzători. Electronist depanator utilaje automatizari calcul Estetica si igiena corpului ↓ ↔ (+) Coafor. Valeţi.6 Domeniul de Tendinţă Tendinţă Diferenţă Ocupaţii/ grupe de ocupaţii relevante pregătire locuri şomeri locuri (prin nr. rectificat si ascuţit . cameriste si INSoţitori publica Măcelari si alţi lucrători în prel. Constructori în beton armat şi asimilaţi. în cadrul domeniului) vacante şomeri Zidari. patiserie . Muncitor plantaţii şi amenajare Silvicultura (-) zonă verde Chimie ↓ ↔ (-) Operator chimist la fabricarea de produse. de locuri de muncă vacante muncă vacante. ↓ ↔ (-) Mozaicari. Brutari Agricultor. Lucratori poligrafi şi asimilaţi Mecanică ↓ ↑ . depanator aparate Electronică si electronice. Tab. paste făinoase. Prelucrători prin aşchiere .

4. Astfel în totalul numărului de locuri oferite.2. Exceptie o fac grupele de specialisti în informatică unde balanţa este pozitiva si inginerii constructori unde avem o tendinta de echilibrare. proveniti din aceasta categorie este mai ridicat. Desi grupele enumerate sunt cele mai bine reprezentate la numărul de locuri vacante. pentru marea majoritate a subgrupelor de ocupatii aferente învătământului superior balanţa locuri de muncă – somaj este negativă întrucât numărul şomerilor intrati în evidente. referitor la numărul locurilor vacante.2. care cuprinde domeniile cele mai favorizate de piata muncii. nr. Operatori la instalaţiile de producere a energiei si tratare a apei Nr. juristi.1.3.Operatori la maşini si utilaje pentru industria confecţiilor . posta si telecomunicâtii. ↓ scădere. inginerii minieri. cu excepţia a doua domenii: comert si economic. inginerii energeticieni si electricieni. 37 . rezultând în cea mai mare parte balanţe negative. inginerii electronisti în transporturi. ↔ aprox. 4. desi cu un număr semnificativ de locuri vacante din cauza intrărilor în somaj prezintă o balanţă negativă.Operatori la maşini utilaje si instalaţii din ↓ ↓ (-) şi pielărie industria încălţămintei . ≈ tendinţă de echilibrare.Lucrător în fabricarea pielii şi fabricarea încălţămîntei . locuri de muncă vacante. ↓ ↑ (-) reparatori de instalaţii telegrafice si telefonice. Operatori la liniile de montaj automat . Electromecanici montatori si Electromec. petrolisti si metalurgisti. inginerii mecanici. Ca si amploare a solicitărilor de forţă de muncă se desprind domeniile: comerţ şi sănătate şi asistenţă pedagogică. Operatori la instalaţiile ↓ ↑ (-) prod. dintre grupele de ocupaţii cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante la nivelul judeţului Dâmboviţa.Lucrători în înd. (-) deficit comparativ. şomeri: ↑ creştere. se desprind: inginerii constructori. profilul servicii are o pondere de 39%.Operatori la maşini de ţesut si tricotat Meseriaşi şi lucrători în tratarea şi Fabricarea prelucrarea lemnului. Pentru profilul resurse naturale şi protecţia mediului nu se pot desprinde concluzii solide datorită numărului mic de înregistrări în evidenţele AJOFM mai ales în cazul locurilor de muncă vacante.1. economisti. Electricieni în construcţii. textilă şi confecţii Industrie textilă . Sursa: AJOFM Dâmboviţa Referitor la analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru liceul tehnologic putem desprinde profilul servicii. Electrician auto Electromecanici montatori si reparatori de aparate si echipamente electrice si energetice. Pentru judeţ tendinţa generală este de scădere a locurilor de muncă în paralel cu menţinerea la un plafon aproximativ constant a numărului de şomeri. .2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul postliceal Pentru şcoala postliceală. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior Pentru învăţământul superior. constant Diferenţă locuri vacante-şomeri: (+) surplus comparativ. Balanţa locuri de muncă- şomeri este negativă. Sănătatea şi asistenţa pedagogică. din lemn de prelucrare a lemnului si fabricare a hârtiei Electricieni montatori si reparatori de linii Electric ↓ ↓ (-) electrice aeriene si subterane. la marea majoritate a domeniilor se constată o creştere mai mare a numărului de şomeri faţă de cel al locurilor de muncă vacante.

desprindem următoarea concluzie care poate părea paradoxală. turism şi alimentaţie (agenţi de turism. În paralel cu aceasta stocul locurilor de muncă vacante surprins la sfârşitul fiecărei luni. 11. 38 . pe un eşantion de 3022 de întreprinderi selectate din toate cele 8 regiuni. lucrător comercial. barmani şi ospătari). vânzători. Acest lucru este explicabil prin aceea că mulţi şomeri au suferit o deprofesionalizare şi în paralel cu aceasta. Călăraşi si Dâmbovița. confecţioner articole din textile. agent pază si securitate.7% din întreprinderi. confecţioner asamblor articole textile.1. confecţioneri încălţămînte. 10.2% din numărul de salariaţi).525 la 6.2. 4.2% din numărul de salariati). sub rezerva limitelor de reprezentativitate a eşantionului. confecţioner asamblor articole din textile. În valoare absolută. comert (11% din întreprinderi.027 la sfârşitul lunii aprilie 2010. de la 2. Valoarea raportului între numărul de locuri vacante şi stocul şomerilor înregistraţi. par să se fi confruntat cu cele mai mari deficite judeţele Ialomita. Dâmbovita.2. Cel mai bun raport locuri vacante/ număr de şomeri. sudor.).4% din numărul total de salariaţi din regiune) limitează reprezentativitatea acestuia. luat ca exemplificare la nivelul lunii februarie 2008 se întâlneşte pentru următoarele ocupaţii: fierar betonist. lucrător comercial. frezor universal. strungar universal. şofer. 7. lăcătuşi. Din prisma analizei ocupaţiilor cel mai des întâlnite atât la stocul de şomeri înregistraţi. strungari. tâmplar universal. 4. cunoaşte variaţii. se pot desprinde următoarele tendinţe: În proportie de 17%. ajungând la 62 în aprilie 2009. în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat o anchetă în rândul angajatorilor. bucătari. ospătar. Teleorman. lăcătuş mecanic. 21. În rândul firmelor din eşantion. concretizat prin locuri de muncă vacante neocupate într-un procent de 9. 18. cât şi la stocul lunar al locurilor de muncă vacante. numărul şomerilor în plată rămânând mare. cele mai multe locuri de muncă vacante erau oferite pentru următoarele ocupaţii: vânzător. Judeţele cu cel mai mare flux de forţă de muncă în cadrul anchetei (angajări în ultimele 6 luni) au fost Ialomiţa. industria prelucrătoare (25% din întreprinderi. sudori. agenţi de vânzări. tâmplar universal.aprilie 2010 în contextul crizei economice şi financiare Se observă că numărul şomerilor înregistraţi a scazut cu aproximativ 20% în lunile studiate. cât şi la şomajul înregistrat. Analiza din punct de vedere al structurii comparative şomaj . vânzător. în perioada mai 2009. Cel mai mare deficit pare să se înregistreze în sectoarele construcţii (29% din întreprinderi.6% din numărul de salariati).2. Deşi mărimea eşantionului abordat prin anchetă la nivel regional (0. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete) Ancheta în întreprinderi.locuri de muncă vacante . la locul de muncă nu se poate realiza o negociere echilibrată a acesteia care să fie acceptată de ambele părţi (angajator . etc. 6. eşantionul pentru Regiunea Sud Muntenia a cuprins un număr de 320 de întreprinderi totalizând un număr de 30. mecanic auto. angajatorii chestionaţi la nivel regional s-au confruntat cu un deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei. Asistenţa tehnică a programului Phare TVET 2004 (WYG Internaţional LTD).5% din numărul de salariaţi).2. brutari.6% din numărul de salariaţi). mecanic agricol.). şofer.8% din numărul de salariaţi). etc. cel mai mare număr de şomeri înregistraţi este întâlnit la cei care provin din rândul muncitorilor necalificaţi.3. electrician întreţinere şi reparaţii. în topul celor mai mare număr de angajări în ultimele 6 luni par să intre ocupaţiile din cadrul comerţului (lucrători comerciali. lucrător comercial. conducători auto. În rândul firmelor investigate.evoluţia lunară. Calarasi. dulgheri. martie 2007 (Phare TVET 2004) În luna martie 2007.6 % din numărul total de salariaţi.888 salariaţi. fierari betonişti.2. tranzactii imobiliare (13% din întreprinderi. electrician de întreţinere şi reparaţii. servicii publice (17% din întreprinderi. el variind de la 7. hoteluri şi restaurante (40% din întreprinderi. bucătar. La nivelul lunilor decembrie 2008 –februarie 2009. tesător. aceea că multe dintre ele se regăsesc în valori semnificâtive atât la locurile vacante. confecţioneri textile. şofer maşină de mare tonaj.solicitant de loc de muncă). după care se întâlnesc următoarele ocupaţii: lăcătuş mecanic. Dintre acestea. instalatori. la valori de sub 2% în celelalte luni. reprezentând 5. muncitori în construcţii (zidari. Evolutii recente ale somajului si a locurilor de munca vacante înregistrate la AJOFM (aspecte concrete în contextul crizei economice si financiare) 4. mecanic auto.6% cât era în octombrie. este în scădere în intervalul studiat.

2. Distributia salariatilor pe grupe de varsta.7% din totalul angajărilor în firmele respective.7%. piscicultură (18. silvicultură.6% din totalul salariatilor. Datele din anchetă pentru Regiunea Sud Muntenia evidenţiază că un procent de cca. riscul de alăturare la grupul şomajului pe termen lung va fi principala ţintă a acţiunilor de urmat. constructii si lucrări publice. La nivel de regiune. În primele 6 luni.3. va înregistra o creştere uşoară a forţei de muncă ocupate. din punct de vedere al structurii firmelor pe clase de mărime.5%). agricultură. acoperînd o creştere totală estimată la circa 8000 de noi locuri de muncă. servicii. cu o descreştere semnificativă în primele 6 luni. reprezentând 1. Categoria celor mai tineri(sub 25 ani).Regiunea se poate aştepta la o diminuare generală a forţei de muncă ocupate de aproximativ 11% în sectoarele analizate.9 %. S-a cerut firmelor să răspundă la interogarea „în ce fel corespunde încadrarea salariatilor cu pregătirea profesională”.5%). comerţ (2. de la o diminuare aşteptată în sectoarele Comerţ. si „nu stiu”. cele mai avantajate au fost persoanele între 25 -39 ani în procent de 50.3%). industria prelucrătoare (17. 2006.287 salariati (la 31. unde scăderea aşteptată din Sectorul Public constituie suma întregii descreşteri a forţei de muncă ocupate (în cifre absolute).2%). Diminuarea forţei de muncă ocupate porneşte. Dambovita (27. grupa care ne intereseaza cel mai mult. Sectorul Public pare să fie aproape în permanenţă lovit de diminuări semnificative ale forţei de muncă ocupate. o creştere semnificativă este aşteptată să aibă loc în sectorul Imobiliare.9%). cu 42.2 Anchete în rîndul angajatorilor şi salariaţilor. existând variantele de răspuns „toti”.3%). Ialomita.1%).4%). Sectoarele cu cea mai mare pondere a absolvenţilor din totalul angajărilor în firmele respective au fost în ordine: tranzacţii imobiliare (5. construcţii (2. „majoritatea„. construcţii (11. Cele între 40-49 ani se regăseau în proportie de 17. pentru judetele din Regiune. În cadrul acestui studiu. Cele mai interesate de angajarea absolvenţilor par să fi fost firmele din domeniul agricultură.2% din firmele investigate au angajat absolvenţi). Fată de o medie 39 . Tendinţele din cadrul sectorului Construcţii arată semne diverse de variaţii sezoniere. Industria Prelucrătoare şi Hoteluri şi Restaurante. Ancheta s-a realizat ca activitate a proiectului „Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt şi mediu” contractat cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică. în primul rând. distribuirea în ordine descrescătoare a numărului de personal angajat se prezinta astfel: textile–pielărie. Ancheta în rândul angajatorilor (13-24 februarie 2006) – eşantion de firme considerat de autori reprezentativ la nivel naţional şi regional. iar persoanele de peste 50 ani în procent de numai 7. judetele în care s-a înregistrat cea mai mare proportie a agentilor economici care au angajat personal în anul 2005 au fost judetele Giurgiu. piscicultură (2. situatia în Regiunea Sud Muntenia este apropiată de media regiunilor implicate în sondaj (23. adică a tinerilor sub 25 ani. reprezentă 16. Analizând. Pe de altă parte. Sectorul Public. la polul opus situându-se categoria celor care depăsesc 50 ani. „nici unul”. agricultură. la nivel regional.1%). servicii publice (16. mecanic. Descreşterea forţei de muncă ocupate pare să aibă loc în primele 6 luni. cu excepţia situaţiei dezavantajoase din sectorul Comerţ şi Sectorul Public. 15% din firmele investigate la nivel regional au angajat absolvenţi din promoţia 2005. urmate de comert (17.9% fată de 24.2%) cea mai dezavantajoasa situatie fiind cea din Calarasi (14.9%. la sfarsitul anului 2005 arată ca cel mai mare număr de salariati era cuprins la grupa de vârstă 25-39 ani. silvicultură.5%). INSCMPS În primul semestru al anului 2006.8%. ceea ce reprezintă o pondere de 74. care. din Regiunea Sud Muntenia au fost investigate 155 firme. Calarasi.1%). 4. Pentru persoanele mai mici de 24 ani. Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale în parteneriat cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat un studiu pe bază de anchete în rândul angajatorilor şi al salariaţilor având ca obiectiv evaluarea cantitativă şi calitativă a deficitului de calificări la nivel naţional şi regional. economia pare să-şi revină (chiar dacă nu perfect) după primele 6 luni. tranzactii imobiliare (12. urmate de persoanele mai mici de 24 ani în procent de 23. rezultând o medie a numărului de salariati de 79. situatiile cele mai favorabile se întâlnesc în Arges (41.0%).2005).0%). mai puţin pe structura activităţilor din economie.4%. pe termen lung. industrie (1. Dintre firmele intervievate (155) un număr de 116 au angajat personal în 2005. Pe domenii de exercitare a profesiei. Teleorman (37. la care îsi desfăsurau activitatea 12. Agricultură şi Construcţii. Din acest esantion.7%).12. mai putin de jumătate”. Pentru principalele sectoare.4% din totalul salariatilor.3.

Se poate remarca un optimism privitor la o dinamică pozitivă a numărului de salariati.3%. turism si alimentatie. pe care ne permitem să le consideram valabile si la nivelul Regiunii Sud Muntenia: Uzura şi atrofierea calificărilor  Salariaţii cu nivel de educaţie primar şi mediu sunt cei mai expuşi uzurii calificărilor (erodare în timp a cunoştinţelor. de la un număr de 4. competenţelor şi abilităţilor profesionale). se anticipează la nivelul Regiunii Sud Muntenia angajări de personal. acesta era cu un procent mai ridicat (15.2%).646 salariati.7% dintre angajatorii chestionati consideră că efectivele de salariati nu vor creste.3 pentru salariatii cu pregătire medie si la 9 pentru salariatii cu pregătire superioară. comerţ şi intermedieri financiare şi imobiliare se află deasupra mediei naţionale în privinţa salariaţilor încadraţi pe posturi ce necesită calificare mai înaltă. Mobilitate între domenii de calificare: 40 . constructii. a permis următoarele concluzii valabile la nivel naţional.hoteluri şi restaurante. judetele care anticipează cea mai mare crestere fiind Arges (proportia angajatorilor optimisti care vor creste numărul angajatilor fiind de 84%).239 subiecţi din 113 firme . Sondajul arăta o crestere la nivel Regional.  Sectoarele din zona serviciilor . acesta se situează pentru Regiunea Sud la 8.7. fie pentru că nu şi-au găsit un loc de muncă în calificarea obţinută în şcoală.este de 14. Estimarea privitoare la dinamica cererii pe termen scurt Asupra evolutiei numărului de salariati pe termen scurt (6 luni/ 1 an).  50% dintre tinerii sub 30 ani nu au practicat niciodată în calificarea cu care au ieşit din şcoală  Cca. firmele interogate apreciază că. textile-pielarie situatie foarte apropiată de cea valabilă pentru nivelul national. La nivel Regional. Practicarea calificării obţinute în şcoală:  Mai puţin de jumătate dintre salariaţi mai practică în calificarea obţinută în şcoală. în special pentru: comert. cât si la nivelul Regiunii Sud Muntenia (valoarea este mai mare.1 respectiv 20%). Referitor la nivelul aptitudinilor tehnice. Nivelul cu care se previzionează cresterea numărului de salariati pentru anul 2006 fată de 2005 –în decurs de 6 luni.  O treime dintre salariaţi nu şi-au practicat niciodată calificarea cu care au ieşit din şcoală. din angajatori estimează cresterea numărului de salariati).eşantion stratificat de firme pe două dimensiuni: regiune şi cod CAEN) realizată în cadrul proiectului mai sus menţionat în perioada 1-20 aprilie 2006.1%). Supra-calificare/ sub-calificare faţă de nivelul postului  Peste 20% dintre salariaţi se confruntă cu incompatibilitate semnificativă între pregătirea lor profesională şi cerinţele postului. deci mai mici fată de alte regiuni.1% la nivel national.7%. la 5. alături de cei 45. atât la nivel national (unde 39. valori identice cu media la nivel national. La nivel intrajudetean. în timp ce la nivelul Regiunii Sud Muntenia. la polul opus fiind Prahova si Giurgiu (11. iar 25. lucru ce s-ar fi realizat la nivelul a 70 firme.9%).5%. respectiv 41.  Mai puţin de un sfert şi-au schimbat meseria pe parcursul carierei (mobilitate profesională – fenomen dezirabil în cazul unei forţe de muncă flexibile care răspunde evoluţiilor pieţei). 45. pe o scară de la 1 la 10.2 % care prevăd o crestere a numărului salariatilor. situatia este diferită. 29. Ancheta în rândul salariaţilor (1. respectiv 42. s-au pronuntat angajatorii cuprinsi în esantion. Dâmboviţa (55%).generală de 36. Regiunea Sud Muntenia înregistra valori de 35.  Tinerii sunt cei mai expuşi atrofierii calificărilor din perspectiva faptului că peste un sfert dintre ei nu sunt încadraţi pe posturi adecvate (pierderea unor competenţe sau abilităţi din cauza neutilizării lor pentru o perioadă).907 salariati. fie că nu au fost atrasi către aceasta din propria convingere. Rezultă un grad satisfacător de încredere în privinta evolutiei numărului de salariati.  Agricultura este sectorul în care fenomenul angajării sub calificarea deţinută este cel mai prezent (datorită transferului de mase mari de populaţie salariată calificată din alte domenii). 60% dintre cei cu studii superioare nu practică în calificarea cu care au ieşit din şcoală pentru că nu şi-au găsit loc de muncă potrivit calificării lor.2% nu pot răspunde la această întrebare. servicii.9 pentru variantele care arătau că încadrarea salariatilor s-a făcut conform cu pregătirea profesională. Referitor la domeniile de exercitare a meseriei. Călăraşi (61.

principalele cunoştinţe şi competenţe. electronică şi automatizări. INSCMPS 41 . precum şi transportul şi depozitarea indică cele mai mari schimbări tehnologice. În aceste condiţii se poate aprecia că eficienţa investiţiei în noile tehnologii este redusă. dintre care 50% nu au urmat niciodată un curs de formare profesională  Aproape 70% dintre cei care îşi schimbă meseria.4% la un nivel de încredere de 95%  Rezultate preliminare Fig.  Reprezentativitate: .55% la un nivel de încredere de 95%. instruirea este asigurată de furnizorii de echipamente. experienţă anterioară în muncă. în acord cu evoluţiile metodologice realizate la nivel european.accentul este pus.Eroarea tolerată la nivel naţional: ±1.2. Sursa: Ancheta în rândul angajatorilor şi salariaţilor 2011. construcţii.3.  Evaluarea decalajului de calificare la nivelul proaspăt absolvenţilor (persoane care au absolvit în ultimele 12 luni un nivel/ciclu educaţional)  Dimensiune eșantion previzionat: cca. 4. 450-500 de firme. În 2011. .  Intermedierile financiare. 3700-3800 de firme (la nivel naţional). pentru o treime din salariaţi. dobândesc noile calificări prin calificare la locul de muncă şi auto-instruire. Schimbări la locul de muncă  20% dintre salariaţi s-au confruntat cu schimbări semnificative la locul de muncă de natură tehnologică şi organizaţională.  Domeniul cu cele mai multe mişcări în interior: textile şi pielărie. cu eșantioane regionale între 460 (SV) și 510 (BI) firme. cu eşantioane regionale de cca. Modalităţile de instruire la schimbarea locului de muncă  70% dintre salariaţi nu au avut acces la formare în ultimii 5 ani.  Ocupaţiile văzute de respondenţi având cea mai mare căutare pe piaţă sunt din domeniile: electromecanică. iar 20% sunt instruiţi la locul de muncă.2. pe informaţii “calitative” ale cererii de absolvenţi de IPT (nivel de educaţie.  Domeniile cu cele mai multe intrări în ocupare: comerţ şi servicii. imobiliare şi hoteluri sunt caracterizate de cele mai mari schimbări organizatorice. etc.  Dimensiune eșantion realizat: 3836 de firme (la nivel național).  Domeniul cu cele mai multe ieşiri din ocupare: mecanic.Eroarea tolerată la nivel Rata locurilor de muncă vacante pe regiuni de dezvoltare regional: ±4. Aceste forme de calificare nu reprezintă forme INStituţionalizate care să ofere o recalificare de calitate – este afectată performanţa îndividuală. Instruirea pentru noile tehnologii  Peste 20% dintre salariaţi nu beneficiază de nici un fel de formare pentru noile tehnologii introduse la locul de muncă. complementară informaţiilor furnizate de prognozele realizate pe termen mediu şi lung.  Industria extractivă şi prelucrătoare.a.  Obiective operaționale:  Cunoaşterea cererii de forţă de muncă pentru absolvenţii de învăţământ profesional şi tehnic la nivel naţional şi regional pe termen scurt .  Cele mai multe schimbări în cerinţele posturilor sunt indicate de salariaţii firmelor din zona serviciilor.) şi secundar pe informaţii de tip “cantitativ” (“care va fi cererea de absolvenţi de ÎPT în sub-sectorul X ”. Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat şi o anchetă în rândul firmelor.

b. s-a realizat o proiecție a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de forță de muncă rezultată din dinamica economică .2. Sursa: Ancheta în rândul angajatorilor şi salariaţilor 2011. Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP. Astfel. 4.descrisă prin indicatori ai investițiilor brute interne și extrene şi ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. grădinari și cultivatori și personal de serviciu din hoteluri și birouri. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”. Studiu previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. INSCMPS REGIUNEA SUD MUNTENIA – RATA LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTE Se anticipează o creștere a numărului de salariați în următoarele 12 luni pentru industria textilă și confecții.2.3. proiect al cărui lider de parteneriatb a fost Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional şi Tehnic. 42 .4 Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu (2013-2020) În 2011. dar prezintă unele abordări inovative generate de gradul mult mai mare de detaliere a informaţiilor dorite. Estimări cu privire la următoarele 6 și 12 luni pe regiuni de dezvoltare Fig. 4. Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat.2.

nu trebuie confundată cu popuația ocupată (deși are valori aparent identice sau apropiate faţă de aceasta).VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1. Pentru perioada 2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă de analiză.9 faţă de 2009 în construcţii.valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activități ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1) .  Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: . in celelalte cazuri vom avea un deficit sau un excedent fata de necesarul de populatie ocupata. S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri. Mai mult. în timp ce în servicii se menţine constantă pe 43 .valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activităţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1) Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:  Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze: . lipsa unor informații detaliate cu privire la structura pe vârste a populației ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă şi în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1. A fost estimată și cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). in primul rand demografici. Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Național de Statistică. Cererea potenţială estimeză necesarul de populație ocupată.pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0. pentru perioada 2000- 2088 privind: .pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile reale publicate de Institutul Naţional de Statistică.76) pe total industrie calculat din datele de la INS . Pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică. Prin urmare. .Cererea potentiala reprezinta nivelul estimat ca necesar.tempo online. S-a optat pentru alegerea pentru perioada 2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013. in termeni de populatie ocupata.0305 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1. aceste estimări trebuie privite cu rezerve. migrație etc. Acest indicator poate lua valori pozitive dacă există cerere potențială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă. diviziunile componente urmează evoluţia ramurii.0325. Acest nivel va fi satisfacut cand numărul persoanelor efectiv ocupate este egal cu nivelul estimat ca necesar de populatie ocupata.populaţia ocupată în activități ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1) . Analizând informațiile cu privire la dinamica cererii potenţiale (măsura creării sau distrugerii de locuri de muncă în viitor) şi a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă disponibile. un ritm de scădere de 0. Cererea potenţială nu trebuie considerată ca cerere efectivă. astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluţii ale unor structuri ecopnomice trecute.evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză (Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013 . un ritm de 1. De asemenea .1 faţă de 2009 în industrie. conform previziunilor economice. Utilizând cele două variabile (cererea potenţială şi cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 și s-a extins prognoza pentru orizontul 2020. În lipsa altor informaţii s-a considerat că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Este de menţionat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară. in ipotezele de calcul al celor două variabile.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). . însă evouţia populaţiei efectiv ocupate depinde nu numai de evoluţiile economiei ci de o multitudine de alti factori.015.valoarea adăugată brută în activitatăţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1) .pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un ritm anual de creştere în industrie de 1.

s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme. Sud-Vest şi trenduri de scădere în perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creștere între 2015 şi 2020 în regiunile Sud.2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în industrie de 1.1) ce au fost excluse din modelul econometric din cauza lipsei de date.2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. Centru. În final.2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia Naţională de Prognoză. Tabelul nr. Proiecţia cererii potenţiale. a cererii înlocuite și a cererii agregate de forţă de muncă la nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderat În ipotezele scenariului de bază (moderat) poiecţia cererii potenţiale relevante pentru invățământul profesional şi tehnic indică. .015 constant.. De asemenea.Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009 comparativ cu 2008. Proiecția cererii potențiale la nivel național Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcţie de dinamica economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011 – 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist şi a celui moderat şi creșterea acesteia în ipoteza scenariului optimist. s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel naţional pentru anii 2009 şi 2010 (engl.. București-Ilfov. în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de 1.VAB în perioada 2014 . (mii persoane) scenariu scenariu MODERAT scenariu OPTIMIST PESIMIST (de bază) 2009 9243 9243 9243 2010 9239 9239 9239 2011 8939 9161 9400 2012 8951 9095 9414 2013 8972 9045 9437 2014 8937 9032 9440 2015 8903 9021 9444 2016 8867 9009 9447 2017 8831 8996 9450 2018 8794 8982 9452 2019 8756 8968 9454 2020 8718 8954 9456 2. Sus-Est.2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. Nord-Vest. Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin dezagregarea proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Vest.  Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: . Rezultatele proiecțiilor 1.036. Proiecţia în structură de 44 .032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2013).perioada 2010-2011 . în timp ce pentru perioada 2014. A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1. Pentru perioada 2012.15 faţă de 2009. conform cărora peste jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000- 2008. 1- 2%). . Pentru perioada 2011. un ritm de 1. la nivel regional. . trenduri de reducere continuă între 2012-2020 în regiunile Nord-Est.044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.

persoane) 201 2011 2 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Prognoze ale cererii 9610 9548 95022 96505 97036 97311 97597 97891 98199 98522 potenţiale 73 13 7 7 4 9 2 4 4 2 Prognoze ale cererii înlocuite 8369 8315 8275 8404 8450 8474 8499 8525 8551 8580 Prognoze ale 9694 9631 95850 97346 97881 98159 98447 98743 99054 99380 cererii agregate 43 28 2 1 5 3 1 9 6 1 Prognoze ale cererii pentru judeţul judeţul Dâmboviţa 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Prognoze ale 11579 11449 11691 1175 11794 11831 11870 cererii potenţiale 8 115044 1 116278 8 117250 93 8 9 8 Prognoze ale cererii înlocuite 403 400 398 404 407 408 409 410 411 413 Prognoze ale 11620 11488 11732 1180 11835 11873 11912 cererii agregate 1 115444 9 116682 4 117657 02 8 0 1 3. % Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate ale cererii de formare profesională pentru 2013-2020 (%) Agricultură 4. s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni.ocupaţii pentru fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009 Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS (AMIGO)). respectiv a şomerilor. Prognoze ale cererii pentru Regiunea SUD MUNTENIA (nr. putem să considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenții din diferite domenii relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic. instalaţii şi lucrări publice 12. Proiecţia cererii de formare profesională la nivel regional şi judeţean – scenariul moderat Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potențiale la intersecția COR-CAEN. Apoi. ratele de pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul. Diferenţa dintre cererea înlocuită şi modificarea cererii potenţiale faţă de anul anterior este explicată de existența unor locuri de muncă disponibile. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populației inactive nu se modifică şi nici nu au loc reduceri ale ratei şomajului.0% Comerţ 10. înlocuite şi agregate în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existența unor oportunităţi pentru ocuparea tinerilor absolvenţi sau a inactivilor.0% Electromecanică 3. pentru Regiunea SUD MUNTENIA este următoarea Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud Muntenia. Cererea agregată de forţă de muncă la nivel național a fost obţinută din însumarea cererii potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă.0% Electric 8.0% Chimie industrială 2.0% Economic 7. ca şi a cererii potențiale. cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din evoluţia potenţială a activităţilor economice. Estimarea dinamicii acestora. Se observă faptul că – la nivel național .0% 45 .5% Construcţii.în fiecare an de prognoză.

datorită unităţilor şcolare acreditate la acest moment pentru acest domeniu.0 % Protecţia mediului 7% Tehnici poligrafice 0 estetica şi igiena corpului omenesc 1.0% Fabricarea produselor din lemn 2. instalaţii şi lucrări publice la nivel judeţean există şomeri în palier. Electronică şi automatizări 3.0% Turism şi alimentaţie 4. comparativ cu 3 % ţintă regională.0% Electromecanică 5. datorită echipamentelor primite prin Programul Phare TVET2004-2006. care dispun de baza materială şi cadre didactice calificate.0% Chimie industrială 1. 46 .0% Economic 7.5% Industrie alimentară 3% Industrie textilă şi pielărie 5% Materiale de construcţii 1% Mecanică 25. adoptate în CLDPS.0% Electric 9. pentru domeniul silvicultură 1%. sunt justificate in baza urmatoarelor considerente: . care face parte din domeniul servicii. . deoarece la nivel judeţean pentru acest domeniu se constată o constanţă în privinţa şcolarizării. . în domeniul comerţ 1% din ţinta stabilită este alocat domeniului estetică şi igiena corpului omenesc.0% Fabricarea produselor din lemn 1. în domeniul construcţii.5% Construcţii.0% Electronică şi automatizări 8. de către unităţile şcolare cuprinse pe domeniul respectiv şi obligativitatea şcolarizării pentru utilizarea acestora şi opţiunea elevilor către acest domeniu de pregătire.5 NOTĂ: diferenţele dintre ponderile cererii de formare profesională la nivelul judeţului. orizont de timp 2020.0% Materiale de construcţii 1. .0% Industrie alimentară 3. comparativ cu ponderile estimate pentru nivelul regional in cadrul studiului previzional.5% Turism şi alimentaţie 5.5% Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în judeţul judeţul Dâmboviţa % Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate ale cererii de formare profesională pentru 2013-2020 (%) Agricultură 6.0% Tehnici poligrafice 0. datorită şcolilor cuprinse în programul Phare TVET 2004-2006 pentru utilizarea echipamentelor primite pentru acest domeniu. în domeniul fabricarea produselor din lemn se alocă la nivel judeţean.0% Mecanică 27.0% Protecţia mediului 7.0% Comerţ 7. ţinta judeţeană 7%.în domeniului electronică automatizări se alocă 8%. instalaţii şi lucrări publice 7.0% Industrie textilă şi pielărie 6.

Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii Ponderea din cererea pieței muncii pentru Ponderi nivel 2 și 3 în oferta educațională a IPT Pondere nivel 3 pentru continuarea studiilor în învățământ superior în 2017 (asigurarea calificari de nivel 2 și 3 în 2017 PROGNOZE ALE CERERII AGREGATE - benchmark european) REGIUNEA SUD MUNTENIA . În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 3 iar 60% pentru calificări de nivel 2.ieșiri în 2017 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total 969443 963128 958502 973461 978815 981593 984471 987439 990546 993801 Calificări specifice nivelului 155020 154010 153270 155662 156518 156963 157423 157897 158394 158915 16% 27% 43% 3 de calificare Calificări specifice nivelului 814423 809118 805232 817799 822296 824631 827048 829542 832151 834887 84% 57% 2 de calificare Notă: Ponderea de 27% a nivelui 3 pentru continuarea studiilor în învățământ superior în 2017 este conform țintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenților de învățământ terțiar în 2020. PLAI DÂMBOVIŢA 2012 .2020 47 . Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 60%.

3. comparând anul 2009 cu anul 2002.70%.  Rata şomajului mai ridicată în mediul urban. Rata de ocupare în Regiunea Sud Muntenia în 2009 este cu 1.  Şomajul (BIM). dar au scăzut semificativ în rural.  Un nivel general de pregătire mai ridicat în cazul femeilor în structura pe sexe a ocupării (pentru nivelurile liceal.  Ocuparea şi şomajul pe niveluri de educaţie  Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut.5 puncte procentuale peste media naţională şi cu 4. populaţia ocupată:  Iniţial tendinţa de scădere (2002-2008) la nivel regional a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate. Se remarcă un fenomen al subocupării care afectează în mod deosebit populaţia feminină din mediul rural.5 puncte procentuale sub media europeană (UE-27).8) şi european (UE-27: 20. Este regiunea cu o pondere a celor cu nivel scăzut de instruire mai mare decât media naţională. Implicaţii pentru ÎPT 4. Destul de grav pare faptul că rata de ocupare este mult mai redusă pentru populaţia feminină.  Tendinţa de creştere a ponderii în ocupare a populaţiei cu studii superioare şi a celor cu nivel de pregătire liceal şi de scădere a ponderii cu nivel scăzut de pregătire (cel mult gimazial)  Nivelul mediu de instruire al populaţiei ocupate din regiune este mai ridicat decât media pe ţară (conf. în 2009:  Rata şomajului BIM se menţine mai ridicată decât la nivel naţional.3. datelor pentru 2009): Regiunea Sud Muntenia are cea mai mica pondere a populaţiei ocupate cu studii de nivel superior.2020 48 . Există însa disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale. postliceal si superior).  Decalajul ratei de ocupare faţă de ţinta UE pentru 20106. rata de ocupare a femeilor . cu diferenţe majore pe sexe şi medii rezidenţiale. mai ridicată însă în cazul femeilor (26. rata de ocupare a vârstnicilor (55-54 ani) .  Rata de activitate şi rata de ocupare:  Tendinţă de scădere atât a ratei de activitate cât şi a ratei de ocupare la nivel regional.50%.8 %). combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condiţiile unei ocupări de subzistenţă. 4. urmată de o creştere în anul 2009.  Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă.  Reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate: mult mai mare în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor. Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul femeilor. PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . al vârstnicilor (55-64 ani) şi în mediul rural.0%).60%. Concluzii din analiza pieţei muncii. La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie este de sensibil mai mică decât cea a bărbaţilor.  Populaţia activă şi populaţia ocupată au crescut în mediul urban.6%. mai mare decât cea la nivel naţional (20. în paralel cu o mai bună reprezentare a bărbaţilor cu nivel de pregătire profesional şi de ucenici. Şansele de angajare ale 6 Ţintele propuse de UE pentru 2010 prin Strategia Europeană de Ocupare în acord cu Strategia de la Lisabona: rata globală de ocupare . Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie (cu cel mult învăţământ gimnazial) este mai mare decât la nivel naţional.1 Principalele constatări desprinse din înformaţiile din AMIGO la nivel regional  Populaţia activă.9 %) şi în mediul urban (24. În Regiunea Sud Muntenia şansele de ocupare sunt mult mai reduse decât la nivel naţional pentru persoanele cu nivel scăzut de pregătire (cu cel mult învăţământ gimnazial). 15-24 ani): 23.  Şomajul BIM este mai mare în cazul bărbaţilor. în agricultură).

Anii de criză economico-financiara aduc însă mutatii si astfel anul 2009 ne arată scăderea acestor indicatori la pentru sectoarele industrie. privind nivelul de educaţie al populaţiei ocupate (2009). industrie 24.  Rata şomajului înregistrat în jud.6 %. aceasta era evolutia pentru perioada 2002-2008.2. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile Tendinţă de scădere a numărului şi ponderii populaţiei ocupate (civile) în agricultură.  Industria: deşi în scădere uşoară faţă de 2002. femeilor cresc odată cu creşterea nivelului de pregătire: se impune luarea unor măsuri în sprijinul creşterii nivelului de calificare al femeilor. pescuit. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM)  Populatia activă civilă. silvicultură . În 2009 găsim cele mai mici valori ale acestor indicatori (61.2020 49 . Este în scădere semnificativă comparând anul 2009 cu anul 2002.3. Cea mai avantajată a fost industria prelucrătoare. cu exceptia anului 2008  Şomajul tinerilor. Anexa 3e).3.7 %. Dâmboviţa – peste media naţională.  Agricultura: ponderea populaţiei ocupate în agricultură în jud.9%. după Arges si Prahova. construcţii 3.  Serviciile – al doilea loc în ierarhia ocupării la nivel judeţean şi locul 2-3 între judetele Regiunii. rata şomajului înregistrat în judeţul Dâmboviţa se situează peste media naţională şi este mai mică decât cea regională în perioada 2002-2006. iar anul 2009 înregistrează cele mai mici valori din perioada 2002-2009. proportia dominantă a somajului înregistrat fiind dată de mentinerea la cote înalte a numărului de şomeri neindemnizati. respectiv 56. respectiv populatia ocupată civilă (conf. sub cea regională.5%.  Rata de ocupare a resurselor de muncă (conf.  Disparităţi majore între rural şi urban. că în anii în care nu s-a resimtit criza economică aceasta a dat tendinte de atenuare. servicii si crestere pentru agricultură.  Rata de ocupare mai redusă pentru populaţia feminină faţă de cea masculină. cu regres în 2008. numărul şomerilor tineri în judeţul Dâmboviţa (15-24 ani) este fluctuant. servicii care ajung să înregistreze cea mai mare pondere a populaţiei ocupate. care a înregistrat un trend pozitiv PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . Ponderea acestora în totalul şomerilor este în scădere continuă cu exceptia anului 2008 (v. La 31 decembrie 2010 înregistrează valoarea de 16. constructii. tendintă care ar fi putut contrazisă dacă fenomenele se mentineau conform evolutiei pentru intervalul 2002-2007. cea mai mare parte a acestora având un nivel de pregatire si educatie inferior. în general în scădere şi pe fondul evolutiei nivelului şomajului înregistrat.5 pp. BFM) Tendinţa este de scădere.7 % fiind mai mare decât cele înregistrate la nivel regional si national (15. după care în 2009 si 2010 revine la valori inferioare celei regionale. pentru populatia ocupată civilă. se remarcă un trend descendent. BFM)  Tendinţa de scădere continuă a ratelor de activitate şi de ocupare a populaţiei civile în perioada 2002-2009 (singura exceptie înregistrată în anul 2007).  Şomerii înregistraţi în evidenţele AJOFM:  Cu o evolutie fluctuantă determinata de criza economico-financiară.mai mică în cazul femeilor în toata perioada 2002-2009. Trebuie să mentionam totusi.1 %. În perioada 2004-2010. 4.3.6%) pentru intervalul analizat  Ratele de activitate şi de ocupare a populaţiei civile sunt mai mari în judeţul Dâmboviţa sau apropiate fată de cele înregistrate la nivel regional dar mai mici decât cele la nivel naţional. 4. dar sectorul rămâne încă bine reprezentat în total economie din acest punct de vedere. în creştere constantă în ultimii ani (2002-2007).8%). Ierarhizarea sectoarelor economice din punct de vedere al ocupării forţei de muncă civile în 2009: agricultura 36. După 2007. servicii 35. numai în 2007 şi 2008 depăşind-o pe aceasta din urmă. urmată de un uşor reviriment în ultimii ani (2006-2008) în industrie în paralel cu creşterea în construcţii şi mai ales în servicii. de scădere iniţial. Dâmboviţa . având o medie superioară Regiunii ca pondere a populaţiei ocupate. judeţul Dâmboviţa depăşeşte din acest punct de vedere Regiunea şi nivelul naţional. revenire usoară în 2009 dar la un nivel inferior anului 2005. dar cu 0. plasându-se pe locul 3 în Regiune.

Concluzii din analiza comparativă pe ocupatii a somajului si locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM Învăţământul profesional şi cel liceal tehnologic: Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă dat de următoarele domenii : mecanică. Pentru profilul resurse naturale şi protecţia mediului nu se pot desprinde concluzii solide datorită numărului mic de înregistrări în evidenţele AJOFM mai ales în cazul locurilor de muncă vacante Învăţământul postliceal Pentru şcoala postliceală. estetica si igiena corpului omenesc. referitor la numărul locurilor vacante. profilul servicii are o pondere de 39%. Şi în mecanică şi mai ales în industria textilă şi a pielăriei se manifesta dificultăti în ocuparea locurilor de muncă vacante. Numărul acestora reprezintă totuşi un procent important din totalul locurilor vacante. construcţii si lucrari publice. chimie industrială. tehnici poligrafice. din cauza cresterii intrărilor în somaj si tendintei de scădere a locurilor de muncă vacante oferite. După amploarea solicitărilor de forţă de muncă se desprind domeniile: comerţ şi sănătate şi asistenţă pedagogică.2020 50 . Mecanica rămâne domeniul care înregistrează cel mai mare număr de locuri de muncă vacante dar şi cel mai mare număr de intrari în şomaj. comerţ. economic. deşi acest sector înregistrează o creştere faţă de anul 2002 (în 2009 scade fată de 2007 si 2008). instalatii si lucrări publice. Majoritatea domeniilor prezintă balante negative. industrie textilă şi pielărie. turism si alimentatie publică. turism si alimentaţie publică. Tendinte de mentinere la un nivel aproximativ constant pentru cele două componente ale balantei se regăsesc la economic. Domenii cu dinamică pozitivă: comertul. la marea majoritate a domeniilor se constată o creştere mai mare a numărului de şomeri faţă de cel al locurilor de muncă vacante.3.balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă sau echilibrată. Domenii caracterizate în ultimii ani printr-o crestere a numărului locurilor de muncă vacante sunt protectia mediului si productia media. Industria textilă şi a pielăriei se confruntă cu dificultăţi concretizate prin locuri de muncă în scădere. din cauza intrărilor în şomaj prezintă o balanţă negativă. economic. Învăţământul superior Dintre grupele de ocupaţii cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante la nivelul judeţului Dâmboviţa se desprind: inginerii constructori. pentru numărul de şomeri intrati în evidente. Se înregistrează un şomaj cu o evoluţie uşor descendentă. fenomen totusi stabilizat în anul 2010. cu excepţia a două domenii: comert şi economic. turismul si alimentatia publică .4. electronică si automatizări. Astfel în totalul numărului de locuri oferite. estetica si igiena corpului omenesc.  Construcţiile: judeţul Dâmboviţa se află pe penultimul loc din regiune. 4. inginerii energeticieni si PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . datorate acelor neconcordante dintre exigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Comerţul cunoaşte o balanţă locuri de muncă-şomaj pozitivă.comparând 2008 cu anul 2002 (în 2009 trendul se inversează) iar cea mai afectată este industria extractivă. înregistrând scăderi la numărul şomerilor înregistraţi si cresteri la locurile de muncă vacante. fiind domeniul care a fost cel mai grav afectat de implicatiile recesiunii economice asupra locurilor de muncă. Tendinţa generală este de scădere a locurilor de muncă în paralel cu menţinerea la un plafon aproximativ constant a numărului de şomeri. care cuprinde domeniile cele mai favorizate de piata muncii. Balanţa locuri de muncă-şomeri este negativă. din păcate evolutia numărului de şomeri face să rezulte o balanţă negativă. rezultând în cea mai mare parte balanţe negative. Referitor la analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru liceul tehnologic putem desprinde profilul servicii. Sănătatea şi asistenţa pedagogică deşi cu un număr semnificativ de locuri vacante. productie media. având pondere mică a populaţiei ocupate în construcţii. pentru locurile de muncă vacante si la: constructii.

inginerii electronisti în transporturi.tendintă de echilibrare. desprindem concluzia că multe dintre ele se regăsesc în valori semnificaâtive atât la locurile vacante. agent securitate. lucrător comercial. agent vânzări. posta si telecomunicatii.electricieni. industria prelucrătoare. mecanic agricol. afectaţi în special fiind cei cu pregătire în domeniul mecanic (prelucrători prin aşchiere. montatori subansamble. Concluzii desprinse din evoluţia şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM în perioada octombrie 2008.  Ocupaţiile mai des întâlnite în ofertele de locuri de muncă vacante disponibile la sfârşitul lunii: sudor. mecanic auto. tranzacţii imobiliare. inginerii minieri. sudori. tâmplar universal. Descreşterea forţei de muncă ocupate pare să aibă loc în primele 6 luni. agricultură şi construcţii. asupra angajatorilor şi angajaţilor PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . confecţioner asamblor articole textile. martie 2007 (Phare TVET 2004) Aproape o cincime din angajatorii chestionaţi la nivel regional s-au confruntat cu un deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei. cu o descreştere semnificativă în primele 6 luni. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (concluzii din anchete)  Ancheta în întreprinderi. depozitare si activităţi de servicii anexe.construcţiile. industria prelucrătoare şi hoteluri şi restaurante. cât şi la stocul lunar al locurilor de muncă vacante. Pentru marea majoritate a subgrupelor de ocupatii aferente învatamantului superior balanţa locuri de muncă – somaj este însă negativă întrucât numărul şomerilor intrati în evidente. bucătar. în contextul crizei economice şi financiare  Creşterea numărului şomerilor înregistraţi în lunile studiate în paralel cu scăderea stocurilor de locuri de muncă vacante. comerţ.  Ramurile economice cele mai afectate de disponibilizări de personal sunt – extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale. strungar universal. lăcătuş mecanic. juristi. o creştere semnificativă este aşteptată să aibă loc în sectorul tranzacţii imobiliare. lăcătuşi mecanici). Diminuarea forţei de muncă ocupate porneşte. confecţioner articole din textile. concretizat prin locuri de muncă vacante neocupate într-un procent de 9. care. pe termen lung.2020 51 . economisti. electrician întreţinere şi reparaţii. va înregistra o creştere uşoară a forţei de muncă ocupate. Concluzii din ancheta INCSMPS. utilaje şi echipamente. la locul de muncă nu se poate realiza o negociere echilibrată a acesteia care să fie acceptată de ambele părţi. Acest lucru este explicabil prin aceea că mulţi şomeri au suferit o deprofesionalizare şi în paralel cu aceasta. transporturi terestre. industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal. în primul rând. petrolisti si metalurgisti. construcţii de clădiri. ambalator manual. februarie-aprilie 2006. după care se întâlnesc următoarele ocupaţii: lăcătuş mecanic. servicii publice. de la o diminuare aşteptată în sectoarele comerţ.martie 2009. industria confecţiilor. agent securitate.  Tendinţă de reducere de personal în industria prelucrătoare. cât şi la şomajul înregistrat. agricultura. Alte sectoare afectate . fabricarea autovehiculelor de transport. sectorul public. croitor. hoteluri şi restaurante.  Cel mai mare număr de şomeri în evidenţe este întâlnit la cei care provin din rândul muncitorilor necalificaţi. comerţ. 4. vânzător. Cel mai mare deficit . ospătar.3. Exceptie o fac grupele de specialisti în informatică. asistent medical generalist. Tendinţele din cadrul sectorului construcţii arată semne diverse de variaţii sezoniere.6% din numărul total de salariaţi. comerţul. tehnician mecanic. în special cea care deserveşte subramura celei producătoare de autovehicule.construcţii. vânzător. lucrări de geniu civil.  Din prisma analizei ocupaţiilor cel mai des întâlnite atât la stocul de şomeri înregistraţi. proveniti din această categorie este mai ridicat.balanţă pozitivă si inginerii constructori . maistru montaj. inginerii mecanici. fabricarea de maşini. Regiunea se poate aştepta la o diminuare generală a forţei de muncă ocupate de aproximativ 11% în sectoarele analizate.5. contabil. Pe de altă parte.

comunicaţii şi în hoteluri şi restaurante. agricultură. se păstrează aproximativ constant excedentul actual cu uşoare creşteri după 2007. transport. industrie. dat de neconcordanţa dintre PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . Referitor la domeniile de exercitare a meseriei. Previziuni privind balanţa cerere-ofertă pe sectoare de activitate în 2013:  Deficit de forţă de muncă în: construcţii.  Creşteri ale cererii în: comerţ. agricultură.  crearea şi administrarea propriului loc de muncă. a rezultat că salariaţii cu nivel de educaţie primar şi mediu sunt cei mai expuşi uzurii calificărilor (erodare în timp a cunoştinţelor.  pregatirea continuă astfel încât să se poată prelua oricând locul celor slab calificaţi. depozitare. se fac solicitări de forţă de muncă. Tot pentru acestea. industrie prelucrătoare. constructii si lucrări publice. deşi balanţa va continua să fie defavorabilă ofertei de forţă de muncă. existând însă si posibilitatea unui deficit de forţă de muncă. servicii publice Agricultură: balanţă puternic excedentară. 4. educaţie. cu tendinţă de reducere treptată a excedentului. gaze. constructii. distribuirea în ordine descrescatoare a numărului de personal angajat în perioada care a facut obiectul anchetei se prezintă astfel: textile–pielărie. depozitare. silvicultură.6. sănătate şi asistenţă socială. deci un potenţial de forţă de muncă. sectorul transporturi. tot astfel de ocupaţii. energie electrică.  înlocuirea celor care se pensionează (cererea înlocuită). comerţ. Pentru astfel de posturi la angajatori e posibil să existe un flux destul de mare. comunicaţii. Concluziile privind şansele absolvenţilor ÎPT Analizele şi prognozele privind evoluţia pieţei muncii conturează realitatea unei pieţe a muncii marcate de şomaj structural pe termen lung. tranzacţii imobiliare şi servicii prestate firmelor. în unele domenii. competenţelor şi abilităţilor profesionale). cu tendinţă de accentuare. intermedieri financiare. turism si alimentatie.1% care va trebui reorientat din agricultură spre alte activităţi. mecanic.3. Industrie: balanţă excedentară.  Calitativ: în următorii ani agricultura va solicita mai puţină forţă de muncă dar mult mai calificată. Din răspunsurile prelucrate în cadrul anchetei.Opinia celei mai mari părti din angajatorii investigati a fost că activitatea este în continuă dezvoltare si ca atare. Pe domenii de exercitare a profesiei. apă. datorată excedentului de populaţie ocupată în agricultură din prezent în raport cu cerinţele de competitivitate şi condiţiile ce decurg din procesul de întegrare în UE  Cantitativ: excedent estimat la nivelul regiunii de –11. mai ales prin disponibilizare. şansele absolvenţilor pe piaţa muncii sunt condiţionate de conştientizarea şi valorificarea următoarelor alternative:  ocuparea locurilor noi de muncă care vor fi create prin creşterea economică. Faţă de aceasta. la nivel regional. afectează în proporţie destul de mare. termică. creşterea cererii va conduce la o reducere treptată a excedentului de forţă de muncă  În industria extractivă. servicii. iar pe de alta parte tinerii sunt cei mai expuşi atrofierii calificărilor din perspectiva faptului că peste un sfert dintre ei nu sunt încadraţi pe posturi adecvate (pierderea unor competenţe sau abilităţi din cauza neutilizării lor pentru o perioadă). Pe de altă parte un număr mare de intrări în şomaj. Concluzii din previziunile privind cererea şi oferta pe termen mediu si lung la nivel regional Studiul realizat de INCSMPS în 2005 previzionează estimativ următoarele evoluţii (2013 faţă de 2005):  Diminuare a cererii în: administraţie publică şi apărare. numărul de angajări va creste. constructii.2020 52 . servicii. împinşi în şomaj sau spre alte ocupaţii (cerere substituită). hoteluri şi restaurante.  În industria prelucrătoare. echilibrat în mică măsură de locurile de muncă vacante. industrie extractivă. Concluzii generale Unele dintre concluziile parţiale au redat faptul că la multe dintre ocupaţii se regăsesc un număr mare de şomeri înregistraţi în evidenţele agenţiilor de ocupare. se anticipa la acel moment la nivelul Regiunii Sud Muntenia angajări de personal în special pentru: comert.  Excedent de forţă de muncă în agricultură. textile-pielărie situatie foarte apropiată de cea exprimată la nivel national.

de capacitatea de a accepta anumite schimbări în conduita socio-profesională. datorită şi unor factori externi angajatorilor. multi agenti economici nu au reusit să se mentină pe piaţă.  parteneriate active cu agenţii economici. dependenţa acestora de fonduri (subvenţionate sau din credite) fiind extrem de transparentă. ţinând seama de vârsta la care se află o parte dintre acestea. În astfel de situaţii de criză apare ca o soluţie pentru atenuarea şocurilor de pe aceasta piată apelarea la sistemul de formare profesională continuă. asistenţă care trebuie intensificată mai ales la începutul perioadei de inactivitate. în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi. de programele guvernamentale de dezvoltare. de capacitatea membrilor societatii de a se racorda si la procesul de dezvoltare antreprenorială care să ducă la asumarea responsabilitatilor în ce priveşte initierea unor afaceri sau activităţi independente. S-a observat că în lipsa unor instrumente de finanţare. toate acestea având ca scop evitarea unui şomaj de lungă durată. rata şomajului peste media la nivel naţional. 4.2020 53 . la evaluarea de competenţe obţinute în sistemul non-formal. nivelul ridicat al şomajului tinerilor şi şomajul de lungă durată . etc. de proiectele ce pot fi sustinute si finalizate prin finantări europene. Independent de eforturile depuse în vederea studierii pieţei muncii si anticipării evoluţiei acesteia. competenţele şi abilităţile lor şi pretenţiile angajatorilor (lipsind o negociere clară şi flexibilă a locului de muncă). recurgând în ultimă instanţă la concedieri de personal. pentru a depăşi potenţialele schimbări şi provocări. ceea ce poate aduce mutaţii serioase în ce priveşte politica de personal. Este foarte posibil ca politicile de dezvoltare şi de investiţii ale agenţilor economici să nu poată fi menţinute la nivelul obiectivelor propuse iniţial. decurgând din mobilitatea ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei. un nivel de salarizare perceput diferit de către cele două părţi şi condiţii de muncă ce pot menţine această situaţie.obligă sistemul de ÎPT la:  anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii  acţiuni sistematice de informare. de capacitatea de dezvoltare a mediului de afaceri. evolutia acesteia nemaifiind în niciun caz apropiată de o variatie cât de cât liniară. este deosebit de importantă calitatea pregătirii lui profesionale. şomeri). care trebuie să fie dublată de o serie de calităţi personale.4. Evident că din punct de vedere al angajatului. nevoile de actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă. trebuie să constientizăm că ea este determinată în special de evolutia economico- financiară a ţării. salariaţi. Pentru resursele umane care datorită acelor conjuncturi îşi pierd locul de muncă este necesară pe lângă îndrumarea către alternative viabile de reconversie profesională oferirea unei asistenţe de specialitate sub forma consilierii. În aceste conditii prognozele privind perspectivele de dezvoltare ale angajatorilor care au un cuvânt de spus şi pe piaţa forţei de muncă nu pot determina foarte exact excedentul sau deficitul de forţă de muncă. autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio- profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.în contrast cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi. Implicaţiile pentru ÎPT  Scăderea ratei de ocupare. orientare şi consiliere a elevilor  abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue.aşteptările angajaţilor. Serviciul Public de Ocupare. având în vedere:  creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi  adecvarea calificării cu locul de muncă  reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii  recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi informală PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi  implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă.  Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă . furnizori de ocupare si formare.

a meşteşugurilor tradiţionale. calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii). document comunicat către Parlamentul European.trebuiesc avute în vedere pentru:  Planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare.cheie digitale şi transversale. programe de formare la distanţă. promovarea agroturismului.obligă la:  Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural  Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate  Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din categorii defavorizate economic şi social  „Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă”. tehnologie. nevoile în creştere în construcţii. unitate şcolară (PAS)  Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare rezultate din prognoză  Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor.accent pe cele digitale şi ecologice  Formarea de specialişti în domeniul sănătăţii şi serviciilor sociale.  Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional şi prognozele privind cererea şi oferta pe termen lung . în special în profesii auxiliare asistenţei medicale  Asigurarea competenţelor .  Priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizează modernizarea a agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural. colaborări între universităţi şi centre de cercetare în domeniul inovării şi antreprenoriatului pentru a crea competenţele necesare crearii şi gestionării profitabile a IMM-urilor  Consolidarea cooperării între serviciile de ocupare a forţei de muncă şi cele de orientare în domeniul ocupaţiei. educaţie în domeniul mass- media şi comunicare într-o limbă străină  Includerea temei “spiritul antreprenorial” în programa şcolară.formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive . consultanţă. prin acţiuni concentrate pe priorităţi- cheie. priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală. etc. PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . obligă IPT si partenerii acestuia:  Priorităţi în sistemul educaţional şi formativ pentru ştiinţe. procesarea primară a produselor agro-alimentare)  Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura „bio” si cea ecologică. crearea unei mase critice de profesori de antreprenoriat.reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi  Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban .  diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. judeţean (PLAI).2020 54 . Implică din partea şcolilor din domeniu. corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI). valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor  Implicarea în programe de formare continuă pe două componente: . în parteneriat toţi cu factorii interesaţi:  Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune creşterea nivelului de calificare (nivel 3. competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei. Consiliu. Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor. în care se relevă importanţa atingerii obiectivului de ocupare a forţei de muncă (rată de ocupare de 75% până în 2020 ). inginerie şi matematică  Asigurare de competenţe din cele mai diverse.

capabilă să contribuie şi să se adapteze la schimbările tehnologice prin noi modele de organizare a muncii. astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă.  obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30%. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN JUDEŢUL DÂMBOVIŢA 5.  rata abandonului şcolar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% şi cel puţin 40% din generaţia tânără ar trebui să aibă studii superioare.1. PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . Între timp.  3% din PIB-ul UE ar trebui învestit în cercetare-dezvoltare (C-D). Educaţia şi formarea profesională. pentru a moderniza sectorul transporturilor şi a promova eficienţa energetică. dacă există condiţii favorabile în acest sens). îmbătrânirea) se intensifică. iar provocările pe termen lung (globalizarea. Aceasta este o provocare considerabilă. În documentele Uniunii Europene sunt prezentate priorităţi în vederea ocupării forţei de muncă pentru bărbaţi şi femei de 75% pentru grupa de vârstă 20-64 de ani până în 2020:  mai buna funcţionare a pieţelor forţei de muncă. în sfârşit. pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon. pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de energie. în strânsă legătură cu politicile de ocupare a forţei de muncă. Europa trece printr-o perioadă de transformare.1.2020 55 .  numărul persoanelor ameninţate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane. Contextul european Orizontul de timp (2013) în care se încadrează prezentul plan de acţiune este marcat de procesul de integrare în Uniunea Europeană.1. În acest scop. Investiţia în sisteme de educaţie şi formare. în creşterea ocupării forţei de muncă.  politici mai puternice de promovare a creării de locuri de muncă şi a cererii de forţă de muncă.  „Tineretul în mişcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii. Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE:  75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă. lumea evoluează rapid. anticiparea necesităţilor de competenţe. Indicatori de context 5.  o forţă de muncă mai competentă. 5. în accelerarea creşterii economice şi. UE s-a angajat să îmbunătăţească nivelurile de educaţie prin reducerea abandonului şcolar la 10 % sau mai puţin şi prin extinderea finalizării educaţiei terţiare sau echivalente la cel puţin 40 % în 2020. serviciile de concordanţă şi orientare reprezintă factori fundamentali în creşterea productivităţii şi competitivităţii.  „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică gospodăriilor şi întreprinderilor. Criza a anulat ani de progrese economice şi sociale şi a pus în evidenţă deficienţele structurale ale economiei Europei. presiunea exercitată asupra resurselor.  o mai bună calitate a locurilor de muncă şi a condiţiilor de muncă. UE trebuie să definească direcţia în care vrea să evolueze până în anul 2020. UE trebuie să se ocupe acum de propriul viitor. constituie una dintre componentele prioritare ale politicilor şi programelor UE. date fiind competenţele în rapidă schimbare necesare şi neconcordanţele de competenţe persistente pe piaţa forţei de muncă din UE.  „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor. Comisia prezintă şapte iniţiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare:  „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările pentru cercetare şi inovare.

PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide şi durabile în măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial.  „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială şi teritorială. în special cele privind tehnologia informaţiei (IT) şi cele digitale. prin dezvoltarea competenţelor acestora pe tot parcursul vieţii în vederea creşterii ratei de participare pe piaţa muncii şi a unei mai bune corelări a cererii şi a ofertei în materie de forţă de muncă.spiritul antreprenorial . menţionând că “îmbunătăţirea competenţelor de bază. scriere şi calcule de bază): . Regândirea orientării şi consilierii.cultura tehnologică . Realizarea de investiţii superioare în resurse umane. Procesul Barcelona (2002) Consiliul European de la Barcelona (2002) defineşte un program de lucru detaliat pe baza obiectivelor strategice ale sistemelor de educaţie şi formare profesională din Europa. concluziile Consiliului European de la Lisabona stabilesc noile competenţe de bază pentru toţi (pe lângă cele "tradiţionale". 2. în special pentru IMM-uri. 3. din martie 2002 s-a stabilit faptul că sistemele de educaţie şi formare trebuie să devină domenii de referinţă pentru calitate până în 2010 şi au fost definite o serie de ţinte . reprezintă încă o provocare pentru aceste sisteme: • rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu să nu depăşească 10%. constituie o prioritate a UE pentru a face economia europeană cea mai dinamică şi competitivă economie bazată pe cunoaştere”. Să apropiem învăţarea de domiciliu. sunt prezentate câteva dintre principalele repere care definesc aceste politici. Cele cinci benchmark-uri în domeniul educaţiei şi formării. • transparenţa sistemelor europene de educaţie şi formare.de citire. Consiliul European de la Lisabona (martie 2000) Adoptă obiectivul strategic al UE pentru anul 2010. 6. 4.competenţele sociale Consiliul European de la Feira (2001) Invită statele membre “să identifice strategii coerente şi măsuri pragmatice cu scopul de a stimula învăţarea permanentă. în perspectiva anului 2010: • îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor educaţionale şi de formare profesională. iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate În cele ce urmează. 5. adoptate de către Consiliu în mai 2003.  „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri. Consiliul European de la Stockholm (2001) Aprobă Raportul privind obiectivele sistemelor de educaţie şi de formare profesională din ţările membre. inclusiv prin mobilitatea profesională. Noi competenţe de bază pentru toţi. astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil. Încurajarea inovaţiei în predare şi învăţare. În cadrul Consiliului European de la Barcelona. la nivel individual şi instituţional” Memorandum asupra învăţării permanente: (octombrie 2000) Prin acest document.deprinderile din domeniul tehnologiei informatice (“competenţele digitale”) . de a deveni “cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume. Valorificarea învăţării.limbile străine . Comisia Europeană lansează 6 mesaje cheie: 1.„benchmarks”. Coerent cu acesta. capabilă de o creştere economică durabilă cu locuri de muncă mai bune şi mai multe şi o mai mare coeziune socială. • facilitarea accesului tuturor în sistemele educaţionale şi de formare profesională.  „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” pentru a moderniza pieţele muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor.2020 56 .

accesabilităţii şi a calităţii vor permite VET să aibă un rol important în politicile educaţionale şi strategiile privind învăţarea pe parcursul întregii vieţi în vederea realizării următoarelor 2 obiective: 1. . . competitivităţii şi inovării (dublul rol al educaţiei social şi economic). Promovarea simultană a echităţii performanţei afacerilor. Priorităţi europene ale formării profesionale 1.Mecanisme operaţionale de asigurare a calităţii. partenerii sociali europeni şi Comisia au convenit să acorde prioritate elaborării unui Cadru European al Calificărilor flexibil şi deschis.Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul formării profesionale Scop: Îmbunătăţirea transparenţei calificărilor şi promovarea mobilităţilor Premise: . propun un set comun de indicatori de referinţă („Benchmarks”) pentru îmbunătăţirea sistemelor de educaţie în ţările membre ale UE (ţinte pentru 2010):  rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu: să nu depăşească 10%  cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior  procentul analfabetismului funcţional la tinerii de 15 ani să scadă cu cel puţin 20% faţă de anul 2000  în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12. ştiinţe şi tehnologie în UE să crească până în 2010 cu cel puţin 15% şi eliminarea oricăror decalaje între sexe în aceste domenii „Procesul Copenhaga” (iniţiat la Conferinţa Europeană a Miniştrilor Educaţiei.5% din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani)  numărul absolvenţilor de matematică. adoptate apoi de Consiliul UE (5-6 mai 2003) la recomandarea Comisiei Europene.Implementarea mecanismelor se realizează coerent Măsuri: 1. Îmbunătăţirea calităţii şi atractivităţii educaţiei şi formării profesionale Scop: Creşterea atractivităţii.• procentul analfabetismului funcţional la tinerii de 15 ani să scadă cu cel puţin 20% faţă de anul 2000. Realizarea instrumentelor necesare implementării mecanismelor care privesc EQF şi EQVET. care să devină o referinţă comună în sprijinul facilitării recunoaşterii şi transferabilităţii calificărilor. PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . • în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12. 2. • cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior. din noiembrie 2002): Participanţii la Conferinţă (miniştrii educaţiei din ţările membre şi din ţările candidate şi reprezentanţi ai partenerilor sociali din Europa) au adoptat “Declaraţia de la Copenhaga” structurată în 4 teme prioritare:  întărirea dimensiunii europene în educaţie şi formare profesională  creşterea transparenţei sistemelor de educaţie şi formare profesională  recunoaşterea competenţelor şi a calificărilor  asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională Indicatorii europeni în educaţie pentru 2010 („Benchmarks”) Concluziile Consiliului European din 21-23 martie 2003. miniştrii responsabili pentru VET din cele 32 de ţări. 2. ştiinţe şi tehnologie în UE să crească până în 2010 cu cel puţin 15% şi eliminarea oricăror decalaj între sexe în aceste domenii În Comunicatul de la Maastricht (14 decembrie 2004) privind viitoarele priorităţi ale cooperării europene consolidate în domeniul formării profesionale (VET). bazat pe achiziţiile procesului de învăţare.5% din populaţia în grupa de vârstă 25-64 ani. Îmbunătăţirea coerenţei diferitelor instrumente(prin experimentare).2020 57 .Calificări descrise pe baza rezultatelor învăţării. • numărul absolvenţilor de matematică.

Promovarea VET în rândul elevilor. 2. Eliminarea oricărei forme de discriminare în ceea ce priveşte accesul şi participarea la VET. Realizarea echităţii în educaţie. Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi profesională a elevilor. economic şi cultural. din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale. 3. în particular.4. Creşterea contribuţiei învăţământului superior la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi integrare profesională 4. 1. Îmbunătăţirea cooperării europene în VET 2. Asigurarea complementarităţii educaţiei formale. Îmbunătăţirea consilierii şi orientării pe parcursul întregi vieţi. Măsuri vizând grupurile dezavantajate aflate în risc de marginalizare. Dezvoltarea instrumentelor de planificare anticipativă focalizate asupra locurilor de muncă şi a competenţelor 2. 2. Fundamentarea politicilor VET pe date relevante şi rezultate ale cercetărilor 3. învăţământul secundar teoretic şi învăţământul superior Măsuri: 1. Dezvoltarea pofilului profesional al actorilor implicaţi în VET (profesori. în particular cei care părăsesc timpuriu şcoala şi care au nivel de calificare scăzut. 6. exercitării cetăţeniei active şi a dezvoltării personale Măsuri: 1. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei muncii Scop: Adaptarea politicilor VET la cerinţele pieţei muncii ŞI IMPLICAREA partenerilor sociali pentru securizarea dezvoltării carierei şi creşterea competitivităţii Măsuri: 1. Îmbunătăţirea permeabilităţii sistemului VET şi a continuităţii învăţării din VET în învăţământul superior 2. Creşterea mobilităţii persoanelor participante la cursuri de formare bazate pe învăţare la locul de muncă având în vedere.3. 1. Măsuri la nivelul sistemului VET 2. formarea competenţelor cheie. 4.5.4. Creşterea calităţii proceselor de predare-învăţare.1.3. 5. Consolidarea schimburilor de experienţă şi a cooperării cu ţările terţe şi organizaţiile internaţionale. Preşedinţia Franceză va promova o hotărâre cu privire la Consilierea pe parcursul întregii vieţi 2. precum şi a serviciilor educaţionale. Eficientizarea guvernanţei procesului Copenhaga şi cooperării în VET Scop: Consolidarea eficienţei Procesului Copenhaga şi asigurarea coerenţei politicilor specifice în VET. consilieri) 2. Direcţiile strategice 2006-2008. Măsuri care vizează accesul grupurilor dezavantajate: 1. învăţarea permanentă ca dimensiune majoră a politicii educaţionale. Asigurarea implementării şi monitorizării Procesului Copenhaga 3. Corelarea VET cu piaţa muncii 3.2. adulţilor. formarea profesională iniţială 4.1. aprobate prin Memorandum în şedinţa de guvern din 26 ianuarie 2006: 1 Asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . Promovarea inovării şi creativităţii în VET 2.2. către mediul social.2020 58 . Facilitarea posibilităţii ca cetăţenii să poată dobândi acele competenţe necesare schimbării unui loc de muncă.1. 5. nonformale şi informale. 1. Promovarea participării active în ENQAVET 2.2. Contextul naţional 1. Creşterea vizibilităţii Procesului Copenhaga 5. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii. părinţilor. Deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesională către societate. formatori.

revizuirea finalităţilor IPT în concordanţă cu politicile adoptate de UE prin Programul de lucru “Educaţie şi formare profesională 2010” (Barcelona. . inclusiv din zonele rurale. va primi pentru dezvoltarea resurselor umane importante fonduri europene accesibile prin proiecte. până în 2015. Pentru domeniul Resurse Umane. flexibile şi incluzive.engleză . . 14 şcoli. evaluarea. care vor avea două direcţii principale de acţiune: educaţia şi formarea profesională şi piaţa muncii. pognoza şi dezvoltarea resurselor specifice IPT. Copenhaga 2002.dezvoltarea calificărilor profesionale pe baza principiilor politicilor UE privind transparenţa calificărilor. Programul operaţional sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) În perioada 2007-2013. următoarele axe prioritare relevante pentru dezvoltarea educaţiei şi formării profesionale continue: Axa Prioritară 1. În prezent.Technical and Vocational Education and Training (învăţământ profesional şi tehnic) 8 Pentru detalii www.tvet. România a elaborat documentul programatic Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) prin care stabileşte strategia de dezvoltare a resurselor umane şi implicit priorităţile identificate în acest domeniu. a educaţiei. care a fost iniţiată în 1996 cu sprijinul programului Phare VET RO 9405. Priorităţile programului de modernizare a ÎPT asistat prin programul multianual Phare IPT sunt: . cercetării şi inovării Asistenţa UE pentru reforma învăţământului profesional şi tehnic Sistemul ÎPT/IPT din România se află într-un proces de reformă continuă. la integrarea sustenabilă pe piaţa muncii a 850. . Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere 7 TVET: abrevierea din lb. .promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive. corelarea cu Cadrul european al calificărilor. . 2 Asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ cu sistemul european de educaţie şi formare profesională 3 Descentralizarea şi creşterea gradului autonomie a sistemului şcolar 4 Stimularea educaţiei permanente 5 Reforma educaţiei timpurii 6 Creşterea capacităţii instituţionale. În Regiunea Sud Muntenia sunt cuprinse în programul Phare 2001 şi Phare 2004-20068 62 de şcoli.asigurarea calităţii în IPT.2020 59 . flexibile şi incluzive care vor conduce. mediu şi lung. pentru elaborarea şi gestionarea proiectelor 7 Susţinerea. Obiectivele specifice ale POS DRU sunt: .facilitarea accesului la educaţie şi piaţa muncii a grupurilor vulnerabile. incluzive pentru învăţământul universitar şi cercetare.adoptarea metodologiei privind transferul şi acumularea de credite în IPT având în vedere învăţarea pe parcursul întregii vieţi. proiectele dezvoltate în cadrul ÎPT beneficiază de asistenţă din partea UE prin programul multianual PHARE componenta IPT 7 atât pentru infrastructura şcolară cât şi pentru dezvoltarea instituţională. ca țară membră a Uniunii Europene. din care în judeţul Dâmboviţa. pe termen scurt. în manieră integrată. prin promovarea egalităţii de şanse pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne.îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare. .facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a tinerilor şi şomerilor pe termen lung.000 persoane.analiza. POS DRU cuprinde pentru perioada 2007-2013. . Maastricht 2004). România.promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii.ro PLAI DÂMBOVIŢA 2012 .promovarea educaţiei şi formării iniţiale şi continue de calitate. . . Obiectivul general al POS DRU îl reprezintă dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii pe piaţa muncii. .dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne.

în perioada 2000-2010: .Programul Operaţional Regional 2007-2013 (POR).258.2.2.1. structura etnică. gimnaziale şi licee. Indicatori de context specifici 5. b) Învăţământ superior de calitate. datorită rezultatelor de la examenul de eva- luare naţională din acel an. Fig. În judeţul Dâmboviţa învăţământul este organizat într-un sistem complex care poate asigura şcolarizarea la toate nivelurile. accentuat pentru populaţia tânără. c) Acces şi participare la FPC. universitare şi a celei pentru formare profesională continuă 5.464 şi o scădere de 385 PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . din perspectiva implicaţiilor pentru ÎPT cu privire la structura şi evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă. Pentru orizontul de planificare 2013. Conectarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii a) Tranziţia de la scoală la viaţa activă. fenomenul migraţiei. Sursa: INS . medii de rezidenţă şi sex. până în anul şcolar 2004-2005. de la 621. În perioada 2000-2009 populaţia şcolară a scăzut cu 27. de la 13.054 la 82.efectivele au crescut la învăţământul preşcolar. cap. sunt în legătură cu declinul demografic general. după care s-a înregistrat o uşoară scădere în 2006. care în cadrul Axei Prioritare 2 „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”.477 în anul 2005. după care au înregistrat o scădere până la 14. b) Prevenirea şi combaterea părăsirii timpurii a scolii.574.933 la 82. cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară. Axa Prioritară 2. permite reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea/ echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare. a urmat o creştere până în anul şcolar 2007-2008 la 17. evoluţie ce va influenţa efectivele de la celelalte niveluri de învăţământ.2. d) Asigurarea calităţii în formarea profesională continuă (FPC) e) Educaţia superioară în sprijinirea sectorului de cercetare.494.2.2 Proiecţii demografice ).857 în anul şcolar 2000-2001 la 17. Din punct de vedere al structurii. a) Accesul la educaţia iniţială şi la formarea profesională de calitate.Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) care în cadrul Axei prioritare 3 “Tehnologia Informaţiei şi Comunicării” pentru sectoarele privat şi public permite susţinerea unităţilor şcolare pentru construirea de reţele broadband pentru şcoli primare.la învăţământul liceal se constată creşterea efecti- velor de elevi de la 15.892 la 499.226 la 14. 5. cele mai severe concluzii rezultate din prognozele INS. aceeaşi tendinţă se înregistrează şi la nivelul Regiunii Sud Muntenia. de la 110. în paralel cu îmbătrânirea populaţiei (v.494).439 de elevi (de la 109. Începând din anul şcolar 2001-2002 populaţia şcolară la nivelul judeţului Dâmboviţa înregistrează un trend descrescător.2020 60 . Contextul demografic şi populaţia şcolară Contextul demografic este prezentat detaliat şi analizat în Capitolul 2.085. .464 în anul şcolar 2006-2007 urmând o uşoară creştere în perioada 2008-2010 la 15. c) Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare. Alte Programe Operaţionale care au relevanţă pentru educaţie şi formare profesională: .1.

11 la 12. ca urmare a conştientizării de către elevi a necesităţii finalizării cursurilor de nivel. înregistrează o evoluţie fluctuantă. Sursa: Date furnizate de INS. În anul şcolar 2010-2011 raportat la 2007-2008 situaţia privind numărul de norme didactice pentru titulari.802 în anul şcolar 2009-2010 influenţează în perioada imediat următoare învăţământul gimnazial. astfel că în anul şcolar 2010-2011 se constată un număr de norme-posturi didactice pentru profesori discipline tehnologice – 291. în scădere datorită restructurării reţelei şcolare faţă de anul şcolar 2007-2008 când numărul de norme era 166.2020 Fig. În perioada următoare se preconizează o scădere a populaţiei şcolare la toate nivelurile. 5. iar pentru maiştri instructori.579 în anul şcolar 2009-2010 elevi ceea ce a influenţat negativ realizarea planului de şcolarizare la clasa a IX-a liceu tehnologic. datorată nefinanţării de la buget a şcolilor postliceale şi de maiştri şi accesului în procent foarte mare a elevilor la învăţământul superior (consecinţa existenţei colegiilor universitare/ învăţământului universitar în judeţ).905 în anul şcolar 2000-2001 la 23.la învăţământul profesional se constată o creştere a populaţiei şcolare din anul şcolar 2000-2001 de la 5348 la 7055 în anul şcolar 2005-2006. elevi/cadru didactic” oferă informaţii privind eficienţa utilizării resurselor umane şi calitatea actului didactic. Aceeaşi tendinţă se observă şi pentru liceu. având ca efect concentrarea resurselor în şcoli viabile. La învăţământul gimnazial se înregistrează o scădere a populaţiei şcolare de la 34.elevi în anul şcolar 2008-2009 urmată de o creştere semnificativă la 18.56. Sursa: Date furnizate de INS. .3.18% (la liceu tehnologic). Scăderea efectivelor la învăţământul primar de la 28. Fig.1.14%. 5. La clasele de învăţământ profesional (SAM şi an de completare) indicatorul înregistrează o scădere de la 13. Indicatori de intrare pentru perioada 2003-2010 5. .803 la 577 în anul 2006-2007.95. 3.3.la învăţământul postliceal şi de maiştri se constată o scădere majoră de la 1. după care s-a înregistrat o scădere a populaţiei şcolare la 2.35% la 14.Numărul de elevi care revin unui cadru didactic Indicatorul „Nr. suplinitori calificaţi PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . în următorii doi ani şcolari se constată o creştere uşoară – de la 13. .1.3.347 în anul şcolar 2009-2010 şi este cauzată de scăderea populaţiei de vârstă şcolară.214 studenţi în anul şcolar 2009-2010.1.3.923 de elevi în anul şcolar 2009-2010. 5. începând din anul şcolar 2002-2003 până în prezent. dar corespunzător intervalului 2004 – 2008.2 Resursele umane din ÎPT Normele didactice la nivelul judeţului Dâmboviţa. anexa 6c) indicatorul pentru SAM şi AC înregistrează un trend descrescător din cauza efectivelor reduse la clasă.31 în anul şcolar 2009-2010 ca urmare a desfiinţării şcolii de arte şi meserii şi trecerea claselor a IX-a şi a X-a corespunzătoare nivelului 1 de calificare la liceul tehnologic pe domenii de calificare. 5.605 în anul şcolar 2000-2001 la 21. 61 . În perioada 2005 – 2010 (v.2.la învăţământul superior se înregistrează o scădere constantă a numărului de studenţi până în anul universitar 2008-2009 după care se constată o creştere de la 8037 la 8.93. Perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev poate conduce la modificări ale acestui indicator. urmat de o creştere uşoară la 873 în anulşcolar 2009-2010 elevi datorată finanţării de la buget a şcolilor postliceale şi de maiştri.3.

3. cum ar fi: 9 55. respectiv cu titulari. pe de altă parte. 5.2. ceea ce înseamnă că în ÎPT este asigurat un învăţământ de calitate de către personal bine pregătit profesional. pe de o parte.2. 5.30%. . Evoluţia normelor didactice pentru profesorii de discipline tehnologice şi maiştrii instructori din ÎPT.personalul didactic din şcolile TVET ale Judeţului Dâmboviţa posedă calificări profesionale şi pregătire în domeniul didacticii generale şi didacticii disciplinei.). din perspectiva ponderii cadrelor didactice calificate respectiv titulare este prezentată sintetic. diferenţiat pe medii rezidenţiale. maiştri instructori: titulari. Schimbările accelerate introduse de reformele din ÎPT. Pe de altă parte.61%). în 2005 (5. Fig. Analizând situaţia existentă se pot trage unele concluzii: .5% din totalul populaţiei ocupate civile la nivel regional). maiştri instructori scade de asemenea. Din analiza statistică se observă că ponderea normelor pentru suplinitori necalificaţi în totalul normelor pentru titulari şi suplinitori calificaţi este foarte mică. suplinitori calificaţi. în anul şcolar 2010-2011 sunt calificate şi cu grade didactice (profesori discipline tehnice: titulari .2.64.3.2. 5.3. ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie 9 obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate de atenuare a impactului reducerilor de activitate datorate reducerii populaţiei şcolare şi în vederea facilitării restructurării ofertei şcolare. în raport cu evoluţia şi nevoile de restructurare a ofertei şcolare.54%.3. suplinitori calificaţi-19.2020 62 .90%. impun un efort susţinut de adaptare din partea profesorilor. La nivelul Inspectoratului Şcolar resursele umane TVET au fost deduse din situaţiile statistice existente pentru învăţământul TVET.5 mii pers. suplinitori necalificaţi-1.2. Sursa: Date furnizate de INS. conf. PLAI DÂMBOVIŢA 2012 .suplinitorii necalificaţi pentru învăţământul profesional şi tehnic sunt cadre didactice cu studii superioare care predau alte discipline decât cea înscrisă pe diplomă (domeniul construcţii şi lucrări publice. Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze atât competenţele metodice cât şi actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic. 68. Sursa: Date furnizate de INS. În anul şcolar 2010-2011. gradul de acoperire cu profesori calificaţi este bun la nivelul judeţului. estetica şi igiena corpului omenesc. datelor din Anuarul statistic 2006.76%.18.2%). iar cel al suplinitorilor necalificaţi profesori discipline tehnologice. suplinitori necalificaţi 2. Sursa: Date furnizate de INS. Fig. etc. şi cele din mediul economic şi social. revine Planului Local de Acţiune (PLAI) din judeţ. Fig.majoritatea cadrelor didactice ocupate în TVET.profesori discipline tehnologice şi maiştri instructori este în scădere. . Analiza la zi a gradului de acoperire cu cadre didactice calificate.

01. În majoritatea şcolilor s-au realizat achiziţii pentru dotarea bibliotecilor şcolare. 370/2008.programe de formare continuă pentru reconversia profesională şi creşterea mobilităţii ocupaţionale a profesorilor (în interiorul şi în afara sistemului).) 5. sprijin pentru a 2-a specializare prin studii postuniversitare (similar componentei 1.08. Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare profesională se bazează pe structurile consultative iniţiate în sprijinul deciziei la nivel local şi regional. iar celelalte unităţi prin Banca Mondială. responsabilitate şi resurse în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi financiar către unităţile de învăţământ şi comunitatea locală. Indicatori de proces 5. 2004-2006 şi stagii de formare organizate de ISJ şi CCD din judeţ. Descentralizarea funcţională implică şi antrenarea sporită în mecanismele decizionale a partenerilor sociali.La nivel regional: Consorţiul Regional TVET . în anul şcolar 2007-2008. . Resurse materiale şi condiţii de învăţare În programele de reabilitare finanţate de UE sau Banca Mondială au fost reabilitate şcoli din Judeţul Dâmboviţa. În localităţi din zonele sărace şi cu grad ridicat al şomajului consiliile locale nu dispun de resurse materiale proprii capabile să susţină cheltuielile materiale curente şi de dezvoltare ale şcolii. HG. în timp ce efortul financiar pentru satisfacerea nevoilor curente ale procesului de învăţământ şi practică este suportat doar de bugetul localităţii de reşedinţă a unităţii de învăţământ – buget care practic nu are capacitatea să acopere aceste cheltuieli. HG.2 din Programul pentru învăţământul rural – Banca Mondială) . HG. 300/2007. în cadrul unei strategii pe termen lung.ca organism consultativ al inspectoratelor şcolare judeţene.2020 63 .3. Se înregistrează o scădere a numărului de maiştri instructori necalificaţi şi o creştere a cadrelor didactice necalificate . . 5. etc. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT Strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar vizează transferul de autoritate.La nivel local (judeţean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social în Formarea Profesională (CLDPSFP) . Pentru facilitarea adaptărilor la schimbările din sistem se recomandă ca măsură de fond anticiparea evoluţiei personalului didactic şi adoptarea. 1262/2006. În Judeţul Dâmboviţa au fost reabilitate şi sunt sunt în curs de reabilitate 14 grupuri şcolare şi cuprinse în Programul Phare 2001-2003. Atelierele dotate prin proiectele Phare corespund standardelor.4. iar celelalte grupuri şcolare şi o şcoală de arte şi meserii au beneficiat de fonduri prin Programul Guvernamental de Dezvoltare a campusurilor şcolare – Grup Şcolar Agricol Tărtăşeşti şi Grup Şcolar Iordache Golescu Găeşti. Se constată un număr relativ restrâns şi în general o varietate mică de titluri la abonamente pentru publicaţii de specialitate. în ceea ce priveşte infrastructura şi dotarea cu echipamente şi materiale didactice. în cadrul Proiectului TVET 01.organism consultativ al Consiliului de Dezvoltare Regională.4. Aceste structuri sunt: . unitate şcolară care a organizat cursuri de formare a cadrelor didactice din unităţile şcolare care pregătesc elevi în domeniul servicii. 2004-2006.1. Dezvoltarea profesională a personalului didactic din TVET s-a materializat până în prezent în participarea unui număr însemnat de cadre didactice la stagii de formare organizate în cadrul Programului Phare VET EU RO 9405. ţînând cont de efectele combinate ale reducerii populaţiei şcolare şi restructurării planurilor de şcolarizare din ÎPT pentru adaptarea la nevoile de calificare. pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educaţie. prin Programul Guvernamental de Dezvoltare SAM – Grup Şcolar Petrol Moreni şi SAM Corbii Mari. "Firma de exerciţiu" ca metodă de desfăşurare a pregătirii practice a elevilor – Colegiul Economic Ion Ghica Târgovişte. PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . PRIS MECT.3.ingineri în mediul rural. Grupurile şcolare din mediul rural şcolarizează elevi din mai multe localităţi.facilitarea mobilităţii în cadrul sistemului (reglementări mai flexibile pentru încadrarea profesorilor (pe domenii/specializări mai largi). Există şcoli TVET care au experienţă în domeniul inovaţiei didactice (ex. a unor măsuri însoţitoare.

prin constituirea Comisiilor de Evaluare şi Asigurare a Calităţii. Şcolile cuprinse în programul Phare TVET 2001-2003 şi 2004-2006 au beneficiat de formare şi asistenţă pentru elaborarea PAS în raport cu PRAI şi PLAI.CLDPSFP identifică nevoile de calificare la nivel judeţean şi elaborează Planul Local de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI). elaborează Planurile Regionale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PRAI). au realizat diseminarea şi au asistat la implementarea sistemului de asigurare a calităţii în celelalte şcoli din judeţ. În cadrul acestui proces de planificare principalele probleme identificate sunt: . . la examene de absolvire a şcolii postliceale. participă reprezentanţi ai agenţilor economici cu care unităţile şcolare au încheiate parteneriate. . respectiv actualizarea anuală a documentelor de planificare strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI). . prilej cu care sunt selectaţi elevii pentru angajare. Monitorizarea externă a performanţelor unităţilor de ÎPT PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din program au fost elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS). şcoli de arte şi meserii din judeţ care au primit autorizare provizorie de funcţionare din partea ARACIP. La nivel naţional: Comitetele sectoriale. . Consorţiul Regional şi Comitetele locale au fost antrenate în elaborarea. Curriculumul în dezvoltare locală (CDL) vizează adaptarea conţinutului pregătirii la cerinţele locale ale beneficiarilor instruirii (agenţi economici.Consiliile de administraţie/ Consiliile profesorale sprijină elaborarea şi avizarea Planului de Acţiune a Şcolii (PAS). . La nivelul unităţilor şcolare. La examenele de certificare a competenţelor profesionale de nivel 2 şi 3. elevi) şi constituie un element de descentralizare. În anul şcolar 2010/2011 manualul de autoevaluare a fost implementat în toate cele 24 de şcoli cu ÎPT. Asigurarea calităţii în ÎPT Începând cu anul şcolar 2006-2007 pentru unităţile şcolare din ÎPT a fost introdus un sistem de asigurare a calităţii în educaţie. principalul instrument de planificare strategică pe baza analizei mediului intern (autoevaluare) şi extern este concretizat prin Planurile de acţiune ale şcolilor (PAS). Mecanismul de asigurare a calităţii utilizat este construit pe autoevaluarea din partea şcolii. La fundamentarea planului de şcolarizare s-a ţinut cont de cererea de pe piaţa muncii şi a fost necesară introducerea unor calificări noi.antrenarea insuficientă a agenţilor economici în efortul de planificare pe termen lung în ÎPT. confruntată cu evaluarea externă (prin inspecţie şcolară).4.neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor din Consiliile de Administraţie ale Şcolilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii. avizează planurile anuale de şcolarizare.2020 64 . 5. Principalele atribuţii în procesul de planificare în ÎPT ale structurilor menţionate sunt următoarele: . comunitate locală. este esenţială antrenarea autorităţilor locale.Comitetele sectoriale (la nivel naţional) validează Standarde de Pregătire Profesională. cât şi pentru cel particular. La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie/Consiliile profesorale.. La nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Dâmboviţa s-a realizat formare şi asistenţă pentru elaborarea PAS de către cadrele didactice din Programul Phare Tvet 2001-2003 şi inspectorii de specialitate. Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale. în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT. ambele fiind structurate pe acelaşi set de indicatori (descriptori de performanţă). Rezultatele evaluării se regăsesc în planurile de îmbunătăţire a calităţii din fiecare unitate şcolară. iar inspectorii au efectuat vizite de monitorizare externă pentru a sprijini şcolile în procesul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii.2. în primul rând în ceea ce priveşte procesul instructiv-educativ.Consorţiul Regional identifică nevoile de calificare la nivel regional. care au beneficiat de formare şi asistenţă în acest scop. În cadrul programului multianual Phare TVET. Începând cu anul şcolar 2006-2007 s-a generalizat elaborarea Planurilor de acţiune ale şcolilor (PAS) pentru toate unităţile de învăţământ profesional şi tehnic. atât pentru învăţământul tehnic şi profesional de stat. Vizitele de monitorizare externă a procesului de autoevaluare au un rol de îndrumare şi sprijin a unităţilor de ÎPT. la grupuri şcolare. Cadrele didactice din unităţile şcolare cuprinse în programul Phare TVET.

care doresc să continue studiile la liceu tehnologic. pe baza datelor furnizate de CJAPP . electronică-automatizări. atunci când unităţile şcolare se află în apropierea domiciliului. calificarea profesională tehnician în turism. . dotate corespunzător. se poate aprecia că. În toate grupurile şcolare din judeţul Dâmboviţa s-au amenajat cabinete de consiliere psihopedagogică. Opţiunea elevilor demonstrează dorinţa lor de a beneficia de oferta de calificare şi a altor judeţe decât cele de origine. mecanic. .8 37. calificarea profesională tehnician mecatronist.Cei mai mulţi elevi de gimnaziu.anchetele privind opţiunile elevilor de clasa a VIII-a Ponderea opţiunilor pentru învăţământul profesional şi tehnic 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2010/2011 DÂMBOVIŢA 30. etc. Pentru creşterea accesului la învăţământul TVET.8 Din analiza informaţiilor oferite de CJAPP. filiera tehnologică liceală se află ultima pe lista preferinţelor elevilor care optează pentru liceu.4. .Chiar dacă se înscriu pe traiectoria pieţei muncii. 5. elevii nevalorizând încă profilele liceale care le asigură calificare profesională ce le permite integrarea pe piaţa muncii.2020 65 . deşi ameliorat în ultimii ani. ca urmare a acţiunilor de consiliere în carieră realizate de profesorii diriginţi şi consilierii psihopedagogici. gradul de acoperire a serviciilor de orientare şi consiliere este insuficient. ca urmare a achiziţionării de echipamente în cadrul proiectelor PHARE TVET 2001-2003 şi 2004-2006 şi a unei mai bune oferte educaţionale a acestor şcoli (corelate cu cererea de pe piaţa muncii).Scăderea numărului de elevi nehotărâţi (ajungând în anul şcolar 2010-2011 la 0%). unităţile cu ÎPT pot solicita o vizită de monitorizare externă în cazul în care au nevoie de o părere imparţială sau de un sfat în legătură cu o problemă sau aspect apărut în timpul procesului de autoevaluare sau în momentul elaborării raportului şi a planului de îmbunătăţire.subliniază punctele tari şi succesele obţinute de aceştia în procesul de autoevaluare şi menţionează punctele slabe şi aspectele care necesită îmbunătăţire. Serviciile de orientare şi consiliere Sondajele privind opţiunile elevilor de clasa a VIII-a pentru trecerea la o formă superioară de şcolarizare au fost realizate de consilieri şcolari ai CJAPP Dâmboviţa.3. calificarea profesională tehnician în activităţi economice. Fig.1 16.0 34. 5. calificarea profesională tehnician operator tehnică de calcul. Vizitele de monitorizare externă s-au desfăşurat la mijlocul ciclului anual de autoevaluare şi sunt efectuate de reprezentanţi de la inspectoratul şcolar şi profesori metodişti. În topul preferinţelor urmează calificări din domeniile: economic.9 26. . iar rezultatele acestora scot în evidenţă o serie de tendinţe în ultimii patru ani şi anume: . CJAPP şi Cabinetele de Asistenţă Psihopedagogică derulează în fiecare an şcolar programul de orientare al carierei elevilor din clasa a VIII-a. iar în cadrul orelor de consiliere de grup cu elevii/părinţii se prezintă avantajele învăţământului profesional şi tehnic încercându-se motivarea elevilor pentru a urma această rută şcolară.2 Sursa: ISJ. optează pentru domeniul electric (în cadrul acestui domeniu cele mai multe opţiuni sunt pentru calificarea tehnician electrician electronist auto. De asemenea.Opţiune mai mare pentru liceul teoretic comparativ cu liceul tehnologic. cu posibilitate de conectare la Internet a acestora. din cauza rezultatelor la tezele unice care îi plasează uneori contra voinţei lor.4. datorită unui număr încă insuficient de consilieri în sistem. în special în mediul rural. opţiunile elevilor nu sunt satisfăcute întotdeauna.Creşterea interesului elevilor pentru învăţământul TVET în ultimii ani. turism şi alimentaţie. arondării PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . calificare care se afla în topul preferinţelor pentru băieţi).

Indicatori de ieşire 5. la învăţământul obligatoriu – 84.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste) Gradul de cuprindere în învăţământ reprezintă procentajul elevilor de o anumită vârstă cuprinşi în sistemul de educaţie. Rezultatele sondajelor din perioada 2010-2011 realizate de CJAPP privind opţiunile elevilor claselor a VIII-a. la toate nivelurile de educaţie.5. treptat până anul 2010 – 2011.inegale a numărului de elevi care revin unui consilier. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională Rata netă de cuprindere măsoară gradul de participare la educaţie a copiilor de vârstă oficială corespunzătoare nivelului respectiv de educaţie10.1 faţă de 62. Raportat la anul şcolar 2007 – 2008 când s-a constat cea mai mică rată netă de cuprindere pentru populaţia şcolară cuprinsă între 3 şi 23 ani se observă creşterea acestui indicator.8. la grupa de vârstă 15-18 ani – 69.5. la învăţământul secundar superior – 62.1. indiferent de nivelul de învăţământ. respectiv învăţământul profesional sunt sintetizate în Fig.2. numărului de mic al elevilor testaţi şi consiliaţi. la învăţământul preşcolar este de 71.5 la nivelul regiunii.7. 5.1. rata netă de cuprindere în învăţământul obligatoriu a cunoscut o evoluţie fluctuantă la toate nivelurile de educaţie.5. În perioada 2002-2010 gradul de cuprindere în învăţământ a cunoscut o evoluţie oscilantă la nivelul judeţului Dâmboviţa. la clasele IX-X – 72. urmare a scăderii populaţiei de vârstă şcolară. 5. din totalul populaţiei de aceeaşi vârstă. Fig.2020 66 Fig.3.2 faţă de 89.5 faţă de 71.1. atât globat cât şi la toate nivelele de vârstă. 5.0.6 faţă de 59. pe cele trei filiere ale liceului. la învăţământul primar este de 87. În perioada 2002-2010. astfel: în anul şcolar 2009-2010 raportat la anul precedent rata netă globală este de 58. În perioada 2002-2010 la 10 Diferenţele faţă de vârsta reglementată de începere a şcolii.2.5.8 faţă de 90. respectiv a traseului de pregătire.5.5 faţă de 86. respectiv al orelor de consiliere/elev pentru orientarea carierei – practic nu se poate vorbi de un mecanism sistematic de orientare şi consiliere în sprijinul unei decizii corect informate în alegerea carierei.2 faţă de 72. Din analizele statistice. Sursa: INS Comparând ratele de cuprindere pe niveluri de educaţie se constată că cele mai mari pierderi se înregistrează la cei cu vârstă cuprinsă între 3 şi 18 ani. cu excepţia învăţământului preşcolar.4. Sursa: INS . 5. Valorile indicatorului analizat sunt uşor sub media regională.7 faţă de 74. la învăţământul gimnazial – 88.5. respectiv de încadrare faţă de vârstele “standard” din seria curentă influenţează valoarea indicatorului PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . reiese că rata netă de cuprindere pe niveluri de educaţie la nivelul Judeţului Dâmboviţa este uşor sub media regiunii. 5.

liceal şi profesional.6 în regiunea Sud Muntenia). Rata abandonului şcolar la învăţământ primar şi gimnazial a crescut în perioada 2000 – 2005 (învăţământ primar de la 0.3 faţă de nivelul regional ( 26.lipsa unor condiţii materiale minime.neimplicarea familiei în supravegherea elevilor.8. 5.5 pentru segmentul de vârstă 7 – 10 ani. rata de cuprindere la toate nivelurile a crescut usor de la 66. Rata abandonului şcolar.orizontul cultural şi intelectual redus al unor familii.7% la 1.8 raportat la 4. .motivaţia scăzută a elevilor pentru şcoală. faţă de 2006 – 2007.4 raportat la 2.7% la 1. Principalele cauze ale abandonului şcolar sunt: . 7. În anul şcolar 2009 – 2010.9 în 2009-2010.9 la 10. Rata de abandon Fig.4%. postliceal şi de maiştri este peste media regiunii (2.3.2. . În perioada următoare se preconizează o creştere a ratei de cuprindere la toate nivelurile ca urmare a măsurilor sociale. în anul şcolar 2009-2010. Analizând comparativ cu anul 2006-2007 se constată în anul şcolar 2008-2009 creşterea ratei de abandon la nivelul învăţământului profe- sional de la 7 la 10. la învăţământul primar şi profesional este puţin sub media regiunii (1.2. pe niveluri de educaţie ISCED Rata abandonului şcolar este un indicator important în cadrul politicilor de coeziune economică şi socială. învăţământ gimnazial de la 0. 3.6. în strânsă legătură cu accesul la educaţie şi pentru evaluarea gradului de retenţie a tinerilor în educaţie pe fiecare nivel ISCED. . respectiv 7 raportat la 7. Totuşi. 5. în timp ce la nivel global de liceu se constată o scădere de la 4 la 2.9 raportat la 6). în judeţul Dâmboviţa faţă de regiunea Sud Muntenia este uşor sub media regiunii.4 raportat la 1. creşterii numărului de cabinete de consiliere/consilieri şcolari. .căsătorii la o vârstă fragedă. Sursa: Date furnizate de INS. liceal.1. Ca urmare a generalizării învăţământului obligatoriu de 10 ani. a consilierii părinţilor şi elevilor rata abandonului şcolar a scăzut.3.6%).5. pe celelalte segmente de vârstă se înregistrează o uşoară creştere. cu excepţia grupei de vârstă 19-23 ani unde se înregistrează o depăşire de 1.3.5). la învăţământul gimnazial.prestarea de către elevi a unor activităţi pentru întreţinerea familiei. .5.1 la 94. 6. se înregistrează plecări ale elevilor din sistemul de învăţământ datorită migraţiei părinţilor în afara graniţelor tării.5. 5.9).nivelul judeţului Dâmboviţa.8. Gradul de cuprindere în învăţământ pe niveluri de educaţie. În perioada 2005-2007 rata abandonului şcolar a înregistrat un trend PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . o situaţie specială Fig. Sursa: reprezentând eleviidate alefurnizate căror de INS. se constată scăderea gradului de cuprindere pe segmentul cuprins între 7 şi 14 ani.2020 67 . sunt familii plecate în străinătate.8 în 2002-2003 la 66.9 în judeţul Dâmboviţa – 25. la învăţământul primar şi gimnazial coincide (1. În raport cu anul şcolar 2007 – 2008 în anul şcolar 2009-2010 în care dispunem de informaţii se constată scăderea gradului de cuprindere de la 96.2 şi la nivelul învăţământului postliceal şi de maiştri de la 6. în judeţul Dâmboviţa.4 raportat la 3. respectiv 4.

de la 7. rata de absolvire în învăţământul profesional înregistrează o creştere importantă de la 23. până anul şcolar 2008-2009.6% în 2005-2006.5.descrescător. asigurarea rechizitelor şi manualelor şcolare).6 în anul şcolar 2006-2007.9 la 3.5. Rata de succes Ratele de succes la examenele finale de certificare a competenţelor profesionale (examenele de absolvire şcoală postliceală şi de maiştri. O evoluţie asemănătoare înregistrează acest indicator la nivel liceal. ca urmare a creşterii numărului locurilor bugetate la acest nivel de pregătire. Sursa: date furnizate de INS.6 în 2008-2009. datorită scăderii numărului de elevi care optează pentru acest nivel.7 în anul 2008-2009.4.6 în 2004-2005.1 în 2004-2005. Pentru anul şcolar 2010-2011 nu se poate face o apreciere din lipsa datelor statistice. respectiv certificarea competenţelor profesionale la liceul tehnologic) se apropie de (sau chiar ating) 100% în majoritatea unităţilor şcolare din judeţ. urmată de o scădere la 34.5. validată de piaţa muncii la absolvirea fiecărui nivel de PLAI DÂMBOVIŢA 2012 .5.5% în 2001-2002.1.5. cu deosebirea că de la valorile maxime înregistrate în 2004-2005 de 47. a învăţământului obligatoriu şi acordarea burselor „bani de liceu”.7 în 2000-2001 la 43.2. Sursa: date furnizate de INS. La învăţământ liceal şi profesional rata abandonului şcolar a scăzut de la 3. Conform datelor ISJ din judeţ. ca urmare a înfiinţării cabinetelor de asistenţă psihopedagogică în şcoli şi a corelării ofertei educaţionale cu cererea de pe piaţa muncii. 5.2020 68 . la nivelul judeţului Dâmboviţa este comparabilă cu cea de la nivelul regiunii Sud Muntenia. rata de absolvire este fluctuantă plasându-se la 92. pe niveluri de educaţie ISCED Rata de absolvire se defineşte ca fiind procentul absolvenţilor unui anumit nivel de educaţie din totalul populaţiei în vârstă teoretică de absolvire specifică nivelului respectiv de educaţie. ca urmare a îmbunătăţirii capacităţii instituţionale a unităţilor şcolare (transportul elevilor.2.4. 5. 5.4% a acestui Fig. Fig. În 2008-2009 se constată o creştere la 3.1.4. la 96% în 2007-2008 după care scade până la 84. la 77. Rata de absolvire.6 scade la 44. 5. Sursa: date furnizate de INS.5. bazate pe competenţe sunt de maximă importanţă pentru asigurarea unei certificări credibile. la nivel de învăţământ gimnazial.7 înregistrând cea mai mare valoare din 2000-2001 până în prezent.4 Rata de absolvire. În judeţul Dâmboviţa.3 în 2000-2001. Făcând abstracţie de anul 2007-2008 când datele corespunzătoare lipsesc constatăm că în 2008-2009 rata de absolvire creşte la nivel liceal la 48. Evaluările finale în raport cu SPP. În învăţământul postliceal şi de maiştri rata de absolvire scade în perioada 2001-2006. la 2. 5. indicator Fig.

calificare. Măsurile care trebuie avute în vedere în raport cu aceste rezultate indicator trimit, pe
de o parte, la asigurarea calităţii în procesul de evaluare în raport cu standardele de pregătire.

Fig. 5.5.5.1, Sursa: date furnizate de INS.
Rata de succes reliefată prin procentul de promovabilitate la examene şi rezultatele la
olimpiadele şcolare plasează şcolile TVET din judeţ deasupra mediei pe ţară. Rezultatele
obţinute demonstrează seriozitatea cu care au fost organizate, monitorizate concursurile
şcolare la toate etapele, cadrele didactice din comisiile de examen dând dovadă de obiectivitate
în evaluarea elevilor. Conducerea unităţilor şcolare a asigurat desfăşurarea în bune condiţii a
concursurilor şcolare – discipline
tehnice. În majoritatea şcolilor TVET,
situaţia la învăţătură este bună la
toate nivelurile, dar se înregistrează în
unele cazuri elevi repetenţi şi în
situaţie de abandon şcolar.
Rata de succes, până anul şcolar
2006-2007, la nivelul judeţului
Dâmboviţa este comparabilă cu cea
de la nivelul regiunii Sud Muntenia. La
învăţământul gimnazial, liceal şi
Fig. 5.5.5.2, Sursa: date furnizate de INS. postliceal şi de maiştri este uşor sub

media regiunii, iar la învăţământul profesional depăşeşte uşor media regiunii.
În învăţământul liceal, pe total populaţie şcolară, rata de succes este fluctuantă; se
înregistrează o creştere, în ultimul an şcolar în care deţinem informaţii, fiind de 92,7% în 2008-
2009 faţă de 88,1% în 2007-2008.
Rata de succes în învăţământul profesional scade în intervalul 2002-2008, de la 99,2% la
94,9%, fiind urmată de o creştere în 2008-2009, la 98,5% faţă de anul şcolar anterior. În
învăţământul postliceal şi de maiştri rata de succes este de 99,1% în 2005-2006, urmată de o
scădere constantă la 95,4% în 2008-2009.

5.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie
Datorită generalizării învăţămân-
tului obligatoriu, măsurilor din PRAI,
PLAI şi PAS a crescut rata de tranziţie
la următorul nivel educaţional.
Creşterea se menţine la cote minime
pentru absolvenţii învăţământului
profesional. Rata de tranziţie de la
învăţământul gimnazial la cel liceal şi
profesional este de 90,9% în 2007-
2008, faţă de 87,8% în 2000-2001.
Din analiza efectuată se constată
o scădere a ratei de tranziţie, începând
din 2004-2005 urmată de creşteri
Fig. 5.5.5.2, Sursa: date furnizate de INS.
PLAI DÂMBOVIŢA 2012 - 2020 69

semnificative în anul 2007-2008, motivul fiind continuarea studiilor de elevi.
În judetul Dambovita rata de tranziţie în rândul populaţiei şcolare pe ruta progresivă a
cunoscut o creştere semnificativă în anul şcolar 2008-2009 faţă de 2007-2008, astfel de la clasa
a-X-a SAM la anul de completare de la 61,33 la 67,66; de la anul de completare la clasa a-XII-a
rută progresivă de la 61,43 la 68,33; de la clasa a-IX-a SAM la a-XIII-a rută progresivă de la
20,57 la 21,96 datorită introducerii în planul de şcolarizare de calificări noi cerute pe piaţa
muncii. La nivelul anului şcolar 2009-2010 se constată scăderea ratei de tranziţie de la nivel
gimnazial la cel liceal şi profesional.
La nivelul judeţului Dâmboviţa rata de tranziţie a scăzut atât în rândul populaţiei şcolare
de sex masculin cât şi în rândul populaţiei şcolare de sex feminin, în anul şcolar 2008 – 2009
faţă de 2009 – 2010.
Sondajele privind opţiunile elevilor de clasa a VIII-a pentru trecerea la o formă superioară
deSursa:
şcolarizare au fost
date furnizate realizate de consilieri şcolari ai CJAPP Dâmboviţa, iar rezultatele
de INS.
acestora scot în evidenţă o serie de tendinţe în ultimii patru ani şi anume:
 Scăderea numărului de elevi nehotărâţi ca urmare a acţiunilor de consiliere în carieră
realizate de profesorii dirigînţi şi consilierii psihopedagogici (în şcolile unde există cabinete de
consiliere psihopedagogică);
 Creşterea interesului elevilor pentru învăţământul TVET SAM. în ultimii ani, ca urmare
a achiziţionării de echipamente în cadrul proiectelor PHARE 2003 şi 2004-2006 şi a unei mai
bune oferte educaţionale a acestor şcoli (corelate cu cerea de pe piaţa muncii);
 Chiar dacă se înscriu pe traiectoria pieţei muncii, opţiunile elevilor nu sunt satisfăcute
întotdeauna, din cauza rezultatelor la testările naţionale care îi plasează uneori contra voinţei
lor;
 Opţiune mai mare pentru liceul teoretic comparativ cu liceul tehnologic; filiera
tehnologică liceală se află ultima pe lista preferinţelor elevilor care optează pentru liceu, elevii
nevalorizând încă profilele liceale care le asigură calificare profesională ce le permite integrarea
pe piaţa muncii;
 Cei mai mulţi elevi de gimnaziu, care doresc să continue studiile la liceu
tehnologic, optează pentru domeniul electric (în cadrul acestui domeniu cele mai multe opţiuni
sunt pentru calificarea tehnician electrician electronist auto, calificare care se afla în topul
preferinţelor pentru băieţi). În topul preferinţelor urmează calificări din domeniile: economic,
calificarea profesională tehnician în activităţi economice, electronică-automatizări, calificarea
profesională tehnician operator tehnică de calcul, mecanic, calificarea profesională tehnician
mecatronist, turism şi alimentaţie, calificarea profesională tehnician în turism, etc.
Opţiunea elevilor demonstrează dorinţa lor de a beneficia de oferta de calificare şi a altor
judeţe decât cele de origine atunci când unităţile şcolare se află în apropierea domiciliului.
Pentru creşterea accesului la învăţământul TVET, CJAPP şi Cabinetele de Asistenţă
Psihopedagogică derulează în fiecare an şcolar programul de orientare al carierei elevilor din
clasa a VIII-a, iar în cadrul orelor de consiliere de grup cu elevii/părinţii se prezintă avantajele
învăţământului profesional şi tehnic încercându-se motivarea elevilor pentru a urma această
rută şcolară. În unităţile şcolare unde există cabinete de consiliere şcolară se derulează
activităţi de consiliere individuală/de grup a elevilor de la clasele SAM, an de completare şi ruta
progresivă, activităţi ce au ca scop motivarea elevilor pentru continuarea studiilor sau
dezvoltarea abilităţilor de marketing personal. Numărul redus al cabinetelor de asistenţă
psihopedagogică raportat la populaţia şcolară, slaba dotare a cabinetelor de consiliere şcolară,
absenţa conectării la Internet a cabinetelor - condiţie absolut indispensabilă pentru realizarea
consilierii privind cariera determină o eficienţă scăzută a mecanismelor de consiliere folosite
pentru creşterea accesului elevilor la învăţământul TVET şi ocuparea unui loc de muncă.

5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie
Comisia Europeană utilizează o definiţie europeană comună pentru măsurarea aşa
numitului „abandon şcolar timpuriu”, care se referă la persoane cu o vârstă între 18 şi 24 de
ani care au absolvit cel mult un nivel de învăţământ secundar inferior şi care nu participă la nici
o formă de educaţie sau formare. Luând în considerare această definiţie, în România, în 2009,
abandonul şcolar timpuriu a fost de 16,6%, România situându-se pe locul 5 în Europa,

PLAI DÂMBOVIŢA 2012 - 2020 70

după Malta (36,8%), Portugalia (31,2%), Spania (31,2%) şi Italia (19,2%) (Anexa 17). În cazul
României, abandonul şcolar timpuriu este în scădere, în anul 2009 acesta a fost de 16,6%.
Comisia sprijină, de asemenea, îmbunătăţirea sistemului educaţional românesc cu
ajutorul diferitelor programe de finanţare, cum ar fi programul de învăţare de-a lungul vieţii
şi, în special, Fondul Social European. Cu axa sa prioritară 2 „Corelarea învăţării de-a lungul
vieţii cu piaţa muncii”, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, finanţat
de Fondul Social European (FSE), intenţionează să abordeze problema abandonului timpuriu.
Aceasta se va face atât în mod preventiv, cu ajutorul unor activităţi cum ar fi programele tip
„şcoală după şcoală”, prin consiliere şi ghidare, prin dezvoltarea unor curriculum-uri relevante, a
predării centrate pe elev, a campaniilor de sensibilizare; cât şi în mod corectiv cu ajutorul
programelor de reintegrare, a programelor cum ar fi a doua şansă în educaţie, a educaţiei
remediale şi a altor forme flexibile de educaţie. Ţinta este atingerea banchmark-ului european
până în 2010, de 10%. Din 2000, rata europeană medie de părăsire timpurie a şcolii s-a
diminuat cu 3,2 puncte procentuale, dar progresele au fost insuficiente pentru a atinge
obiectivul de reducere cu 10% până în 2010, astfel cum a fost adoptat iniţial de Consiliu. În
plus, această medie maschează disparităţi importante între statele membre. Șapte state
membre au realizat deja obiectivul de 10%, în timp ce alte trei (Spania, Portugalia, Malta) au
rate superioare procentului de 30%. Din 2000, cu excepţia a trei state membre (Finlanda,
Suedia, Spania), toate statele şi-au redus rata de părăsire timpurie a şcolii, unele într-un mod
extrem de semnificativ.
În 2009, mai mult de şase milioane de tineri, 14,4% din toţi tinerii între 18 şi 24 de ani,
au părăsit educaţia sau formarea ca absolvenţi doar ai învăţământului secundar inferior sau ai
unei forme de învăţământ inferioare. Ceea ce este încă şi mai îngrijorător, 17,4% dintre aceştia
au absolvit doar învăţământul primar11. Părăsirea timpurie a şcolii este sinonimă cu şanse
pierdute pentru tineri şi cu o pierdere de potenţial social şi economic pentru Uniunea Europeană
în ansamblu.

5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA)
Programul iniţiat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD),
PISA este o evaluare standardizată internaţional, proiectată împreună de către ţările
participante.
Centrul Naţional PISA 2009 a organizat testarea elevilor de 15 ani, eşantionaţi de
Consorţiul PISA 2009 în data de 18.03.2009. La testare au participat 4776 de elevi din 159 de
instituţii de învăţământ din România.
În Raportul internaţional PISA 2009 Results: What students know and can do (vol. I)
sunt prezentate următoarele informaţii de interes general, referitoare la performanţele sistemului
educaţional românesc în acest ciclu de evaluare:
- Pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, în
funcţie de care se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări participante,
cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD
- Pe scala domeniului Matematică scorul mediu obţinut este de 427
- Pe scala domeniului Ştiinţe scorul este de 428.
În ambele situaţii rezultatele sunt semnificativ sub media ţărilor OECD. Rezultatele
obţinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul
ciclu al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care domeniul principal
a vizat ştiiînţele. (Anexa 18)
Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o
anchetă efectuată la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la
citire, matematică şi ştiinţe, arată că unul din cinci sau 20 % are competenţe scăzute de citire.
Constatările, compilate la fiecare trei ani de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare
Economică (OCDE), arată că Europa a îmbunătăţit uşor situaţia din 2000 până în prezent. Dar
va fi nevoie de eforturi mai mari pentru ca ţările UE să îşi atingă obiectivul de mai puţin de 15 %
performanţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe până în 2020.

11
Eurostat, Ancheta europeană privind forța de muncă (LFS), 2010.

PLAI DÂMBOVIŢA 2012 - 2020 71

Rezultate mai slabe se înregistrează în mediul rural. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani) În 2009 (conf. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior În ceea ce priveşte ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior. orientare şi consiliere a elevilor  abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue.10. Estonia și Luxemburg.5. Acest procent este mai mic decât nivelul Benchmark-ului european de 12. România are rezultate mai bune: procentul de participare la învăţământul secundar superior în 2009 este de 78.3% (faţă de 76. prin programe acreditate.6.5% din populaţia adultă (25-64 ani) şi 15% până în 2020. 5. numai 8 state membre depăşit nivelul de referinţă 2010 şi doar 5 nivelul pentru 2020.5% în comparaţie cu media în Uniunea Europeană (UE-27: 12. prin implicarea activă în formarea adulților. au înregistrat puţine progrese sau nu în îmbunătăţirea nivelului lor extrem de scăzut de participare. care solicită informaţii despre participarea la procesul de învăţare formală şi non-formală cu 4 săptămâni înainte de sondaj.4 1. până în 2020. Luxemburg şi Estonia sunt în următorul grup. din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi  implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă. Locurile de muncă sunt. Ţările de Jos. principalii furnizori de învăţare pe tot parcursul vieţii adulte. Banchmark-ul european până în 2010 este de 85%. în 2000).2020 72 . UE-15: 11. procentul elevilor care sunt cuprinşi în învăţământul liceal este mult mai mic.5.obligă sistemul de ÎPT la:  anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii  acţiuni sistematice de informare. Sursa datelor: EUROSTAT (AFM) să participe la procesul de învă-ţare pentru adulţi. rata şomajului peste media la nivel naţional.4 9.1%). ating sistematic rate mari de participare.  parteneriate active cu agenţii economici.3 ca obiectiv ca. ajungând la 20-30%. PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . Grecia şi România. precum şi Croaţia şi Turcia. în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.3% dintre adulţi cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani au participat la educaţie şi formare în cele patru săptămâni precedent sondajului. autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la întegrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar. În 2009. Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă.5% pentru 2010 şi cu mult sub procentul de 15% prevăzut pentru 2020.1. el are acum UE . Indicatori de impact 5. (Anexa 20) Rata de participare în formarea continuă a Benchmark-ul european privind învăţarea populaţiei adulte (25-64 ani) continuă se referă la ceea ce ar putea fi Participare la programe de Total numit mai strict educaţia şi formarea învăţare de-a lungul vieţii (%) 2000 2009 adulţilor. Rezultatele pentru 2009 arată că 9. Se constată un decalaj considerabil la nivel naţional faţă de ţinta adoptată de UE (Benchmark) pentru 2010.27 8. au avut succes în creșterea ratelor de participare în mod substanțial. 12 Conform definiţiei EUROSTAT. pe de altă parte. şomajul ridicat al şomajului tinerilor şi şomajul de lungă durată . 5. ţările nordice şi în Regatul Unit. cei mai buni performeri. Rata de participare pentru acest benchmark este evaluată printr-un Sondaj al Comisiei Europeane privind forţa de muncă. 5. în majoritatea ţărilor. Bulgaria. indicatorul se raportează la ultimele 4 săptămâni dinaintea anchetei.5 adulţi cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani Fig.10. cu rate de participare între 10% şi 20%. 5. rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte din România a fost de numai 1. Eurostat12). Austria. Slovenia. Învăţarea pe tot parcursul vieţii pentru adulţi este una dintre cele patru componente ale abordării flexicurităţii de către Strategia Europeană de Ocupare.9.5. Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului pentru perioada 2003-2010  Scăderea ratei de ocupare. de cel puţin 12.5%. Școlile din ÎPT sunt chemate să contribuie la ameliorarea acestui indicator.1%.6. 15% dintre România 1. Există diferenţe mari de participare între statele membre. Spania. Stabilit iniţial în 2003.

 Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în
contrast cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din
mobilitatea ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de
actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă, etc. - oferă
şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi, având în
vedere:
 creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe
pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi
 adecvarea calificării cu locul de muncă
 reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii
 recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor
dobândite pe cale formală şi informală
 diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe
de formare la distanţă, consultanţă, etc.
 Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional şi prognozele privind cererea şi oferta pe
termen lung - trebuiesc avute în vedere pentru:
planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile
decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)
identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de
calificare rezultate din prognoză
planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în
creştere în construcţii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu
accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale
pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.
 Priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizează
modernizarea a agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.
Implică din partea şcolilor din domeniu, în parteneriat toţi cu factorii interesaţi:
pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune
creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi
managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)
diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea
agroturismului, a meșteșugurilor tradiționale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie și
dezvoltarea serviciilor
implicarea în programe de formare continuă pe două componente:
- formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive;
- reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi.
 Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la:
 măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural;
 asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate;
 măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din
categorii defavorizate economic şi social.
Ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii în timp între rata de inserţie profesională,
respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului. În acest moment, în lipsa unui
sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor, şcolile raportează
propriile evaluări. Aceste evaluări sunt însă parţiale (bazate în general pe feedback-ul obţinut de
la absolvenţii care vin să-şi ridice diplomele, de obicei într-un interval scurt de la absolvire) şi
sunt dificil de validat. Totuşi, rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani,
şi ponderea ridicată a acestora în numărul total al şomerilor (v. cap. 4), sugerează o problemă
serioasă a sistemului de pregătire în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional. Din
acest motiv, se reţine ca un prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor
statistice disponibile, şomajul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că
acesta nu este diferenţiat pentru absolvenţii ÎPT.

PLAI DÂMBOVIŢA 2012 - 2020 73

5.6.2. Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie
Indicatorul este disponibil din surse statistice ISJ. Totuşi, având în vedere şomajul de
lungă durată (peste 6 luni) care afectează circa 57,3 % din absolvenţii înregistraţi în şomaj se
deduce ca prioritară furnizarea unor măsuri active de ocupare adecvate, în sprijinul tinerilor care
după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii.

Fig. 5.6.2.1 , Sursa ISJ Dâmboviţa

5.6.3. Gradul de utilizare a competenţelor
dobândite de absolvenţi la locul de
muncă
Acest indicator face parte dintre
indicatorii de calitate propuşi de Comisia
Europeană - Grupul de lucru pentru calitate în
VET. În această etapă nu este defînit. Date cu
privire la acest indicator este posibil să fie
colectate, potrivit recomandărilor Comisiei
Europene, prin Ancheta asupra forţei de muncă.
Înformaţii utile pentru acest indicator pot fi
obţinute şi direct de către şcoli prin efectuarea
unor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi
absolvenţilor.
Fig. 5.6.2.2 , Sursa ISJ Dâmboviț a
5.7. Oferta şcolilor din ÎPT din Judeţul Dambovita în perioada 2002-
2012
5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare
Documentele de planificare pe termen mediu şi lung PRAI şi PLAI au stat la baza
fundamentării planurilor de şcolarizare răspunzând cererii şi ofertei pe piaţa muncii pentru IPT.
Datele sintetice privind structura şi evoluţia cifrelor de şcolarizare în ÎPT din judeţ, sunt
prezentate în Anexa 7. Scăderea generală a populaţiei şcolare la nivel judeţean s-a reflectat şi
în scăderea numărului de elevi înscrişi în clasa a IX-a în ÎPT.

Analizând structura planurilor de şcolarizare la liceul tehnologic se constată o creştere a
ponderii elevilor înscrişi la profilurile servicii, resurse naturale şi protecţia mediului la nivel de
judeţ de 1,2 procente faţă de anul şcolar 2007-2008 şi o scădere a planului de şcolarizare la

Sursa: ISJ

PLAI DÂMBOVIŢA 2012 - 2020 74

Fig. 5.7.1.1, Sursa: ISJ Dâmboviţa
tehnic cu doua
procente, iar comparativ
cu anul 2003-2004 a
cunoscut o uşoară
creştere profilul resurse
naturale şi protecţia
mediului. În anul şcolar
2020-2011 se constată o
uşoară creştere a
şcolarizării la profilele
tehnic, resurse, servicii.
Fig. 5.7.1.2, Sursa: ISJ Dâmboviţa Comparând evoluţia
cifrelor planificate cu
numărul efectiv de înscrieri pe domenii de pregătire în perioada 2003-2011, se constată uşoare
dezechilibre între proiectul planului de şcolarizare şi realizarea acestuia (v.Anexa 7). Sistemul
de repartizare computerizat şi fluctuaţiile conjuncturale îngreunează desprinderea unor concluzii
ferme din această analiză. Se recomandă, în paralel cu planificarea judicioasă a ofertei, măsuri
sistematice de orientare şi consiliere a elevilor de gimnaziu cu privire la finalităţile posibile,
oportunităţile de angajare şi/sau de continuare a studiilor, pe fiecare traseu de pregătire.

5.7.2. Analiza ofertei curente – formarea profesională îniţială (anul şcolar 2011-2012)
Din totalul cifrei de şcolarizare realizată în planul de şcolarizare pentru 2010/2011 (clasa a
IX-a, învăţământ de zi), ÎPT are o pondere semnificativă de 50,6% .
În planul de şcolarizare 2010-2011, ÎPT a avut o pondere de 50,6%, iar la liceu vocaţional
5,5%. Liceul teoretic a reprezentat 43,9%.
Analiza planurilor de şcolarizare în raport cu PLAI evidenţiază o aliniere în general bună în
judeţ la ţintele specifice şi tendinţele desprinse din PLAI (v. anexa 9). Se constată şi unele
abateri faţă de ponderile propuse prin PLAI în unele domenii cum ar fi uşor excedent pe
electronică - automatizări.
Proiectul planului de şcolarizare pentru anul viitor 2011-2012
Ţinte pe termen mediu pe domenii de pregătire
Planul de şcolarizare , cl. IX-a, 2011/2012 comparativ cu ţintele pt. 2013 stabilite prin PLAI
Plan şcolarizare Ţinta pe Profilul Ţinte pe profile
2011/2012 domenii derivat la pt. 2013 niv.3
conf. PLAI niv.3 (%)
Domeniul de pregătire
Nr. Nr. % Ţinta Ţinta propusă
clas elevi (%) (%)
e
profil tehnic, total, din care: 66 2023 62,8% 63,5%
fabricarea produselor din lemn 1 29 0,9% 1,5%
electronică automatizări 14 426 13,2% 8,0%
producţie media 1 29 0,9% 0,0%
construcţii instalaţii şi lucrări publice 4 107 3,3% 7,0%
mecanică 26 827 25,7% 25,5%
Tehnic 63,5%
electric 10 306 9,5% 9,0%
industrie textilă şi pielărie 5 153 4,8% 5,0%
materiale de construcţii 0 0 0,0% 1,0%
electromecanică 5 146 4,5% 5,0%
chimie industrială 0 0 0,0% 1,5%
tehnici poligrafice 0 0 0,0% 0,0%
profil servicii, total, din care: 17 531 16,5% 20,5% Servicii 20,5%
turism şi alimentaţie 4 126 3,9% 5,0%
economic 7 216 6,7% 7,0%
comert 5 156 4,8% 7,0%

PLAI DÂMBOVIŢA 2012 - 2020 75

5% Oferta pe filiera liceului tehnici poligrafice 0 0 0.5% 6.0% agricultură 3 84 3. din care: 52 1456 % 63. total. în condiţii de şanse egale (acces. la liceul tehnologic se încadrează în limitele stabilite prin PLAI anterior. electromecanică 5 140 5.0% ș colarizare pentru anul construcţii instalaţii şi lucrări publice 3 84 3. calitate. din care: 23 447 20. varietate de opţiuni).9% 8. total.1% 0.0% Resurse agricultură 4 133 4.9% 5. total. Proiectul planului de producţie media 1 28 1. IX-a. În ciuda progreselor. unde s-a ţinut cont şi de cererile pe piaţa muncii. materiale de construcţii 0 0 0.0% 2020 stabilite prin PLAI chimie industrială 0 0 0. conf.0% 5. % Ţinta (cu impact în calitatea clas elevi (%) serviciilor).6% 7.0% 1.8% 3. total. o preocupare majoră fiind în legătură cu asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională în condiţii egale de calitate. . industrie alimentara.5% următor de calificare.0% tehnologic 22.0% domeniii de pregă tire industrie textilă şi pielărie 4 112 4.0% 1.3.5 76 mediului.0% comert 6 168 7. din care: 19 532 % 20.5% 7.) Se recomandă măsuri adecvate de răspuns la nevoile identificate.0% trecut. construcţii instalaţii şi lucrări publice. din analiza planurilor de şcolarizare se constată : .5% termen mediu pe electric 7 196 8.2% 7. Structura pe profile a economic 7 196 8.2020 16.4% 1.0% 0. Alte aspecte şi concluzii privind oferta de pregătire prin ÎPT Accesul la educaţie Dificultăţile identificate sunt mai ales în legătura cu: . .5% 25.2% 0.2% 9.4 profil servicii.5% profil PLAI resurse naturale şi protecţia DÂMBOVIŢA 2012 . Pentru anul şcolar 2011-2012 apare depăşirea ponderilor rezultate din proiectul planului de şcolarizare clasa a IX-a pentru domeniile electronică şi automatizări.2 clase pentru asigurarea profil tehnic.dificultăţi în formarea unor 61. mobilitatea redusă a elevilor din rural datorită situaţiei sociale precare. comert.5% Ponderea IPT fata de total plan de scolarizare a scazut fata de anul turism şi alimentaţie 4 112 4. dificultăţile specifice de acces ale unor categorii dezavantajate (elevii din zone mai izolate. e . Nr.7% 16. etc. estetica şi igiena corpului omenesc 1 33 1.0% protecţia mediului 9 252 10.7% 5.7% 7.0% 2012/2013 comparativ cu ț intele pt. dar şi opţiunile elevilor.7. existenţa unor paralelisme nejustificate (calificări care se repetă în şcoli din zone teritorial apropiate sau chiar în aceeaşi localitate). cl.0% naturale şi 16.5% profil resurse naturale şi protecţia mediului.0% 0. Ţ inte pe mecanică 20 560 23.0% mediului industrie alimentară 10 251 7.0% .0% protecţia protecţia mediului 8 248 7. Presupune identificarea alternativelor şi adoptarea deciziilor optime pentru cuprinderea elevilor.0% Structura pe profile a planului de şcolarizare 2010-2011. .utilizarea ineficientă a Domeniul de pregătire PLAI resurselor materiale şi umane Nr.5% continuării studiilor la nivelul fabricarea produselor din lemn 1 28 1.0% ș colar viitor.1% 7.0% 1. calitatea serviciilor educaţionale din mediul rural.nevoi de calificare neacoperite 2012/2013 pe sau insuficient reprezentate în domenii ofertă la nivelul reţelei.0% silvicultură 0 0 0. electronică automatizări 11 308 12.0% silvicultură 1 34 1.1% 6. din care: 14 392 % 16.2% 1. în detrimentul varietăţii ofertei în zonă.0% estetica şi igiena corpului omenesc 2 56 2.0% Planul de ș colarizare IPT. Plan şcolarizare Ţinta .7% 5.

comparativ cu limita maximă de 8% prevăzută în PLAI) . la liceul tehnologic se încadrează în limitele stabilite prin PLAI cu următoarele excepții:  Deficit în raport cu ținta prevăzută în PLAI pentru domeniul: .9% în planul de şcolarizare.1% în planul de şcolarizare.planului de școlarizare 2012-2013.4% în planul de școlarizare. comparativ cu limita maximă de 7% prevăzută în PLAI) .construcții și lucrări publice (4. comparativ cu ținta de 7% prevăzută în PLAI)  Depășirea ponderii alocate domeniilor: .protecţia mediului (9.electronică automatizări (12.2020 77 . PLAI DÂMBOVIŢA 2012 .

jud. jud. jud. jud. Dâmboviţa Grupul Şcolar Agricol Mecanic auto 7 Tărtăşeşti. Dâmboviţa 10 28 Târgovişte. Dâmboviţa 2 Ionescu" Mecanic auto SC RAIMAN CAPUCINO SRL Titu. jud. jud.R. Dâmboviţa Agricultură SC Mica Moşie SRL Dragodana.B. Dâmboviţa Mecanică "Voievodul Mircea" 5 SC TERMOELECTRICA SA Târgovişte. jud. 28 Teragaz Construct SRL Mecanică Dâmboviţa SC CLAUNIC SERVICE SRL Mecanic auto SC GERIMPEX COM SRL Grupul Şcolar de 14 Mecanică SC RAIMAN CAPUCINO SRL Transporturi Auto Târgovişte. Dâmboviţa Grupul Şcolar Industrial Mecanic utilaje şi instalaţii în industrie 9 "Aurel Rainu" Fieni 28 SC EUROPEAN CONS-STIL SRL Mecanică Fieni.B. jud. VALAHIA SRL Colegiul Economic "Ion Ghica" Comerciant vânzător 1 28 SC LOTAR COM SRL Târgovişte. SC GERIMPEX COM SRL Dâmboviţa Tinichigiu vopsitor auto 14 SC RAIMAN CAPUCINO SRL Mecanică Târgovişte. jud. Dâmboviţa Grupul Şcolar Industrial Electromecanic utilaje şi instalaţii SC VIO . industria alimentară SC WINNER SRL Dâmboviţa Electromecanică Târgovişte.R. Dâmboviţa 8 Târgovişte. Dâmboviţa Grupul Şcolar "Iordache Golescu".profesional economic/agenţilor economici . punct tehnologic 14 lucru Moreni Grupul Şcolar Industrial Mecanică Moreni. electrocasnice şi din Târgovişte. Comerţ Dâmboviţa Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de SC CANTUP SRL alimentaţie 14 SC N.DIO SRL "Nicolae Ciorănescu" comerciale. Mecanic utilaje şi instalaţii în industrie SC Exploit SA 4 28 Secţia Potlogi Mecanică Potlogi. Dâmboviţa PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . Angelescu" Lucrător în agricultură ecologică Crângurile de Jos. jud.2020 78 . jud. Dâmboviţa Potlogi. Dâmboviţa 6 28 Găeşti. jud. VALAHIA SRL Turism şi alimentatie Bucătar GREEN HOUSE Grupul Şcolar "Goga 28 Turism şi alimentatie Titu. jud. Dâmboviţa Grupul Şcolar SC ARCTIC SA Frigotehnist 3 "Iordache Golescu" 28 Găeşti. Dâmboviţa 28 Mecanică Târgovişte. cu care sunt încheiate Calificarea locuri contracte-cadru pentru practica elevilor Bucătar SC CANTUP SRL 14 Turism şi alimentatie SC N. punct Sudor 14 lucru Moreni Mecanică Moreni. jud. jud. Dâmboviţa SC IMUT SA Bucureşti. jud. Oferta de învăţământ profesional 2012-2013 Nr. jud. Dâmboviţa Electromecanică Găeşti. Dâmboviţa 11 Petrol Moreni. C. jud. Domeniul de formare profesională nr. jud. jud. Dâmboviţa Lăcătuş construcţii metalice şi utilaj SC IMUT SA Bucureşti. jud. jud. Dâmboviţa Grupul Şcolar Agricol SC Geaba SRL "Dr. jud. Dâmboviţa Sudor SUCURSALA 28 Mecanică ELECTROCENTRALE DOICEŞTI Doiceşti. jud. jud. Dâmboviţa Lăcătuş construcţii metalice şi utilaj SC ERDEMIR ROMANIA SRL tehnologic 28 Grupul Şcolar Târgovişte. Unitatea de Oferta propusă de unitatea de învăţământ pentru Denumirea agentului crt învățământ clasa a X-a înv.

Grup Şcolar Agricol Dr. Grup Şcolar Agricol Nucet. jud. S-au conturat şi inţiative de formare a unor reţele pe domenii de pregătire şi/sau tematice la nivel judeţean urmând ca ulterior să fie extinse cu ramificaţii la nivel regional.9. Dâmboviţa Grupul Şcolar Udrea 13 Băleanu SC LEGROM SRL Băleni. În ciuda progresului semnificativ. Obiectivele acestor reţele sunt variate. În câtegoria alte programe de educaţie a adulţilor autorizate se încadrează Colegiul Economic "Ion Ghica" Târgovişte care derulează programul ECDL Formare. Anexa 11. Reţele şcolare în anul 2010-2011 Şcolile din programul Phare IPT 2001-2003 au fost incluse în reţele de colaborare coordonate de centrul de resurse. coordonare în planificarea ofertei. Grup Şcolar Electrotehnic ”Spiru Haret” Târgovişte.2020 79 . lectura registrului furnizorilor acreditaţi pentru formarea adulţilor oferă prilejul constatării că numărul şcolilor şi programelor pentru care au obţinut autorizarea reprezintă încă o minoritate. jud. Grup Şcolar Electrotehnic Spiru Haret Târgovişte. Grup Şcolar Construcţii „Nicolae Mihăescu” Târgovişte. Dâmboviţa 5. Grup Şcolar Agricol ”Dr. Certificare. etc. comparativ cu furnizorii privaţi. C. jud. fiind esenţială asumarea de către toate şcolile Phare IPT a unui rol activ în acest sens. învăţarea centrată pe elev. iar în anul 2008 au derulat în total 8 stagii de pregătire pentru un număr de 190 de adulţi – v. cu un număr de 138 prticipanţi şi Grupul Şcolar Electrotehnic "Spiru Haret" Târgovişte cu programul NETWORK OPERATING SYSTEM (CISCO"Orientation". Pădurar 14 Ocolul Silvic Ialomicioara Grupul Şcolar Pucioasa Silvicultură 12 Pucioasa. Dâmboviţa Tâmplar universal 14 PFA Teleleu Alexandru Fabricarea produselor din lemn Confecţioner produse textile SC MARONA CONF. La rândul lor. Grup Şcolar Agricol Nucet. Dâmboviţa 28 Mecanică SC SAMICO SRL Mărceşti. numărul şcolilor din sistemul public ÎPT autorizate ca furnizori de formare pentru adulţi a fost de 6 (20% din numărul total al şcolilor ÎPT).Anghelescu Găeşti organizată în jurul centrului de resurse ca şcoală coordonatoare: Colegiul Economic Ion Ghica Târgovişte.  Reţele între şcolile PHARE 2001 – 2003 şi 2004 – 2006 pentru cele 6 unităţi de învăţământ din judeţ cuprinse în proiectul PHARE TVET 2001 şi cele 50 unităţi de învăţământ (mediul rural) din proiecte PHARE TVET 2003 din regiune. organizate în jurul şcolilor coordonatoare: Grup Şcolar Transporturi Auto Târgovişte. Grup Şcolar Construcţii „Nicolae Mihăescu” Târgovişte. CISCO ITE1). SRL 28 Industria textilă şi pielărie Ulmi. având ca numitor comun schimbul de bune practici. Este necesară consolidarea reţelelor de interasistenţă. consolidarea şi diseminarea achiziţiilor din program. Dâmboviţa Mecanic agricol Băleni. În paralel. În învăţământul TVET s-au creat o serie de reţele tematice :  Reţea tematica între şcolile PHARE TVET 2001 – 2003 – Grup Şcolar Transporturi Auto Târgovişte.Anghelescu” Găeşti. dezvoltarea parteneriatului social şi lucrul cu întreprinderile. 5. jud. în mod prioritar în ceea ce priveşte asigurarea calităţii. jud. C. în contrast cu capacitatea şi resursele de care dispun şcolile. Oferta şcolilor din IPT pentru formarea adulţilor în anul şcolar 2010-2011 În anul 2010. elevii cu cerinţe educative speciale (CES). Testare. şcolile din programul Phare IPT 2001-2003 asistă şcolile Phare 2004-2006 şi coordonează reţele de interasistenţă cu celelalte şcolii din judeţ. la iniţiativa unor şcoli au fost configurate şi alte reţele la nivel judeţean sau chiar interjudeţen. Cele 6 de şcoli au fost autorizate pentru un număr de 21 de programe care acoperă împreună 21 de calificări diferite din toate sectoarele de activitate.8. PLAI DÂMBOVIŢA 2012 .

10. după lansarea Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane în data de 15 februarie 2008 întreprinderile pot să-şi califice/recalifice angajaţii prin programe FPC desfăşurate în unităţile şcolare. Toţi cei implicaţi în acest amplu proces au conştientizat necesitatea realizării trecerii de la un parteneriat consultativ la unul colaborativ şi durabil.  perfecţionarea cadrelor didactice în întreprinderi pentru tehnologiile de vîrf. planificarea ofertei. elaborarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL).  Reţele organizate în scopul planificării ofertei educaţionale şi monitorizării asigurării calităţii de către şase şcoli PHARE TVET 2001 – 2003 şi cele 18 unităţi cu învăţământ TVET. prin PAS. a planului local de acţiune pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic. formarea adulţilor. cu aptitudini multiple cât şi pentru mediul educaţional care trebuie să răspundă standardelor europene. Parteneriatul cu întreprinderile .  cursuri de calificare şi reconversie profesională.Analiza indicatorilor din harta parteneriatului privind practica elevilor şi parteneriatul cu agenţii economici în anul şcolar 2011-2012 Un parteneriat activ şi eficient . monitorizarea dezvoltării de parteneriate pe domenii de calificare în unităţile de învăţământ de către centrele de resurse – şcoli PHARE TVET 2001 – 2003. o mare parte din cheltuielile aferente acestora fiind eligibile din FSE. interesul agenţilor economici şi condiţiile locale. 1702 din 6.  Reţele locale active create în jurul unor şcoli coordonatoare din judeţ (şase – Dâmboviţa)  Reţele organizate în alte scopuri – monitorizarea asigurării calităţii în unităţile de învăţământ de către centrul de resurse – şcoli PHARE TVET 2001 – 2003.reprezintă o condiţie obligatorie pentru un ÎPT de calitate. ar PLAI DÂMBOVIŢA 2012 .2007. Nu trebuie neglijat faptul că. În timp ce în unele şcoli parteneriatul cu întreprinderile se limitează la asigurarea de multe ori conjuncturală şi limitată a unor locuri de practică pentru elevi. Parteneriatul are următoarele obiective şi sarcîni:  elaborarea curriculumului de dezvoltare locală. în cadrul unui parteneriat educaţional. orientat spre nevoile beneficiarilor.  organizarea unor stagii de formare profesională a elevilor prin instruire practică.  contracte pentru şcolarizarea în anumite calificări. Parteneriatul dintre educaţie şi mediul afacerilor din judeţul Dâmboviţa (parteneriatul dintre şcoală şi întreprindere) porneşte de la interesele reciproce şi independente ale elevilor.  colaborare în realizarea orientării şi consilierii profesionale a elevilor. În contextul unei societăţi care doreşte să evolueze pe coordonatele economiei de piaţă echilibrul dintre cererea de educaţie şi oferta educaţională constituie un principiu fundamental al dezvoltării iar colaborarea şcolii cu agentul economic.  membrii în Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social. 5. bazându-se pe o realitate pe cât de simplă pe atât de importantă: elevii de azi sunt lucrătorii de mâine. profesorilor. La nivelul reţelei şcolare asistate IPT s-au încheiat un număr de 4484 parteneriate (Harta parteneriatului Anexa 16) şi conveţii de colaborare cu agenţii economici privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprinderi de către elevii din IPT conform OM nr. contactul profesorilor cu schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi. Se recomandă monitorizarea şi evaluarea situaţiei parteneriatului social la nivelul fiecărei şcoli. în altele se poate vorbi de o diversitate a relaţiilor de parteneriat (din punct de vedere al numărului agenţilor economici implicaţi şi al obiectivelor asumate de parteneri). în funcţie de managementul şcolii.  membrii în consiliile de administraţie.08. cu implicaţii directe atât pentru angajatori care au nevoie de indivizi motivaţi.  participarea la elaborarea planului de dezvoltare a şcolii. . Informaţiile şi evaluările din sistemul de educaţie şi formare profesională evidenţiază un grad diferit de dezvoltare a parteneriatului cu agenţii economici. etc. în principal. La nivelul fiecărei şcoli. şcoli PHARE TVET 2004 – 2006.îndeosebi în ceea ce priveşte practica elevilor.2020 80 . prin PAS trebuie surprinse acele aspecte relevante pentru desfăşurarea stagiilor de pregătire practică a elevilor. orientarea carierei. evaluarea şi validarea competenţelor dobândite de elevi. angajatorilor şi agenţilor comunitari. dar şi alte modalităţi de colaborare cu întreprinderile.

.2007.2020 81 .stabilirea calificărilor şi a nivelurilor de calificare pentru unităţile şcolare. Obiectivul principal al acestor parteneriate îl constituie asigurarea efectuării de către elevi a instruirii practice la agentul economic. adoptaţi în Planul Naţional de Ocupare :  implică. nivel 3. dezvoltarea competenţelor antreprenoriale.11. în viaţa şcolii asistăm la un fenomen de descentralizare. 1702 /06. Nu trebuie neglijat faptul că.validarea de către agenţii economici a standardelor de pregătire profesională (SPP).atragerea de către scoli a resurselor de finanţare extrabugetare. . Parteneriatele stabilite cu angajatorii sunt realizate pe baza convenţiilor şi protocoalelor de colaborare. cooptarea agenţilor economici ca membri ai comisiilor de examinare în cadrul examenelor de absolvire a învăţământului profesional şi tehnic şi a examenelor de certificarea competenţelor profesionale pentru nivel 2.trebui să reprezinte o prioritate socială.implicarea agenţilor economici în elaborarea curriculum-ului de dezvoltare locală.PLAI (Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic) şi PRAI (Plan Regional de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic). .consultarea agenţilor economici în procesul de fundamentare a planului de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi tehnic şi în procesul de elaborare a planului de acţiune al şcolilor.08. o mare parte din cheltuielile aferente acestora fiind eligibile din FSE.4% din elevii din ÎPT sunt cuprinşi în stagii de practică la agenţi economici şi toate şcolile ÎPT din judeţ au cel puţin un agent economic reprezentat în Consiliul de Administraţie al şcolii.  constituie repere obligatorii pentru şcolile interesate în accesarea programelor UE pentru dezvoltarea resurselor umane Asumarea contribuţiei ÎPT la obiectivul strategic al UE pentru 2010 (Lisabona) presupune în primul rând:  promovarea la toate nivelurile de educaţie şi formare a noilor competenţe de bază (tehnologiile informaţiei şi comunicării. . Prin implicarea treptată a partenerilor sociali interesaţi în formarea profesională. . componenta importantă a planului de învăţământ pentru şcolile TVET.implicarea agenţilor economici în procesul de elaborare a instrumentelor de planificare a învăţământului profesional şi tehnic .elaborarea de politici de formare. spiritul antreprenorial şi competenţele sociale)  promovarea prioritară a calificărilor/competenţelor care contribuie la economia bazată pe cunoaştere PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . Din Anexa 13 – Indicatori Harta parteneriatului –observăm că un procent de 94. prin stagii în întreprinderi în vederea adaptării competentelor şi adecvării conţînuturilor la nevoile impuse de dezvoltarea tehnologică . . . din partea sistemului educaţional şi de formare profesională. după lansarea Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane în data de 15 februarie 2008 întreprinderile pot să-şi califice/recalifice angajaţii prin programe FPC desfăşurate în unităţile şcolare. limbile străine. Observand harta parteneriatului (Anexa 13) realizată pentru anul şcolar 2009-2010 putem observa că majoritatea agenţilor economici au încheiate cu unităţile de învăţământ Conventia cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic conform OM nr. cultura tehnologică. 5. creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi promovarea şanselor egale pentru participare la piaţa muncii  invită la creşterea implicării şcolilor din ÎPT în programe de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă. măsuri adecvate vizând creşterea şanselor de ocupare a absolvenţilor.alocarea resurselor pentru finanţarea învăţământului de la bugetele locale. Principalele concluzii din analiza ÎPT judeţean Cei 4 piloni ai strategiei comune de ocupare a forţei de muncă (Procesul Luxemburg). stagii de pregătire practică. Parteneriatul social în formarea profesională se materializează în: .

PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . măsurarea sistematică a progresului în îndeplinirea indicatorilor propuşi. Resursele materiale şi condiţiile de învăţare. Mecanismele decizionale şi descentralizarea funcţională în IPT În atenţia decidenţilor se reţin recomandările privind:  consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului partenerilor sociali în planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale  susţinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de asigurare a calităţii  promovarea reţelelor de colaborare între şcoli. igienă şi confort ale elevilor. pentru stimularea progresului în raport cu un set comun de indicatori de referinţa şi adoptarea celor mai bune practici (benchmarking)  adoptarea planificării prin PAS (planuri de acţiune ale şcolilor) corelate cu planurile regionale şi locale (PRAI şi PLAI) de către toate unităţile de ÎPT Serviciile de orientare şi consiliere  Necesitatea unor măsuri vizând creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere. respectiv a traseului de pregătire. etc. construcţii. standardelor de pregătire şi exigenţelor unui învăţământ centrat pe elev:  necesitatea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (spaţii de curs. numărul de elevi testaţi aptitudinal şi consiliaţi pentru o decizie informată în alegerea carierei.56% profesori discipline tehnologice titulari) în unele domenii cum ar fi: profesori şi maiştri în comerţ/turism şi alimentaţie. Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze:  competenţele metodice (v. Situaţia bazei materiale a unităţilor şcolare din ÎPT reprezintă o problemă prioritară. Raportul număr elevi/număr norme didactice. definirea şi raportarea unitară a indicatorilor statistici. de care trebuie să se ţină cont în planificarea ofertei şi a resurselor sistemului ÎPT pe termen lung. infrastructura de utilităţi) şi de dotare cu echipamente de laborator şi instruire practică. etc. inclusiv cu şcoli din UE. relativ scăzut în prezent.  adoptarea la toate de nivelurile de planificare a unor ţinte şi măsuri adecvate pentru apropierea de indicatori de referinţă UE. reconversie profesională. laboratoare. electronică şi automatizări. Ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie în prezent şi impactul reducerilor de activitate pe fondul reducerii populaţiei şcolare obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate (mobilitate în cadrul sistemului.2020 82 . inclusiv prin colaborarea în cadrul unor reţele de şcoli şi/sau constituirea de consorţii de şcoli. Contextul demografic:  Se reţin implicaţiile severe ale scăderii demografice. industrie alimentară. ateliere. – situaţie care generează adesea o fluctuaţie mare a personalului încadrat pe posturile respective. agricultură/veterinar/zootehnie. poate deveni critic din perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev – presează în favoarea măsurilor de optimizare a ofertei şi a gestionării resurselor. promovarea competitivităţii forţei de muncă prin creşterea calităţii pregătirii şi a nivelului de calificare Alinierea la sistemul de indicatori structurali definiţi pentru sistemele de educaţie şi formare profesională din UE şi adoptarea indicatorilor de referinţă pentru 2010 (Benchmarks) - necesită:  măsuri corelate la nivel naţional şi regional pentru alinierea la indicatorii UE. din perspectiva normelor obligatorii de siguranţa. cu privire la numărul de ore de consiliere/elev.). îndeosebi a populaţiei şcolare. Se constată însă dificultăţi în acoperirea cu titulari (50. Resurele umane din ÎPT Gradul de acoperire cu profesori şi maiştri calificaţi este relativ bun în majoritatea judeţelor regiunii. noile cerinţe şi schimbările introduse prin reformele din ÎPT)  actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic. în paralel cu fenomenul de îmbătrânire demografică.

Ţinta este atingerea banchmark-ului european până în 2010. cu excepţia a trei state membre (Finlanda. dar progresele au fost insuficiente pentru a atinge obiectivul de reducere cu 10% până în 2010. categorii dezavantajate). faţă de care. la toate niveluri de educaţie. privind rata abandonului şcolar timpuriu (să nu depăşească 10%). dar şi de specificul şi interesele particulare ale grupului ţintă. PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . Din 2000.2020 83 . în timp ce alte trei (Spania. toate statele şi-au redus rata de părăsire timpurie a şcolii. cât şi în mod corectiv cu ajutorul programelor de reintegrare.2010 se constată scăderea ratei de tranziţie de la nivel gimnazial la cel liceal şi profesional. prin dezvoltarea unor curriculum-uri relevante. a educaţiei remediale şi a altor forme flexibile de educaţie. unele într-un mod extrem de semnificativ. ÎPT poate răspunde prin  măsuri combinate pentru asigurarea accesului la educaţie (rural. cum ar fi programul de învăţare de-a lungul vieţii şi. finalităţile în plan ocupaţional pe fiecare traseu şi nivel de pregătire. La nivelul anului şcolar 2009. de 10%. a programelor cum ar fi a doua şansă în educaţie. tendinţele la nivel regional par sa indice o ameliorare a abandonului în cazul învăţământului liceal şi profesional. Fondul Social European. în special. Suedia. În ciuda unei tendinţe de creştere a ratei nete de cuprindere în învăţământul secundar superior. cu ajutorul unor activităţi cum ar fi programele tip „şcoală după şcoală”. în anul şcolar 2010-2011 faţă de 2009 – 2010. finanţat de Fondul Social European (FSE). Concluziile privind rata netă şi gradul de cuprindere în educaţie conduc la nevoia unor măsuri de creştere a accesului la educaţie pentru elevii din mediul rural. Acest lucru constituie motiv de îngrijorare. Aceasta se va face atât în mod preventiv. În plus. Șapte state membre au realizat deja obiectivul de 10%. rata europeană medie de părăsire timpurie a şcolii s-a diminuat cu 3. serviciile de orientare şi consiliere etc. a campaniilor de sensibilizare.2 puncte procentuale. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. a predării centrate pe elev. Planificarea în ÎPT şi tehnic va avea în vederea stabilirea unor ţinte măsurabile privind ratele de tranziţie la următorul nivel de calificare. De asemenea se recomandă adoptarea unui sistem unitar de raportare şi a unui indicator calitativ de evaluare a activităţii serviciilor de orientare şi consiliere. în aria sa de competenţă. Ratele de tranziţie în învăţământul liceal şi profesional evidenţiază un procent ridicat de elevi care nu continuă studiile după clasa a VIII-a. Din 2000. de cel puţin 95% (% din absolvenţii învăţământului obligatoriu care continuă studiile în ciclul superior al liceului. această medie maschează disparităţi importante între statele membre. valorile înregistrate sugerează un decalaj semnificativ faţă de benchmark-ul UE pentru 2010 (cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fie absolvit cel puţin învăţământul secundar superior). Gradul de cuprindere în educaţie este uşor sub media regiunii. astfel cum a fost adoptat iniţial de Consiliu.: Realizarea indicatorilor propuşi privind tranziţia la următorul nivel de educaţie presupune ca intrările pe traseele de formare să fie planificate în funcţie de finalităţile (ieşirile) vizate după fiecare nivel de calificare şi este condiţionată de măsuri coordonate la nivelul reţelei şcolare Abandonul şcolar: Deşi ratele de abandon depăşesc puţin media naţională.  adoptarea unei ţinte pentru rata de tranziţie după clasa a X-a. prin consiliere şi ghidare. La nivelul judeţului Dâmboviţa rata de tranziţie a scăzut atât în rândul populaţiei şcolare de sex masculin cât şi în rândul populaţiei şcolare de sex feminin. cu excepţia grupei de vârstă 19-23 ani. care să ţină cont de politicile educaţionale. Un prim reper în calcularea acestor ţinte îl reprezintă benchmark-urile adoptate de UE pentru 2010. Spania). respectiv rata de absolvire a învăţământului secundar superior (cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani). NB. Comisia europeană pentru îmbunătăţirea sistemului educaţional românesc cu ajutorul diferitelor programe de finanţare. intenţionează să abordeze problema abandonului timpuriu. Rata netă de cuprindere în educaţie este uşor sub media regiunii. Malta) au rate superioare procentului de 30%. Portugalia. urmare a extinderii duratei învăţământului obligatoriu şi a măsurilor însoţitoare privind accesul la educaţie. cu axa sa prioritară 2 „Corelarea învăţării de-a lungul vieţii cu piaţa muncii”.

înregistrate la nivel regional. capacitatea de gândire critică şi rezolvarea de probleme. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani) În ceea ce priveşte ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior. În ciuda progresului semnificativ. se poate estima o rată de părăsire timpurie semnificativă şi la nivel regional Nivel scăzut al competenţelor cheie. . se recomandă:  monitorizarea atentă a indicatorului (abandon şcolar). etc.indicator de impact care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile la nivel regional (cu rezerva că nu este diferenţiat pentru tinerii proveniţi din ÎPT).2020 84 . constatat încă de la intrarea în sistemul de ÎPT.9%. iar în anul 2008 au derulat în total 8 stagii de pregătire pentru un număr de 190 de adulţi. numărul şcolilor din sistemul public ÎPT autorizate ca furnizori de formare pentru adulţi a fost de 6 (20% din numărul total al şcolilor iPT). cu cel mult învăţământul secundar inferior-maxim ISCED 2 absolvit). rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie la nivel naţional (19% în 2006) este de aproape două ori mai mare decât ţinta UE (benchmark) care prevede o rata medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10%. zonele afectate de migrarea populaţiei.necesită din partea şcolilor un efort sporit având în vedere:  învăţarea centrată pe elev. Banchmark- ul european până în 2010 este de 85%. lectura registrului furnizorilor acreditaţi pentru formarea adulţilor oferă prilejul constatării că numărul şcolilor şi programelor pentru care au obţinut autorizarea reprezintă încă o minoritate. mai mare decât cea la nivel naţional (20. de comunicare. în 2000). PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . 15-24 ani): 23. etc. până în 2010. În anul 2010.  eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în special în mediul rural. procentul elevilor care sunt cuprinşi în învăţământul liceal este mult mai mic. Cele 6 de şcoli au fost autorizate pentru un număr de 21 de programe care acoperă împreună 21 de calificări diferite din toate sectoarele de activitate. de relaţionare interpersonală. etc. mai ridicată însă în cazul femeilor (24. comparativ cu furnizorii privaţi. competenţele de bază “tradiţionale” (matematice.) şi competenţele de învăţare. Rezultate mai slabe se înregistrează în mediul rural.5 %) şi în mediul urban (31 %). în contrast cu capacitatea şi resursele de care dispun şcolile. rata şomajului BIM se menţine mai ridicată decât la nivel naţional  Rata şomajului mai ridicată în mediul urban  Şomajul BIM este mai mare în cazul bărbaţilor  Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă. Indicatori de impact Din analiza indicatorilor care pot măsura impactul ÎPT în plan ocupaţional se constată:  În scădere.5%).1%) şi european (UE-27: 15. nu sunt disponibile date statistice la nivel regional.  facilitarea unor trasee individualizate de formare. Pentru acest indicator. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani care au părăsit sistemul de educaţie. urmărirea şi încurajarea progresului individual.3% (faţă de 76. etc. România are rezultate mai bune: procentul de participare la învăţământul secundar superior în 2009 este de 78.1%.  programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în special cei din categorii defavorizate). Deşi în scădere. comunităţile etnice dezavantajate.În consecinţă. Corelat cu ratele de cuprindere mai mici şi de abandon puţin mai mari decât la nivel naţional. Se recomandă:  Adoptarea de către ÎPT a unei ţinte ambiţioase de reducere a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani .  Adoptarea unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor prin: colaborarea între ministere în vederea compatibilizării bazelor de date din şomaj cu noile trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională.

având în vedere: . gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională:  sondaje proprii efectuate direct de către şcoli  sondaje reprezentative pentru reţeaua şcolară la nivel local/regional prin intermediul unor organizaţii/instituţii specializate Implicarea ÎPT în programe de măsuri active de ocupare. prioritar în sprijinul tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii. varietate de opţiuni). eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru care poate opta elevul în zonă. calitate. sondaje periodice în rândul absolvenţilor şi angajatorilor vizând inserţia profesională. Concluzii din analiza ofertei IPT curente Concluziile formulate din analiza planurilor de şcolarizare conduc la nevoia de coordonare pe baza colaborării şcolilor în reţea pentru optimizarea ofertei. acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu.2020 85 . în condiţii de şanse egale (acces. . soluţiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la educaţie şi continuării studiilor la nivelul următor de calificare. utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor. . PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . Se vor avea în vedere şi reperele de analiză rezultate din observaţiile punctuale privind structura ofertei pe domenii de pregătire şi calificări. .

1: Corelarea ofertei şcolare cu cererea existentă pe piaţa muncii prin includerea în şcolile din sistemul TVET a calificărilor de nivel 2 si 3 din domeniile identificate ca prioritare la nivel judeţean. Măsura/Acţiunea: Corelarea anuala a planului de şcolarizare pentru învăţământul TVET cu studiile realizate şi prognoza pieţei muncii Indicatori. Formularea concluziilor s-a concretizat în observaţii şi recomandări pentru unele activităţi sau măsuri de realizare a obiectivelor şi se regăsesc materializate în fişele de monitorizare a obiectivelor. Dezvoltarea unor reţele tematice la nivel judetean pe problematica specifică şcolilor IPT Indicatori. Obiectivul 1. organizate în scopul planificării ofertei educaţionale. a fişelor de autoevaluare la nivel de obiectiv specific. EVALUAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI PLAI 2009 – 2010 a fost supus unui proces de monitorizare. rezultate măsurabile (aşa cum sunt în PLAI): Reţele şcolare tematice la nivel judetean Indicatori. rezultate măsurabile (aşa cum sunt în PLAI): PAS.2: Evaluarea continuă privind cererea de pregătire profesională în raport cu dezvoltarea pieţei muncii şi cu tendinţele de dezvoltare economică pentru adaptarea planificării educaţionale la nevoile locale judeţene Măsura/Acţiunea: 1. create în jurul unor şcolii coordonatoare din regiune. Actualizarea anuală a PAS în concordanţă cu recomandările din PRAI şi PLAI pentru toate şcolile IPT din judet Indicatori. Actualizarea anuală a PLAI pe baza informaţiilor din PRAI. rezultate măsurabile (la data monitorizării): Concluzii: PLAI a fost actualizat Măsura/Acţiunea: 2.2020 86 . în cadrul căruia activităţile s-au axat în principal pe analiza PLAI. rezultate măsurabile (la data monitorizării): Concluzii: Toate şcolile IPT au actualizat PAS. însoţite de informaţii suport în conformitate cu formatul prestabilit prin machetele solicitate cu sprijinul secretarului CLDPS. a fişelor de monitorizare internă a PLAI. Acţiunile care au înregistrat un progres bun sunt: Obiectivul 1. ISJ tine cont de concluziile şi recomandările din PRAI/ PLAI Măsura/Acţiunea: PLAI DÂMBOVIŢA 2012 .uri ale unităţilor şcolar IPT actualizate Indicatori. rezultate măsurabile (la data monitorizării): Concluzii: În proiectarea planurilor de şcolarizare ale şcolilor IPT din judet. cu particularităţi specifice judeţului Indicatori. rezultate măsurabile (aşa cum sunt în PLAI): PLAI actualizat Indicatori. rezultate măsurabile (aşa cum sunt în PLAI): Plan de şcolarizare adaptat nevoilor pieţei muncii Indicatori. revizuire PAS. rezultate măsurabile (la data monitorizării): Concluzii: Au fost realizate reţele tematice privind asigurarea calităţii. Măsura/Acţiunea: 3. Pentru fiecare obiectiv din PLAI s-a urmărit identificarea indicatorilor relevanţi care să informeze în legătură cu progresul înregistrat conform planului de acţiune. 6.

şcoli autorizate care au primit autorizaţie de funcţionare Indicatori. a elevilor cu dificultăţi de învăţare şi a celor cu handicap pentru a obţine calificări în domeniile de calificare prioritare la nivel judeţean. Măsura/Acţiunea: 2.. Obiectivul 3. Măsura/Acţiunea: 5. conform studiilor realizate Indicatori. alte unităţi prin programul BEI. Elaborarea proiectelor de reabilitare şi de dotare cu echipamente didactice a şcolilor IPT din judet Indicatori.2. din fond Măsura/Acţiunea: 3. rezultate măsurabile (la data monitorizării): Concluzii: Au fost incluse calificări noi de nivel 2 şi 3 în planurile de şcolarizare conform recomnadarilor PLAI/PRAI. Măsura/Acţiunea: 3. 4. rezultate măsurabile (aşa cum sunt în PLAI): Baze de date privind absolvenţii IPT ale ISJ şi AJOFM compatibilizate Indicatori. rezultate măsurabile (aşa cum sunt în PLAI): PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . Asigurarea condiţiilor materiale de acces la educaţie pentru persoana cu handicap locomotor.1: Reabilitarea şi dotarea minimală cu echipamente didactice a şcolilor TVET din judeţ. rezultate măsurabile (aşa cum sunt în PLAI): Proiecte de reabilitare a şcolilor Nr. 11. şcoli reabilitate Indicatori.2: Îmbunătăţirea dotării cu calculatoare a unităţilor şcolare TVET şi asigurarea accesului la Internet. Indicatori. 52. rezultate măsurabile (la data monitorizării): Concluzii: Până în anul 2010 au fost reabilitate un număr de 22 din cele 24 unităţi şcolare IPT (11 scoli prin programul Phare 2004-2006. rezultate măsurabile (aşa cum sunt în PLAI): Nr. Indicatori. Indicatori. rezultate măsurabile (la data monitorizării): Concluzii: ISJ a realizat rapoarte periodice privind insertia absolvenţilor TVET pe piaţa muncii.5% se angajează si 22. Monitorizarea inserţiei pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi de învăţământ secundar . Dotare cu echipamente didactice a şcolilor IPT din judet. rezultate măsurabile (la data monitorizării): Concluzii: 92% dintre scoli au autorizatie sanitară de functionare si 79 % au realizat evaluarea riscurilor la locul de munca.1: Creşterea numărului elevilor în învăţământul TVET din mediul rural. rezultate măsurabile (aşa cum sunt în PLAI): Nr. rezultate măsurabile (aşa cum sunt în PLAI): Plan de şcolarizare adaptat nevoilor pieţei muncii Indicatori.2020 87 . Obiectivul 2. Conform machetei 3. şcoli IPT în care există condiţii de acces pentru persoanele cu handicap locomotor Indicatori. rezultate măsurabile (la data monitorizării): Concluzii: A fost identificat numărul elevilor cu CES din scolile IPT – 70 persoane S-au realizat amenajări pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi la învăţământul IPT: rampe de acces în 21 şcoli din totalul de 24 şi grupuri sanitare adaptate – în 13 scoli Obiectivul 3. Indicatori. Dezvoltarea de noi calificări şi competenţe pentru nivelele de calificare 2 şi 3.9% sunt în somaj.8% dintre absolventi continua studiile. Măsura/Acţiunea: 1. Igienizarea şcolilor IPT si asigurarea condiţiilor pentru ca acestea sa primească autorizatie de funcţionare.

68.Numărul şcolilor cu dotare conform SPP Indicatori. PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . CISCO.7% . rezultate măsurabile (aşa cum sunt în PLAI): Nr. Pe baza identificării nevoilor de formare. În anul şcolar 2009-2010. pparticipanti Indicatori. grad II – 7.5% . Obiectivul 4.2020 88 . masterat – 6.1: Asigurarea accesului cadrelor didactice din învăţământul TVET la programe de formare continuă specifice noilor competenţe profesionale şi atragerea de noi specialişti în domeniu. doctorat – 2. cursuri postuniversitare – 3% . şcolile au asigurat accesul personalului din IPT la programele de formare profesională continuă.3% . Măsura/Acţiunea: 1. Indicatori. 6 şcoli IPT au fost autorizate CNFPA ca furnizori de formare profesională continuă pentru un număr de 17 programe şi au derulat 3 programe de FPC cu un număr de 81 participanţi.9% .0% Măsura/Acţiunea: 2. rezultate măsurabile (aşa cum sunt în PLAI): Baza de date privind necesarul de formare profesională continuă pentru cadrele didactice din IPT Nr. rezultate măsurabile (la data monitorizării): Concluzii: Există comisii de perfecţionare a pregătirii personalului şcolii. programe de FPC derulate Nr. rezultate măsurabile (aşa cum sunt în PLAI): Nr. ECDL) cu un număr de 348 participanţi. rezultate măsurabile (la data monitorizării): Concluzii: Numărul atelierelor şi laboratoarelor cu dotare minimală conform SPP a crescut – 110 Numărul atelierelor şi laboratoarelor cu dotare la nivelul standardelor moderne – 95 Obiectivul 4. de cadre didactice participante la programe de FPC Indicatori.2: Asigurarea calităţii învăţământului din mediul rural a unităţilor şcolare TVET. de specialişti atraşi Indicatori. rezultate măsurabile (la data monitorizării): Concluzii: Agenţii economici. de şcoli autorizate Nr. astfel: . S-au constituit baze de date privind participarea personalului la cursuri de FPC şi se desfăşoară acţiuni de informare permanentă privind oferta de FPC a CCD-urilor judeţene şi a altor furnizori de FPC. Identificarea nevoilor de formare profesională a resurselor umane din şcolile IPT şi asigurarea accesului acestora la programe de formare profesională continuă.5% din totalul cadrelor didactice au participat programe de formare profesională continuă. definitivat – 9. Autorizarea şcolilor IPT ca furnizori de formare profesională continuă si dezvoltarea de programe de formare profesională continuă de către şcolile IPT autorizate Indicatori. grad I – 14. specialişti în diverse domenii de pregătire au fost atraşi în IPT la nivelul 3 avansat Obiectivul 5: Dezvoltarea parteneriatelor sociale active de formare profesională pe bază de acorduri pentru toate unităţile şcolare TVET Măsura/Acţiunea: 1. Atragerea specialiştilor agenţilor economici în învăţământul IPT Indicatori. la nivel judeţean. rezultate măsurabile (la data monitorizării): Concluzii: În anul scolar 2009 – 2010. Alte programe de FPC derulate – 6 programe FPC (ex. cursuri de perfecţionare – 25% .

urmând ca în 2011 numărul acestora să crească. un număr de 3 şcoli au accesat şi derulat proiecte în cadrul POS DRU Obiectivul 6: Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanţelor educaţionale şi ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie Măsura/Acţiunea: 1. de scoli care elaborează proiecte în cadrul POS DRU Nr. acţiuni de orientare şi consiliere profesională a elevilor Nr. Monitorizarea parteneriatului social la nivelul şcolilor IPT prin actualizarea anuală a hărţii parteneriatului Indicatori. rezultate măsurabile (aşa cum sunt în PLAI): Nr. de posturi didactice pentru consilieri şcolari la nivel de judet Indicatori. parteneriate active Indicatori. rezultate măsurabile (la data monitorizării): Concluzii: Toate şcolile IPT au parteneriate cu agenţii economici pentru desfăşurarea stagiilor de pregătire practică a elevilor. Numărul acţiunilor de orientare şi consiliere pentru carieră derulate în şcolile IPT .113 Măsura/Acţiunea: 5.2 % elevi de nivel 2).9% elevi de nivel 2). Indicatori. de la toate nivelurile educaţionale. rezultate măsurabile (la data monitorizării): Concluzii: În anul şcolar 2009-2010 un număr de 54 agenţi economici şi un număr de 41 alţi parteneri sociali au fost implicaţi în acţiuni de orientare şi consiliere pentru carieră derulate în şcolile IPT. Măsura/Acţiunea: 2. Prin planul de învăţământ toate unităţile IPT au obligaţia de a încheia convenţii de parteneriat cu agenţi economici de profil pentru realizarea instruirii practice comasate a elevilor. de proiecte derulate Indicatori. rezultate măsurabile (la data monitorizării): Concluzii: Numărul de norme didactice de consilieri şcolari este în creştere.7% avand încheiate convenţii de practică (56. 35. Creşterea numărului de posturi didactice pentru consilieri şcolari Indicatori. de burse şcolare acordate de agenţii economici Indicatori. în fiecare unitate şcolară IPT. Măsura/Acţiunea: 3.9% din numărul total al elevilor şcolilor IPT sunt cuprinşi în stagii de practică la agenţii economici (68. Măsura/Acţiunea: 4. În anul şcolar 2009-2010 numărul consilierilor şcolari a fost de 21. Eficientizarea parteneriatelor prin implicarea partenerilor sociali în acţiunile privind integrarea pe piaţa muncii a absolvenţilor IPT Indicatori.Măsura/Acţiunea: 2.2020 89 . de parteneriate Indicatori. cu dotare minimală. rezultate măsurabile (la data monitorizării): Concluzii: Anual şcolile actualizează harta parteneriatului. 42. Sprijinirea parteneriatelor între şcoli/universităţi/întreprinderi. Monitorizarea parteneriatelor este realizată de către ISJ. Asigurarea unui cabinet de orientare şi consiliere profesională. rezultate măsurabile (aşa cum sunt în PLAI): Nr. rezultate măsurabile (la data monitorizării): Concluzii: În anul şcolar 2009 – 2010. rezultate măsurabile (aşa cum sunt în PLAI): Nr. rezultate măsurabile (aşa cum sunt în PLAI): Nr. de contracte de angajare a absolvenţilor Nr. rezultate măsurabile (aşa cum sunt în PLAI): Nr. PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . Accesarea asistentei financiare din FSE în cadrul POS DRU pentru îmbunatătirea tranzitiei de la scoală la locul de muncă Indicatori.

Dezvoltarea de programe de orientare şi consiliere profesională prin actiuni comune ale scolilor IPT şi AJOFM. 3. mediul rural la învăţământul IPT din 7. TVET. rezultate măsurabile (aşa cum sunt în PLAI): Nr de programe de orientare şi consiliere dezvoltare anual Indicatori. Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul populaţia tânără. Proces lent de transformare a . teritoriul judeţului 8. Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de şcolarizare 1.Formarea personalului didactic şi managerial pe 6. rezultate măsurabile (la data monitorizării): Concluzii: În anul şcolar 2009-2010. pe de o sistemul de ÎPT. pentru profesorii titulari în unele unitate şcolară (PAS).2020 90 . domenii cum ar fi: profesori şi maiştri 2. Dificultăţi în acoperirea cu norme prin IPT. beneficiat de: 5. Număr mic de şcoli IPT 8. Economie.Reabilitare şi dotare cu echipamente didactice şi de şcolilor în furnizori de servicii pentru birotică din finanţările Phare TVET (14). contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor. . economică la nivel judeţean. rezultate măsurabile (la data monitorizării): Concluzii: Numărul şcolilor care au cabinete pentru consiliere şi orientare profesională în şcolile IPT este de 20 din totalul de 24 şcoli existente în judeţ. 7. Accesul limitat al tinerilor din de reconversie profesională. Analiza SWOT pune în evidenţă ca puncte tari şi puncte slabe elementele din analiza capitolului de educaţie pentru sistemul de învăţământ profesional şi tehnic din judeţ (mediul intern) PUNCTE TARI PUNCTE SLABE 1. rezultate măsurabile (aşa cum sunt în PLAI): Nr. în paralel cu Ocupare a Forţei de Muncă. Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de 2. Asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională a orientare şcolară şi profesională şi de populaţiei de vârstă şcolară din mediul rural prin extinderea consilieri şcolari. PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . accentuat pentru 4. numărul acţiunilor de orientare şi consiliere profesională desfăşurate în scolile IPT a fost în creştere – 83 acţiuni. construcţii. Piaţa muncii şi Educaţie. 3. Asigurarea accesului cadrelor didactice din TVET la programe 4. demografic general. Generalizarea utilizării instrumentelor de asigurare a calităţii în şcolare cu piaţa muncii. de cabinete de orientare şi consiliere profesională Indicatori. 7. electric. Măsura/Acţiunea: 3. Reactualizarea PLAI Dâmboviţa în concordanţă cu viziunea instructori din domeniile mecanic. Armonizarea parţială a ofertei 5. autorităţi şi alte organizaţii care pot îmbătrânirea populaţiei. Reţea şcolară de învăţământ obligatoriu care acoperă întreg autorizate ca furnizori de FPC. corelată la toate nivelurile decizionale: judeţean (PLAI). dar şi pe baza concluziilor evaluării progresului în implemetarea PLAI pentru perioada septembrie 2009 - martie 2010. Înregistrarea unui declin şcolarizare şi nevoile de calificare. Nivel scăzut al competenţelor 10. comunităţile locale. Reţele şcolare tematice constituite între unităţile de cheie. Număr mare de şcoli (14) IPT la nivelul judeţului care au lipsa condiţiilor materiale. etc. Număr insuficient de cabinete de 9. 6. generând toate şcolile IPT dezechilibre între cerere şi ofertă. 9. ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ CU CEREREA Analiza SWOT este realizată pe baza concluziilor capitolelor anterioare privind situaţia actuală şi previziunile din capitolele Demografie. învăţământului IPT în şcolile din mediul rural.Indicatori. cu reduceri decizional şi de planificare strategică a ÎPT a reprezentanţilor semnificative pentru populaţia de instituţiilor şi organizaţiilor relevante: Agenţia Judeţeană de vârstă şcolară. Indicatori. Dezvoltarea moderată a problematica schimbărilor fundamentale din curriculum-ul parteneriatelor cu agenţii economici. constatat încă de la intrarea în învăţământ din proiectele Phare 2001-2003 şi 2004-2006.

infrastructura de utilităţi) şi de 5. Instituţia Prefectului. regiunii şi a ţării având ca efect 8. grupa de vârstă 15-18 ani – scădere 4. Numărul extrem de scăzut al vederea unei mai bune proiectări a ofertei educaţionale. 12. profesională şi locuri de muncă reclamă competenţe noi pentru personalul calificat atrăgătoare. analiză în urma căreia au fost formulate concluzii şi recomandări structurate astfel:  Demografia PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . 10. mass-media 7. constituite cu scopul de diseminare a bunelor practici. muncă în programe de formare 14. 11. pe de altă parte. Existenţa în imediata apropiere a dotare cu echipamente de laborator şi instruire practică prin judeţului. vârstă 19-24 ani (care interesează 5. Participarea scăzută a forţei de mediului. Consiliul Judeţean. Dezvoltarea de noi calificări în domeniul agricol şi silvic. a capitalei Bucureşti. Strategia ISJ Dâmboviţa privind îmbunătăţirea calităţii si prognozată de 36. Ponderea mare a şomerilor şcolilor IPT. Existenţa condiţiilor pentru realizarea agriculturii ecologice. Primăriile. Diminuarea rolului partenerilor sociali în planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale. ASE) în judeţ care permit accesul absolvenţilor de liceu la învăţământul superior OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI 1. 8. Scăderea numărului populaţiei datorate specificului judeţului. Colaborarea cu Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de continuă . Cele 3. 1. reducerea numărului de elevi şi 9. Rata de tranziţie în învăţământul locală etc secundar superior scăzută. Crearea unei baze de date cu absolvenţii utilă agenţilor economici. având în vedere o perspectivă de cel puţin 2-5 ani. reduceri semnificative profesională. populaţia de vârstă şcolară. 9. indiferent de sex 11.2020 91 . Agenţii economici/ Patronate. Migraţia în creştere în afara a absolvenţilor pe piaţa muncii. pentru perioada 2005-2015. De facilitarea accesului tuturor la sistemele de educaţie şi formare asemenea. ateliere. Existenţa unor Centre universitare (Universitatea Valahia Târgovişte.9% la nivel regional muncii. la nivelul întregului judeţ ritmul cel 2. Dezvoltarea turismului local. Dezinteresul şi neimplicarea părinţilor în cunoaşterea problemelor din IPT. pentru perioada 2005-2015. 7. în rândul populaţiei şcolare din mediul rural. de curs. formare în creştere. oferte multiple de pregătire 12. comunitatea locală şi diminuarea posibilităţii planificării instituţiile abilitate a unor prognoze privind dinamica pieţei locale corecte a cifrei de şcolarizare a muncii. 8. tineri (15-24 ani).parte. Mobilitatea în UE va conduce la creşterea gradului de inserţie 2. Universitatea Spiru Haret. REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI OBIECTIVELE DEZVOLTĂRII IPT LA ORIZONTUL ANULUI 2013 PLAI cuprinde o analiză a mediului demografic şi economic. Introducerea noilor tehnologii şi creşterea productivităţii scădere cu 29. Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a 6. cu accesarea fondurilor nerambursabile. a pieţei muncii şi a ofertei şcolilor IPT. Existenţa programelor cu finanţare externă pentru mai alert de descreştere înregistrând realizarea unor proiecte privind dezvoltarea resurselor umane. Consiliile Locale. populaţiei tinere ocupate.în contrast cu nevoile de Muncă. în 3. Programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (spaţii sau mediul de viaţă al acestora. Elaborarea de către şcolile IPT. laboratoare. 13. Introducerea unui sistem de asigurare a calităţii la nivelul 4.7% la nivel regional eficienţei sistemelor de educaţie şi formare profesională. Atragerea surselor de finanţare de către IMM-urile din mai afectate vor fi efectivele din domeniul industriei şi cel agricol. deschiderea sistemelor de educaţie şi formare sunt prognozate pentru grupa de profesională către societate. şi între unităţile de învăţământ din proiect şi celelalte unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din judeţe. Creşterea numărului agenţilor autorizaţi ca furnizori de FPC învăţământul postliceal şi superior) – 6.

automatizări.  Asigurarea accesului resurselor umane din IPT la procesul de formare profesională continuă în vederea adaptării la schimbările intervenite pe piaţa muncii  Asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională a populaţiei de vârstă şcolară din mediul rural prin: Scăderea populaţiei urbane pe . dezvoltarea infrastructurii şcolilor aflate în zone defavorizate (transport deficitar. concentrarea resurselor în şcoli cu perspective reale de dezvoltare  Dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie Scăderea numărului populaţiei la şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii. băuturi şi tutun. învăţarea asistată şi educaţia remedială. chimică. estetica şi igiena corpului omenesc. eliminarea suprapunerii ofertelor de şcolarizare ale şcolilor teritorial apropiate . informatică. în scopul dezvoltării serviciilor medicale. sociale şi turistice pentru vârsta a III- Îmbătrânirea populaţiei la nivelul a. extinderea învăţământului IPT în şcolile din mediul rural fondul dominării populaţiei rurale . construcţii de caracterizează prin: maşini şi echipamente) .introducerea noilor tehnologii şi industria textilă şi pielărie care presupun utilizarea lohn-ului creşterea productivităţii muncii. neconvenţionale precum şi a echipamentelor performante. nivelul întregii regiuni. electronică. venituri reduse ale populaţiei)  Creşterea şcolarizării pentru domeniile de calificare: turism şi alimentaţie. utilaje performante prelucrări neconventionale în scopul adaptării . intensiv Construcţiile reprezintă un domeniu în  Creşterea şcolarizării pentru calificările de nivel 2 şi 3 în creştere. Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPT  Restructurarea reţelei şcolare pentru raţionalizarea ofertei în raport cu nevoile de calificare şi acoperirea teritorială prin: . nivel naţional  Economie Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPT  Menţinerea calificărilor din domeniile industriei Industria deţine cea mai importantă prelucrătoare care atrag cu precădere investiţiile străine pondere în economia judeţului şi se (metalurgie. caracterizat prin insuficienţa scopul ridicării nivelului de competenţe al lucrătorilor din forţei de muncă şi nivel scăzut de construcţii în utilizarea materialelor şi tehnologiilor calificare al lucrătorilor. întregii regiuni  Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă în scopul păstrării resurselor umane pe piaţa muncii pe o perioadă cât mai lungă (bătrâneţe activă) prin retragerea din activitate mai târziu şi progresiv.lipsa de specialişti în aproape toate competenţelor la tendinţele de tehnologizare avansată din domeniile legate de industria aceste domenii prelucrătoare  Reducerea ofertei de şcolarizare pentru calificări din . familii cu venituri scăzute etc.2020 92 .  Dezvoltarea unor calificări de nivel superior în domeniul materialelor de construcţii (sector conex al domeniului construcţii). ritmul cel  Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării mai alert de descreştere la învăţământul IPT a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile înregistrând populaţia de vârstă (populaţia de etnie rromă. Ponderea populaţiei de etnie Înfiinţarea de clase pentru învăţământul IPT în localităţile cu populaţie rromă în totalul populaţiei regiunii preponderent de etnie rromă şi iniţierea unor acţiuni pentru depăşeşte ponderea acesteia la şcolarizarea acestora. alimente. „educaţia de a doua şansă”  Crearea şi dezvoltarea reţelelor de şcoli pe domenii de interes cum ar fi: formarea adulţilor care ar putea acoperi nişa creată în formarea profesională iniţială. în scopul creşterii productivităţii muncii şi folosirii PLAI DÂMBOVIŢA 2012 .): „şcoala şcolară după şcoală”.Număr mare de muncitori angajaţi  Şcolarizarea pentru domeniile de calificare din industria determinat de insuficienta dotare cu prelucrătoare.

etc. mai  Diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile mare decât cea la nivel regional grupurilor ţintă. depozitare . 24. Sectorul serviciilor este în creştere. de irigaţii). agricultură prin: Creşterea producţiei agricole ca . consultanţă. Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural.6%. procente a ratei de activitate. . economică a localităţilor şi  Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în gospodăriilor ţărăneşti. înlocuită în 2007 de o creştere cu  Acţiuni sistematice de informare. cu  Dezvoltarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din accent pe: tranzacţii imobiliare. tranzactii financiare. Ierarhia sectoarelor economice  Implicarea în programele de măsuri active pentru din punct de vedere al ocupării forţei ocuparea forţei de muncă. domeniul serviciilor prin: închirieri . Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă. bancar. muncă după absolvirea şcolii.creşterea cifrei de şcolarizare .diversificarea calificărilor şi comunicaţii.2020 93 .şcolarizarea pentru calificări de nivel 3 în domeniul agroturistice). în 2009: serviciile – unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de 35. Dâmboviţa în 2009 este de 56.1%. exemple: programe de formare la distanţă. autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea Existenţa unor sectoare de socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a activitate care cunosc uşoare creşteri PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . unor tehnologii şi materiale noi.  Autorizarea şcolilor ca furnizori de formare profesională urmata de o scadere in 2009 cu 3.2%). transporturi şi infrastructură .introducerea/extinderea calificărilor specifice agriculturii extinderea şi modernizarea sistemelor montane ecologice.6%. asigurări.8 pentru adulţi. a mediului şi procesul decizional şi de planificare strategică a ÎPT a dezvoltării durabile implică atenţie reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante pentru deosebită pentru IPT. orientare şi consiliere peste un procent a ratei de activitate şi a elevilor. (56.7%. ruralul montan Existenţa condiţiilor pentru realizarea  Completarea/adaptarea pregătirii elevilor de la nivelul agriculturii ecologice.  Dezvoltarea parteneriatului şcoală – agenţi economici Problematica stringentă şi complexă a  Adaptarea învăţământului din zona montană la cerinţele ruralului montan din perspectiva socio. agricultură.7 continuă şi implicarea în programe de formare continuă procente a ratei de ocupare si 1.  Piaţa muncii Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPT Tendinţa de scădere a populaţiei  Anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la active din perioada 2002-2006 este nevoile pieţei muncii. transport. industria . 1. reprezintă 61% din  Restructurarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din suprafaţa totala a judeţului. specifice acesteia (economie rurală.4 procente a ratei de ocupare. care va urmare a sporirii randamentelor asigura un nivel ridicat de competenţe pentru personalul (introducere de echipamente calificat performante.3.creşterea ponderii calificărilor din domeniul protecţiei redimensionare a nivelului de pregătire mediului a forţei de muncă în acest domeniu. va necesita o .servicii. agricultura – 36.  Autorizarea centrului de resurse din judeţ ca centru de evaluare-validare a competenţelor profesionale obţinute în Rata de ocupare în judeţul sistem nonformal. construcţiile . în special în cele privind oferirea de muncă civile.extinderea reţelei şcolare Suprafaţa agricolă.5%  Dezvoltarea parteneriatelor şcolilor cu agenţii economici. turism (în special servicii .creşterea nivelului competenţelor profesionale .creşterea ponderii nivelului 3 de pregătire. reclamă gimnazial din zonele montane cu noţiuni generale privind competenţe noi pentru personalul economia ruralului montan (prin orele de educaţie calificat tehnologică / componenta CDS) Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului. utilizarea automatizărilor. agroturism).

4%.5%. sănătate şi asistenţă  Asigurarea accesului la educaţie şi formare socială.6%). Numărul populaţiei tinere ocupate  Dobândirea de competenţe antreprenoriale de către este extrem de scăzut.2010) fiind mai mare decât la nivel  capacitate de adaptare a competenţelor la cerinţele regional. de învăţământ liceal. rata şomajului BIM se menţine mai  disponibilitate la mobilitate geografică. faţă de 8. managementului şcolar. şomerilor tineri în judeţul Dâmboviţa  Facilitarea inserţiei absolvenţilor IPT pe piaţa muncii (15-24 ani) a fost în continuă scădere prin dezvoltarea competentelor „cheie” şi a unor abilităţi. de a-şi şomajului urban la nivel naţional valorifica iniţiativa proprie (8. servicii publice. depozitare.0 %. dec. eset situată la un nivel de mijloc.0%). Şomajul BIM este mai mare în cazul bărbaţilor (10.4%  capacitate de adaptare la transformările micro şi faţă de 7. ponderea acestora din  disponibilitate la schimbare şi la mobilitate totalul şomerilor (16.  abilităţi antreprenoriale. situaţie similara cu  Asigurarea unei mobilităţi profesionale ridicate a cea înregistrată la nivel regional şi absolvenţilor de învăţământ preuniversitar ce vor intra în naţional. transport depozitare şi profesională a populaţiei de vârstă şcolară din mediul rural comunicaţii.  Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii Structura pe niveluri de instruire a învăţământului rural. Rata şomajului înregistrat de 8. Peste 20% dintre salariaţi se confruntă cu incompatibilitate PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . comerţ. mai ridicată însă în cazul barbatilor (27. Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut. sectorul transporturi. Deficit de forţă de muncă se preconizează în: construcţii. absolvenţii învăţământului IPT în vederea creşterii şanselor În perioada 2004-2010. între judeţele Regiunii.4%) dar sensibil mai mare decât cea la nivel european (UE-27: 17. În scădere. faţă de anii anteriori. hoteluri şi restaurante. Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă. Excedent de forţă de muncă se preconizează în agricultură. Rata şomajului mai macroeconomice. ridicată decât la nivel naţional (9. şi social. şi din categorii defavorizate din punct de vedere economic administraţie publica şi apărare. numărul lor de ocupare. următorii ani pe piaţa muncii. angajatorilor.3%). şi pe fondul scăderii nivelului şomajului precum: înregistrat. sau de ucenici.  capacitate de comunicare.1%). construcţii. industrie.0% în cazul femeilor). 15-24 ani): 24. fiind urmate de  Înzestrarea forţei de muncă cu competenţe tehnologice absolvenţii de învăţământ profesional complexe şi informaţionale. apropiată de cea la nivel naţional (26. comunicaţii şi în hoteluri şi restaurante.2020 94 .0%) şi în mediul urban (37.4%). sensibil mai mare faţă de rata  abilităţi de stabilire a scopurilor şi priorităţilor.7% la 31 profesională. populaţiei ocupate evidenţiază că  Creşterea ofertei de calificări înalte şi stimularea ponderea cea mai însemnată o deţin elevilor de a dobândi un nivel de pregătire profesională cât persoanele care au absolvit o instituţie mai ridicat pentru a fi competitivi pe piaţa muncii.a populaţiei ocupate: comerţ. ridicată în mediul urban (12.

competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei. valorificarea resurselor locale diversificarea activităţilor economice în prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor mediul rural.  Parteneriate între şcolile de profil şi factorii interesaţi. dintre care 50% nu au urmat niciodată un curs de formare profesională  Creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi  Adecvarea calificării cu locul de muncă  Reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei Participarea scăzută a forţei de muncă muncii în programe de formare continuă  Recunoaşterea şi valorificarea experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi informală  Diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă. unitate şcolară (PAS)18  Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare  Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea Dezechilibrul pe piaţa muncii între crescută a serviciilor şi perspectiva dezvoltării acestora. etc.  capacitate de adaptare a competentelor la cerinţele angajatorilor.  Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune creşterea nivelului de calificare (nivel 3. exemple: programe de formare la distanţă. în special agenţii economici . corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI). PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . procesarea primară a produselor Necesitatea elaborării unei strategii agro .2020 95 .alimentare) sectoriale pentru agricultură şi  Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: dezvoltarea rurală vizând agricultura ecologică. cerere şi ofertă nevoile în creştere în construcţii. calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii). consultanţă. judeţean (PLAI).  Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare.  Implicarea în programe de formare continuă pe două componente:  formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive  reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi  Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural Existenţa unor decalajele privind  Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de nivelul de educaţie în mediul rural faţă calitate de urban  Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din categorii defavorizate economic şi social Facilitarea Inserţiei absolvenţilor  Creşterea nivelului competentelor „cheie” cât şi TVET pe piaţa muncii dezvoltarea de abilităţi precum:  disponibilitate la schimbare şi la mobilitate profesionala. a modernizarea agriculturii şi meşteşugurilor tradiţionale. promovarea agroturismului. priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltare rurală.semnificativă între pregătirea lor profesională şi cerinţele postului Majoritatea salariaţilor nu au avut acces la formare în ultimii 5 ani. precum şi diversificarea şi modernizarea ocupaţiilor din acest domeniu.

 Eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru care poate opta elevul în zonă.9% la nivel regional pentru nu invers. prognozele INS prevăd un . extrabugetare procesului instructiv educativ  Necesitatea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (spaţii de curs. Cele mai afectate vor fi efectivele  Asigurarea internă a calităţii în activitatea furnizorilor de din grupa de vârstă 15-18 ani – educaţie şi formare profesională. De asemenea. laboratoare. dezechilibre între cerere şi ofertă.  Utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor. comerţ. paralel cu îmbătrânirea populaţiei. ateliere. în condiţii de şanse egale (acces.2020 96 .  Creşterea numărului de clase şi calificări profesionale pentru nivel nivelul 3 avansat. apă. (care interesează învăţământul  Deciziile privind planificarea şi alegerea unui traseu de postliceal şi superior) – scădere cu pregătire în ÎPT sa fie subordonate finalităţilor (calificări) şi 29.7% la  Elaborarea de către şcolile IPT. varietate de opţiuni).  disponibilitate la mobilitate geografica. de a-şi valorifica iniţiativa proprie  Oferta şcolilor pentru învăţământul profesional şi tehnic (TVET) Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPT Populaţia şcolară din  Restructurarea reţelei şcolare IPT. perioada 2005-2015. modernizare şi dotare a spaţiilor educaţionale pentru IPT.  Acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu. hoteluri şi restaurante. cu reduceri semnificative pentru informatică. parţial cu piaţa muncii. introducerea de specializări/ calificări noi pentru domeniile: scădere. scădere prognozată de 36. în funcţie de evoluţia învăţământul preuniversitar regională şi locală. în vederea unei mai bune proiectări a ofertei pentru grupa de vârstă 19-24 ani educaţionale. comunitatea locală şi nivel regional pentru perioada instituţiile abilitate unor prognoze privind dinamica pieţei 2005-2015. depozitarea.  Creşterea gradului de adecvare a procesului de formare şi Oferta şcolară se armonizează evaluare în raport cu SPP. în .  abilităţi de stabilire a scopurilor şi priorităţilor. transport. industrie textilă.  capacitate de comunicare. reducerea numărului de clase în domeniile: mecanică. electronică. în perioada 2000 – 2009. accentuat pentru populaţia tânără.  Necesitatea unei politici coerente de reabilitare.  Nevoia creşterii resurselor alocate pentru dotarea şi infrastructura ÎPT. generând  Oferirea unor trasee îndividualizate de pregătire. construcţii. de nivel 2 şi 3 în declin demografic general. reduceri locale a muncii. Pentru orizontul de planificare colectarea. 2013.  capacitate de adaptare la transformările micro şi macroeconomice. gaze. domeniile întermedieri fînanciare şi servicii. reciclarea deşeurilor. infrastructura de utilităţi) şi de dotare cu echipamente de laborator şi instruire practică prin accesarea fondurilor PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . Baza didactico-materială a şcolilor  Nevoia diversificării surselor de finanţare prin identificarea IPT asigură desfăşurarea şi atragerea de resurse suplimentare. introducerea de calificări/ specializări noi. calitate. energie electrică şi termică. agricultură. prin: judeţean a înregistrat o uşoară . materiale de construcţii populaţia de vârstă şcolară.  Soluţiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la educaţie şi continuării studiilor la nivelul următor de calificare. având în vedere o perspectivă de cel puţin semnificâtive sunt prognozate 2-5 ani.  abilităţi antreprenoriale.

 Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului partenerilor sociali în planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale  Susţinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de Dezvoltarea moderată a asigurare a calităţii parteneriatelor de tip public – privat. pentru stimularea progresului în raport cu un set comun de indicatori de referinţă şi adoptarea celor mai bune practici (benchmarking)  Înfiinţarea de cabinete de orientare şi consiliere profesională la nivelul fiecărei unităţi şcolare Număr insuficient de cabinete de  Monitorizarea atentă a indicatorului (abandon şcolar) orientare şi consiliere  Eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în special în mediul rural.2020 97 . PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . zonele afectate de migrarea populaţiei. inclusiv cu şcoli din UE.  Realizarea condiţiilor de transport şi cazare Accesul limitat al tinerilor din mediul  Şcolarizarea la nivel 2 de calificare a tinerilor din mediul rural la învăţământul IPT rural prin înfiinţarea şcolii profesionale în mediul rural.  Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT prin stagii de formare metodică. comunităţile etnice dezavantajate. vederea pregătirii continue  Asigurarea şcolilor IPT cu personal didactic calificat pentru toate specializările.  Şcolile să contribuie activ la ţinta adoptată ca benchmark Proces lent de transformare a de UE care prevede ca în 2020 media în UE privind şcolilor în furnizori de servicii pentru participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 15% comunităţile locale. stagii de formare specializată la didactic din învăţământul IPT în agenţii economici etc. Disponibilitatea personalului activităţi de mentorat.  Promovarea reţelelor de colaborare între şcoli. etc. din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani).

CLDPSFP 5. conform studiilor realizate CLDPSFP Baze de date privind absolvenții IPT ale ISJ și 6. furnizare de programe FPC . cu AJOFM la nivel regional și local Anual particularități specifice județului ISJ. până în 2013.Dezvoltarea unor rețele tematice la nivel județean pe problematica specifică școlilor IPT: . CLDPSFP PLAI revizuit 2. . CLDPSFP și PLAI pentru toate școlile TVET 3.Proiectarea anuală a PAS în concordanță cu recomandările din PRAI Plan de școlarizare adaptat nevoilor pieței muncii Anual ISJ. 4.1 Corelarea ofertei școlare cu cererea existentă pe piața muncii prin includerea în școlile din sistemul TVET a calificărilor de nivel 2 si 3 din domeniile identificâte ca prioritare la nivel județean.2 Evaluarea continuă privind cererea de pregătire profesională în raport cu dezvoltarea pieței muncii și cu tendințele de dezvoltare economică pentru adaptarea planificării educaționale la nevoile locale județene Ţinte: 1.2020 98 . elaborarea și implementarea procedurilor de asigurare a calității.Actualizarea anuală a PLAI pe baza informațiilor din PRAI. ISJ . monitorizarea și evaluarea CDL. Creșterea cu 5 % a inserției socio-profesionale a absolvenților TVET. 2. Asigurarea continuării studiilor. .Corelarea anuală a planului de școlarizare pentru învățământul TVET Plan de școlarizare adaptat nevoilor pieței muncii ISJ Anual cu studiile realizate și prognoza pieței muncii. CLDPSFP PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . după învățământul obligatoriu.Dezvoltarea de noi calificări și competențe pentru nivelele de Plan de școlarizare adaptat nevoilor pieței muncii ISJ Anual calificare 2 și 3. 1. ACŢIUNI PROPUSE – PLAN DE MĂSURI PRIORITATEA 1: ARMONIZAREA SISTEMULUI TVET CU PIAŢA MUNCII PE BAZĂ DE STUDII ȘI CERCETĂRI Obiective: 1.Monitorizarea inserției pe piața muncii a tinerilor absolvenți de AJOFM AJOFM compatibilizate 2011 învățământ secundar și superior ISJ. elaborarea. 9. pentru cel puțin 85% din populația de vârstă școlară a județului cuprinsă în învățământul TVET Acțiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultate așteptate Termen Responsabilități Rapoarte periodice privind evoluția pieței muncii 1. implementarea. dezvoltarea și implementarea metodei interactive de învățare Consiliul Județean Rețele școlare tematice la nivel județean 2011 „Firma de exercițiu”.

Obiectiv: 2. a elevilor cu dificultăți de învățare și a celor cu handicap pentru a obține calificări în domeniile de calificare prioritare la nivel județean.2 Îmbunătățirea calității procesului de pregătire profesională prin învățământul TVET în scopul creșterii șanselor de întegrare socio-profesională. Acțiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilități 1.2020 99 . reabilitarea și dotarea Nr. 2011 ISJ elevii cu handicap Școli IPT 3. PLAI DÂMBOVIŢA 2012 .Identificarea surselor de finanțare. Acțiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilități Studii realizate de CJAPP-urile din județ privind ISJ 1. Utilizarea cel putin a 60% din echipamente primite de catre școlile TVET ale județului până în 2013. 2. Consilii locale.2 Îmbunătățirea dotării cu calculatoare a unităților școlare TVET și asigurarea accesului la Internet.Dezvoltarea de programe pentru menținerea elevilor în școală și ISJ Număr de programe. 2. de școli TVET reabilitate și dotate 2011 cu echipamente didactice a școlilor IPT.Identificarea problemelor de acces la ÎPT a elevilor cu CES Anual accesul la educație al elevilor cu CES CJAPP Consiliul Județean Școli cu înfrastructură corespunzătoare pentru 2. Liste de echipamente didactice pe unități școlare și domenii 2. CLDPS CLDPSFP 4. de calificare.Utilizarea echipamentelor didactice de catre școlile IPT Consiliul Județean. 3.1 Utilizarea echipamente didactice a școlilor TVET din județ. din grupuri defavorizate. Dezvoltarea bazei materiale a școlilor TVET din județ: toate școlile TVET sa aibă dotare minimală conform domeniilor de calificare și 50% dintre acestea să aibă dotare conform standardelor. 2011 prevenirea părăsirii timpurii a acesteia. ISJ PRIORITATEA 3: DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO-MATERIALE A ȘCOLILOR TVET DIN JUDET ÎN PARTENERIAT CU ALTE ORGANIZAŢII Obiectiv: 3. utilizate in procesul instructiv-educativ. ISJ 3.1 Creșterea numărului elevilor în învățământul TVET din mediul rural.Crearea condițiilor de acces și învățare pentru elevii cu handicap. PRIORITATEA 2: ASIGURAREA DE ȘANSE EGALE PRIN SISTEMUL TVET PRIVIND ACCESUL LA EDUCAŢIE AL ELEVILOR CU CERINŢE EDUCAŢIONALE SPECIALE (CES).Identificarea nevoilor de reabilitare și a necesarului de Radiografie a stării înfrastructurii TVET din regiune anual echipamente didactice pentru școli IPT din județ. Ţinta: Creșterea până în anul 2013 a gradului de cuprindere în ÎPT a elevilor cu CES. anual din județ Școli IPT. Consilii locale. Ţinta: 1.Implementarea unor programe de sprijin material pentru tinerii din Rata de școlarizare pentru populația care provine 2011 Consiliul Județean grupuri defavorizate.

Eficientizarea parteneriatelor prin implicarea partenerilor Acțiuni de orientare și consiliere profesională a elevilor Școli IPT .Atragerea specialiștilor agenților economici în învățământul ISJ Nr.M. de cadre didactice participante la programe de programe de formare profesională continuă. A. de contracte de angajare a absolvenților 2011 CLDPS. formare profesională continuă 2. Acțiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilități 1. parteneriate active Anual Școli IPT prin actualizarea anuală a hărții parteneriatului 4. absolvenților TVET. de cadre didactice participante la programe de Școli IPT programe de formare profesională continuă. de burse școlare acordate de agenții economici PRIORITATEA 5: DEZVOLTAREA SISTEMULUI TVET PRIN ATRAGEREA DE SPECIALIȘTI ȘI FORMAREA CONTINUĂ A RESURSELOR UMANE DIN ȘCOLILE TVET ALE JUDETULUI Obiectiv: 5.2020 100 . PRIORITATEA 4: EFICIENTIZAREA RELAŢIILOR PARTENERIALE EXISTENTE ȘI DEZVOLTAREA DE NOI PARTENERIATE PENTRU TVET Obiectiv: Dezvoltarea parteneriatelor sociale active de formare profesională pe bază de acorduri pentru toate unitățile școlare TVET Ţinta: Încheierea a cel puțin 2 acorduri de parteneriat pentru fiecare școală TVET.J. CLDPSFP PLAI DÂMBOVIŢA 2012 .Identificarea nevoilor de formare profesională a resurselor continuă pentru cadrele didactice din IPT ISJ umane din școlile IPT și asigurarea accesului acestora la Anual Nr. conform domeniilor de calificare școlarizate. Monitorizarea parteneriatului social la nivelul școlilor IPT Nr. 5. ISJ sociali în acțiunile privind întegrarea pe piața muncii a Nr.2 Asigurarea calității învățământului din mediul rural a unităților școlare TVET.Sprijinirea cadrelor didactice din IPT pentru a participa la Nr.1 Asigurarea accesului cadrelor didactice din învățământul TVET la programe de formare continuă specifice noilor competențe profesionale și atragerea de noi specialiști în domeniu. de specialiști atrași 2011 PT. Nr. 3. Autorizarea școlilor TVET ca furnizori de formare Școli IPT Nr.O.F. inclusiv prin stagii 2011 ISJ formare profesională continuă în întreprinderi. de școli autorizate 2011 profesională continuă ISJ 2.Sprijinirea parteneriatelor între școli/universități/ Școli IPT ISJ Nr. de parteneriate Anual întreprinderi CLDPS 3. Ţinta: Participarea în procent de 80% a cadrelor didactice din învățământul TVET și a specialiștilor atrași la cursuri de formare profesionala continua. Acțiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilități Baza de date privind necesarul de formare profesională 1.

Acțiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilități 1.Asigurarea unui cabinet de consiliere profesională.Dezvoltarea de programe de orientare si consiliere prin actiuni comune Nr de programe de orientare și consiliere Scoli IPT. 2011 ISJ la nivel de regiune 3. de cabinete de orientare și consiliere ISJ 2013 în fiecare unitate școlară TVET. 2011 ale scolilor TVET si AJOFM dezvoltare anual AJOFM . profesională Consilii locale 4. Nr. PRIORITATEA 6: EFICIENTIZAREA ȘI DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR DE CONSILIERE PROFESIONALĂ A TINERILOR Obiectiv: Dezvoltarea orientării și consilierii profesionale în scopul creșterii performanțelor educaționale și ratelor de tranziție către nivele superioare de educație. cu dotare minimală.Creșterea numărului de posturi didactice pentru consilieri școlari. de cadre didactice formate Anual orientare și consiliere profesională CCD Nr. Ţinta: Extinderea serviciilor de orientare și consiliere profesionala pentru toți elevii din învățământul IPT. până în 2013.2020 101 . CJAPP PLAI DÂMBOVIŢA 2012 . de posturi didactice pentru consilieri școlari 2.Formarea cadrelor didactice din IPT pentru furnizarea de servicii de ISJ Nr.

0 % electromecanică 5 152 5. datorită şcolilor cuprinse în programul Phare TVET 2004-2006 pentru utilizarea echipamentelor primite pentru acest domeniu. Nr. în domeniul fabricarea produselor din lemn se alocă la nivel judeţean.1% construcţii. (medie % % max. pentru domeniul silvicultură 1%. care face parte din domeniul servicii.0 % electric 10 311 10.0 % economic 7 215 7.0 % fabric.2% 5.prod.0% 5.din lemn 1 29 1.0% 3% comerţ 5 154 5.0 % Producţie media 1 29 1. .0 % turism şi alimentaţie 4 125 4. alimentară 1 30 1. clase elevi judeţeană) (%) (%) agricultură 5 149 5.0 TOTAL 99 3008 % 100 % 100.0% 0.9% mecanică 27 820 27. Anexa A la planul de acţiuni – Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare .1% 5. în domeniul comerţ 1% din ţinta stabilită este alocat domeniului estetică şi igiena corpului omenesc.0% 6.0 % publice 4 116 3.9% protecţia mediului 8 248 8.- Nr.0 % estetica şi igiena corpului omenesc 1 32 1.2% 7.0% 1.0 % chimie industriala 0 0 0.3% 9. deoarece la nivel judeţean pentru acest domeniu se constată o constanţă în privinţa şcolarizării.0% 1.0 % silvicultură 1 28 0.0 % ind.3% 27.0% 8.0% *) NOTĂ: Valorile menţionate vor fi actualizate la un interval de 1-2 ani pe baza analizei evoluţiilor şi previziunilor cererii pieţei muncii NOTĂ: .0 % electronică automatizări 14 421 14. 102 PLAI DÂMBOVIŢA 2012– 2020 .0% 1.1% 7.0 % tehnici poligrafice 0 0 0.1% 7.judeţul DÂMBOVIŢA - Domeniu de pregătire Plan şcolarizare Nevoi Ţinte pentru oferta ÎPT realizat la clasa a IX-a prognozate de pentru 2013-2020*) în anul şcolar formare (nivelul 2+ nivelul 3 de 2011/2012 profesională calificare) pentru 2013- 2020*) (nivelul 2+ nivelul 3 de calificare) Ţinta Min.5 % industrie textilă şi pielărie 5 149 5.0% 100.5 % materiale de construcţii 0 0 0. instalaţii şi lucrări 7.

Migraţie Transformările survenite în numărul şi structura populaţiei ca urmare a schimbării domiciliului permanent (statutului rezidenţial). reprezentând componenta negativă a mişcării naturale Îmbătrânire demografică a populaţiei Proces demografic care constă în creşterea proporţiei populaţiei vârstnice şi în scăderea proporţiei populaţiei tinere. unde: VABi – valoarea adăugată brută la nivel de sector PGB – produsul global brut (valoarea totală a produselor şi serviciilor produse) CI – consumul intermediar (valoarea bunurilor şi serviciilor consumate pentru producerea bunurilor şi serviciilor noi) IMM – Întreprinderi Mici şi Mijlocii (întreprinderi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250. Migraţia internă este determinată de schimbările de domiciliu în interiorul graniţelor ţării.U. apte de muncă. GLOSAR DEMOGRAFIE Demografie Ştiinţa care se ocupă cu studiul populaţiei umane: nivelul. care în perioada de referinţă au constituit forţa de muncă disponibilă. Mortalitate Fenomenul demografic al deceselor într-o populaţie dată şi într-o perioada dată de timp (de obicei un an). Rata şomajului se determină prin raportarea numărului total de şomeri înregistraţi. dezvoltării. cât şi din activităţile secundare exercitate de aceasta. ce nu pot fi încadrate din lipsa de locuri de muncă disponibile conform pregătirii lor şi care s-au înscris la agenţiile teritoriale pentru ocupare şi formare profesională şi beneficiarii de plăţi compensatorii potrivit O.G. din altă ţară în România. ECONOMIE Cifra de afaceri reprezintă veniturile totale înregistrate de către întreprindere într-o anumită perioadă. 98/1999. Fertilitate Fenomenul demografic al născuţilor vii în populaţia feminină de vârsta fertilă (15-49 de ani). Populaţie inactivă 103 PLAI DÂMBOVIŢA 2012– 2020 . PIB   VAB i  PGB  CI . Migraţia externă este determinată de schimbarea domiciliului din România în altă ţară sau. 10. Învestiţiile reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe. utilizată sau neutilizată. nr. modernizării şi reconstrucţiei celor existente Indicele preturilor măsoară evoluţia de ansamblu a preţurilor produselor/serviciilor PIB – valoarea de piaţă a tuturor bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară într-o perioadă determinată de timp. Este alcătuită din populaţia ocupată + Şomeri Şomerii înregistraţi sunt persoanele în vârsta de 18 ani şi peste. realizează o cifră de afaceri anuală echivalentă cu până la 8 milioane de euro sau au un rezultat anual al bilanţului contabil care nu depăşeşte echivalentul în lei a 5 milioane euro) PIAŢA MUNCII Resursele de muncă reprezintă categoria de populaţie ce dispune de ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o muncă utilă în una din activităţile economiei naţionale. Populaţia activă – persoanele în vârstă de 14 ani şi peste. provenite atât din activitatea principală. la populaţia activă civilă. structura şi caracteristicile populaţiei şi de legislaţiile care guvernează aceste caracteristici.

membri ai unor societăţi agricole sau ai unor cooperative. Populaţia activă civilă (Pac) cuprinde persoanele care au depăşit o vârstă de muncă specificată (16 ani) şi care constituie forţa de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri şi servicii. MI. Nu este inclus personalul MApN. 104 PLAI DÂMBOVIŢA 2012– 2020 . OFERTA ŞCOLILOR CLDPSFP . lucrători pe cont propriu. se află sub limita de muncă (copii. patroni. în majoritatea cazurilor.Populaţie ce cuprinde persoanele care nu exercită o activitate aducătoare de venituri şi care. deţinuţii şi salariaţii organizaţiilor politice sau obşteşti. tineri) sau peste limita de muncă (bătrâni). lucrători familiali neremuneraţi.Comitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională. SRI (cadre militare sau persoane asimilate acestora.Curriculum la decizia şcolii Rata .Indicator statistic care măsoară frecvenţa unui eveniment în raport cu o populaţie sau subpopulaţie statistica din care provîne evenimentul respectiv.Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică CDS . la sfârşitul anului.Inspectoratul Şcolar Judeţean CJAPP . militari în termen). Populaţia ocupată totală include toate persoanele de 15 ani şi peste care au avut un loc de muncă şi care au lucrat în perioada de referinţă (săptămâna care precede interviul) cel puţin o oră în activităţi neagricole sau cel puţin 15 ore. Rata globală de activitate reprezintă proporţia populaţiei active totale (P a) în populaţia totală a ţării (P t): P R ga  a * 100 Pt Rata de activitate a populaţiei reprezintă proporţia populaţiei active în populaţia totală în vârstă de muncă. aveau un loc de muncă legal în activităţile neagricole din sectorul formal sau în activităţi din agricultură. AJOFM – Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă PLAI – Plan Local de Acţiune pentru Învăţământ SAM – Şcoala de Arte şi Meserii CCD – Casa Corpului Didactic ISJ. Populaţia ocupată civilă include toate persoanele care. cu statut de: salariaţi. în cazul lucrătorilor pe cont propriu şi a lucrătorilor familiali neremuneraţi din agricultură.