Radicalismul Islamic în Africa de Est

Problematica propusă spre cercetare ilustrează o problemă acută a relațiilor internaționale
în secolul XXI. Terorismul este un fenomen care a luat din ce în ce mai multă amploare în
prezent și care pare să fie într-o metamorfoză perpetuă. Acesta nu a apărut însă recent, nu este o
problemă cu care ne confruntăm de puțin timp, doar că societatea i-a admis gravitatea și
amploarea în ultimii 15-16 ani, influențată enorm de evenimentele din 11 septembrie 2001.
Pentru mulți, acela a fost momentul în care am realizat că forța grupărilor teroriste este mult mai
mare decât voiam să recunoaștem, că ele ne pot induce teamă, că ne pot destabiliza structurile
politice, fie și pentru puțin timp.

Primele forme de terorism au apărut în antichitate : în islamul medieval, de exemplu,
exista o sectă de musulmani israeliți din secolele VIII-XIV, numiți hashashini, care terorizau
elitele abbaside prin execuții. La ora actuală, terorismul are un comportament diferit față de cel
”tradițional”, caracterizat prin faptul că țintele erau oameni influenți, adesea regi, miniștri sau
conducători militari, iar civilii nu erau în pericol. Astăzi lucrurile stau cu totul altfel : terorismul
nu mai ”discriminează” pe nimeni, iar obiectivul principal al grupărilor radicaliste este acela de a
influența un public mult mai larg prin instituirea unei stări de teamă și insecuritate.

Spațiul african este cunoscut ca fiind aria de acțiune a grupării teroriste ce poartă numele
de Boko Haram, localizată în Nigeria. Zona est-africană, care face subiectul acestei cercetări,
este și ea locul de desfășurare al unor grupări teroriste, care își bazează cea mai mare parte a
puterii și influenței lor pe situația economică precară a țărilor, pe vulnerabilitatea lor politică.
Demersul de a realiza o cercetare pe tema radicalismului islamic în Africa de Est se bazează pe
interesul în creștere față de problema terorismului, pe necesitatea de a informa opinia publică în
legătură cu acest subiect.

Tema propusă prezintă o serie de provocări, în primul rând identificarea unor surse pe
care să poată fi bazat proiectul de cercetare. Într-un astfel de demers, cunoașterea unor limbi
străine de ciculație internațională este vitală. Deși subiecte precum terorismul sau radicalismul
islamic au mai fost cu siguranță subiectul unor cercetări, această inițiativă își propune în primul
rând să pună în lumină particularitățile radicalismului Islamic în Africa de Est, să ofere o

Va fi nevoie. determinarea sensurilor) și. Pentru obținerea unor concluzii relevante. Din punct de vedere științific. tratate dintr-o perspectivă critică. ”islamism”. iar rezultatul va avea un impact deosebit asupra domeniului. ci al tuturor celor care doresc să își facă o imagine clară despre dimensiunea radicalismului în zona est-africană. ”Radicalismul islamic în Africa de Est” este o temă care cu siguranță va suscita interesul nu numai al celor specializați în domeniu. oricine putând avea astfel acces la ele. ”terorism”. În ceea ce privește sursele secundare. Un alt obiectiv concret este identificarea și punerea în aplicare a celor mai potrivite metode de cercetare. acestea vor fi constituite din studii de specialitate. în primul rând. prin tragerea unui semnal de alarmă cu privire la problema radicalismului islamic în Africa de Est. cercetarea cu tema ”radicalismul islamic în Africa de Est” va constitui un amalgam de informații relevante. Rezultatul cercetării va putea ajunge la public prin publicarea unei serii de lucrări de analiză pe site-ul Institutului Diplomatic Român. Influența cercetării se va concretiza și pe plan social.perspectivă inedită asupra acestuia. cât și secundare. proiectul de cercetare va constitui un izvor de materiale relevante. ordonarea lor. biblioteci și baze de date. Numai după înțelegerea deplină a implicațiilor acestora se va putea trece la cercetarea propriu-zisă. În realizarea cercetării se vor utiliza atât surse primare. Acest studiu va folosi în primul rând la definirea cât mai clară a problemei. interpretarea și. întrucât acestea vor fi analizate dintr-o perspectivă diferită. evaluarea datelor (stabilrea concluziilor). . sursele primare vor fi furnizate în urma accesului la arhive. dar și la identificarea oricăror deficiențe în politicile actuale de combatere a terorismului și propunerea unor soluții pentru depășirea respectivelor deficiențe. și anume ”radicalism”. în cele din urmă. elaborarea concluziilor. articole. Metodele utilizate vor fi cea a colectării de date (strângerea informațiilor necesare). prin informarea opiniei publice în legătură cu dimensiunea acestui radicalism. să fie definiți și contextualizați termenii-cheie ai temei ce urmează a fi certatată. în final. În cele din urmă. analiza datelor (organizarea acestora. publicații. la selectarea informațiilor.