Tehnologia de exploatare a taurinelor

Rase neameliorate / ameliorate ( Baltata Romaneasca, Baltata cu Negru Romaneasca ) / rase de import .
In Romania se exploateaza rase mixte.

Rasele neameliorate – Mocanita, Sura de stepa. Rase cu grad redus de ameliorare, exploatate pt productia de lapte,
carne, energetica ( tractiune ), greutati corporale reduse ( 400-450 kg ), productii reduse;

Rasele autohtone ameliorate:
Baltata Romaneasca – prima rasa ameliorata in tara, este folosita in productia de lapte si carne, rasa cu o dezvoltare
corporala hipermetrica, au greutate corporala mare ( 600, >600 kg ), capul este mare, gatul este bine dezvoltat,
musculos, ugerul este bine dezvoltat, bune dimensiuni de largime si adancime ( torace adanc ), membrele sunt
relativi lungi si ongloane rezistente, are culoarea alb cu galben de diferite nuante; productia de lapte e aprox 4000 l,
prima fatare pe la aprox 33 luni;
Baltata cu Negru Romaneasca – este o rasa cu preponderent folosita pt productia de lapta, dezvoltare corporala
hipermetrica, animalele se caracterizeaza printr-o conformatie fizica armonioasa, musculatura slab dezvoltata, are
ugerul bine dezvoltat, abdomen mare, este de culoare negru cu alb, are un temperament vioi, productii de 4500 sau
peste 4500 L lapte, are viteza de muls superioara;
Rasa Bruna ( bruna de Maramures ) – are aptitudini egale intre productia de lapte si carne, are ugerul bine
dezvoltat, membre cu aplomburi corecte, are culoarea bruna, au potential productiv ridicat, au productie de minima
de lapte la 3500 l, procent de grasime sub 4 %, are o eficienta economica buna pt productia de lapte,viteza de muls
1,2 kg/ min, are sporuri bune, se preteaza pt ingrasarea semi-intensiva.
Pinzgau de Transilvania – are grad mai redus de ameliorare, are o culoare specifica brun roscat si o dunga alba
incepand din zona grebanului pana la nivelul ugerului, formeaza inele albe la nivelul membrelor, are productie de
lapte mica max 3000 kg, sporurile de crestere sunt de aprox 700-900 g/cap/zi
Rasa Friza – este denumita suprarasa, este o rasa cu o dezvoltare fizica hipermetrica, are productii mari, dezvoltare
corporala mare, se lucreaza genetic pt masivizare, este originara din Olanda, are conformatie armonioasa, are
abdomenul bine dezvoltat, uger mare si globulos, are o prod min de lapte de 6000 kg, cu grasime de aprox 4 %,
detine recordul mondial de lapte pe zi – 80 L, viteza de muls are min 2 kg/min, are randament bun si in productia de
carne, are conversi buna a furajelor,
Rasa Simmental – originara din Elvetia, este folosita in productia de lapte si carne, este o rasa rezistenta, are o
productie de 4500-5000 kg lapte pe lactatie, realizeaza sporuri f bune, randamentul la sacrificare are peste 55 %,
carne in carcasa peste 70 %,.
Rasa Charolaise – rasa specializata in productia de carne, de provenienta din Franta, produce carne de calitate f
buna, are o capacitate f buna de adaptare, este utilizata ca rasa amelioratoare, se preteaza la exploatare semi-
intensiv, are spor de crestere ridicat la 1 an au aprox 500 kg, randamentul la sacrificare este de 60%, ponderea in
carcasa este de peste 80 %

Caracteristicile de reproductie

Activitatea de reproductie reprezinta o serie de masuri administrative, tehnice, economice, sanitar-
veterinare pt a obtine un nr cat mai mare de produsi.
Taurinele sunt animale poliestrice – au ciclu sexual periodic 20-21 zile;
Momentul optim de introducere la reproductie al vitelelor : 16-21 luni in conditiile in care au 70-75 % din
greutatea standard si au o conformatie armonoasa. Introducerea poate fi timpurie / tardiva.
Depistarea caldurilor – in functie de depistarea acestora se realizeaza monta, insamantarea.
Gestatia 283 zile ( 278-290 zile ) – adapostire, intretinere, hranire, ingrijire, miscare.
Fatarea: pregatirea spatiului, animalului si personalului. Fatarea 1-3 h, invelitori 6-8 ore.

Stabulatie legata – anumalele sunt legate la iesle si se odihnesc pe paturi cu dimensiuni variabile in functie de varsta. sfecla. Prezenta obligatorie a padocurilor exterioare. Hranirea tineretului – hranirea optimizata trebuie sa aiba in vedere administrarea unor nutreturi de buna calitate. Cresterea tineretului – profilactoriu – cresa – organizare – microclimat Maternitate – cresa – organizare.9-30 kg pudra lapte. Prezenta padocurilor exterioare ( 5-6 mp/cap ) . iar evacuarea dejectiilor se realizeaza mecanizat. hranire cu mv administrata in padoc – adapare 2. poate avea soproane pt rezerve de furaj ) – organizarea taberelor de vara. porumb siloz ) Saruri minerale – apa Alaptare naturala si artificiala ( galeata. La adapost – liber sau legat. In momentul stabilirii normelor de hranire se are in vedere asigurarea parametrilor de crestere necesari si a . La “tabara de vara “( un loc in care animalele sunt duse pe perioada de pasunat. 2. Intretinerea tineretului in sezonul de vara 1.5 m/s vara. umiditatea aerului cca. diluare 1. adaparea se realizeaza la discretie utilizand adapatorile semiautomate cu clapeta. padocuri. microclimat Custi amplasate in afara adapostului Hranirea viteilor . Alimentarea cu apa se realizeaza la discretie prin utilizarea adapatorilor cu nivel constant. in cantitati suficiente astfel invat sa se asigure cresterea si dezvoltarea normala a tineretului. este organizat in tarcuri. Microclimat : temperatura 14-16 grade C pt tineretul sub 1 an ( 12-14 grade C pt animalele peste 1 an ). biberon. Stabulatie libera – prezinta avantajul unei dezvoltari armonioase a animalelor si se poate realiza in boxe comune pe pardoseala plina sau pe pardoseala tip gratar sau cu spatii individualizate de odihna de dimensiuni variabile. 65-75 %. In functie de gradul de modernizare a adapostului. Lpte integral pana la 4 saptamani + nutret combinat starter pana la intarcare Hranire cu nutreturi vegetale Concentrate – incepand cu 14 zile Fibroase – incepand cu 3 saptamani Suculente ( masa verde. S colostrala . morcov. iar evacuarea dejectiilor se realizeaza mecanizat folosind instalatia cu racleti batanti. organizarea pasunilor.3 m/s iarna si 1 – 1. corelate cu varsta si greutatea animalelor. instalatii speciale ) Intarcarea viteilor – pregatirea animalelor Timpurie 30-60 Normala 80-100 Tardiva 5-7 luni operatii realizate dupa intarcare Miscarea – este indicat ca viteii sa faca miscare. pregatirea tineretului pt pasunat Ingrijirea corporala a tineretului consta in perierea periodica a animalelor in perioada de stabulatie si in controlul si toaletarea ongloanelor ori de cate ori este nevoie. S alaptare propriu zisa. sistem clasic de hranire : 1 integral. Cresterea tineretului femel de reproductie Intretinerea tineretului in sezonul de iarna 1. viteza curentilor de aer trebuie sa fie de 0. 1 smantanit si 1 normalizat Sistem modern de hranire: substituient de lapte 1-2 saptamani.

5 – 2 kg /cap/zi) Ratia zilnica va fi administrata in 3 tainuri iar adapatul se va realiza la discretie. Suculentele sunt administrate cu remorci de administrare.5-2 kg in functie de varsta. fibroase( 3-6 kg fanuri de buna calitate ). permitand obtinerea a circa 1000 produse ) Compozitia chimica : 87. 25 vitaminte. Intretinerea in stabulatie libera Ingrijirea animalelor: miscare in padocuri.5 % apa si 12. Intretinerea la adapost b. iar sub raportul valorii nutritive este considerat un aliment complet ( contine circa 20 aminoacizi. nivelul productiei individuale. mulgere Productia totala de lapte – factorii de influenta: efectivul de vaci mulse. ajustarea ongloanelor. Zona de circulatie Zona de odihna Zona de furajare In stabulatie libera. tipul fiziologic. luna de lactatie. sucuente ( 10-20 kg nutret siloz de foarte buna calitate sau 5-10 kg sfecla furajera ) si concentrate ( cca. Vara – masa verde intre 15-20kg pana la varsta de 1 an si cca 20-30 kg peste aceasta varsta si cu un supliment de nutreturi concentrate in cantitati de 1. Intretinerea pe pasune in tabere de vara c. grad mare de digestivitate. verificarea individualizarii. hranire. Tehnologia exploatarii taurinelor pentru productia de lapte Laptele se caracterizeaza prin platabilitate ridicata. varsta. fluxul tehnologic difera in functie de gradul de modernizare. Intratinerea in stabulatie legata b. 10 acizi grasi. nevoilor energo-proteice in vederea realizarii unor mase corporale corespunzatoare pe fiecare categorie de varsta. individualitate. refacerea individualizarii. Intretinerea mixta ( stabulatie + pasune ) B. tratarea ongloanelor si a diferitelor accidente. activitatea de reproductie Productia de lapte marfa : volumul total de lapte fizic – consumul intern de lapte fizic – calitatea laptelui Tehnologia intratinerii vacilor de lapte A. starea de sanatate. Intretinerea vacilor de lapte pe timp de vara: a. 45 elemente minerale. Intretinerea vacilor de lapte pe timp de iarna: a. Ingrijire : urmarirea starii de sanatate. 1.5 % SU Productia individuala – factori de influenta: rasa. . Sistemul de mulst:  Mulst manual  Mulst mecanic Tehnologia de hranire si de muls este de maxima importanta in producerea productiei de lapte. starea asternutului. vaccinari. Stabulatie – nutreturi conservate. furnizarea furajelor se face mecanizat.

carnea de taurine. transportul si lotizare acestora. Bidon de muls 5. carantinarea animalelor si obisnuirea acestora cu consumul progresiv al nutretului ce va constitui baza ratiilor de ingrasare si are o durata de 15-25 zile.este de 400-600 g/cap/zi. influenta hranei. durata ingrasarii fiind de 5-6 luni. consecutiv unui consum specific de 8-20 UN/kg spor. varsta. Manometru Muls mecanic la conducta IMMC Muls la carucior mobil de muls GIM 2 Sistem de muls manual Mulsul vacilor intretinute in stabulatie LIBERA: Sala de muls tip “Bradulet” Sala de muls “Side by Side” Sala de muls “ Rotolactor” Robot de muls Tanc receptie lapte Sala de asteptare Tehnologia hranirii vacilor este diferentiata sezonier. sunt utilizate animale in varsta de peste 12-12 luni si animale adulte. greutatea la sacrificare. . are o caloricitate de 1800 kcal/kg si are in componenta toti aminoacizii esentiali si aproape toate vitaminele. Productia individuala de carne : factori – rasa. 15. care se suplimenteaza cu cantitati moderate de nutreturi concentrate. sistemul de ingrasare. suculente. Tehnologia de hranire din stoc Tehnologia exlpoatarilor taurinelor pentru productia de carne Sub raportul compozitiei chimice. se prezinta ca un aliment complet ce contine 36. precocitatea. Pompa de vid 2.2 % SU ( 18. Supapa de reglare vacuum 3.Mulsul vacilor intretinute in stabulatie LEGATA: Instalatie de muls la bidon de muls IMMB 1. sexul animalului. Productia totala de carne: factori – efectivul sacrificat. randamentul la sacrificare. concentrate. Tehnologii de ingrasare utilizate la taurine Tehnologia de ingrasare in sistem extensiv .  Subperioada de pregatire – activitati: preluarea si receptia animalelor.7 % proteina. tip morfologic. intretinerea in adapost ( conveer 50-65 kg mv/cap/zi ) In perioada de stabulatie – fibroase. Robinet de vacuum 4. In perioada de pasunat – intretinerea pe pasune. ZKK dispozitiv de spalare 6.3 % grasimi ). Tehnologia de ingrasare in sistem semiintensiv – are la baza utilizarea in hrana animalelor a nutreturilor de volum si a unor subproduse din industria alimentara.

gunoiul de grajd. Durata variaza in functie de sporul de crestere realizat si greutatea propusa a fi realizata la sacrificare. Suprafata de intretinere de 2-2. suculente. hranire.  Subperioada de finisare – nutreturile de volum se reduc in favoarea celor concentrate. farmaceutice. depopulare. evacuare dejectii Faza a II-a ( crestere-ingrasare) are o durata de cca. 140 zile. sangele. echitatie. Rasele de cabaline. evacuare dejectii.Aptitudinile economice . Variante de ingrasare: nutret verde. Are loc imbunatatirea calitatii comerciale a animalelor. productia principala o reprezinta capacitatea sa energetica la care se mai adauga carnea. hranire. Caii sunt folositi la sporturile hitice. Productia energetica a cabalinelor pt efectuarea diverselor munci in gospodarie fiind folosit la transport dar si la alte activitati agricole. 190 de zile. Sunt mai multe cauze care au constat in evolutia numarului de cabaline din Romania unul din ele este modernizarea si mecanizarea agriculturii Caracteristici: Sunt animale hipermetrice Ierbivore Dentitie schimbatoare Greutatea variaza Sunt animale coniestrice Gestatia dureaza 336 zile Cel mai bun furaj pt cabaline este ovazul. fibroase si grosiere. Subprodusele sunt utilizate in diferite industrii de marochinarie. adapare. consecutive unui spor de crestere de peste 1250 g/cap/zi – intretinere. forme terapeutice.5 mp/cap peste aceasta greutate. cand animalele realizeaza o greutate de peste 450 kg. Printre multiplele foloase pe care le aduc cabalinele. imbunatatirea indicilor de abator. intretinere in adaposturi tip hala.5 mp/cap pana la greutatea de 350 kg si de 3- 3. alte organe. boxe colective cu pardoseala tip gratar. Faza a II-a ( ingrasare-finisare )are o durata de cca. adapare. a calitatii comerciale a carnii ( marmorarea si persilare tesutului muscular ).  Subperioada de ingrasare propriu-zisa – are caracteristic participarea nutretului de baza in proportie de 65- 70 % din valoarea ratiei zilnice.Deformarea .Gradul de ameliorare . Tehnologia cresterii cabalinelor Importanta cabalinelor. Mai sunt subproduse care se folosesc de la cabaline in grupa carora intra: pielea. Tehnologia de ingrasare in sistem intensiv-industrial: Faza I ( alaptare-intarcare ) dureaza de la varsta de preluare pana la varsta animalelor de 70 de zile – intretinere – baxa colectiva – organizarea boxa. exploatatii forestiere in areale alpine – sunt rase grele care se folosesc pt a aduce materialul lemnos de la altitudine. in stabulatie libera. Principalele criterii: .

coada prinsa sus. corpul este bine proportionat. poate fi si roib. Culoarea este predominant vanata. culoarea predominanta este murga mai rar roiba sau neagra. crupa lunga. articulatiilor. Pur Sange Englez au musculatura evidenta. Talie 157 cm. Rusesc. Rase intermediare in Romania: Lipitan. Pluto. profil drept usor concav. Prezinta un mers linistit. constitutie robusta dar temperament linistit. Este indicat in perioada de vara ca masculii sa fie hraniti cu masa verde – 25 kg. aptitudini de calarie. o rezistenta buna ale membrelor. greban sters. Pregatirea armasarilor se face cu cel putin 1. membre solide. format corporal dreptunghiular. dezvoltarea medie – talia 150 cm. dar si pt o gimnastica curata. gat musculos. prezinta o corectitudine a aplomburilor Rase usoare de cabaline: Rasa Araba – este originara de pe platoul Asiei Centrale in urma unui proces complex de selectie. truchi larg. Trapasul Romanesc. In suplimentele concentrate se pot introduce oua. fiind folosit atat la calarie cat si la tractiune mijlocie si semigrea. sale lungi. Rase : Ardenez. cu tendinte dolicomorf. expresiv cu profil drept. sau aport de supliment concentrat de nutreturi la care se administreaza fibroase de leguminoase care au continut ridicat de proteine. faina de origine animala. spinare si sale scurte. cap mic. greban larg. copita rezistenta. tesalatul. adanc. gat scurt si musculos. capul este mai mare. Trapasul American. articulatii puternice. conformatie armonioasa. trunchi mai larg si adanc. Elementele de ingrijire constau in: miscarea lor periodica. Se mentine un anumit program pt a se evita obosirea armasarilor. tractiune usoara. talia 150-155 cm. greutate 420-460 kg. abolmburi corecte. piept puternic. neagra. greutatea 450-500 kg. au aptitudini mixte : calarie. Francez. mermbre scurte. pieptul este larg. roba de culoare murga sau neagra. Tulipan ) se caracterizeaza printr-un format dreptunghiular. Rasa are un temperament vioi. prezinta un cap mai mic. de crestere in rasa curata. armasarii sunt contentionati dublu. musculatura evidenta. cu o tonicitate ridicata a pielii. Maiestuoso. Reproductia cabalinelor Este important privind sporirea efectivelor dar si ameliorarea animalelor astfel incat este necesar evidentierea performantelor reproductive ale speciei. gat scurt. crupa larga. cu o musculatura mai putin voluminoasa. dezvoltarea dimensiunilor de largime. prezinta o armonie de ansamblu. crupa larga musculoasa. Rase grele de cai – masiv. torace profund. spinare si sale largi. chisita de lungime medie. un schelet subtire. format corporal patrat. adancime cu profile musculare groase. Percheron. cu un mers energic si armonios. culoarea intalnita este piersicie. gat musculos frumos arcuit. cap mare. prezinta rezistenta si suplete. torace adanc. Favorit. cu articulatii evidente. este un cal robust. se urmareste calitatea materialului seminal. format corporal patrat. Este rezistent la hrana. murga. coama bogata. Semigreul Romanesc Semigreul Romanesc – profil drept. spinare si sale lungi bine imbracate in musculatura.5 luni inainte de inceperea campaniei de inmultire printr-o hranire adecvata bazata pe nutreturi de calitate dar si un aport proteic ridicat. greban inalt. membre puternice dar uscative. musculos. Are un temperament vioi. are temperament vioi. . deresa. greutate peste 450 kg. Trapasul Romanesc este format in tara noastra dintre femele autohtone cu Trapas American. recunoscut dupa eleganta mersului. Intretinerea consta in mentinerea in permanenta a abilitatilor privind performanta de reproductie. sale duble datorita masivitatii. spinare si sale scurte. ajustarea copitelor. copita mai mare. Calul Lipitan a luat nastere prin incrucisare cu armasari din 6 linii spanioli ( Conversano. Calul de calarie prezinta o dezvoltare medie. Calul Nonius. Este conditionata de calitatea materialului biologic. piept larg musculos. Napolitano.

fatarea este eutocica ( normala ) Suine Linita sintetica LSP-2000 Este o populatie paterna nou creata la Romsuinest Peris. Aceste pregatiri constau in hraniri supimentare printr-o ratie corespunzatoare. se obtin in medie 10-11 purcei la o fatare. alaturi de concentrate. cu capacitate de aclimatizare. Fatarea – iapa devine agitata. Prolificitatea este de 10-11 purcei la o fatare. fiind recunoscuta ca rasa in anul 1868 sub numele de Large White. Animalele din aceasta linie au o constitutie robusta. pe baza porcilor locali cu urechi lungi. Monta dirijata este indicata. moment in care ea trebuie pusa in boxa de fatare. furnizeaza carcase cu lungime mare. Prezinta o conformatie de tip mezomorf. Adapostul trebuie sa fie prevazut cu padoc exterior. membre scurte cu chisita moale. sau se organizeaza o campanie de monta. parul alb. Randamentul de sacrificare este de 75-76%. Monta si gestatia se efectueaza fie liber dar nu este indicat. culoare alb-roz. Unui mascul ii revin 10-15 femele dar in situatii de organizare superioare unui mascult ii pot revenit 60 de femele intr-o campanie de monta Gestatia la femela are o durata de 336 zile. care a fost omologata in 2003. crupa testia. Pregatirea iepelor consta in refacerea femelelor adulte din pct de vedere fizic pt un nou ciclu de reproductie cat si pregatirea tineretului femel pt intrarea in productie. Suinele Landrace au pielea fina. Tineretul crescut pt carne atinge greutatea de sacrificare de 105-115 kg la varsta de 7-8 luni. Ingrijirea corporala se face periodic. . Carcasele sunt de buna calitate cu o grosime a slaninii de 15-20 mm. rasa s-a raspandit in toata Europa. Realizaza greutatea de 100 kg la varsta de 170-175 zile. Rasa Landrace S-a format in Danemarca intre anii 1850-1907 prin incrucisarea porcinelor locale cu rase albe mai ales Marele Alb. avand linia superioara convexa. Datorita calitatilor sale. rezista la tehnologia de exploatare in sistem intensiv. Rasa Marele Alb ( Larde White ) A fost formata in Anglia. cu un spor mediu zilnic de viata de 575-600 g. trunchiul este lung ( au 2-3 perechi de coaste in plus fata de alte rase ). cu jamboane dezvoltate de culoare alba sau baltata. talia mijlocie spre mare. in care sa intre furaje cantitativ si calitativ superioare si supliment concentrat. pansajul se efectueaza zilnic. ajustarea copitelor este obligatorie. Capul este mic. Trebuie administrate fanuri de calitate in perioada de gestatie. grasime putina si carne multa. Randament la sacrificare de 80-85 % din care 50-70% il reprezinta grasimea. Se poate administra si nutret insilozat dar in prima parte a gestatiei in cantitati relativ mici. Rasa Landrace se preteaza cel mai bine pt productia de bacon. cu perimetru toraci care depaseste lungimea corpului cu 10 cm. Rasa Mangalita S-a format in Iugoslavia din porcii primitivi din aceasta zona prin incrucisare cu porcii de origine asiatica. Este una dintre cele mai valoroase rase de suine cu insusiri deosebite. Parul este cret. Grosimea stratului de slanina este sub 10 mm. Prolificitatea este ridicata. La 8 luni se atinge masa corporala de 115-130 kg.

Cochinchina. Fac parte din tipul de “carne” sunt masive.Rasa Duroc Suinele din aceasta rasa sunt de talie mijlocie spre mare. musculos si abdomenul bombat.5 kg la masculi. masculii 2-3 kg ). suncile bine dezvoltate. 115 zile. putin pretentioasa la conditiile de exploatare. grosimea medie a stratului de slaninta este de 13-15 mm.5-4 kg la femele si de 4. ponderea carnii in carcasa de 55-56%. Flux tehnologic dintr-un complex intensiv-industrial de crestere si ingrasare a porcilor: . Langshan. 100-130 buc iar ouale au o greutate de 60-65g si coaja pigmentata in brun.Sectorul monta-gestatie .5-5. Rasa este rezistenta. usor convaca. Are o productie buna de oua ( 160-170 oua intr-un ciclu de exploatare de 52 saptamani ). au pielea pigmentata si parul de culoare roscata de diverse nuante. gat gros si scurt. Spata este bine imbracata in munsculatura. cap mic. Pasarile au coada scurta globuloasa. Brahma. Greutatea pasarilor adulte este de 3. creasta si barbite mici. este utilizata la crearea hibrizilor in exploatatia de carne. Rasa cu o precocitate medie ( varsta depunerii primului ou ).Monta in grup . . frageda si suculenta. Varsta de depunere a primului ou este de 200-210 zile iar productia realizata intr-un ciclu de ouat este de cca. scroafele sunt femele poliestrice.Sectorul cresa .Monta libera .Sectorul de ingrasare Tehnologia cresterii pasarilor Rasa Gat-golas de Transilvania – rasa romaneasca. Sisteme de reproductie la suine – monta Maturitatea sexuala apare la varsta de 6-7 luni. crupa este oblica si musculoasa. Rase de import Rasa Cochinchina Rasa Brahma Rase de gaini grele: Comish. penajul este bogat si prezinta frecvent incaltatura. pieptul larg. fragezime si gust placut. rustica. Sisteme de reproductie: .5 kg.5 kg furaje/kg spor la 90 zile. La o varsta de 6 luni realizeaza greutatea de 105-110 kg. trunchi de forma patrata. Rasa are dezvoltare corporala medie ( femelele au o greutate 2-2. Rasa Gat-golas de Transilvania produce o carne de calitate superioara cu suculenta.Sectorul maternitate . Gatul nu prezinta pene.Monta dirijata Insamantare artificiala Gestatia la suine are o durata de cca. Rasa Cornish realizeaza un randament la sacrificare de 75-78% si produce o calitate superioara fina. Rasa Cornish – rasa grea. Un consum specific variabil ce poate ajunge la 5-5. Dorking. spinarea scurta. au conformatie specifica : talie inalta.

alungit.7 kg la masculi. Orpington Rasa Rhode-Island – rasa mixta Varietati de culoare: alb.5-3 kg la femele si 3. Comparativ cu rasele usoare au creasta si barbitele mai mici. Greutatea pasarilor adulte este de 1. productia realizata intr- un ciclu de ouat este de cca 170-215 buc/ciclu cu un consum de 5 kg nutret combinat / 1 kg masa ou. ciocul scurt si curbat. cea mai raspandita este varietatea alba. iar productia realizata intr-un ciclu de ouat este de cca 180-270 buc/ciclu cu un consum de 170-180 g nutret / ou.2 kg la femele si 2-2. Rase: Sussex. Rasa Leghorn prezinta mai multe varietati de culoare: bruna. potarnichie. Rasa are o precocitate buna. Rasa Rhode-Island are o precocitate buna. neagra. Greutatea pasarilor este de 2. greutatea mare a pasarilor la finalizarea ciclului de exploatare si caracteristicile organo-leptice deosebite ale carnii. Australorp. Ouale au o greutate de 55 g cu coaja alba. Rase mixte de gaini ( directia carne-oua ) – Plumouth Rock. In productia de carne rasa Leghorn realizeaza o productie slaba datorita greutatii corporale scazute. Au o masivitate mai redusa decat rasele grele. creasta simpla de marime medie. varsta de depunere a primului ou este de 180-210 zile. barata.5-4 kg la masculi. In productia de carne rasa realizeaza performante deosebite materializate prin ritm ridicat de crestere la tineret. Rase usoare ( pt productia de oua ) Rasa Leghorn Pasarile au capul mic. New Hampshire. Ouale au o greutate de 58 g cu coaja maron. pestrita. rosie-caramizie. varsta depunerii primului ou este de 140-160 de zile. abdomen si piept bombat. Wyandotte. Instincul de clocit este de 15-20% Structura oului:  Albus  Galbenus  Membrana vitelina  Coaja si membranele de sub ea  Disc germinativ  Camera de aer .5 kg nutret combinat / 1 kg masa ou. de forma trapezoidala cu baza mare spre trenul posterior. varsta de depunere a primului ou este de 180 zile sau mai devreme. productia realizata intr-un ciclu de ouat este de cca 170-240 buc/ciclu. Rasa Plymouth-Rock Greutatea pasarilor este de 2.7-2. Rasele mixte Pasarile din aceasta grupa au talie si greutate corporala mijlocii si prezinta caractere intermediare intre tipul de oua si cel de carne. gatul mai scurt si gros. Rasa Leghorn are o precocitate pronuntata. trunchiul purtat orizontal. Ouale au o greutate de 59 g iar coaja de culoare galbena inchis.5-3 kg la femele si 3-4 kg la masculi. un consum specific de 3.

Conditiile de hranire – prin tipul de furaje administrate si prin frecventa administrata. la rasele mixte un mascul la 8-12 femele si la rasele grele un mascul la 6-8 femele. intratinere. Factorii de influenteaza calitatea oului de incubatie Varsta pasarii – are o influenta atat asupra oualor cat si asupra ritmului de productie. Recoltarea oualor – actioneaza dupa producerea oului de incubatie. Transportul de la locul de productie catre locul de depozitare trebuie sa fie facut astfel incat sa se evite spargerea salazelor. Starea de sanatate a pasarilor – trebuie ca toate verigile fluxului tehnologic (adapostire. Incubatia oualor: naturala si artificiala Factorii de microclimat care influenteaza icubatia: temperatura (38-39. furajare. Raportul dintre sexe – la rasele de gaini usoare un mascul la 12-15 gaini. ingrijire. pentru a se evita contactul prelungit al acestora cu mediul din hala de productie. pentru mentinerea unei calitati corespunzatoare a oualor recoltarea trebuie sa se realizeze la 3-4 ori / zi. motiv pt care in fermele de reproductie pasarile nu se mentin mai mult de primul ciclu de ouat. etc. Depozitarea si transportul oualor – depozitarea trebuie sa se faca intr-o camera speciala dotata cu instalatii frigorifice si depozitate pentru asigurarea si controlul factorilor de microclimat. cojii.5 grade C ) umiditatea 45-75%. adapare) sa fie asigurate la nivel optim. ventilatia. Mirajul 1 (5-6-zile) mirajul 2 (14zile) .