MARIAN PALADE

CTITORI DE CULTURĂ ŞI
SPIRITUALITATE ORTODOXĂ

ARHIEREI, PREOŢI ŞI MONAHI CĂRTURARI
DIN ŢINUTURILE SUCEVEI

- Lexicon -

HERUVÎM
PĂTRĂUTI • 2 0 1 2

Tehnoredactare: Simona Adamovici
Corectura: Simona Adamovici
Coperta:
Sinodul I Ecumenic, Pronaosul bisericii de la Arbore

Fotografie copertă: Petru Palamar
Concepţie copertă: Cristi Mucileanu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
PALADE, MARIAN
Ctitori de cultură şi spiritualitate ortodoxă: Arhierei, preoţi şi
monahi cărturari din ţinuturile Sucevei - Lexicon - / Marian
Palade - Pătrăuţi: Heruvim, 2012
ISBN 978-606-92406-9-4

Editura Heruvim, 2012
Biserica Monument UNESCO
Pătrăuţi, judeţul Suceava, România
www.editura-heruvim.ro

Editura Heruvim este un proiect al Asociaţiei „Prietenii Bucovinei".

Motto: „Nicăieri pe tot cuprinsul românesc nu se află, pe un spaţiu atât
de mic, atâta bogăţie de istorie românească atâtea amintiri scumpe trecutului
nostru. Dacă Ardealul cu resturile sale arheologice din epoca romană este
ţara clasică a trecutului roman în Dacia, Bucovina este ţara clasică a
trecutului clasic propriu-zis".

(Dimitrie Onciul - „Istoria Bucovinei înainte de unire cu Austria", în volumul
„Scrieri istorice", I, Bucureşti, 1968, p. 503).

Carte apărută cu binecuvântarea
înalt Preasfinţitului Pimen Suceveanul
Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor

INTRODUCERE

Istoria statului Moldova începe la jumătatea secolului al XlV-lea, în Nordul ei, acolo unde
se află primele capitale Baia, Şiret şi Suceava; însă istoria culturii şi spiritualităţii româneşti de
aici coboară mult înaintea Descălecatului şi chiar a întemeierii primelor cnezate şi voievodate.
Atestări privind existenţa unei adevărate vieţi duhovniceşti la nivelul pustnicilor, sihaştrilor,
schiturilor şi sihăstriilor le avem încă de la sfârşitul secolului al XlII-lea şi începutul celui
următor la Bogdăneşti-Râşca şi în Valea Şiretului, Laura şi Valea Viţâului de la Putna, Voroneţ,
Valea Suhăi şi Munţii Stânişoarei, pe Rarău şi Valea Bistriţei şi în alte multe locuri
binecuvântate din aceaste ţinuturi de legendă. însăşi tradiţia locurilor şi toponimele din zonă
amintesc de „Izvorul Călugărului", „La Toaca", „Poiana Schitului", „Dealul Crucii", „La
Chilii", „Pârâul Chiriacului", „Sihăstria lui Nil", „Arşiţa Popii", „Runcul lui Petroniu", „Tarniţa
Sihastrului", „Crucea Tomii", „Iezerul lui Sisoe"...; chiar şi numele unor localităţi păstrează
începuturile şi numele ctitorilor: Doroteia - de la Dorotei, Plotoniţa - de la Platon, Laura - de la
Lavra, Lavrentie, Leontie de la Rădăuţi; Chirii, Călugăriţa, Călugăreni etc. Aici au dus o viaţă de
adevăraţi sfinţi Iov Sihastrul şi Ioan de la Râşca, Lavrentie de la Rădăuţi şi Cuviosul Daniil
Sihastrul de la Putna şi Voroneţ, Anastasie Dascălul, Isaia Pustnicul şi Vasile Sihastrul toţi de la
Moldoviţa, Misail, Ioan şi Efrem de la Voroneţ. Nil Egumenul şi Pahomie Sihastrul din Munţii
Stânişoarei, Sisoe Sihastrul de pe Rarău, Chirii din Valea Bistriţei, Dorotei şi Platon din Valea
Suhăi, Calistrat Sihastrul de la Suceviţa şi Munţii Ciumârnei şi mulţi alţii, la care au venit mulţi
ucenici şi apoi au întemeiat chiar şi mănăstiri.
Dragoş Vodă ctitoreşte la Volovăţ şi Suceava; Bogdan I ridică prima biserică la Rădăuţi şi,
posibil, Mănăstirea de la Bogdâneşti iar orăşenii din Baia îj vor găzdui şi ocroti. Petru I Muşat
pune bazele ierarhiei Bisericii, în timpul său fiind sfinţiţi episcopi şi ridică mănăstirile „Sfântul
Nicolae din Poiană" - viitoareaPobrata, apoi cele de la Rădăuţi, Horodnic, Moldoviţa, Neamţ şi
biserici în Suceava şi Şiret. încearcă întemeierea Mitropoliei Sucevei - cu prim titular în
persoana fratelui său, Iosif I- fapt care va duce la un îndelungat conflict al Moldovei cu
Patriarhia Ecumenică. Urmaşii săi, Roman şi Ştefan I, îi continuă opera de ctitorire, iar nepotul.
Alexandru cel Bun, reuşeşte încununarea luptei pentru emanciparea Bisericii Ortodoxe a
Moldovei, patriarhul Matei al II-lea recunoscând Mitropolia şi pe titularul ei. în timpul său se
mai înfiinţează Episcopia de Rădăuţi, sunt ridicate adevărate complexe monahale la Bistriţa,
Neamţ, Moldoviţa, I lumor şi se pun bazele şcolilor mănăstireşti de caligrafi şi miniaturi şti, de
brodeuri şi pictori bisericeşti. Crema intelectualităţii moldave se strânge în jurul său, formând un
anturaj cultural-denumit mai târziu Academia Domnească de la Suceava] din rândul acestora se
remarcă mitropolitul Iosif I Muşat, Grigorie Ţamblac, Gârde grămăticul, Moişă Filosoful,
protopopii Petru, loil şi Juga, Dometian-egumenul Bistriţei şi Neamţului...
Din a doua jumătate a secolului al XV-lea, după ctitorirea Putnei se simte nevoia
reorganizării pe alte baze a culturii şi spiritualităţii. Mănăstirile, episcopiile ba chiar şi
Mitropolia îşi formează adevărate ateliere de creaţie în mai toate domeniile: copierea şi ornarea
de manuscrise, legarea şi „ferecarea" lor, confecţionarea obiectelor de cult din metale preţioase -
cruci, cădelniţe, căţui, ripide, chivoturi etc. - veşminte de ceremonie pentru ierarhi şi preoţi de
mir, broderii, tapiserii, zugrăvirea de icoane şi sculptarea în lemn a iconostaselor, pictură în
frescă etc. Acum şcolile mănăstireşti devin mai complexe, în ele învăţându-se nu numai scris-
cititul ci şi ştiinţele teologice, limbile greacă şi slavonă, gramatică, retorică, fi Iţele, muzică
psaltică, istoria Bisericii şi a Ţării; aici se vor pregăti preoţii bisericilor din sate şi târguri, dar şi
viitorii ierarhi ai Bisericii Moldovei. în ele se vor scrie tetraevanghele, mineie, tipicoane.
antologhioane, liturghiere, pomelnice, praxii. pascalii, sbornice, trepetnice, zodiace, cronici şi
letopiseţe şi se vor prelucra pravile. Şcoala de la Putna, sub toate aspectele ei este o şcoală
greco-slavo-română de nivel mediu (Şt. Bârsânescu - „Pagini nescrise din istoria culturii
româneşti"); în ea au predat primii maeştri caligrafi sosiţi aici de la Neamţ, odată cu
arhimandritul loasaf, chemaţi fiind de Măria Sa Ştefan cel Mare şi Sfânt; aici s-au format şi apoi
au fost şi ei dascăli Eustatie Protopsaltul, Andonie ieromonahul, Pilotei arhimandritul şi Lucaci

5

„rithorul şi scholasticul" şi mulţi alţii. Dar nici celelalte mănăstiri de la Moldoviţa, Râşca,
Slatina, Humor, Voroneţ şi Probota nu se lasă mai prejos şi îşi diversifică activitatea, monahii
cărturari încercând să acopere nevoile imediate ale bisericilor de mir. Şi preoţii satelor se vor
bucura de instrucţie şi educaţie, din rândul lor ridicându-se adevăraţi artişti caligrafi şi
miniaturişti ca „popa" Ignat din Coţmani, „popa" Sidor de la „Sfântul Procopie" a Curţilor
Domneşti din Bădeuţi, „popa" Ştefan care copie pentru popa Lupu, diaconul Mihail Rusaxi,
„popa Manuil", Vasi'le diac din Suceava şi alţii, care vor copia cărţi de slujbă. Acum apar
vestitele şcoli ale „zugravilor" moldoveni, grupaţi în breasle, însă cei mai mulţi provin din
rândul clerului sau monahilor: Nechita, Dobre şi Ştefan, Gavriil ieromonahul, Crăciun, Mătieş,
popa Ignat şi Gligorie, Ioan şi Sofronie. iar peste toţi Toma zugravul „pictorul de la Curtea
Măriei Sale Petru Vodă" de la Suceava. Sunt împodobite biserici de mănăstiri vievodale de la
Voroneţ, Pătrăuţi, „Sf. Ilie" de lângă Suceava, Bădeuţi, Moldoviţa, Humor, Probota, dar şi
paraclisele de curţi boiereşti de la Dolheştii Mari, Arbore şi Bălineşti, iar apoi Horodniceni,
Părhăuţi, „Sf. Nicolae" din Suceava şi Zahareşti... Acum se remarcă şi renumiţii „zlătari"
ferecători de cruci, tetraevanghele şi icoane printre ei Ioachim, Gligorie Moisiu - colaboratorul
mitropolitului Anastasie Crimca - monahul Rafail de la Putna, Panteleu şi Borlea din Uliţa
Mitropoliei, Ionaşco din Uliţa Crimca, Buzdugan şi Gangur, vecini pe Uliţa Pone şi Grigoraşco
din Uliţa Sf. Neculai, toţi din Suceava.
Secolul al XVII-lea aduce în prim plan noile mănăstiri de la Solea, Suceviţa şi Dragomirna,
unde mitropolitul Anastasie Crimca ctitoreşte o mândră mănăstire, dar şi o vestită „Şcoală de
miniaturişti" împreună cu colaboratorii săi diaconul Dimitrie Belinschii, Teofil monahul de la
Voroneţ, Vasile diacul şi Grigorie Moisiu-zlătarul, Ştefan zugravul, popa Manuil, monahii
Avramie şi Pahomie de la Dragomirna. Aici vor fi copiate, împodobite, ornate, legate şi „ferecate"
peste 120 de capodopere ale genului, din care, din păcate, au rămas în ţară doar unsprezece...
După anii 1750 se simte o revigorare şi dar şi o liberalizare a şcolii putnene şi
învăţământului prin măsurile pe care le-au luat mitropolitul lacov Putneanul şi Vartolomei
Măzăreanu, aici înfiinţându-se aşa zisa Academie duhovnicească, desfiinţată repede de
habsburgi. Acum, pe lângă teologie şi istoria universală, se mai studia geografie după BoutTiere,
filosofie, retorică, se făceau traduceri din opere literare ale scriitorilor apuseni, din Sfinţii Părinţi
ai Bisericii Ortodoxe şi se prelucrau Pravile. Tot acum se ridică dascălul Ştefan Raierez, un
harnic truditor în transcrierea şi redactarea de lucrări teologice şi didactice pentru „spudeii" săi.
La Slatina, după ce secole de-a rândul s-au conceput şi s-au copiat cronici şi miscelanee de
literatură teologică, egumenul Gherasim Putneanul traduce din literatura universală opere
aparţinând lui Voltaire, Fenelon, Perau, Lessage, Balthasar Gracian şi d'Orville. La Dorna
Cândrenilor se scrie „Codicele Dornean", la „Sfântul Ilie" de lângă Suceava „Codicele
Constantin Popovici", la Pătrăuţi dascălul Manolache copie „Codicele Pătrăuţean" iar la
Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava", Arhip loniţă copie o „Alexăndrie", cu
„Cronica în stihuri despre mazilirea lui Alexandru Moruzi din domnia Moldovei....", cărţi care
vor forma gustul pentru citit al tineretului acelor vremuri.
După ocuparea Nordului Moldovei, în 1775, mulţi teologi preoţi şi monahi au trecut
„Cordunul" îngroşând rândurile dascălilor ambulanţi sau fiind deschizători de drumuri în
înfiinţarea de instituţii educative şi a Facultăţii de Teologie din laşi-arhiereii fraţi Neofit şi
Filaret Scriban, din Burdujeni, împreună cu Dumitru Suhopan; Dimitrie Suceveanu şi Teodor
Stupcanu îşi aduc aportul în muzica psaltică; Theoctist Scriban şi Dumitra Boroianu profesează
la Bucureşti şi Iaşi, Petru Rezuş la Caransebeş şi Timişoara şi mulţi, mulţi alţii.
Secolul al XlX-lea aduce cu el înfiinţarea Institutului Teologic, în 1827 la Cernăuţi,
încununând lupta Bisericii Ortodoxe şi intelectualităţii bucovinene; noua instituţie funcţionează
cu un Seminar Clerical - adică internatul teologic, unde studenţii îşi desăvârşesc pregătirea
practică - şi unde studiau 50 de seminarişti interni, proiectul fiind întocmit de episcopul Isaia
Baloşescu. Institutul era proiectat după modelul Academiei putnene, structurat ca o şcoală
teologică superioară de patru ani, unde se studiau istoria bisericească, arheologia biblică,
introducere în Noul şi Vechiul Testament şi limba ebraică în latină; teologie pastorală,

6

7

Arhidiecezan; ea editat un calendar, a pregătit concerte, serbări, recitaluri, seri de declamaţie şi
comunicări ştiinţifice în mai toate localităţile Bucovinei; s-au organizat şi susţinut conferinţe, iar
printre colaboratori, în timp, s-au numărat Mihai Eminescu, George Coşbuc, Andrei Bârseanu,
Vasile Bumbac, Mihail Sadoveanu, Sextil Puşcariu, pr. Constantin Morariu ş.a.
După 1950, lucrurile au scăpat de sub control; o seamă de profesori universitari au fost
reţinuţi din varii motive, alţii obligaţi să renunţe la catedre; câţiva au fost invitaţi să susţină
prelegeri la facultăţi teologice din Bucureşti, Sibiu, Caransebeş, Timişoara şi-n alte centre
universitare; unii pleacă misionari ai Bisericii Ortodoxe Române în ţări din Europa, la Ierusalim
sau în cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din Canada şi S.U.A.; dar au mai rămas şi în
aceste locuri, colaborând cu studii şi articole de specialitate sau care puteau fi publicate pe la
rarele reviste bisericeşti; cei mai mulţi s-au retras prin parohii obscure, unde au murit într-un
regretabil şi condamnabil anonimat - cazul pr. prof. dr. Vasile Gheorghiu, retras într-o
neînsemnată parohie din satul Cut-comuna Dumbrava Roşie, jud. Neamţ.
Lexiconul de faţă cuprinde peste 400 de personalităţi ale culturii şi spiritualităţii
bucovinene, cu biografia şi activitatea lor de ctitori de lăcaşuri sau de cultură: ierarhi, copişti şi
miniaturişti de manuscrise, meşteri de obiecte de cult, sculptori de catapetesme, brodeuri.
tapiseri, ferecători de coperţi ale manuscriselor slavone, slavo-române sau româneşti, traducători
din literatura patristică, profesori de teologie, muzică bisericească, didacticieni, preoţi ori cantori
folclorişti, poeţi, pictori, dirijori de coruri bisericeşti, publicişti şi istorici. Au fost incluse şi
câteva personalităţi „laice", dar care au contribuit la îmbogăţirea patrimoniului cultural şi
spiritual: prof. univ. dr. Olimpia Mitric - cercetător în domeniul manuscriselor şi cărţilor rare
bisericeşti, arhitectul Doru Ghiocel O laş după ale căror proiecte s-au construit zeci de biserici ori
au fost restaurate altele. Sunt prezente personalităţi născute pe alte meleaguri dar care au activat
aici toată viaţa: prof. univ. dr. Vasile Loichiţă şi Romulus Cândea de la Facultatea de Teologie
din Cernăuţi; ieromonahul Macarie Paisiescu Dragomireanul; maica stavroforă Irina Pântescu,
stareţa Mănăstirii Voroneţ; Dimitrie Belinskii diacul, caligraful colaborator al mitropolitului
Anastasie Crimca; Emil Kaluzniacki, profesor de paleografie slavonă bisericească la Facultatea
de Teologie din Cernăuţi. Mai sunt prezenţi şi cărturari ai acestor ţinuturi care au activat în alte
locuri locuite de români: arhiepiscopii Victorin Ursache şi Adrian Hriţcu, preoţii Dumitru
Bodale, Martinian Ivanovici şi actualul pr. prof. dr. Eugen J. Pentiuc de la Harvard University,
misionari ai B.O.R. în Franţa, Canada şi S.U.A.; arhimandriţii Neonii Buzilă şi Claudie
Derevleanu de la Mănăstirea Neamţ, arhimandritul Ştefan Guşă care a ctitorit şi ridică lăcaşuri
de cult pe lângă Vaslui; pr. prof. dr. Vasile Mihoc, Gheorghe Popa, Ion Vicovan, Vasile Nechita
care predau La facultăţi teologice din Sibiu, Iaşi, Constanţa; preoţii Dimitrie Valenciuc şi
Gabriel Herea care au vegheat şi veghează şa restaurarea şi conservarea bisericilor monument
istoric de la Volovăţ şi Pătrăuţi şi mulţi, mulţi alţii.
Biserica Ortodoxă a acestor locuri a avut dintotdeauna şi are ierarhi bine pregătiţi
duhovniceşte, adevăraţi lideri, cu mult suflet pentru enoriaşi, cler, monahi şi lăcaşuri de cult,
care au ştiut să păstreze, să ocrotească, să întreţină şi să întregească patrimoniul cultural şi
spiritual din ţinuturile Sucevei, începând cu Iosif I Muşat, şi continuând cu Teoctist I, Kyr
Gheorghie David, Teofan I şi Teofan al II-lea, Grigorie Roşea, Anastasie Crimca, Varlaam
Moţoc, Dosoftei Bărilă, Iacov Putneanul, Gavriil Callimachi, Dositei Herescu, Isaia Baloşescu,
Calinic Miclescu, Silvestra Morariu-Andrievici, Vladimir de Repta, Nectarie Cotlarciuc şi
ajungând în zilele noastre la Î.P.S. Pimen Suceveanul.
Ne înclinăm în faţa arhiereilor, ierarhilor, preoţilor şi marilor anonimi - monahi cărturari,
teologi, muzicieni, „zugravi", „zlătari", brodeuri, tapiseri, caligrafi şi miniaturişti - făuritori ai
tezaurului de cultură şi spiritualitate ortodoxă; credem în tinerii de azi care şi-au probat valoarea,
arătând că sunt demni urmaşi ai generaţiei de aur a profesorilor teologi din aceste binecuvântate
ţinuturi din Nordul Moldovei. Tuturor adânc respect, aleasă preţuire şi via noastră recunoştinţă.
Autorul
Suceava
6 Decembrie 2012

8

21. (2007-2011) i 1909. Satco. dirijor şi 2000. în anul 1907. 1934. T I M O T E I Cernăuţi (1893-1897). I. Suceava-1958. Suceava. încă din anii (13 prin şi dirijatul coral. Creţan. 2004. (1885-1893).a 25. Satco. aflat în I. 4. p. 85-88. studii de şi Litere (1995-1996) a Universităţii din şi preot slujitor la Biserica de aici. Vasile Onica. II. G. Putna de 9 . p. or. ABAGERIU. Gimnaziul superior gr. iceava. Suceava. Em. nr. Hirotonit preot (1897) pe seama parohiei din Gâlăneşti. 169. Putna). p. 5-6. LEON . caligrafiat de pr. Studii secundare la 1981. un cor mixt care va da răspunsuri la lui compuse de Isidor Vc -Ve de la în 1989 printre la Institutul Teologic de Grad Universitar din Bucureşti (1989-1990) şi Facultatea de Teologie (1990-1993).preot. . a Universităţii „Francisco-Josephine" din AIOANEI. voi. aici înfiinţează... Sbiera. ziarul „Viaţa nouă". 136. p^ 167. 149. p. din 23 iunie 1912. Doctor în al . Anuarul pe anul 1937- 1937. p. de lângă Rădăuţi. Pentelescu. p. 144 şi 1935. nr. de coruri bisericeşti (1873.

2012. mănăstiri. Lumina din viaţa oamenilor. Egipt. Rădăşeni. Bucureşti. cuvinte. colaborare. Naussa şi Kampania-Grecia. medalii. Crucea Mitropoliei de Drama. pelerinaje la Ierusalim. Schitul Icoana Nouă. Un monah diplome: Ordinul „Sf. Bucureşti. laşi. 2009. 2009. Iaşi. vieţi ale unor importanţi trăitori în Arhimandritul Partenie Apetrei. o Sucevei". numeroase reviste şi publicaţii religioase şi Bucureşti. Tradiţie Plumbuita. Ctitoriile şi mormintele lor. Ap. schituri. a editat lucrări originale şi a îngrijit ediţii. 2005 . 2009. Atlet al lui Hristos în din Detroit-SUA. Biografii. Iaşi. distincţii şi Arhimandritul Gavril Stoica. „Candela Moldovei".despre (1912-1998). Omagiu Sfanţului Voievod Ştefan Veria. Priveghind şi lucrând pentru mântuire. Bucureşti. 2010. „Sf. 2009. Ucraina. 2009. Bacău. Sibiu. SUA. Bucureşti. 2011. amintiri. Sfânta Mănăstire bisericii. 2007. Frânturi din viaţa Pentru întreaga şi complexa activitate a fost unui om obişnuit. în Ţara Sfântă. Crucea cu Gramată a Arhiepiscopiei . 2008. povăţuitor spre poarta Raiului. A fost din Rădăşeni-micromonografie. Crucea Patriarhiei Ierusalimului. Roman. Vieţuitori din Chinovia Neamţului' în misionare. Dincolo de Poarta Luminii. Portrete în cuvinte. 2008. Sub aripa îngerului. „Crai Nou". Iaşi. Grecia. „Vestitorul grădină a Raiului. Antologie de cântări adunate de parohii. Bucureşti. descrieri. 2005. Iaşi. jud. Miron Aioanei. Bucureşti. 1993. 2006. Cipru. Iaşi. Publicaţii: îndreptar pentru sfinţirea Bucureşti. 2009. eseuri. „Teologie şi Viaţă". simpozioane. 2010. „Cronica". mănăstirile ţării şi pe la Locurile Sfinte. 2005. Candela şi actualitate. dar şi cântări erudit şi un profesor evlavios. congrese şi veacul al XX-lea. Lucrări în colaborare: Marseille". Iaşi. Mitropoliei Tesalonicului. Aduceri aminte despre oameni şi Moldova. Frânturi de laice cum ar fi „Mitropolia Moldovei şi istorie sacră. prezentat satul natal. Pavel" al misionar. a editat casete. Bucureşti. Poarta deschisă note. Prieten al Sfinţilor şi duhovnic ieroschimonahul Paisie Olaru. Vânători-Neamţ. 10 . Bucovinei. Biserica Ortodoxiei". Domnitorii şi Ierarhii Ţării Româneşti. Suceava. Schitul „Vovidenia". 2009. Pridvoare titlul de „Cetăţean de Onoare" al localităţilor ale cerului. Arhiepiscopia laşilor în date şi imagini. Iaşi. Pelerin în căutarea luminii. „Candela". dar şi cel Mare (1504-2004).un arhidiacon Parascheva şi altor sfinţi. Printre Pagini dintr-o corespondenţă inedită. slujbei şi acatistului Cuvioasei Părintele Ioan de la Neamţ . încă din anii studenţiei 2005. Iaşi. răsplătit cu ordine. Suceava şi Arhiepiscopia Bucureştiului. 1990-2000. Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" „Jurnalul Naţional" şi multe altele. Rădăşeni. Ediţii îngrijite: Părintele Cleopa TV „De la Athos la Rădăşeni" . Iaşi. Vatican etc. 2009. psaltice tradiţionale. Bucureşti. „Dacia Rădăşeni-micromonografie. Pr. Itinerarii spirituale. recenzii şi materiale omiletice la către cer. 2010. Grecia. Atribuţiile stareţului/stareţei.reeditată în 2010. Dincolo de cuvinte. în Suedia. Iaşi. Cu timp şi fără timp. iubitor de virtuţi şi de flori. Crucea Mitropoliei de Europa. A scris portrete în 2009. Bulgaria.reeditări în 2002 şi Codrilor Vlăsiei. apoi despre al credincioşilor. uri cu cântările Sfintei Liturghii. Mitropolitul Antonie Plămădeală- singur sau în colaborare. Mănăstirile şi schiturile din Fălticeni şi Rădăşeni. preocupările culturale se numără şi filmele 2012. 2000. 2000. Bucureşti. Australia. invitat la numeroase emisiuni Radio şi TV. 2009. Muntele Athos şi Sinai. Părintele Paisie arhimandritul Cleopa Ilie şi alţii-realizate în Olaru. Victor de la Bucureşti. membru în Comisia liturgică a aceleiaşi eclesiarhului şi duhovnicului mănăstirii. literară". a Arhimandritul Partenie Apetrei. Arhiepiscopii (2008). studii. „România literară". 2007. Mănăstirea Ţigăneşti. Crucea Moldavă a Mitropoliei Moldovei şi Iaşi. Leonida Gavrilescu. 1995 . 2007: participă la numeroase evenimente cultural . CD-uri şi DVD. reportaje. A locuri din ţinutul Fălticenilor. Bucureşti. 2011. Prohodului. Sfinţii Mucenici Mercurie şi Ecaterina din serie nouă din Suceava. evocări. colaborat cu articole.

p.(TV). 15-31 arhierească". Paisie Olariu . Exilul episcopului martir Vizitiu . în Teoctist al Moldovei şi Sucevei". 2009. 64. Putna. 1.Comoara de sub tâmpla Mănăstirii 12. Editura Episcopiei Giurgiului. Slujirea din timpul ziarul „Lumina". ctitor şi părinte al mănăstirilor din Ţara Bucureşti. Maica Domnului.Povăţuitor spre poarta în volumul „Un deceniu de slujire Raiului. p. p. în volumul Repere bibliografice: Antonie Plămădeală „Un iconar de suflete . p. în volumul „Un personaj plurivalent al 1-6. 2004. Schitul Vovidenia. 6. Iaşi. Schitul Vovidenia. nr. 82-132. Dr. p. 7-8. 2009. 8-9. p. din 17 decembrie 2002. Altarul din Boghiu". nr.Prieten al Sfinţilor şi Moldoveanu la 70 de ani". în „Candela Moldovei". p. Părintele Arhidiacon Ioan Ivan-omagiu în 2009. Iaşi. 2003. în volumul "Cu timp Cronicarul de la Neamţ. Buculei. Timotei Aioanei - Zamfira. nr. 2009. în Preotul Ilie Ilisei. p. Un monah misionar. Bucureşti. Claudiu Paradais". 181-182. Mănăstirile şi schiturile din Neamţ". 7. 2004. Arhid. N„ Busuioc. în volumul şi fără timp" Iaşi.Un bun chivernisitor al luminii Nicolae Popovici Ia Mănăstirea Cheia. cronicar al Sfinţilor". 1-3. nr. 2001. „Părintele Ioan lvan de la Neamţ. 158-160. şi flori". p. 2008. volumul „Stavrofora Nazaria Niţă". Un Paisie Olaru-Povâţuitor spre poarta Raiului".. „Crai Nou". p. 2009. 24. 2009. Protoiereul iconom stavrofor Gheorghe Prieten al sfinţilor şi duhovnic al Baltag. p. 208. Articole şi studii: 2010. 7- Ioan lvan . 2009.Părintele Sofian Mitropolit. furtunii. Roman. Iaşi. Iaşi. 15-16. schiinonahul Nectarie Creţu (1808-1899). în volumul „Adriana carte de iubire pentru Foltieeni. 106. Bucureşti. nr. Misionarul din pustiul capitalei. Busuioc. Iaşi. 2010. M. Două volume omagiale. p. mai 2006. în volumul „Părintele Arhidiacon Române. în „Dincolo de Poarta în „îndrumătorul bisericesc". Partenie Apetrei". Tezaurul cuvintelor de aur. 2007. Episcopii Romanului. Borhan. 109-112. Tinereţea unui slujitor Muntele Athos. ultimele zile printre Bucovinei" (MMS). 8 şi în „Gânduri de frumuseţi albe". nr. 33-34. în „Teologie şi Viaţă". Cluj Napoca. nr. Buzău. în volumul „Părintele Mihai ianuarie. 2001. Sibiu. iubitor de virtuţi 40. Prietenul Mănăstirii Muşatinilor. în „Gazeta creştină". Aproape de omul V. Un ierarh ascet şi un misionar statornic. Editura Mănăstirii Patriarhul Petros al Vll-lea al Alexandriei Sihăstria. celebru inelod român din Athos. Bucuraţi-vă cu cei ce se şi Egiptului. 2000.O viaţă de lumină". Duhovnicul de la Poiana Liniştii / Arhim. Stelian. 2006. Ioan Ivan. Arhiepiscopia laşilor. 1992. 11 . în volumul Burlacu. 2009. nr. Mitropolitul origini a Fălticeniului-Cronica Iui Ilisei. Bucureşti 2010. Iconarul care a pictat cetăţii. misionarul. Arhimandrit Partenie Apetrei .Arhim. către Poarta Luminii. în Georgescu . în „Mitropolia Moldovei şi Avva Cleopa. în „Lumina". Bucureşti. V. nr. p. 2008. neuitatul arhidiacon erudit şi un profesor evlavios". 1990. omagial „Părintele Prof. voi. TV. Luminii . p. „Monitorul de Suceava". 2. Un Mitropolitul Iustin Moisescu. în cunoştinţei lui Dumnezeu". F. Nicu Părintele Cleopa Ilie . Prof. 4-6. 37- Stoica. 2010. 2005. în „Teologie şi Viaţă". simbolul Sihăstriei (Irineu Protcenco). O istorie de Ia în volumul „Umbre în eternitate. 2005. 2009.. 8-9. 245-248. în volumul „Arhimandritul Gavriil recenzie în „Telegraful Român". din 23 august. p. în „Teologie şi Viaţă". 2008. 2009. Iaşi. Ioanichie şi legăturile lor cu mănăstirea de stareţul şi duhovnicul de la Sihăstria şi metanie-Neamţu. 5-6. Stareţa Nazaria de ia Văratic. „Lumina". 1994. p. 118-139. Pahomie şi Arhimandritul Cleopa Ilie. din 17 ianuarie Patriarhul Teoctist şi ţinutul Fălticenilor. pământeni în volumul „Părintele Cleopa. Părintele Paisie.omagiu în volumul "Părintele Ioanichie Bălan-Cuviosul „Candela Moldovei". din 10 martie 2006.. în Arhiepiscopul Victoriu Ursache . prietenul Bisericii Ortodoxe bucură. 2005. singura femeie din Iaşi. în volumul „Părintele şi actualitate. din 26 septuagenar. duhovnic al credincioşilor şi Părintele Pilduitor exemplu de vrednicie şi bunătate. La vremea culegerii roadelor. credincioşilor". tradiţie duhovnicul cel bun. Sibiu. nr. în volumul „Osteneli sacerdotale". O aflat în suferinţă.

Bucureşti. 5. p. 27-28. Originalul se află la fondul Catedrala mitropolitană din Iaşi (sfârşitul de manuscrise româneşti a Bibliotecii secolului al XIX-!ea până astăzi)". logică. cu Părintele Constantin C. de Marki. 2. 2004. P. iar între 1834-1844 cu a doua variantă. Sâmbătă. etică şi V. înfiinţarea Seminarului Teologic de la din 16 februarie 2002. A fost profesorul particular „Lumina de duminică". p.. în „Crai nou". I. Episcopul Gherasim aminte despre Fălticeni cu părintele Arhim. română. în „Evenimentul". spre sfârşitul vieţii a iubiri. 97. Miron. din 26 iulie 2007. 6 şi De la Athos la Mănăstirea Socola este numit prim profesor Rădăşeni (2).. p. din 16 ianuarie 2007. p. p. prof. lingvist (aprox. cu scriere chirilică. Borhan. Schitul profesor la Suceava. 1757-18 noiembrie Ciofu. 2010. Demciuc. Normală de învăţători din Cernăuţi. 35. 10. 2009. concepută între anii 1805-1810 „Protopsalţi.unde este „dascăl de psaltichie" şi predă şi carte despre Vovidenia. Gr. din 31 ianuarie Suceava".. p. lansare de carte. Arhimandritul ianuarie 2009. Iaşi. 4. Studii 2009. Ia Fălticeni. Istrati. Fălticeni. pe lângă din 22 august 2002. în ALBOTEANU.. Portrete în cuvinte.. Cartea Fălticenilor de secundare la _ Şcoala capitală şi Şcoala la A la Z". voi. p. Cernica. 2. Furtună. 3. în „Evenimentul". XIV. în „Crai nou". După Athos Ia Rădăşeni" (1). p. O . 85-88. Azi. Scriitori şi publicişti ieşeni contemporanei . Gramatică românească. 7-8. Vlad. (în „Curier de ambe-sexe").. 289. în „Lumina". 144. Loghinoaia. 2009. sub cota 539. D. O carte cu „Portrete în cuvinte". din 3 din 18 septembrie 2010. 3. 29-30. 15-16. din 9 noiembrie 2011. Portrete în cvinte. D. nr. Ilisei. 33. D. Amintiri salvate din calea uitării. în „Lumina".. Arhim. din 17 ianuarie „Nanu" sau Paharnicul Enachi. Fălticeni. însă emigrează la Iaşi - Vovidenia. sfârşitul secolului al XVIII-lea. Iaşi. Crezul în povestirea „Cum am învăţat româneşte" meu. Cernica. din 15 noiembrie 2012. C . Ciolca. Rădăşeni-un loc 2005. p. Al. Dublă lansare a cărţii „Aduceri 1844. Arhim. 4 lui Costache Negruzzi care îl va imortaliza august 2007. „dascălu' Enachi". p. 15. 5. p. M. Iaşi.. inon dicţionar 1945-2008.. în „Lumină lină". în „Candela peste patruzeci de ani ca „dascăl" de limba Moldovei". în „Crai nou". noiembrie 2005. Drăgulin. din 17 octombrie 1998. gramatică. 2004. p. Timotei Eustatievici. Pentru merite în domeniul p. din 15 202. în „Crai nou". 1-3. că este o compilaţie după Dimitrie I.. Văcârescu. Cetăţean de Onoare al Aioanei cu aduceri aminte în chihlimbarul Municipiului Fălticeni. Chiriac. p. nr. amour.. la Altarul din Poiana Liniştii. Academiei Române. se pare p. Drăgoi. vestitul profesor şi inspector şcolar Anton în „Lumina". Năstasă. tradiţie şi aetualitate-recenzie în în ultimul deceniu al secolului al XVllI-lea „Candela Moldovei". cântăreţi şi dirijori de cor la cu o prima variantă.. din 5 august 2007. Putneanul şi Bucov ina.. rămasă în Timotei Aioanei (Gabriel-Cristinel). 2009. 28. După terminarea studiilor numit Gherasim Putneanul Episcop vicar. pr. p. Iaşi).. retorică. ceaslovul şi cântările" în Şcoala Iaşi".profesor. 3. p.. în „Crai Nou". Fălticenilor". 12 . din 23 . în „Evenimentul". E. Radu Tempea şi lenăchiţă Aioanei. 2007. în manuscris. 3. Gh. Cartea Fălticenilor Ia dr„ Dicţionar bio-bibliografic. Gr. în „Evenimentul de „buchiile. 6. 1995. C. dascăl. în aritmetică. p. stăpânit de duhul eternităţii. Arhim. Iaşi.alături de ieromonahul Ioil de la Neamţ - februarie 2002. A. IOAN . aduceri Letopiseţul de mătase. „Evenimentul de Iaşi". C. pr. nr. 2005. fost ridicat la rangul de Paharnic. p. Cojocaru-medalion. 6.. p. idem. 24. Hrehor. din 12 decembrie 2007. p. Ilisei. pentru limba română. în „Crai nou". Enciclopedia Bucovinei. de carte românească ce funcţiona.. Cernica. A profesat laşilor are şi un Exarh Cultural. p. Arhiepiscopia şi director de studii (1803). Gr. în "Monitorul de unei cărţi. ediţia a IlI-a. 3. p. Suceava. 4. Timotei Timotei Aioanei. De la biserica „Sfântul Nicolae Domnesc". C. Ilisei. p. 8. S. Scriitorul nerostitelor culturii şi educaţiei. în „Lumina". 10. Cunoscut în Iaşi mai mult sub aminte despre oameni şi locuri din ţinutul numele de „Socoleanu".. din 13... Satco. I. la Patriarhia Română. 2012. Istrati. Timotei Aioanei. V. G. Rădăuţi. p. al Leonte. V. Autor de din 26 mai 2010.

voi. 28. Adamescu. marea ediţia a IlI-a. Iaşi. 1994. Satco. Direcţiei Generale a Arhivelor Naţionale. unde se instruieşte cu numele Amfilohie şi hirotonit în şcoala greco-slavo-română. Mănăstirea Putna). N.. Anastasie ierom. VIII. Gh. în MMS.. Amfilohie egumen. numit monahism cu numele Amfilohie. în înfiinţat o şcoală monahală. caligraf. Ia origini până în prezent. care va deveni caligrafiat şi împodobit pe pergament. Ioanichie arhim. unde este ales egumen. 1997. mănăstirea de metanie. Gh. I.. în şcoala monahală. ucenic dascăl în şcoala mănăstirii. p. Ioanichie Bălan. Iaşi. nr. G. 2001. 1885. 20.intră în viaţa călugărească slavonă. după biografia originală Faifer. intră în obştea de călugări a Mănăstirii Contemporan cu „rithorul şi scholasticul" Moldoviţa.şi hirotonit ierodiacon şi Sihăstria avea câţiva călugări şi o mică ieromonah. p. Schimnicul" şi Mănăstirea Pângăraţi E„ Costache Negruzzi. Amfilohie va îmbrăca. s-au ocupat cu muzica de tradiţie bizantină filiala Iaşi. I. 1904. Repere bibliografice: Negruzzi. 79. AMFILOHIE. monah. Lovinescu. p. în neîncăpătoare pentru că aici se vor aduna limba slavonă. Tuns în ieroschimonah. origini până la 1900.. p. citată de arhim. FI.. Istoria literaturii române de Pângăraţi. 7. Pomelnicul ctitoricesc ai Mănăstirii Călinescu. 162-163. 865. Mănăstirea Pângăraţi. 4. Bucureşti. Istoricul Seminariului obştii încă şase ani. La 2 august 1581 termină de biserică din lemn. românesc. Romanului . Bălan.. Veche în 1808. copist. apoi revine la Veniamin. Moldoviţa. Paharnicul Ioan înconjurată de chilii şi transformă schitul în Alboteanu. adunări din Scripturi. p. 3. citat de arhim. Satco. limba „Nomocanon" . Naghiu. Bucureşti 1979. Tuns în monahism de la Mănăstirea Putna. AMFILOHIE. ediţia a Il-a.. un Liturghier comandat şi mulţi ucenici ai dascălului stareţ.' Iaşi. s-a înmulţit „Convorbiri literare" din 1 octombrie 1878. din Fondul Lexicon al celor care. IEROMONAHUL - egumen. 1843. I. Grigoraş. anul I. C. în aceste locuri poposeşte Alexandru Cum am învăţat româneşte. elină şi muzică. 63. 1-2. p. Sfintei Mănăstiri Pângăraţi. numărul monahilor şi s-au pus bazele unei p. 2. citat de arhim. Bucureşti. IEROMONAHUL . 337. 1988. 34. manuscris copiat de 4. voi. 206. Em. cu ieromonahul necrolog în „Albina". I. Bucureşti. 1961.cel ce devine episcopul de la Pângâraţi. nr. Cuvânt pentru zidirea Bucureşti. 13 . 1980. de-a lungul secolelor. Ioanichie Bălan. la Moldoviţa. apoi ieromonah. 618. Iaşi. voi. 1844.. Suceava. Dicţionarul enciclopedic Metodie Monahul de la Mănăstirea Agapia român. în anul 1514 duhovnicesc al arhimandritului cărturar vine la „Sihăstria lui Simeon Schimnicul" Anastasie . Ionescu. Contribuţii Ia istoria Mănăstirii Em„ Pânzar. la Mănăstirea Pângăraţi s-a biografie a lui Constantin Negruzzi. Două capitole dintr-o timpul său. Gh.. în scrisă în anul 1570 la Mănăstirea Dicţionarul literaturii române de la Moldoviţa. Iaşi. p. Ioanichie Bălan. Istoria solide vieţi duhovniceşti. răposat în 18 Noembrie 1844. G. construieşte o biserică din zid Şăulescu. 1964.. dascăl (1487-7 septembrie 1570. 2004. 94-95. Patericul Enciclopedia Bucovinei. A-C. Pe la 1560 dăruit mănăstirii Putna de Anastasie. Suceava. în România. Mai rămâne în fruntea Erbiceanu. Viaţa şi opera Iui. p. C. 52 de ani „Sihăstria lui Simeon 1903). la îndemnul lui ambe-sexe". Personalităţi bucovinene. Bucureşti. 3.. p. schimă monahală cu numele Enoh. p. MMS. p. 47. nr.. unde se instruieşte duhovniceşte Lucaci-autorul vestitei „Pravile" şi învaţă. 1940. Pângăraţi. Editura Arhiepiscopiei Romanului. Amfilohie.. 17-19. Biserica Sfântul Nicolae Repere bibliografice: Carte cu multe Domnesc din Iaşi. 72. Costache Negruzzi. p. 33. încă din copilărie al XVI-lea. După ce a condus Seminariului Veniamin din Iaşi (1803. C. p. 156-160. în Bogdan-Duică. în „Curier de Lăpuşneanul care. miniaturist (secolul Mănăstirea Moldoviţa).

1965. Manuscrise de origine românească vestitului epitaf de la Mănăstirea Moldoviţa din colecţii străine. în timpul păstoririi sale 433-nr. 4. Iufu. nr.. 274. românesc. Bucureşti. V. 158. 1-2. ieromonah şi duhovnic Mănăstirea Moldoviţa. I. loanichie arhim. mai. 455.. episcopul Romanului şi apoi mitropolit al aprilie. Turdeanu. Voinescu T. Manuscrise din Moldova. p. condus obştea Moldoviţei douăzeci şi opt Manuscrise răzleţite din scriptoriul şi de ani. Dragomirna. Repertoriul monumentelor îngrijită.. 1955. Istoria Bisericii rămas un Minei pe luna ianuarie. nr. 645-646. laşi. M. Bucureşti. Bucureşti. p. 1933. Naghiu. 12. îmbogăţeşte zestrea de bunuri a mănăstirii Contribuţii la istoria Mănăstirii şi se dezvoltă fără precedent şcoala de Pângăraţi. cel Mare. caligrafică.. cu 274 file şi 1991. Balş. A mai Moldovei. Literare. monahală de la Mănăstirea Moldoviţa. Bucureşti.' 125-nr.. a format o seamă de de origine românească din colecţii ucenici traducători. se 438-nr. nr. Putnei". 186. Memoria Secţiunii Moldovei. lăsând în urmă o mănăstire puternică biblioteca Mănăstirii Putna. Şt. E. A fost Monografie. dascăl. din Moscova. prefaţaţă. 1958. ediţie 1943. 235. 96. hirotesit în limba slavonă (secolele X-XVIII). I. martie. M. Manuscrisul se află la Biblioteca păstrate în Biblioteca Mănăstirii de Stat a Federaţiei Ruse. Em. pr.. E„ însemnări de pe Inscripţiuni după manuscrise. apoi muzică psaltică.. Fondul Mănăstirii Dragomirna. Mitric. I. Repertoriu. 1887. 24. M. (1429-1750). 25. I. copiat câte un Minei pe lunile septembrie.. Mănăstirea Dragomirna. Repere bibliografice: Urechia. scrierea Nicolescu. Tot în timpul său. nr. Constantinescu. A. Em. p. 110.. Manuscrise slave din timpul lui Ştefan Manuscrise slavo-române din Moldova.. intră din adolescenţă în viaţa plastică". 79. în „Analele manuscrise şi cărţi vechi din Ţara Academiei Române". terminat Ortodoxe Române. III. în „Cercetări literare". Bucureşti. Chiabura. cel Mare.. IX. caligrafi. 420. Moldoviţa (1462). hirotonit ierodiacon. Iaşi. Bălan. 436-437-nr. iunie şi iulie. în revista "Boabe de grâu". 20. se înmulţeşte numărul călugărilor. 2007. învaţă duhovniceşte şi din cărţile Sfinţilor în MMS. februarie.. Un corpus editat de Caproşu. „în timpul egumenului popa Anastasie". p. în arhimandrit şi ales egumen al Mănăstirii MMS. Biblioteca Universităţii din 2008. noiembrie. în „Analele spiritual şi material. A 1986. 428. care au înzestrat cu cărţi de slujbă şi Paradais. Iaşi. CI. 1998.. 122. Iaşi. Bucureşti. 7-8. limbile greacă şi slavonă. p. 47. caligraf Suceviţa şi Dragomirna.. în „Studii şi (secolul al XV-lea). Caproşu. la 15 mai Repere bibliografice-. Bucureşti. 175-176.. 440-441 . 430-nr. p. 1484 s-a terminat lucrai la brodarea R.. bisericile din târguri şi sate. 89-90. C. I. Cartea colofonul la f. 395. 647. prof. E. în 23 decembrie 1466. Născut în ţinutul Cercetări de Istoria Artei". Comori ale spiritualităţii învăţătură biblioteca mănăstirii dar şi româneşti la Putna. I. Mănăstirea Putna. Brătulescu. Mănăstirea Moldoviţa. p. Contribuţii la studiul ANASTASIE. Szekely. Astfel. p. Iaşi. seria „Artă Sucevei. 34.nr. R. Putna. p. p. 1958. 437-nr. Mitric. Bucureşti. p. DASCĂLUL manuscriselor ilustrate din mănăstirile ieroschimonah. Patericul octombrie.. 1. 110. şi Chiaburu. 52. 1980. centru cultural al călugărilor şi credincioşilor locului şi important din perioada culturii române dascăl în şcoala monahală. 2010. I. în MMS. V. Editura Episcopiei Romanului. p. 11 şi 12. note. 14 . p. Bucureşti. E. p. indici şi şi obiectelor de artă din timpul lui Ştefan reproduceri de 01. dr. Iufu. 466-nota 78. 449. 1988. aici Diaconescu. seria II. Repertoriu. 1957. p. album Sfânta Mănăstire Cernăuţi. care sunt Moldovei. Constantinescu. manuscrisul se află în românească manuscrisă din Nordul Biblioteca Mănăstirii Dragomirna. 1986. De la el au Păcurariu. fiind una din cele mai strălucite 156-160. p.. p. 21.. ediţia a 11-a. Păunei. voi. 2012. egumen. tom. Părinţi. Ol. caligrafi şi miniaturişti străine..

în 1648 mai donează Moldoviţei spovedi şi împărtăşi. voi. dr. metania la Mănăstirea Moldoviţa. A intrat de copil în 15 . V. Paradais. egumen al Moldoviţei până în 1639. 74-75. în sculptată în lemn de chiparos şi ferecată în „Analele Putnei". p. V. caligraf. un Liturghier slavon caligrafiat de Ivanco de ANASTASIE. care o îmbrăcă în ferecături de argint şi lăsă indici şi reproduceri de Ol. p. alături de Vasile Lupu şi ANDONIE. Ioanichie (Ştefănescu) Episcop. Bucureşti. tot acum îi va dărui Moldoviţei o din Moldova. Secolele IV-XX. şi a Episcopiei Romanului. iar după ce se un Antologhion. (ANTONIE) IEROMONAHUL Curtea sa. ortodoxe româneşti din ţinutul Cernăuţi. din Putna. unde a murit după numai copiat mai multe manuscrise care. fiind unul din ucenicii Cuviosului sfinţii Ioan Gură de Aur. Manuscrise slavo-române 1644. 1988..fratele voievodului Vasile Lupu . Pelin. în vara anului împreună cu Paladie schimonahul. tipărită în 1643. din trei ani în 1660. dascăl. 118. pr. Mai dăruie Moldoviţei. 2007. Pahomi. al XV-lea). p. 1874. cel care ne-a lăsat atât de de mir. pr. manuscrisul este monah la Sihăstria Putnei (sec. 1480-1570. p. apoi duhovnic. 35. 1998. întocmeşte Pomelnicul mare al Mănăstirii IV. argint. care se află la Muzeul Mănăstirii III. din capodoperele genului. Din îndemnul şi cu banii săi se Iui Ştefan cel Mare (II). copiat în cerneală neagră. Vasile cel Mare şi Daniil Sihastru. 2008. când Din istoria Bisericii Ortodoxe Române în este ales episcop de Rădăuţi (1639-1644). nordul Moldovei Episcopia de Rădăuţi. 35. acad. unde a 115. Tot acum hatmanul la Mănăstirea Putna (aprox. Iaşi. 2. Chronica Romanului ierom. p.în formă de triptic .. 300-303. Manuscrise soţia sa Liliana îi dăruiesc o cruce de mână din domnia lui Ştefan cel Mare (I). Fondul Mănăstirii Cazanie a lui Varlaam. Dan. Bucureşti. cu titluri şi A trăit în a doua jumătate a secolului al iniţiale având motive stilizate florale şi XV-lea şi primele decenii ale celui de al animaliere. apoi s-au 1657). Iaşi. la 8 mai 1641. în această calitate întâmpină moaştele Suceava. 1912. ediţie îngrijită. 253. 118. nr. prefaţată.. p. fiind înmormântat în păcate. p. Iufu. 1. mănăstiri sau biserici Paul de Alep. în „Analele Putnei".. unde va fi vizitat în două rânduri de adunat în jurul lor ucenici. Manuscrise din domnia Putna. nu se mai află în biblioteca pridvorul bisericii mănăstirii care i-a fost mănăstirii şi nici n-au fost găsite prin alte atât de dragă. 561-562. numele Anastasie şi hirotonit ierodiacon.monah protopsalt. copist mulţime de popor. pe Dragomirna. 1982.. pe când acesta încă Grigorie Teologul. din 20 martie 1644. Comori ale intrat ca vieţuitor. I. nr.în anul Brătulescu.. Dim. Moldoviţa .. trăiesc la 1644 a fost ales episcop de Roman (1644- început singuri în Sihăstria Putnei. de mitropolitul Varlaam şi . Mitric. prof. 352-353. Repere bibliografice: Melchisedec Repere bibliografice: Bălan. partea I. I. Gavril . SCHIMONAHUL . Cuvioasei Parascheva la intrarea lor în ţară. arhive ori biblioteci. CI. Viena. pe care i-au patriarhul Macarie al Antiohiei . 1981. tuns în monahism cu spiritualităţii româneşti la Putna. Biserici şi schituri ieromonah şi arhimandrit.. ANASTASIE . Istoria Bisericii episcop de Roman (secolul al XVII-lea). 2012. Păcurariu.. Liturghierul este una sihăstrea pe valea Viţăului. M. Cu Ortodoxe Române.şi Mănăstirea Putna). III. Putna. note. Bucureşti. M. V. p.2001. la Poiana Vlădicăi.. 63-64. cu miniaturi ce înfăţişează pe XVI-lea. A Moldoviţa (1657). Episcopia de Rădăuţi. Pelin.episcop al Rădăuţilor. p. o însemnare holografâ. Duminicile şi la marile sărbători multe informaţii despre Moldova acelor coborau la Mănăstirea Putna pentru a se timpuri.1653 şi învăţat caligrafierea şi ornarea cărţilor de 1656-însoţit de nepotul său arhidiaconul slujbă pentru schituri. Vetre de sihăstrie românească. la Episcopia Rădăuţilor. 126-127. p. s-a retras din scaun la aprovizionau se retrăgeau în schimnicie.

. p. după ce S„ Elemente teoretice la Filotei sin Agăi servise şcoala muzicală. Bucureşti. voi. L. 500 de ani de la generaţii de cântăreţi pentru mănăstiri şi întemeierea Mănăstirii Putna. el fiind Breazul. II. 1974. p. Secolele X-XVI.. în „Studii de cultura românească peste o jumătate de secol.. mâinile lui Mihail Kogălniceanu. cuprinde 83 din creaţiile marilor Secolele X-XVI". Bucureşti.cu Psaltichie greacă . dar şi cântări ale Cosma.. învăţământul şi educaţia Expunere despre ştiinţa artei muzicale muzicală. Gh. 1969. I. cunoştea bine limbile greacă şi Bucureşti. al XVIII-lea. voi. Manuscrisul a trecut şi prin BOR. fiind tuns în Bucureşti pe anul 1943". 14-20. 7- Putnei. Bucureşti. voi. 1974. V. pr. Manuscrisele strană. 1976. Protopsaltul. Ionescu şi T. în 12 pagini. compozitori bizantini. Pagini din istoria muzicii cel care 1-a semnalat pentru prima dată în româneşti. 12. 29-67. în anul renaşterii. Repere bibliografice: Kogălniceanu. pr. „Letopiseţele Moldovei". gr. seria şi Muzicologilor din România. 1872. p. G.. p. în scop didactic şi pentru 8. Ales psalt şi protopsalt al „Mitropolia Ardealului". 6 şi în vestitului „rithor" şi „domesticus" Eustatie Pagini nescrise ale culturii româneşti. în „Studii de completă propedie (metodică de învăţare a muzicologie".. prof. iar mai târziu a fost şi el dascăl în Şcoala muzicală de la Putna. a copiat. Studii de Etnomuzicologie Cartea a fost publicată în anul 1981 sub şi Bizantologie. Opere I. ne-a rămas însă doar un singur şi în „Glasul Bisericii". 1545. Moisescu la psaltice în notaţie cucuzeliană (I). în „Anuarul Conservatorului din România (greceşti. Bucureşti. Bucureşti. tom. Moldoveanu. în revista această şcoală. Bucureşti. jumătate a secolului al XVI-lea. Şcoala greco-slavo- ieromonah. Gh. Şt. A învăţat la şcoala de gramatică română de Ia Putna. slavonă. obştea de călugări a Putnei. 1970. româneşti. 180. p. 21. monahism şi hirotonit ierodiacon şi p. în volumul „Pagini bisericeşti. I. 9. 14. Protopsaltul s-a săvârşit din viaţă în a doua nr. Bucureşti. univ. Bucureşti. G. secolul XVI. Macarie Ieromonahul. p. 1943. Bucureşti. 1121 şi în „Studii de limba greacă" (Şt. Cinematografie. în „Revista de şi psaltichie a mănăstirii. Manuscrisul nescrise din istoria culturii româneşti. N. Theoreticon. 32-33. p. Muzică. se află la Biblioteca Centrală nr. 1973. 1971. Andonie Teatru. Bucureşti. nr. iar între f. O. Gramatica Muzicală. Dometian Vlahul şi Theodosie Zotica. Hronicul muzicii creatorilor putneni Eustatie Protopsaltul. 293 şi 306-322. obştea Putnei şi Jipei. 11-12. învăţământul muzical din Principatele Manuscrisele muzicale vechi bizantine Româneşti. „voluminos op de cântări bisericeşti în 11-12.. 395. 1-26]. reputaţilor bizantinologi români Gh. unde a crescut zeci de M. I. Păcurariu. fiind ucenic al pedagogie". p. Şt. 1967. voi. M. 212-214. nr.. 1966. ediţia a Il-a. a trăit în Putna peste „Muzica". voi. p. de la el psaltice româneşti din sec. 1969. p. VI. Izvoare ale muzicii I. 28. în [ms. 1976. p. în Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor „Studii şi Cercetări de Istoria Artei". p. nescrise ale culturii româneşti"). Breazul. lr-6v se află cea mai Şcoala muzicală de la Putna. nr. p. „Antologhion".. M. Bucur-Barbu. Ciobanu. numită Bârsănescu. 251. 6. muzicii psaltice) de până atunci. tom. Bucur-Barbu. S. în biserici din sate. Sibiu. p. 1.. Bucureşti.. Bârsănescu. Ciobanu.. Cronicile româneşti.. Panţîru. p. Universitară „Mihai Eminescu" din Iaşi Manuscrisele de la Mănăstirea Putna. p. Cosma. voi. Antologhionul Bucureşti. 1970. psaltice în Biserica Ortodoxă Română. XVIII. p. are 234 file. 1966. 40. II. directa îngrijire. 1966. muzicologie".. Gh. Propedii ale muzicii Ciobanu. Gr. Panţîru. 165. 499. pr. numit Bucureşti. cărţi de muzică bizantină. 1971. Ciobanu. româneşti şi Regal de Muzică şi Artă Dramatică din 16 . în „Muzica". XI.. prefaţare şi adnotare a 270-275 şi voi. 1257-1264. nr. Gr. Bârsănescu „Pagini Etnomuzicologie şi Bizantinologie". nr. cincizeci de ani. 1974.pe Cultura muzicală românească în epoca care 1-a terminat de copiat la Putna.

Antologhion.' p. A. muzicală de la Putna. în volumul „Studii de bunului creştin". 447 p.. Bucureşti. Manuscrise Protopsaltul din 1511. Fălticeni). 27-29. T. Mrisant. Bucur-Barbu. p. Creaţia muzicală vicepreşedintele Asociaţiei preoţilor din românească de tradiţie bizantină din fostul judeţ Baia (1933-1936) şi protoiereu secolele XV-XVI. 1988. nr. publicist. 1981. 1985. 38. pr. v o i I. Avea o solidă cultură laică şi Artei". p. 17. Velea. Secolul al XVI-lea". se spiritualităţii româneşti Ia Putna. 1-2. M. Moisescu. Bucureşti. 193. După absolvirea studiilor 191. Vasile. 36.. Lexicon al celor care. p. Şcoli şi propedii. S„ veacurilor s-au ocupat cu muzica de învăţământul psaltic până la reforma lui tradiţie bizantină în România. de-a lungul 1974. p. 13.E. 454. p. Neamţ . 1. nr.. spaţiul cultural românesc. p.. 16. 1980. 56. Bucureşti.C. M. în „Muzica în Moldova Moldovei. în balcanic. p. voi. voi. Secolul al XVl-lea". Păcurariu. 484. Dicţionarul teologilor 575. 1998. Putna şi tradiţia muzicală a Moldovei în urmează Seminarul Teologic „Pimen secolul al XVI-lea. 18. Iaşi. 14. III. cu înclinaţii pentru istorie. Cartea de cântări a lui Evstatie 2004. lonescu.. Chiaburu. dr. Ştefan ANISESCU. secolele XV-XVI. Bucureşti. Bucureşti. în BOR. Paradais. 1992. pr. 1985. 169. lonescu. Sârbul în manuscrisele moldoveneşti.. a colaborat. în BOR. 1984.. Ciobanu. 1. p. 3-4. prof. în „Analele Putnei". Patericul bizantine. p. 167-168. Ciobanu. 133. 231. româno-greceşti) până Ia începutul III.E. E. Şcoala culturii româneşti... cu românească în secolul activităţii articole şi studii. 1996. religioasă. Muzica bizantină în Bucureşti. 2007. Gh. Târpeşti- volumul „Muzica în Moldova medievală. seria T. nr.. în folclorist (7 februarie 1904. M. 207. Enciclopedia Bucovinei. „Tudor Pamfile" din 17 .. acad. p. Evstatie Protopsaltul misionar la Protopopiatul Fălticeni. Moisescu. ILIE . români. 101. 49. 101. 1985.. nr. Şcoala muzicală de la T.. Bucureşti. A. 172-nr. Bălan. Bucureşti. Bucureşti. 195. şi din nou la Oprişeni (1942-1973). 104 şi 123. Muzica bizantină în românesc. Bucureşti. lonescu. Hirotonit diacon în 253. p. A. I. 1980. medievală. nescrise din istoria pedagogiei şi a Gh. Pagini Bucureşti. 1985. V-le. 1985.12 ianuarie 1999. 1981. p.preot.. în „Studii şi Cercetări de Istoria 1970. Bucureşti. transferă preot la Slătioara-Râşca (1935).. la revistele „Biblioteca coresiene. III.. 3. Câteva observaţii. tom. M. Pennington. Mănăstirii Putna. 167. Târgu Suliţa-Botoşani (1941-1942) pe teritoriul României. 1995. 1991. satului" din Fălticeni. 529. C„ secolul al XlX-Iea. p.. I. A. Moisescu. Secolul al XVI-lea". p. Moisescu. p. 609 şi voi. Conomos. în BOR. 2008. Em„ Bucureşti. Iaşi. T. Pennington. 249.. 236.. Un Caproşu. 457.M. T. M. din Putnei.. Satco. Bucureşti. răzleţite din scriptoriul şi biblioteca în volumul „Muzica în Moldova medievală. 149.E. Petricani. Pennington. revista „Muzica". Mănăstirea secundare la gimnaziul din Târgu-Neamţ. „înmuguriri" şi „Vestitorul Etnomuzicologie şi Bizantinologie". Suceava.. 183. Un catalog al Putna în context general românesc şi manuscriselor muzicale de ta Putna. jud. Mitropolitul" din Dorohoi (1923-1927) şi „Muzica în Moldova medievală. 227. Română. M. Cernăuţi (1927-1931). Comori ale parohia Bobuleşti-Botoşani (1931).E. apoi în parohiile Oprişeni-Fălticeni (1935- S. Gh. Bucureşti. însemnări de pe polihronion în cinstea lui Ioan Alexandru manuscrise şi cărţi vechi din Ţ a r a al Moldovei. manuscrise şi carte veche românească. nr. Ioanichie arhim. Istoria Biserica Ortodoxă 1996.. p. CI. 254. Putna. p. p. T. Bucureşti. Prolegomene 117. Muzica folclor şi istorie literară. D. 34. Bucureşti. Păcurariu. 42. Secolul al Facultatea de Teologie a Universităţii din XVI". p. 3-4. 1989. 2001. Editura Episcopiei Romanului. 1994. 155-156. Szekely. Cultura muzicală de tradiţie bizantină 1941). 12. p. A fost 28. Bucureşti. în Pennington. 255. M şi Moisescu. p.. voi. 574.E. Barbu-Bucur.

(1945-1946). 2008. I.preot. lăsând în manuscris peste Bucovinei. în Universitatea cernăuţeană (1929-1934). A cules folclor din Suceava. 565. şi Oprişeni.. Iaşi. studii şi predici. în MMS.. S-a Nistoreasa. 11-12. apoi Cinstirea sărbătorilor. în ziarul „Lumina de ultima fiind pictată de maestrul Ion Irimescu. 16 (+ foto). A urmat studii secundare la în „Iubiţi Biserica". 509. iar pentru merite Z. 729. „Iubiţi Biserica". manuscris dactilografiat aflat în oficială". 45. 1 februarie 1937. protopresviter Iaşi. în căutarea păcii. Publicaţii: Frate al meu. duminică". Iaşi. Preot în Parohia „Sfântul Nicolae" MMS. apoi al oamenilor de seamă din Cimitirul Reuniunii muzical-dramatice „Ciprian Oprişeni-Fălticeni. „Mitropolia Moldovei" şi fondul Bibliotecii Bucovinei I. Se înscrie la Seminarul Fălticeni. nr. 1960. şef de Iaşi. Suceava. Cernăuţi . în „Iubiţi Biserica". Em. 3. Suceava)..1 iunie 1993. în revista publicist. Aioanei. Opera picturală a Porumbescu" din Suceava şi altor societăţi maestrului Ion Irimescu. „Iubiţi Biserica" din Iaşi. Ilie Anisescu. 1980. 2007. nr. Fălticeni. nr. voi. „Calendarul Glasul Bucovinei". Bucureşti. Preotul (1950-1978) şi protopop al Câmpulungului Vasile V. Moldovenesc (1952-1959). Iaşi. limbă şi literatură italiană din Cernăuţi. 1968. Profesor catehet la 7-8. 18. 1933-1934. 1967. A debutat cu versuri în Repere bibliografice: Istrate. nr. 193. ocupat de trecutul bisericilor din Buciumeni Suceava. p. p. ANTONESCU. 1-2. A sprijinit tradiţiile culturale păstrate de Cioica. Crucea grea a preotului fălticenean. Mănăstire. 89-90. Cartea Fălticenilor de la A la intelectualitatea falticeneană. din 7 sept. membru pictura în frescă a bisericii Oprişeni. Preotul Vasile Grecu-necrolog în stavrofor. Filosofie. monografii. nr. la Suceava (1940-1945). Mormintele toate din Cernăuţi (1930-1940). Societăţii Muzicale „Armonia"- îndrumător pastoral. povestiri. Iaşi. G. 565-566. în anul prieten. 1937. A fost hirotonit „Biblioteca bunului creştin". culturală a Mitropoliei Sucevei (1945- Cântăreţul Gheorghe Pascaru-necrolog în 1950). scriitor (11 iunie 1908. activ al cenaclurilor literare „Pro libris" şi Fălticeni). Mitropoliei Bucovinei (1937-1940). C. în „Iubiţi Biserica". p. P„ Dimitriu. cu o mare încărcătură spirituală. Fălticeni repere în timp. G E O R G E . 7-8. 1974. consilier referent la secţia în MMS. Ţărani luptători pentru Liceul „Ştefan cel Mare" din Suceava unirea ţărilor române şi pentru libertate. Satco. 1972. 2005. pe mai.în refugiu Nichita Fuiorea . ambele din patrimoniul Timotei arhim. Enciclopedia zona Fălticenilor.necrolog MMS. „Foaia 1986. p. 1975 (album cu culturale şi ştiinţifice bucovinene. p. p. noiembrie 1936. „Viaţa". Preotul Vasile Titu-necrolog în chemat secretar la secţia culturală a „Mitropolia Moldovei şi Sucevei" (MMS). p. p.. Liceul „Aron Pumnul" (1922-1929). V. Pilda cea bună. 1967. 501. Un „Junimea literară" de la Cernăuţi. preot la Mămăeştii Noi (1935-1936). 2004.. Preotul Ilie Anisescu. schiţe. în „Tribuna 1932. României". în care le termină cu succes. Suceava. 5-6. Preotul secţie la Mitropolia Bucovinei . Bârlad. înapoi la cuminţenia înaintaşilor noştri. în aproximativ 1000 de pagini. Jalea din Pedagogic Universitar şi la Institutul de cimitirele noastre. „Convorbiri literare". iunie 1937. 1968. p.. Lucrări în studenţeşti „Junimea" şi „Academia manuscris: Adevăr şi lumină. Caută urmând în paralel Facultatea de Litere şi pacea şi o urmează. cursurile Facultăţii de Teologie de la Iaşi. articole. din 15 nov. A colaborat la revistele şi periodicele Eug. Bucureşti. p. deosebite a fost distins cu „Crucea Patriarhală" şi rangul de iconom stavrofor. 1000 de pagini multe încă necercetate. noiembrie 1937. 18 . Antologie de folclor „Ţara de Sus" din Câmpulung moldovenesc. 490. 1938. Popa (Răuceşti-Neamţ). a fost autor de poezii. Moldovenesc. Teologia în Bucovina. Sbiera. 1-2. în „înmuguriri". 1947. „Iconar". Horecea „Iubiţi Biserica". nr. Froicu. Membru al societăţilor academice MMS. Ortodoxă". G.

5. 1992 şi voi. Iaşi. MMS. 8-9 p. Petru 1986. de la origini până în prezent. 1. Mănăstireanu . nr. Istoria literaturii române domnului Spiridon. p. 1946. p. 1. 71.. nr.. 4. în „Calendarul creştin". Gr. în 1974. „Frize". Prin pace la o ANTONIE. 1979. p. p. M. anul 1932. Jucan. 1932. G. în volumul „Culegere din slujitori ai acestora. Streinu. Poeţii tineri „Glasul Bucovinei" pe anul 1932. p. Dicţionar de pseudonime. p. voi. Teologia în Bucovina.. nr. Suflete în primăvară. 1937. MMS. III. Satco. Pagini culturale. Supliciul Călinescu. G. p. 143. 1937.S. în „Iconar". p. în Antonescu şi D. egumen la Mănăstirea Moldoviţa (secolul al 31. război (II) . 56 p. 4-6. G. din 1 oct.. 1978. Publicaţii postume: Neuitatele plaiuri „Revista Bucovinei" . O. Monumente Utrenie. Horia Cronică literară în „Viaţa Românească". II. 8-15. p.141-142. 1937. Călinescu. II. Moldovenesc. p. 822-829. 2 şi în bucovineni. în literaturii române de la origini până în „Iconar". în de ani. 1968. 8. istorice din Mitropolia Moldovei. Perpessicius. Culegător de spice. 31. 1993. P... din 1 oct.. Sbiera. p.toate de la Cernăuţi. Cea mai frumoasă seară. Loghin-Floare de gând- „Iconar". 1-6. „Iconar". M. Câmpulung „Patriotul". 5. în „Iconar". M„ Crăciun. 1. Ceas de rugăciune. Bucureşti. 1947. nr. II. bucovineni". nr. Istoric şi realizări. Sfântul Ioan ierodiacon. 2012. în „Junimea literară". 54-57. Suceava. 12. nr. 1967 şi Cronica parohială Publicaţii: Vecernie la Arbosoasa . 1948. nr. 1973. nr. Societatea pentru Cultura şi Literatura 9-11. nr. Jucan. p. Iaşi. 27 câmp. p. manuscris dactilografiat aflat în Groza în ajutorul populaţiei care suferă fondul Bibliotecii Bucovinei I. Enciclopedia Suceava. Cel mai a fost tuns cu numele Antonie şi hirotonit mare dintre prooroci. Mănăstirea Moldoviţa. 4-6. p. p. P. în calendarul „Glasul Bucovinei" pe Câmpulung Moldovenesc. Câmpulung Moldovenesc. 1954. Sărbătorirea la 90 de ani a P. 1938. Biserica în slujba poporului. 73. Froicu. 1. în Sfarghiu. II. P. 1968. 489. nr. Compendiu. lăcaşuri de cult şi Floare de gând. în „Iconar". A intrat de tânăr în viaţa bisericească. Botoşani. mai 1947. 1937. La 150 Marian la 100 de ani de Ia naştere. 1947. Poveste de Moldovenesc. ieromonah şi arhimandrit. 1936. Un vechi monument de artă XVII-lea). Bucovinei. III. 1936. 1-2. „Foaia oficială". s-a Botezătorul. 48. natale. p. 4. Drum de nord. 2. Bucureşti.29. 5. I. în „Calendarul creştin" şi „Cuvântul adevărului" manuscris. I. p. 8.comentariu asupra stării 369. nr.. p. a. ARHIMANDRITUL - viaţă nouă.. „Tribuna" din Cluj şi „Revista „Sfântul Nicolae" din Câmpulung scriitoarelor şi scriitorilor" din Bucureşti.. p. Episcop Ipolit. 10. „Junimea literară". „Plai" şi 496. Suceava. Sfarghiu. Bucureşti. p. p. voi.. f. nr. 80. monahală de la Mănăstirea Moldoviţa. Rădăuţi. Psalmodie fluvială. p. Suceava. 1946. p. Suntem în prezent. 4. Irimescu. p. Moldovenesc-confesiuni. Gr. p. Iaşi. 2. Suceava. Em. 25-26. 1937. p. Istoria întoarcerea lui Vasile-povestire. 2. Poem. G. instruit duhovniceşte din scrierile sfinţilor 19 . G. 1939. V. Moldovenesc şi împrejurimile lui. unde MMS. p. de pe urma secetei. 92-93. 2009. în volumul „Floare Contribuţii bibliografice. 2. Straje. Şt. Câmpulung de gând". Suceava. 2. Iaşi.. 1947. Bucureşti. 1941. III. Preludiu bucolic. iun. nr. Cernăuţi. 14-22. 21-25. 13-21. p. Suceava. Eug. 1955. 2. nr. în „Credinţa". nr. 4-6. 60-61 şi în „Iconar". a Bisericii „Sfântul Nicolae" din schiţă. 5-6. 4. 447.. Dimitriu. nr. Bucureşti. în „Credinţa". 1956.povestire în Calendarul 1938. p. Mardare. 46-53. G... 1947. Cernăuţi. Bucureşti. Istrate. 1938. p. Litanii în recenzie în „Lupta Poporului".S. în „Patriotul". p. naţiunii. scrisul bucovinean". Comemorarea lui Simion Florea Română în Bucovina (1862-2012). Câmpulungul în colaborare cu pictorul Dimitrie Loghin. p. monografiile Istoricul Bisericii din Suceava. 2004. Repere bibliografice: Călinescu. Bucureşti.. p. 25. voi. I. 10-12. Menţiuni antologia lui Mircea Streinul „Poeţi tineri critice. p. Guvernul Dr.

Cluj.mitropolit al Moldovei. 1756-1757. înzestrând-o cu cărţi şi rugămintea domnului său. dr. p. dar şi un Centrală din Blaj.1749). Rusia). Iaşi. Antonie arhimandritul scrie. patru candele mici. 1944. 24. cărturărească l-au făcut pe domnitorul unde va fi hirotonit arhimandrit. an. la Iaşi se tipăresc o Antonie a tradus în limba română din Psaltire slavonă (1731) şi învăţături scrierile sfinţilor părinţi. 349-350. p. o cădelniţă şi o lingură de Milescu. prof. 1981. voi. apoi voievodul Moldovei. Froicu. emailuri colorate şi pietre preţioase. înmormântat cu mare cinste. Rusia. iar în toamna luându-1 chiar şi în peregrinările sale . în urma războiului ruso-austro-turc fost Paştile în 26 Martie". de Bielgorod şi Oboian (1741. Codicele. două cădelniţe. Ca mai târziu. Ol. A fost conceput „la Stetin a împărtăşanie. 207-209. La lemn (1730) şi chilii. pentru disc (1734). Alături de monahul întreţine şcolile grecească şi slavonească din Ghideon. Sfinţilor Părinţi şi învaţă limbile greacă şi Bucureşti. fragmente din scripturi. P. având pe ea an. p. mănăstirii sale dragi. pravilele pr. Putna. muzică psaltică.. p. Bielgorodului şi Oboianului al Bielgorodului şi Oboianului.unde s-a păstoririi sale ridică la Horecea o biserică din întâlnit cu spătarul Nicolae Milescu. Bucureşti... prof.Martie 12. în 1736 va mai Gherla . Pregătirea sa duhovnicească şi putneni. părinţi şi a învăţat limba slavonă şi muzică ieromonah şi duhovnic. L. Născut la Cernăuţi. Păcurariu. 131. 1670. ceva Iaşi şi ajută material elevii merituoşi.are 476 pagini scrise de mai multe trimite aici o cruce din lemn sculptată şi mâini. A murit în scaunul de mitropolit Cernigovului. lucrată de Manuscrisele româneşti din Biblioteca „maistorul" Rafail monahul Putnei. apoi rugăciuni şi preoţeşti despre cele şapte Taine (1732). N. Cartea românească manuscrisă va scrie la 25 aprilie 1745 o dedicaţie din Nordul Moldovei... bisericeşti... cu descoperit în 1864 de Victor Mihaly . 18. ferecătură din argint aurit. Comşa. păstrează în Biblioteca Academiei Române. când au otomane. sculptată în lemn de chiparos. căreia îi va dărui două potire lea).pe lui 1729 mitropolit al Moldovei. Şi de p. A fost părinte psaltică în şcoala mănăstirii. pr. „Sbornic" tipărit în 1700 la Moscova. II. iunie 1728 episcop de Rădăuţi. tot acum împodobeşte. unde se instruieşte din cărţile Enciclopedia Română Cugetarea. Cluj pe anii 1925-1926 şi 1926-1927". 1940. renunţând la scaunul mitropolitan. După o scurtă vieţuire la Horecea.tropoliţi al obştei monahale şi duhovnic al moldoveni Iacov Putneanul şi Gavriil călugărilor şi credincioşilor din satele Callimachi. Bucureşti. pe care Mitric.. arhimandritul. tuns în monahism cu Istoria Bisericii Ortodoxe Române. ales mitropolit de Cernigov (1539-1541). din argint aurit. Este Codicele pribeagului Gheorghe Ştefan. p. Din îndemnul său. III. dar se va pregăti şi pentru 1977. 1924-1925. N. de metanie. Bielgorod. numele Antonie şi hirotonit ieroschimonah.. odoare. Codicele pribeagului Gheorghe mitropolit al Moldovei nu îşi uită mănăstirea Ştefan Voevod al Moldovei (veac al XVII. 20 . 40. Scarlat slavonă. Catedrala mitropolitană din Iaşi. M. 1998.. unde a fost (aprox. Datorită convingerilor sale anti- Sfeţilor văl(ea)t 7123. din anii 1735-1739 este nevoit să se retragă în Repere bibliografice: Drăganu.' Cluj.29 ianuarie 1749. intră de tânăr în obştea călugărească a Mănăstirii Repere bibliografice: Predescu. unele chiar contestate după ediţia de la Râmnic din anul 1724. pe care meşterul Rafail le va executa la Putna în ANTONIE . IV. icoana „Proorocirea prefectul Gimnaziului greco-catolic din Sfântului Prooroc Isaiia". o linguriţă şi două steluţe Filiala din Cluj-Napoca. Cernăuţi . Blaj. 181-254 şi în „Anuarul Universităţii din aici va trimite Putnei o cruce cu postament. printre care şi a spătarului Nicolae ferecată. p. Mai face o comandă de două pahare pentru mir. 1928. este ales în Gheorghe Ştefan să şi-1 aleagă duhovnic. de bisericile reformate. în timpul când era pribeag la Berlin şi Stetyn . Porcescu. realizat între anii 1666-1668 şi care se (1733). Ales egumen duhovnicesc al viitorilor mi. dar şi a multor fraţi şi monahi învecinate. ierarhia bisericească. o candelă mare.

1890. în „Candela". predă.. voi. 1880. printre care „Sfinţii Bucureşti. voi. Iaşi. G. Eug. nu a fost hirotonit. luliu Scriban la Elemente de Omiletică Forăşti-1923. Grigore 1969) şi. ARAMĂ. 1881 şi tom. Socola-Iaşi. Indice Putna.. p. în manuscris: Elemente de Suceava. p. din biografia şi opera sa vor fi expuse de 2004. teolog. Bucureşti. publicist. 1991. 1995. 256. Satco Em. A. pr. 2004. Mitropolitul Moldovei. 10. ed.344. Al. 548. iar cealaltă în Istorie tratând învăţătura şi rânduiala bisericească „Mănăstirea Dobrovăţ. Activitate p. p. Bucureşti. Paradais. Suceava. Sbiera. p. Cernăuţi. care le completează la Facultatea Teologică Monofisitismul bisericii armene orientale de Grad Universitar din Bucureşti (1965- din Moldova. p.Dimitriu. hărţilor aflate la 1890 în Biblioteca „V. voi. I. 1890. 2010. Tarnavschi. 6-7. prof.. Bucureşti. Catalogul Moldova. p. ' pr. Teologia în Bucovina. Seminarul ieşean ca profesor de Omiletică. lângă Mănăstirea Neamţ (1961-1965). la Bucureşti. 49. Suceava. între 1876-1877 1918. II. I. Manual de istorie Seminarul „Veniamin Costache" de pe universală ecleziastică. Hirotonit diacon. multor biserici. 1902. 1831- ieşeană. 1981. III. 1986. mitropoliţilor Bisericii Ortodoxe din Repere bibliografice'. Păcurariu. său arhimandritul Ilarion Argatu. Monografie". la Păcurariu.402. relativă la pomenirea răposaţilor. 343. 1930. G.. tom. Ioneasa-Forăşti). 98. în anul 1930. trece Ortodoxe Române. 397.preot. Iaşi. Facultatea de Istorie. Apostoli" din cimitirul satului Boroaia şi 1911. Iaşi. I . Istoria Bisericii Seminarul Teologic „Veniamin". în prefaţa arhim. a mutat şi renovat 21 . manuscris Omiletică specială sau povăţuiri şi dactilografiat din fondul Bibliotecii îndrumări speciale de cuvântări Bucovinei I. p. A studiat la Seminarul specială sau povăţuiri şi îndrumări Teologic „Veniamin Costachi" de Ia speciale de cuvântări bisericeşti. p. 8. după care se întoarce la pr. 52. în anul 1930. Bucureşti. în precedate de noţiuni despre istoria paralel urmează cursurile Facultăţii de elocinţei bisericeşti. ctitor de biserici (9 martie 1945. Iaşi. profesor la Seminarul Teologic din Huşi Bucureşti. Iaşi). pe care-1 absolvă în 1875. p. acad. Gheorgiu. apoi preot (1968) la precum şi etimologia cuvintelor parastas Dobrovăţ şi Boroaia (1972) în locul tatălui şi sărindar. (1877-1887). Ţoleşti. Cernăuţi. III. Şirul luliu Scriban. O parte Enciclopedia Bucovinei. tipărită postum Putna. în „Credinţă şi cultură ortodoxă în general al cărţilor... Bucureşti. V. dr. p. Cercetare istorică bisericească Mănăstirea „Sfânta Cruce". Em. precedate de noţiuni despre CI. album Sfânta Mănăstire Putna.. M. nici după aceea. publicată postum la Bucureşti. Litere şi Filosofie de la Universitatea Bibliografia românească modernă. în paralel. 1984. p. 1892. Suceava. Curs de Omiletică pentru clasa a deosebită în ctitorirea şi restaurarea mai Vl-a a seminariilor (partea generală). bisericeşti. biserică". Iaşi. 1905. V. Enciclopedia Bucovinei. Dicţionarul teologilor români. 72-73. 20. ca profesor suplinitor şi pedagog. 527-528. I. „înălţarea Sfintei Cruci". pe care ARGATU. 1903-ediţia a Il-a. I. Aramă. 1996. 1988. Iaşi. 291. arhimandritul luliu Scriban în lucrarea „Elemente de Omiletică specială". general al Foaii bisericeşti-literare Candela pentru anii 1882-1914. p. 1923. pe tom. Botoşani. Comori ale spiritualităţii romîneşti la istoria elocinţei bisericeşti. GEORGE . a Il-a. dr. Liturgică şi Pastorală (1887-1915). Satco. Iaşi. de arhimandritul Ciurea. M. voi. A Ţamblac n-a fost mitropolit al Moldovei susţinut licenţele în teologie cu lucrarea şi Sucevei nici înainte de Sinodul „Una Sfântă. George Aramă a lăsat-o în manuscris şi publicist. ALEXANDRU . cu biserica despre Damian.. Sobornicească şi Apostolească florentin. Studii teologice la Publicaţii'.preot. 145. Urechiă" din Galaţi. manuscriselor şi Moldova". prof. 533-534. profesor (2 martie 1855.

din incinta Unităţii de Jandarmi arhimandriţii Paisie Olaru.. la Cernăuţi. Cartea Fălticenilor de dintre locaşurile sfinte ridicate au fost Ia A la Z. II. Se întoarce la parohia din Boroaia clasele I.. la Măcin.biserica de lemn „Sfinţii împăraţi" din Ioachim şi Ana". preot la 1 decembrie 1940. pr. Ciolca. p. V. catapetesme pentru biserici ortodoxe din Fălticeni repere în timp. C. Viaţa arhimandritului profesor de teologie. p. fiind amnistiat în anul Publicaţii: Carte de religie pentru 1964. Nistoreasa. iar după absolvire este trimis. 464. urmate de cursuri la de la A Ia Z. nu a fost hirotonit. 499. la Seminarul „Nifon Mitropolitul" din 453. Bucureşti. din anul 1943. A Argatu. Teofil.. Bucureşti. (11 martie 1905. 2000. Valea Glodului-Vultureşti. apoi la Boroaia. Al. fiind tuns Vultureşti şi a refăcut din temelii biserica cu numele Ilarion. Bulat. 21. de la Fălticeni şi „Buna Vestire" în Arsenie Boca. în această perioadă Seminarul Teologic „Pimen Mitropolitul" organizând nou creata Episcopie a din Dorohoi (1927-1931) şi Facultatea de Maramureşului (1937-1938). dar şi un aparţinând comunei Râşca-Suceava şi o alta important ctitor de sfinte lăcaşuri. Beilic. ca Profesor de Drept bisericesc la Facultatea sublocotenent în armata regală română. în unde construieşte biserica „Sfinţii Părinţi colaborare cu Toma G.arhimandrit Suceava. doctor în Teologie (2 august 1913. C.12 Repere bibliografice-. după desfiinţarea ei. „Studii Teologice" din fugar timp de 16 ani prin Oniceni. Argatu. pr. şi Valea Glodului. Alături de Gheorghe". Iustin Pârvu şi Dumbrava Minunată din Fălticeni. Iaşi. Studii teologice Fălticeni repere în timp. Cu nume de botez secretar eparhial în oraşul Bălţi (1930- Ioan. Cartea Fălticenilor Bucureşti (1918-1926). duhovnicul Bucureşti. ARGHIROPOL. şi activitatea părintelui său. V. 2000. 2007. A mai Arsenie Papacioc a fost unul dintre cei mai ctitorit biserici la Slătioara şi Buda. A fost hirotonit Suceava (1946-1948) şi. militară. Arhimandritul Ilarion Argatu. director Teologie a Universităţii din Cernăuţi (1931. monahism la Mănăstirea Antim. Suceava. Al. multe p. în de Teologie din Cernăuţi. în paralel se înscrie în şcoala 1949) la Preşedinţia Consiliului de Miniştri. Ciolca. p. (1945-1946) şi secretar general (1946- 1935). 2010. didactician Ilarion Argatu. Giurgeşti Bucureşti şi „Candela" din Cernăuţi. III şi IV primare. Urmează Bucovinei (1937-1945). ILARION . judeţul Suceava. împodobite cu pictură în frescă.. arhimandrit Ilarion Argatu. canonist. în Dobrogea. 2010. a fost unul din cei 15 copii ai familiei 1937) şi director al Cancelariei Mitropoliei de ţărani români Argatu. A lucrat ca 11 mai 1999. Suceava. Publicaţii-. Pentru „Cuget Moldovenesc" din Bălţi. 2000. a ridicat bisericile „Sfântul deces. Biserica în 22 . ediţia a Il-a.. Ardeal. Arhimandritul Ilarion iconostasuri lucrate artizanal de ctitor. Iaşi. A publicat manuale şi din satul Oniceni-Forăşti. Bucureşti). a construit biserica Rămâne văduv în anul 1968 şi intră în „Adormirea Maicii Domnului" din Osoi. mai publicat lucrări biografice tratând viaţa Viaţa arhimandritului Ilarion Argatu. în retragere la garnizoana de la Cărei. loc unde se află depus. sate renumiţi duhovnici ai vremii. în Catedrala la Institutul Teologic de Grad Universitar din Mitropolitană din Iaşi. a sculptat Repere bibliografice: Nistoreasa. GHEORGHE - Bucureşti. 2000. Chişinău şi Alaska (SUA). 2007. ediţia a II-a. Boroaia). Ilie Cleopa. Facultatea de Teologie a Universităţii din Cernăuţi şi Institutului Teologic din ARGATU. cu A mai slujit biserici din Ruşi-Ioneasa. 21. februarie 1952. din anul 1977 trece la „Adormirea Maicii Domnului" din Căldăruşani şi Cernica unde rămâne până la Fălticeni. pe seama parohiei Bucureşti (1949-1952). Constanţa . Boroaia la Praxia. „Dobrogea ideile şi crezul său este nevoit să trăiască Jună" din Constanţa. studii şi articole.. lucrări de drept canonic şi a colaborat. întâmplat în anul 1999. la revistele si periodicele comuna Forăşti. mobilier şi Argatu.

lorga.. Papadima. 504- nr. cel Nou de la Suceava".. acad.schimonah „fiiu răpăusatului logofăt Filimon fon Arhip din Sihăstria Putnei (sec. între 1784-1806. p. 255. V.. 270. Mitric. 1975. „însemnări privitoare românilor. Gheorghe I. 1998. în 1733.1833. 709-nr. p. Ipostaze ale iluminismului românesc. p. „Trepetnic". Cernăuţi. la moaştele Sfântului Ioan". 7-8. 42. 95. 1996. I (1774-1862). la 1962. IONIŢĂ . iulie 1824. 183-188 şi voi. Pagini de monografie. XVII- 23 . După Anadan". Sfântului Haralambie" şi indicaţii cu Mitrofanovici. nr. nr. 10. I. Istoria Miscelaneu de literatură religioasă care Bisericii româneşti şi a vieţii religioase a cuprinde „Treptnic". 7-8.. Paradais. p. p. Suceava. în revista „Făt- 1988. p. M. 48-50. Popescu. Suceava). Bucureşti. pr. 1-3. aici se numită cercetare asupra necuratei credinţe transcria . 2005. 320. pe ultima aflându-se şi însemnarea Alexandru Moruzi din domnia Moldovei.. 16-17. 1967. Cronici şi povestiri versificate (sec. A. V. legislaţia românească modernă . 1940. p. autografa a schimonahului Arsenie. 58. cartea are 130 Cronica rimată despre mazilirea lui file. album colectiv Sfânta Frumos". „Candela". Iaşi.. 22. Bucureşti. 4-6. Din istoria Regimul averilor Bisericii Ortodoxe în Bucovinei. Păcurariu. Putna. înţelege prin averea bisericească. p. I. Pe un „Apostol". pr. XV. CL. I. pagina 21 există o însemnare a lui loniţă Miniaturi şi manuscrise din Mănăstirea Arhip. în BOR. inclusiv bunuri ale Sihăstriei Putnei. 1. 478. Ol. Ioan jumătate a secolului al XVIII-lea. unde a fost mulţi „din porunca egumenului Dosothei de la ani epitrop al bisericii „Sf. alături de toate celelalte o Alecsăndrie şi alte multe cele. 33. p.de mai multe „mâini" . în Suceava.teză de 1993. din biografia copistului. 1932. Dan Simionescu apreciază că Repere bibliografice: Dan. Bucureşti. în manuscris: 1997. II. Mc. românească manuscrisă din Nordul Repere bibliografice: Moisescu. 395. L. Dicţionarul Suceava. OL. ediţie critică de Dan Simionescu. 1943. ARSENIE. Mitric. Administraţia eparhială Bucureşti. Liturgica Bisericii caracter juridic. M. un fragment din „Floarea Darurilor" şi prin decretul imperial din 1783. Voi. Iaşi. Iacobescu. 1952. care copiază Putna (1785). nr. voi. „Pilde filosofeşti". în 6 Mănăstirea şi comuna Putna. Ov. 81-nr. Dim. ARHIP. 1929. N. Catalog. întocmită de Arhiereul Miscelaneu care cuprindea „Archirie şi Dimitrie al Rostovului şi laroslavului. Catalog. Suceava. p. 160.. Săhăstria Putnei" termină de copiat Carte Gheorghe" de aici. 97-98. voi. Cernăuţi. 1946. câteva reţete medicale. spiritualităţii româneşti la Putna. Bucureşti. loniţă „fon Arhip" scrie un alt 1905. voi. Manuscrise româneşti din Moldova. 203. parohia „Sfântul Gheorghe" din Iacobeni. Paulin ierom. desfiinţarea mănăstirilor. II. Moldovei. p. Putna. Iaşi. ba chiar şi câteva elemente Ortodoxe. între aceste „mâini" manuscrisul ajunge în custodia Mănăstirii se află şi cea a lui loniţă Arhip. 263.. 2010. 159. 2007. ar fi chiar autorul acestei cronici. 96. din 8 august 1820. 71. 1. p. a Bucovinei între 1775 şi 1918. nr. „Cântările stelii". Manuscrise slavone din tipărit în 1802 la Blaj şi care se află la mănăstirea Putna (II). 96-97. Cartea românească „Glasul Bisericii". veche în judeţul Suceava. Ce se Bucureşti. N. 1760. XVIII). M. sihăstriilor şi „Descântec". 1966. Suceava . 160. Monteoru. schiturilor din Bucovina de către austrieci. 1946. Duminicii". Bucureşti. teologilor români.. în 254. p. Vieţuitor ot Suceavă" şi-a desfăşurat activitatea şi schimonah la Sihăstria Putnei în prima cărturărească pe lângă Mănăstirea „Sf. Comori ale Repere bibliografice: Morariu. „Visul Maicii Domnului". p. „Legenda 97. p.. în MMS. Alecsăndria seceveană.un a rascolnicilor. Bucureşti. Brătulescu. Mitric. „Viaţa Bucureşti. Iaşi. Arghiropol . Bucureşti. 1935-cu reeditări în 1939 şi 1943. 179. p..necrolog. SCHIMNICUL . avgust 1806.copist (aprox. 1928. Cartea doctorat. Gh.. Mănăstire Putna. Bucureşti. 477. loniţă Arhip. XVIII). p.trecutul neamului românesc. OL. bucureşti. p.

p. 448-449. Monteoru. chiar episcop al Bucovinei. Bucureşti.. Este adus la Cernăuţi ca preot paroh la Sadova. 16. 122. 23. BALMOŞ. Cernăuţi. precum şi în afirmarea şcolii 1804. Cernăuţi. în la Suceava". cu articole şi predici. 1804. de lângă Câmpulung înalt funcţionar „întâiul slavonesc şi Moldovenesc (1868) şi Vatra Dornei unde a moldovenesc canţelist al Consistoriului îndeplinit şi funcţia de protopresviter. Cernăuţi. la Baloşescu. Dan. 26. acel „Cichindeal-gură a Asociaţiunii clerului. p. în „Bucowinaer Popovici din Belinţ şi preoţii Petru padagogische Blătter". Bucovinei (15 XI1918).. p. Hodoş. II. 1903. Todoşciuc. „Bucowinaer anul 1807 semnează un „Recurs Maj estic" padagogische Blătter". catehis apărut în 1774. Satco. conservarea Mănăstirii „Sf. didactician. protopop de Lugoj. 5. 1830. Repere bibliografice: Bianu. p. Suceava. Bucureşti. Suceava. 1925. p.. a urmat un Catihisis mare. Ioan cel Nou Atanasevici. ajungând chiar egumen şi numele Aftanasievici. în revistele „Candela". bănăţean. unde a fost Cernăuţi. la Viena . I.. Monteoru. 1875. V. Şi-a diecezan şi Facultatea de Teologie de la făcut studiile teologice în Banat. Cernăuţi. de aur" cântat de Eminescu în „Epigonii". trilingv. pr. 2012. Candela pe anii 1882-1914. Bucovinei". Moise Nicoară şi Ion Tomiuc. adaptări „în limba ţării prin puterea de grijă Membru în „Societatea pentru Cultura şi şi întocmire a Consistoriului". în care cere stăruitor un director Publicaţii: Was Kann man zur român pentru şcolile din Banat. Suceava . Rolul preoţimei 1923.. „canţilist Suceava). Cernăuţi. Cuvântare în Adunarea generală din Becichereul Mic. în „Candela". a tradus şi îngrijit Sfatul Ţării (1902). V. Bucovina. Em. pr. C.. alcătuit după un este ales deputat în Dieta Ţării Bucovinei. Contribuţia membrilor familiei Morariu. Ioan cel Nou de 1804 şi Octoihul mic. în documente apare cu Ghedeon. p. în „Candela". Istoria Bisericii din Gheorghiu. monografie. Rolul bucovinene în menţinerea românismului preoţimei în menţinerea românismului de la robirea (1775) la desrobirea de la robirea (1775) Ia desrobirea Bucovinei (15 XI 1918). petiţia a Heburg der Landwirtschaft in der mai fost semnată de protopopul Gheorghe Bukowina beitragen?. 24 . note de M. I. traducător.. Pagini de voi. Cernăuţi. mitrofor Ghedeon Balmoş. în fapt cărţile sale sunt traduceri şi româneşti şi a valorilor sale culturale. Dan. V. Bibliografia românească veche 1508. pr. Este primul autor de manuale de la Suceava" (1903). Hurmuzachi la dezvoltarea culturii şi Memorii. tom. Introducere şi literaturii române din Bucovina. N„ Suceava. Cursul vieţii mele. Enciclopedia Bucovinei. N. Iacobescu. 171. Lugoj. p. K. Dim. pe care a absolvit-o în anul 1867. 57. 1910. 3. (AFTANASIEVICI). Nistor. în română-ruteană. Repere bibliografice: Arhimandritul N. nr. treapta de arhimandrit stavrofor. 1925. După Literatura Română în Bucovina" din moartea lui Daniil Vlahovici a fost propus Cernăuţi şi „Şcoala Română" din Suceava.protopresviter şi protopop de (1842. Dim. 1913. A studiat la Seminarul Clerical consistorial" (secolele XVI1I-XIX). G H E O R G H E . în timpul episcopului Rămas văduv se călugăreşte cu numele Daniil Vlahovici. 12. p. ediţie îngrijită. Indice Bucovina şi a rostului ei naţional-cultural general al Foaii bisericeşti-Iiterare în viaţa românilor bucovineni. Cernăuţi. din anul 1908 ridicat în Catihisis mic.. 160-161. III.arhimandrit ŞTEFAN . tipărit la Cernăuţi. 8-9. 1997. I. iar în 1912 germană. Ales deputat în didactice în Bucovina. 448-450.în patru A avut mari merite în restaurarea şi limbi. Athanasievici sau arhimandrit la Mănăstirea „Sf.K.toate din adresat împăratului de o parte a clerului Cernăuţi şi „Revista politică" din Suceava. Cernăuţi. 1916. hirotonit preot şi ridicat până la rangul de A fost hirotonit diacon şi preot (1867). Tarnavschi. Suceava. 1716-1808.. Bucureşti. 2004. p. alături de Isaia a colaborat.16 februarie/lmartie 1913.. p.. „Politica". Popovici din Bocşa şi Dimitrie Ţichindeal nr. p. 1998. ATHANASIEVICI. XXIX.

a sprijinit dezvoltarea tradiţie bizantină pe teritoriul României.. La 17 iulie 1823 este învăţământului bisericesc al românilor în ales episcop al Bucovinei . lonescu. 1988.. Bisericesc gr. 1940. prof.. prof. (1789).. Mănăstirea Dragomirna. p. 9-10. Mălinaş. Istoria Şcoalelor de la 1800-1864. I.M. 68. voi. voi.. din III. Lexicon al celor care de-a lungul Rolul preoţi mei bucovinene în veacurilor s-au ocupat cu muzica de menţinerea românismului de la robirea 25 . 1925. 303. 1989. Isaia Bălăşescul. II. 31. G. P. p.hirotesit la 1 contextul reformelor şcolare din timpul decembrie şi instalat în scaun în Cernăuţi. 320. M. 194. Din istoria Bucovinei. p. învăţământul muzical în Biserica la 13 ani. voi. voi. Baloşescul. 1973. în BOR. septembrie 1828. pr. Enciclopedia 1918). 33. A Eug. 501. preoţi români bucovineni. I. p. Facultatea de Teologie din Cernăuţi. p. O. 7-8. 158. 2004. Bucureşti. p. asesor. Suceava. Ilarion „mădular al Academiei din Patmos". CI. 301. G.. „Cancelist" la nou înfiinţatul 1969. Dan. L. Trimis de copil la şcoala Bucureşti. tom. Nistor. 58-59. Putna .. Teologia în Bucovina. p. Cernăuţi. dezvoltat învăţământul românesc. tatăl său învăţământul muzical din Principatele Gheorghe fiind paroh la Putna. p.. 336. Dim. Bucovinei. V. M. Rezuş. P. muzicii româneşti de tradiţie bizantină şi a Bucureşti. 1984. Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Em.. IV. primind vălurile monahale în 1 Ortodoxă Română de la începuturi până aprilie 1778. Istoria inusicei la Români. 1943. 49-480. ISA1A . Isaie Bucureşti pe anul şcolar 1941-1942". hirotonit diacon şi protodiacon în secolul al XVIII-lea inclusiv. 332-335. Suceava. Suceava. după ce fusese înaintat arhimandrit. p. p. septembrie 1796 şi arhimandrit consistorial 241-242. BALOŞESCU. Popescu. Iaşi. în „Anuarul Conservatorului documentele vremii mai apare Isaie Regal de Muzică şi Artă Dramatică din Băloşgscul. A. or. 135. 1981. G. 358. pr.. nr. Sibiu^ 1966. Repere bibliograficei Urechiă. p.. manuscris aflat în fondul la specializare în teologie. p. G. în „Mitropolia Ardealului". Froicu. Posluşnicu. 5. I. 1942. Predescu. tineri deosebit de merituoşi. Termină studiile în primăvara anului 1778. 1038. Cultura muzicală de în Dieceza Bucovinei. dr. p. Enciclopedia Română Cugetarea. 271. 65.. 58. Iacobescu. Istoria iniţiat salarizarea clerului cu bani de la Fondul Bucovinei.care avea un internat cu 1792) . 1792. Viena.. 185. (1775) Ia desrobirea Bucovinei (15 XI 2004. 50 de locuri pentru seminarişti . Bucureşti. p. p. 1991. 74. domniei împărătesei Maria Tereza la 7 decembrie 1823. 1901.. 24.Pagini de enciclopedie. Cu nume de dr.. teologic din Cernăuţi (octombrie 1827). Şcoala duhovnicească Măzăreanu şi a dascălului de psaltichie de la Putna. 297. provine dintr-o veche familie de Cernăuţi. sub dr. 134.14/26 Bucureşti. 479. 10. I (1774-1862). 60. pr. cu titlul de egumen al Putnei. Referent consistorial (decembrie 1795). Gh. din Viena. voi. Institutului Teologic. pr. Bucureşti. M. la Universitatea Bibliotecii Bucovinei I. a Paradais. Suceava. S. 1993. Bucureşti. Satco. S. Bucureşti. din 1 noiembrie Hronicul muzicii Româneşti. în timpul păstoririi (1740-1780). ediţia a 11-a. p. Pagini Consistoriu Episcopal din Cernăuţi şi din istoria muzicii româneşti. C. 80. prof. Cosma. 117. I. 1970. Situaţia (decembrie 1807). 78-79.teză de doctorat. I. pr. Breazul. Reli. Bucovinei (5 ianuarie 1765.. a introdus limba română Barbu-Bucur. Voi. a trimis 1986. botez Ioan. Din istoria învăţământului clin îndrumarea arhimandritului Vartolomei Moldova de Nord. Dimitriu. nr.. p. 10-11. 1928. 71. Păcurariu.. Bucureşti. Gr.. 26. 274.şi Institutul 34. Sbiera. Cernăuţi).episcop al L. 3. diacon diecezan (1792). Breazul. al Bucovinei. 446. p. Comori ale spiritualităţii sprijinit înfiinţarea de biblioteci parohiale şi a româneşti la Putna. egumen la Bucureşti. arhim. 1. teologică a Mănăstirii Putna. în Româneşti. al împăraţilor losif al II-lea sale a înfiinţat Seminarul Clerical (12 (1780-1790) şi Leopold al II-lea (1790- februarie 1826) .

Suceava. Rădăuţi-Iaşi. transformat după anii 1990 în manuscrisul are o mare valoare artistică. Miniatura şi ornamentul cărţii Arhitectura bisericească în epoca lui Petru manuscrise din ţările române.. Ierarhii Ceauşu Şt. 87. ediţia a Il-a . 1991. Iaşi. p. 72. 1981. 35.studiu române vechi. Suceava în secolele 23. Editura Civitas. enciclopedie. Iaşi. Bucureşti. caligraf şi miniaturist (secolul al XVI-lea). 2007. 11. să zideşti.preot. Fălticenilor de la A la Z. voi. 63. Monteoru. Să nu dărâmi dacă nu ştii Bucovinei. Em. III.în ultima parte de licenţă „Educaţia morală a tinerimii". 1998.. unde Maicii Domnului" din Tg. p. p. Popescu-Vâlcea. 96. p. donează intelectualilor locului. N. C„ . 2003.la revistele bisericeşti din Suceava . Iaşi. Pagini de Nistoreasa. Gh. Mitric. Bucureşti. Arh. Cartojan. a „. Bucureşti. 2001. Nistor. Preotul XIV-XVIII. II fost hirotonit diacon la biserica „Adormirea vom întâlni la Mănăstirea Râşca.spre a împlini poruncile domneşti. p. 29. Dicţionarul teologilor români. 9. protoiereu de semnalat de specialişti. secolele Rareş. Nordul Moldovei. Cămârzani". Nicolae" din Şcheii Braşovului. XIV-XX. adică a renovat şi modernizat casa parohială şi a slăvitului şi pentru duşmani înfricoşătorului construit un prăznicar. Bucureşti. Habitatul urban şi Bucovina. duhovnicească şi cultura şi ale marelui său logofăt Kir Teodor". A construit sediul Protopopiatului din vestita sa „Cronică". cultura spaţiului. A a vieţii îmbracă şi el haina monahală. Bucureşti. 26 . preot la Ţoleşti-Forăşti (1949- aducând noutăţi în domeniu. M. p. Catalog. a colaborat cu articole - bisericii cu hramul „Sf. Fălticeni repere în timp. Istoria Bisericii din Emandi.lucrare de licenţă. 2003. p. 28. Leonida Gavrilescu .. 1980. Em. C. alături de Petru Rareş îl „Adormirea Maicii Domnului" din acest îndeamnă pe episcopul Macarie să scrie oraş. Fălticeni. Moldovei şi unul din cei mai apropiaţi Studii teologice la Seminarul „Veniamin colaboratori ai lui Petru Rareş. (BALOŞ) TEODOR . Neamţ (1934). logofătul. p. Păcurariu. nr.. 1941. 49-51. M. BALTAG.. p. p. 1996. termină de caligrafiat şi împodobit un preot la Ciumuleşti-Vadu Moldovei (1935- Tetraevangheliar. Bucovina în perioada stăpânirii austriece Cartea românească manuscrisă din 1774-1918. în MMS. 1996. Enciclopedia Bucovinei. absolvind cu teza Sălăjani de lângă Suceava . 38-39. Satco. 2004. G H E O R G H E ..monah. 37. Ciolca. C. a restaurat pictura bisericii. acad. 1990. 35. p. I. 1994. Mai scrie un 1966). Suceava. Pe când era mare Fălticeni şi preot paroh la biserica logofăt al Moldovei. Ungureanu. Bucureşti. Suceava. D. 180. p. pr. 43. mănăstire. publicist. Moişa Teodor Baloş a fost mare logofăt al . p. unde a renovat integral „Schitul Bisericii „Sf.apărut Tetraevanghel executat din îndemnul şi din 1947 la Fălticeni. Suceava. Schitul Cămârzani .. pr. 34. 1977. I.. 1977. Cartea 552. feciorul lui Ştefan Voievod cel Viteaz teologică. Miniatura românească. comanda sa. 27. alături de Costachi" de la Socola-Iaşi (1926-1930) Mătieş Vistiernicul şi marele .. V. 1964. transferat la „Sfinţii Arhangheli - Evangheliar.18 februarie 1992. 2010. 9. încă nedescoperit dar care a fost Grădini" (1966-1977). I. în „Candela" . Suceava. 177-179. BALŞ. 2004. Rădăuţi. 30.Boroaia . 72. nr.tradiţie bizantină în România. N„ Istoria literaturii Iaşi. 39. în MMS. p. OL.dispărută de două veacuri-un „Vestitorul satelor" şi „Bunul creştin" . Publicaţii: Educaţia morală a tinerimii Repere bibliografice: Nicolescu.. Pentru pregătirea sa Petru. teolog (23 octombrie 1909.. ediţia a Il-a. vistier urmate de cursuri la Facultatea de Teologie Ieremia-cel ce va construi Mănăstirea din Cernăuţi (1930-1934). 30.. 37-45. Macarie va consemna: Fălticeni. voi.necrolog. Valenciuc. Mihail şi Gavril" multe nesemnate . aflat azi în Muzeul 1949). La temeinică s-a bucurat de respectul 1542 Toader Baloş. 37. p. Emandi. I. 18. Fălticeni).serie nouă. ediţia a Il-a. Em. 25. Bucovina.

S. Episcopul Gherasim Rădăuţilor un frumos manuscris caligrafiat Putneanul şi Bucovina. V. Miron. 116. ajutorul său s-a ridicat . în MMS. 71. Suceava. 10-12. Reli. alături de voievodul Sim. Triod şi un Molitvelnic. Repere bibliografice-. 38. încep ridicarea mănăstirii.372. prof. 1-2. din 21 aprilie 2007. viaţă. îl urmează pe acesta la Suceviţa. p. p. datat 30 mai 1605. Hrehor. de la Muntele Athos. în MMS. P. M. Aioanei. 2007. apoi un Minei arhim. aici un Minei pe luna decembrie. 1929. acest an.371. printre Moldovei (1777-1850). monahul Prohor. în „Candela". precum şi o Pravilă. viitorul mitropolit Gheorghe Movilă. Ca mitropolit. pr.. 60. Dim. p. dr. irmoase.. V. pe care o va dărui Mănăstirii Mănăstirea Cămârzani.. dr. Froicu. şi psalmi aleşi ce se cântă la mărimuri sau II. Simeon şi Gheorghe Movilă Gr. Suceava. Păcurariu. 60. După moartea lui al XVI-Iea. 407-431. toate în limba ediţia a Il-a. voi. 27 . Gheorghe Movilă ca episcop de Rădăuţi. ai Moldovei din secolul al XVI-Iea.. Cronica Episcopiei de Rădăuţi. Bucovineni celebri în ierarhia Petru Şchiopul şi câţiva apropiaţi. 62-63. 181-182. copiat de Bucovinei. Ca Nistoreasa. 3-4. 1-3. pr. Dimitriu. nr. apoi la Mănăstirea Probota. slavonă. C„ Cartea Fălticenilor de Ia A la Z. 64. Iaşi. cartea numită Teologia în Bucovina. Paşti. C. p. pergament. Petru Şchiopul. care cuprindea un paraclis. Teodosie 1928. Suceava.324. 73.conform pisaniei - 23 februarie 1608. Bolsen . 4. Gorovei. şi înfrumuseţat numit Slujba Sfintelor 154. prof.. în „Candela". Ca episcop 57. 2004. Contribuţii la istoria merge în Polonia până în anul 1598. nr.1540 . p. mitropolit cere copierea unui Minei pe Suceava. 1940. boieri români. tronul Moldovei va fi ocupat de Ieremia. el va scrie o Hronologie cu principalele 844. Posluşnicu. p. 1975. un Ciolca. Rădăuţi. foşti mai ales după alegerea prietenului său pribegi în ţări străine. Em.ca dascăl de casă al p.. nr. Timotei luna mai. Bucureşti. Intră de tânăr în viaţa A murit la 23 februarie 1608. 1929. p.. Şt. p. 2010. p. în limba slavonă. psalmi aleşi. iar Bucureşti.. I. pr.. Sim. Suceava. p. irmoase Gheorghe Baltag. în „Teologie şi viaţă". Satco. Note şi îndreptări pentru istoria numit episcop de Rădăuţi (1598). în 1607 se scrie în episcopia Letopiseţul de mătase. unde Viena. p. Aioanei. 1992. Protoiereul Gheorghe Baltag... Tot în Mitropoliei Moldovei. Pentru Română Cugetarea.. 431-443. 2012. la dorinţa sa va fi scrisă pe nr. Fălticeni repere în timp. Enciclopedia corectează un Triod slavon. p.-E.. Bucureşti. Suceviţa în mai 1604. fraţii Ieremia. în 1606 mai donează Nou". cu mitropolit al Moldovei (aprox. Predescu. p. L. Egorov al Bibliotecii de Stat din Moscova- în „Lumina" din 11 aprilie 2007. pe luna martie-manuscris aflat în fondul Ctitorul marilor zidiri şi prietenul sfinţilor. Eug. Timotei Nagramin sau Miscelaneu de cântări care arhim. într-o veche familie de Mănăstirea Dionisiu. când oraşului Rădăuţi (până la 1918). la inaugurare. Doi supraveghează construirea şi pictarea episcopi ai Rădăuţilor şi apoi mitropoliţi bisericii-cu hramul „înălţarea Domnului" . 3 şi „Crai şi le dăruie Suceviţei. nr. p. 58. 1975. fiul domnitorului. Iaşi. după ce s-a monahală alegându-şi metania la retras din scaun la Moldoviţa. 10-12. 1980. Suceviţa).. în Cernăuţi. care va rămâne legat sufleteşte întreaga acad. veliceanii. M. Discurs de care şi episcopul Gheorghe Movilă. P. 2004. pripeale şi care se găseşte la BARBOVSCHI. 77-83. 1912. de Repere bibliografice: Dan. alături de ceilalţi pribegi va 254-256. anul 1591 îl întâlnim.în Tirol .. Protoiereul iconom stavrofor cuprinde slujba Paştilor. 28.. S-a născut în paraclisul cu hramul „Sfântul Nicolae" din ţinutul Sucevei. p. Iaşi. Rezuş. TEODOSIE Mănăstirea Suceviţa. pr. 62. scaunul mitropolitan de Gheorghe Movilă. Reli. Contribuţii întâmplări din trecutul Moldovei şi la istoria Mitropoliei Moldovei în secolul domniile voievozilor. paraclise. p. aici se cunoaşte cu Mănăstirea Suceviţa. Enciclopedia beizadelei Ştefan. 1986. Istoria musicei Ia Români.

M„ Biserici dirijor (1878. Bucureşti. Poveşti nemuritoare-în colaborare. Protopop al Protoieriei Boroaia înfiinţează. Bucureşti. . 1976. Nesfoaia. Cartea Fălticeni. „Păstorul Tutovei" din Bârlad şi lectură ale lui M. Broscăuţi-Dorohoi (1960-1971) şi Biblioteca „Lumina". 72 p. Humorului. Iaşi. 1999. 1941. Bibliotecii Bucovinei I. Bucureşti. 96. teza de licenţă în Teologie 2010. Introducere şi studiu. Sbiera. Gimnaziul Alecu Donici (1910-1917) şi 1943). p.26. „Luminătorul". 1995. Kiriac şi corist în C . Pahomi. Parohiei „Adormirea Maicii Domnului" din Suceava. student al lui Dumitru G. Marşeniţa-Hotin (1941-1944). în anul 1907 îşi publică. I.. Predescu. Misiunea mare succes. Episcopia de Artă Dramatică. 1991. Ciolca. pacea lumii. ambele din Fălticeni. „Biserica Basarabiei" Vatra Dornei. dr. şi schituri ortodoxe româneşti din ţinutul Fălticeni). 2004. în Moldova". Dicţionarul teologilor români. 1912. 1941. BĂNCILĂ. I. Bucureşti. Hirotonit preot în parohia Rângaci. Repere bibliografice: Păcurariu. 82. (1953). 35. de Seminarul teologic (1927-1935) şi Leon Băncilă.. Chirescu 28 . ediţia a Moldova. Şirul Bucureşti. manifestările corului s-au bucurat de un Fălticeni. Iaşi. M. întreprinde un presa vremii la „Cuvânt Moldovenesc". Severin. Hristos. acad. Boroaia (1949. Satco. prof. urmaşul în limbile maghiară şi germană. Din istoria Bisericii Ortodoxe Teologie şi Conservatorului de Muzică şi Române în nordul Moldovei. 481-482. ALEXANDRU . Al. voi. Absolvent al Facultăţii de Cernăuţi. p. muzică pentru clasa I secundară. Mare (1914-1917). p. C. Iaşi. 1978. voi.. 42 p. Bucureşti. iconom stavrofor preşedinte şi Leon Băncilă dirijor al corului.Cartea I-a din De Civitae Del. A publicat literatură cu caracter Este primul cor laic din Fălticeni care. p. p. M. 1972. va concerta în oraş. 64. Buciumeni. Dicţionarul teologilor români.. în 1910. Ciurea. în „Credinţă şi cultură ortodoxă II-a. Mănăstiri şi biserici din Societatea corală „Carmen". pr. iar în BARDIERU. prof.diacon. profesor de religie în şcoli din Gane" cu scriitorul Mihail Sadoveanu Corabia şi Fălticeni. G. 46. o conducea. Ortodoxe Române. turneu în Bucovina la Suceava. mitropoliţilor Bisericii Ortodoxe din Enciclopedia Română Cugetarea. 74. în Hotin (1938-1940). unei biblioteci publice.preot. manuscris dactilografiat din fondul Norocel-Degeţel. Alături de alţi intelectuali ai urbei (1971). profesor. Păcurariu. 28. p. manualul Carte de scriitor (12 martie 1913. dezideratul se Fălticeni (1945-1949). Leon Băncilă se sacerdotală. pr. 480.. 1998. Sadoveanu şi recitările „Mitropolia Moldovei şi Sucevei" din Iaşi. 120 p. 2003. 28. cu examen de capacitate în Teologie Şcoala normală de învăţători Ştefan cel (1946).. Carte stinge din viaţă după ce se îmbolnăvise de de basme. p. ediţia a II-a.tradusă tifos exantematic. „Ocrotirea". în memoria lui. 61. Păcurariu. împlineşte în 1912 şi Fălticeniul va avea 1960). Gura „Raza". 24 p. pr. L. Fălticeni. pr. Câmpulung Moldovenesc şi toate din Chişinău. tot la Bucureşti. Rădăuţi..basme. I. Hotin). 1996. în 1917. Fălticeni-30 ianuarie 1917. acad. Istoria Bisericii numerele 24 şi 25. Publicaţii. care a militat pentru organizarea Corabia-Olt (1944-1945). Păpuşa la catedra de muzică a Gimnaziului năzdrăvană . M. 1982 şi 1983. ambele din Bucureşti. p. care în 1945 încă mai Biserica „Duminica Mare" din Botoşani activa. articole şi note în doi ani. LEON .. Suceava. „Viaţa Basarabiei". la Fălticenilor de Ia A la Z.. compozitorul şi dirijorul Ioan D. Societatea corală „Nicu (1949-1951). ediţia a Il-a. Maestru de muzică la Facultatea de Teologie din Chişinău (1935. Imperiul sacru. pe care acesta Nordul Moldovei. Augustin Fericitul . transferat la Ruşi-Baia anul 1909 înfiinţează Societatea Clerului (1940-1941). p. Piteşti. Bucureşti. 633. 60 p.. alături de recitalurile de din Bălţi. după moralizator pentru copii. Suceava. poetului bucovinean Gavril Roticâ. Bucureşti. dr. 1996. Hirotonit diacon pe seama Em„ Enciclopedia Bucovinei.

în anul şcolar 1920-1921.13 decembrie Stihuri la luminatul herb a Ţării 1693. hagiograf (26 David.traducere din ierodiacon la Mitropolia Moldovei. provine dintr-o familie de David" Uniev.latină. va înfiinţa. limba greacă „Vieţile Sfinţilor" .. 1680. Iaşi. 1673. 1683. 31. poetică şi retorică. Psaltirea de-nţăles desăvârşeşte duhovniceşte şi studiază în numită şi Psaltirea slavo-română . Vasile cel Monografie. Ar. competent şi pasionat Societatea corală „Leon Băncilă". manuscris Nicolae Milescu şi tipărită la Bucureşti în caligrafiat de pr. la traducere şi prelucrare în 4 volume Iaşi. nr. prolog ia tragedia premiată de Academia Română.. sub numele de „Biblia" lui Şerban Bibliotecii Bucovinei I. Costăchescu. cu valoroase contribuţii în Repere bibliografice: Costăchescu. 21.traducere din greceşte Roman (1659) şi mitropolit al Moldovei. Vasile Onică.. 1934. 138. un Pateric. A. 2004. când va elabora una din operele sale de Istoria oraşului Folticeni . Specializat în teologie. din limba greacă de Ghiorghios Chortatzis. Cantacuzino..polonă. Gorovei. 1681. 1683. La Roman a revizuit traducerea Pentelescu. Lvov se va specializa în domeniul limbilor 1682-1686. Suceava. M. Cu numele de Bărilă Moldovei. apoi greceşte în ruseşte Iaşi... traducător. Octoih. urce treptele ierarhice. 155. Stryi-Zolkiew). ruteană şi rusă. octombrie 1624. Gh. deschizător 1927). Siinion împotriva Ereziilor- duhovnic al obştei de călugări şi începe să traducere din greceşte în ruseşte. Bucureşti. unde Iaşi. primul poet şi imnograf român. 94-95. 2007. Liceul Nicu Gane Fălticeni. La Probota a tradus din premiată de Academia Română. Stino. „Istoriile lui Herodot". Probota dezvoltă şcoala monahală. unde moare şi a. Suceava. 1684. elenă şi slavonă . la Stryi- Cartea Fălticenilor de la A la Z. de drumuri în hagiografia românească. V. dezvoltarea limbii literare române şi Istoria Bisericii catedrale „Adormirea promovarea culturii în limba ţârii. N. p. p. ediţia a II. Em. „Erophile" de Ghiorghios Chortatzis. română şi slavonă. 91. „Mântuirea păcătoşilor" lui Agapios Gh. Iaşi va edita cărţi de slujbă traduse de el în Suceava. traducător. Iaşi 1679 şi în 1649 la Mănăstirea Probota. p. Dumnezăeasca negustori aromâni. 236. moderne . Iaşi. C. Viaţa şi petrecerea sfinţilor - unchiul său Chiriac Papara era epitrop. realizată de spătarul în Ţara de Sus. laşi. 1683.. Gafencu. Folticenii. Şcoala „Frăţia Ortodoxă" din Lvov. 1683. Sbiera. I. 1970. 1673. în 8634 versuri. Bucureşti. Ultimii ani i-a trăit 108. Fălticeni 1927. 1-2. este înmormântat în decembrie 1693. Un veac de muzică corală Vechiului Testament. cu în ruseşte Iaşi. Sfânta Liturghie. Zolkiew în sudul Poloniei. 1673. Dumnezeu Uniev. 1939. 236. DOSOFTEI . Psaltirea lui teolog. Suceava . apoi la Iaşi şi în bilingvă Iaşi. traducere Rusia (1684). V. Gherman. Enciclopedia Bucovinei. 250. A fost tuns în monahism Liturghie-tradusă din greceşte. într-un autoexil. Suceava. Uniev.lucrare Matei Cigalas.ediţie şcoala monahală de aici. „Chronograful" lui Cercetări istorice asupra oraşului .mitropolit. p.lucrare căpătâi.tragedie. din fondul 1688. Molitvenicul cel mic. în această bisericească-traducere din greacă în rusă calitate a condus o solie diplomatică în Iaşi. 2010. p.Pateric. p. 178. 1939. este Iaşi. V. G. 173. îl întâlnim ca Epistole de Ignatie Teoforu . Este Maicii Domnului" din Fălticeni (1827.şi 1683. Ioan Gură este ales episcop de Huşi (1658). Ciolca. Istoria sediul la Suceava şi apoi la Iaşi. poet. Landros şi scene din viaţa Sf. voi. Iaşi. unde se ediţia a Il-a Iaşi. 234. După refacerea tipografiei din Satco. clasice . Iaşi. Nou. Publicaţii: Acatistul Născătoarei de BĂRILĂ.. Nistoreasa. introduce vieţile sfinţilor români atunci Fălticeni. în „Psaltire a Svântului Proroc Dimitrie. 1683. Leon Băncilă. 29 . pr. Erophile . p.. Iacobescu. episcop de de Aur Cuvântări . departe de ţară. 1683. 1977. Suceava. limba română-unele cu text paralel în Fălticeni repere în timp. în revista „înmuguriri". Molitvenic de-nţăles. 1683.. 420. La Parirniile preste an.

pr. I. Nordul Moldovei. 1986. sub titlul la origini până la 1900.preot. în mai valoroşi predicatori ai vremii. în „Candela". ROMAN . 1928.. voi. Iaşi. Iaşi. Română în Bucovina (1862-2012). 1980.. 86-88. Suceava. 1974. Enciclopedia Bucovinei. în MMS. 9-12. voi. Arhiepiscop al laşilor. pe Severineanul Nestor Ep. Ciolca.vicar. D. Predici poporale. „Arhiva". La 150 799. p. Cernăuţi. Piteşti. Suceava. Mitropolitul Dosoftei. 1974 . dr. or. BÂRGĂOAN. în MMS. p. din Stroieşti. Iaşi. 1974. Mitropolitul Dosoftei şi-a desfăşurat voi. Suceava. Comparaţia în Psaltirea în versuri a Cernăuţi. 574. Bosanci). Mitropolitul „Credinţă şi cultură în Moldova". Teoctist Arăpaşu. Zugun. Gr. biserici din Bucovina.. 2003. Ursu. Dosoftei. Istrate. 1991. 116. p.. M. Iaşi. Zugrav. 9-12. p. C. p. 98-105 şi 1891. G. Psaltirea în versuri. Istoria Bisericii Posluşnicu. 122-149. 149-160. Păcurariu.. Sucevei-350 de ani de la naşterea sa (1624-1974). p. Iaşi. Ciurea. Alături de pr. Bucureşti. Contribuţii privitoare la originea. „Candela". 9-12. p. din Cernăuţi (1874-1878). p. manuscris dactilografiat din fondul Predescu. Dosoftei la Probota. 335-336. Iustin. Păcurariu. V-XLV. 9. voi. 2010. ediţia a Il-a. Bucureşti. Bucovina. 1995. toate aceste predici le-a strâns lui Dosoftei. 30 . se înscrie la Institutul Teologic Mitropolitului Dosoftei. 2004. 1974. Scarlat secundare la Gimnaziul Superior gr. p. în volumul Botoşăneanul. dr. 800-837. 1-2. p.. 9-12. P„ Dimitriu. în veche. 75-84.. colaborând la revista „Candela" din P. pr. pr. Iaşi. 1974. ediţie critică. Adrian Ortodoxe din Moldova. p. Editura Episcopiei Bucureşti şi Comisia Naţională pentru Romanului.. a fost unul dintre cei Mitropolitului Dosoftei de la Suceava. din pr.. 1. Şirul mitropoliţilor Bisericii Bucureşti. C. limba Froicu. 1957. ediţia 12. 1981. traducător şi editor al unor ridică aici una din cele mai impunătoare texte patristice. I. Mănăstiri şi biserici din 1673... p. Iaşi. introductiv la volumul „Dumnezeeasca Repere bibliografice: Găzdaru. Literatura română Publicaţii: Predică la lăsatul de carne. activitatea (1658-1693). în MMS. 1940. 1890. p. 9-12. Bucureşti. 319. Iaşi. Bucureşti. Istoric şi realizări. Omilie pentru Duminica a treia Sucevei. în anul 1905 Dosoftei. pe 37-55. prof. 101-109. M. Ep. Severin. p. Teologia în şi influenta Mitropolitului Dosoftei. studiu Giraldi (1504-1573). editată de Biblioteca Centrală Universitară Patericul românesc. 77. A. După terminarea studiilor naştere. 739-747. Bucureşti. preot pe seama parohiei Bosanci (1878). 409. Cartea Fălticenilor de la A la Z. Suceava . Enciclopedia Română Bibliotecii Bucovinei I. Iaşi. 74. Satco. 62-63. în MMS. ctitor al a postului. Bucureşti. 222-225. 777. p. p. p. I. Sbiera. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei şi 2012.. I. Craiova. N.25 mai Moldovei şi Sucevei-350 de ani de la 1912. 1927. Bălan. 756-776. 169-174. Mitropolitul care o va sluji toată viaţa. prof. vicar. 1976. Este hirotonit 1974. 748-752. după „Orbecche" de Giambattista Cinzio limbajului liturgic românesc. Irimescu. XXXIV. în MMS. Dosoftei (1624-1693). Rotaru. în MMS. Portrete ale Berariu. Mitropolitul Dosoftei al predicator. acad. 9-12. G.lucrare 1996. p. I. români. p. Al. Contextul în care 79. 1974. publicist (1850. p. pr. 1974. Mitropolit al Moldovei şi p. Porcescu. M. Ioanichie arhim. 1974. Imperiul sacru. Iaşi. Iaşi. 86-88. Eug. p. în MMS. Bibliografie. Em.. 729-738. 201-219. L. 753-755.. 2001. 68-70. Voraicescu. Iaşi. Bucureşti. 1974.. MMS. Istoria musicei la Ortodoxe Române. Liturghie". de ani. 148-150. Istoria Bisericii Ortodoxe Române. I. Ioan p. p... 1982. Rădăuţi. Limba română a Il-a. Activitatea cărturărească a Suceava. 1890. 283-284. p. de N. UNESCO. p. Dicţionarul teologilor români. Dicţionarul literaturii române de care le-a tipărit la Cernăuţi. într-un tom voluminos în anul 1901. p. Grigoraş. M„ literară în Psaltirea în versuri a lui Societatea pentru Cultura şi Literatura Dosoftei. Cugetarea.

Irimescu. I. M. Istoric şi realizări. 1892. 2004. 1912. Dan. probabil. Monteoru. V. Enciclopedia Bucovinei. deputat (18 august 1837. p. Hirotonit preot la Fundu- Moldovei (1869-1870). de Roman Unirea cu Regatul României. ediţie îngrijită. senator în Bârgăoan. a 1901. în 1900 a fost unul Anastasie Crimca. La 150 de ani. Bucureşti. p.. în „Candela". 1890.. I. colaboratorii apropiaţi ai mitropolitului arhipresviter mitrofor. 326. Pagini de enciclopedie. 1893. Cernăuţi. Publicaţii. Tarnavschi. Bucovinei (1903-1918). Mioc. Cernăuţi. din Bucovina. p. în „Candela". Suceava. în „Candela".71. p.72. Stânceni-Coţmani. pr. Parlamentul României (1923). Candela. pr.. dactilografiat din fondul Bibliotecii 1991. în „Candela". 2007. p. Bucov ina. 2012.. voi. Nistor. 12 septembrie 1923. Istoricul Societăţii mazililor Gheorghiu. Cernăuţi. general al Foaii bisericeşti-literare Referinţe bibliografice: Gheorghiu. 1902. Suceava. în „Candela". p..la una din multele 31 . T. românismului de la robirea (1775) la Dim. Din istoria Bucovinei. Sbiera. pr. 260-263. 13. Rădăuţi. p. Bosanci-100 de ani de la sfinţirea Memorii. V. 95. 424-429. I. p. Predici poporale. p. în bucovineni" (1910-1914). 59. Suceava...Cuvânt la învierea Domnului. p. Introducere şi bisericii.. Cursul vieţii mele. „Coroana României" în grad de Comandor. Bucovinei I. în răzeşilor din Bucovina şi a sprijinit apariţia „Candela". 84. Studii 2004. 400. G. Indice general al Foaii 1923. Deputat în Dieta Repere bibliografice: Tarnavschi. 1925. manuscris Istoria Bucovinei. 12-13. publicist. 32-33.. 111. I.' 393. 1891. 38. XVI-XVII). DUMITRAŞCO (DIMITRIE) parohiile Gemenea.. 96. 1986. voi. Cernăuţi). M. p. 48-50. Dim. Bucureşti. transferat în BELINSKII. Indice şi răzeşilor din Bucovina. lacobescu.preot.. Cernăuţi. cancelar Sinodal (1896-1918).. pentru Cultura şi Literatura Română în Institutul Teologic (1856-1860).. 263. Cernăuţi. I. Cuvânt la sfinţirea care a reactivat şi tipografia societăţii. III. 93. Diac în cancelaria domnească Consilier consistorial la Cernăuţi (1884. Rolul preoţimei bucovinene în desrobirea Bucovinei (15 XI 1918). unul din 1918). 273-280. Societatea secundare şi teologice la Cernăuţi . Bujorean.. menţinerea românismului de la robirea Cernăuţi.. p. 161. diacon - din iniţiatorii Societăţii mazililor şi prima treaptă preoţească. N. 836-842. 380. p. Suceava. Dan. 101-103. diacon la Suceava (secolele (1871-1877) şi Vatra-Dornei (1877-1884). la 27 octombrie 1918 Dare de seamă asupra predicilor şi a prezidat Adunarea care a votat a doua zi cuvântărilor poporale.diac caligraf. Suceava. 1925. Predică periodicului „Gazeta mazililor şi răzeşilor pentru Duminica a treia după Rusalii. Eug. P. I s-a conferit 404. Editura Duh şi Slovă. A fost. p. p. 27. Rolul bisericeşti-literare Candela. 70. Em. 1923. 394. Satco. Predică la Anul Nou. Tarnavschi. 320 p. 422-424. V. a acordat burse unor elevi merituoşi. C. 1998. pr. 638. or. 388. p. timp în 1889. Română în Bucovina (1900-1922). Satco.. pr. p. pentru anii preoţimei bucovinene în menţinerea 1882-1914. înfiinţat şi întreţinut şcoli particulare la sate şi p. Enciclopedia Bucovinei. pentru anii 1882-1914. 69. 92. Roman Bârgăoan. Morariu. Em. Suceava. Teologia în Bucovina. 1918). p. p. şi cea orăşenească de la Suceava. 1993. cursuri în Drept la Universitatea din Viena. voi. V... 1908. A şcolii din Ciocăneşti. necrolog în „Candela". N. voi. Ostra şi Slătioara . Vreme de 22 de „Candela". DIONISIE . Palatului Naţional. XXVI. Froicu. lacobescu. I (1774-1862). pr. Bogdăneşti. note de M. 2004. Cuvânt la sfinţirea unei susţinut înfiinţarea de instituţii culturale şi a biserici. Societăţii pentru Cultura şi Literatura 167. 265. (1775) la desrobirea Bucovinei (15 XI Dimitriu. urmate de Bucovina (1862-2012). 182-184. p.. BEJAN. fiind bursier al Fondului Bisericesc gr. Cuvânt la ani a fost vicepreşedinte şi preşedinte al Buna Vestire. ediţia a Il-a. Voi.

tot în consistorial şi vicar general (1857). înv. Istoria române din Moldova.. arhim.. TEOF1L . nr. boul şi vulturul. 37-46. p. Păcurariu. „. Vasile cel Mare şi Cernăuţi şi Mitropolit al Bucovinei şi Grigore Teologul. Istoria Bisericii din Dragomirna. p. Rolul Crimcovici. Privire scurtă istorică - Belinskii diac". Şi s-a scris cu mâna trebile bisericeşti ale diecezei Bucovinei". 142. 174 fiie. cărturar. în „Studii şi preoţimei bucovinene în menţinerea Cercetări de Istoria Artei". 1852. 43. 13. ort. p. p.Bohemia). pe pergament. 21. Teologia BENDELA. 2012. Tarnavschi. La 13 slavonă. 1610. Olimpia pr. Eug.. Galizien. Dimitriu. Bucureşti. Române. III. p. Liturghierul este Dalmaţiei . preocupat în ridicarea educaţiei şi culturii 1610. Suceava. înv. ediţie îngrijită. introduce oficial scrierea cu porunca prea sfinţitului arhiepiscop.. 1845. Fondul Mănăstirii literaturii române din Bucovina (1775- Dragomirna. 1926. Cernăuţi. învăţătura Tot între 1609-1610 mai copie în limba elementară din fizică pentru şcoalele slavonă. p. desenate elegant şi a fost scris între 1609. cu nr. Suceava. p.hirotesit la Sibiu în 21 aprilie înfrumuseţat cu vignetă.mitropolit. 2-7 se află colofonul: Repere bibliografice: Vorobchievici. note. manuscris dactilografiat din fondul 21 iulie 1875. Cernăuţi. 84 se află colofonul: „Din poporului său. I. a Repere bibliografice: Ipolit Vorobchievici Bucovinei şi Dalmaţiei. desrobirea Bucovinei (15 XI 1918). didactician. (Schiţă istorică). un alt Liturghier cu poporale. fiind sfinţit schimonah şi hirotonit de împodobit un Tetraevanghel cu 339 ipodiacon (1936).biserici ale târgului Suceava şi avea o După absolvirea Institutului teologic din scriere frumoasă. arhiereu. Psaltirea. 13.. manuscrisul are frontispicii. I... numit. 11. bucovineni. P. Nistor. cu nr. 1918). dr. pentru anii 1882-1914. cărturăresc al mitropolitului Anastasie 1923.multpăcătosul Dimitrie Vasilievici Eug.. 32 . C-ţa. 189- 190. Cernăuţi. Bucureşti.. Istoria Bisericii Ortodoxe Mitrici. arhimandrit câteva luni mai copie un Liturghier. multpăcătosului diac Dumitraşco Belinskii. 1925. kyr alfabet latin în Eparhia Bucovinei prin „Foaia Anastasie Crimca. seria „Artă românismului de Ia robirea (1775) la plastică". 574/354/29. Miniatura românească. 41. Manuscrise slavo. evangheliştilor Marcu. şi monahal. titluri şi Facultatea de Teologie Romano-Catolică a capitale scrise cu aur şi trei miniaturi ale Universităţii din Viena (1836-1838). Bibliotecii Bucovinei I. pr. voi. La 18 septembrie 1609 Cernăuţi (1826-1834) intră în. prefaţă. care cuprinde cele trei liturghii ale noiembrie 1873 este ales Episcop de lui Ioan Gură de Aur. publicist (8 mai 1814. în Bucovina. statistică asupra arhidiecezei gr. p. Bucureşti. Dan. cinul termină de caligrafiat. în limba slavonă. Cernăuţi. 1893. G. Sbiera. A colaborat la străin. Franzensbad . M. 28. Iufu. Gheorghiu. V. din 1874.112. 82. Brătulescu. indici şi reproduceri de prof. întocmirea Calendarului diecezan şi a publicat manuscrisul se păstrează în Biblioteca două lucrări: Die Bucovina im Konigreiche Mănăstirii Dragomirna. Viena. în anul 7118 (1609-1610)". Gh. 1916. Luca şi Ioan cu Hirotonit diacon şi ierodiacon. Studii de specializare la file. Popescu-Vâlcea. 124-129. şi mitropolit al Ţării Ordinăciunilor consistoriului episcopal în Moldovei. 111. p. Ilustraţia Indice general al Foaii bisericeşti-literare manuscriselor slavone în mediul Candela. Bucovina şi a vieţii religioase a românilor 1908. Loghin. Bucureşti 1994. 1981. V. dr. titluri şi 1874 şi întronat la Cernăuţi în 21 mai 1874. Dim. 1982. prefect de studii ia Seminarul Clerical din Tetraevanghelul se păstrează la Mănăstirea Cernăuţi (1838-1840) şi rector al Dragomirna. Cernăuţi. univ. La Seminarului (1840-1857). 1986. Froicu.. prof. Iaşi.. 161. Costea. Suceava. V. 17-41. caligrafiate şi Profesor cu mare notorietate.. Cernăuţi. Cernăuţi.. p. la f. simbolurile lor leul. 50. Istoria Sfintei Mănăstiri 14. la f. frontispicii scrise cu aur.. C. p. 5.

lacobescu. 1. Suceava. Societatea pentru Cultura şi documente ale Suceviţei şi Schitului celui Literatura Română în Bucovina (1862- Mare. M. Pentru facerea omului. Em. arhiepiscopul Cesare(e)i. 114. N„ Bucovina. C. 91-146. (BENDESCU). în 59. nr. Pe când era mutat la Calafindeşti unde va rămâne până la arhimandrit diecezan (1823) scrie A celui între moarte. p. Dan. 1823. Pe BENDEVSCHI. Cernăuţi. p. Bucovinei. Sfânta Pagini de enciclopedie. pietrei de mormânt a lui Daniil Vlahovici .. arhimandrit. fostul episcop al Bucovinei. 274. Rădăuţi . Dim. p. Valenciuc. aflat în surghiun la Mănăstirea Slatina. MIHAI cheltuiala sa. Mihalcea şi Crasna. Mănăstire Dragomirna (Schiţă istorică). Dijmărescu. Enciclopedia 1810-1860 (la foaia de gardă anterioară Română Cugetarea. !„ Istoria Bucovinei. pr.1919 (?). de. Ipolit Episcop. ediţie părintelui nostru Vasilie cel Mare. Rădăuţi. 17. publicist (1859. 198. 36. pr. în 1810 Calafindeşti). unde a înfiinţat „întâia manuscrisul cu traducerea la „Funie întreită" a însoţire de păstrare şi credit" pentru acestuia. 222. în „Candela". ediţia a Ii-a. Cartea românescă manuscrisă din hirotonit diacon (1801) şi ieromonah Nordul Moldovei.. 7. apoi Dragomirna începe să scrie Pomelnicul cursuri la Facultatea de Teologie a mănăstirii Dragomirna. 326.. 204. pr. în „Analele chiliile. p. Suceava. predici şi cărţi de rugăciuni. Istoric şi realizări. 1998. 2004.. Publică sfinţi părintelui nostru Vasilie cel Mare. 79. arhimandrit de scaun şi în „Analele Putnei". voi.397. 2003. 48. 1991. Bucureşti.. inv. 101. D. Contribuţii la istoria Dragomirna. Egumenii. îngrijită. A celui între sfinţi pr. Repere bibliografice: Onciul.77.. 59-60. Bucureşti.. 181-182. p.. Chipuri şi morminte. 695/1961. 59. Succava.. Manuscrise: Pomelnicul a fericiţilor Bucureşti. unde a fost Ol. 2001. p. 169. 114. Urmează studii sccundare la ieromonahul şi egumenul Mănăstirii gimnaziile din Rădăuţi şi Cernăuţi. Ceva despre mersul şi desvoltământul Bucovina în perioada stăpânirii austriece culturii teologice şi clericale în Bucovina. voi. presviter stavrofor (1897). ctitori a sfinţii mănăstiri Dragoinirnii. Ungureanu. 182. 2012. Ciobâcă. 60.. Enciclopedia Suceava. Cernăuţi. 1923. 844-845. Introducere şi note de M. p. (1805). hirotonit preot şi transferat la Mileanca. 269. aflându-se colofonul). sediul stăreţiei. 2007. Este până în anul 1860. din anul 1890 este lase o notiţă în acest sens la f. studii. Capadochiei. 1853. D. L. Dan. p. III. Editura Civitas. p. III.. Ales egumen la Mănăstirea 103. p. 2012). 125. 8-10.. Mănăstirea Dragomirna. nr. apoi la Suceviţa secolele XVIII-XX. ediţia a II-a. Egumeni ai Mănăstirii Putna din la Putna (1813-1821). cav. 126. p. Rolul preoţimei bucovinene în I. pr. p.. de la hirotonit diacon în parohia Spasca (1885). 200. 1774-1918. egumen la mănăstirile Teofil ierod. Vorobchievici. Cursul vieţii mele. Bucureşti. Monteoru. Mănăstirea Suceviţa cu anexă şi Irimescu. A intrat în viaţa monahală la şi Viaţă".. Suceava. 1998. 1. traducător. La 150 de ani. La 1822 primeşte. Putna şi Suceviţa (secolele Mănăstirii Putna. voi. 1908. D.. Ierarhii Bucovinei. Filaret Bendevschi având grijă să ajutorarea sătenilor. care va fi continuat Universităţii din Cernăuţi (1880-1884). articole.Nistor. Valenciuc. 1999. Dosoftei Dragomirna (1808-1813). Memorii. C. 158. Mitric. transferat stareţ ierom. an. I. 2004. Is. 1992. Predescu. menţinerea românismului de la robirea (1775) la desrobirea Bucovinei (15 XI BENDEVSCHI. Cernăuţi. 2009. 28. p. 33 . a reparat Paraclisul „Sfântul Nicolae" şi a pus bazele livezii din jurul Schitului (azi biserica a dispărut). Satco. p. FI LA RET 1918). a construit o pitărie şi o bucătărie în Bucovinei". în 1825 s-a sculptat epitaful arhipresviter stavrofor. p. nr. (18121-1823). 1925. 110. Episcopia Cernăuţilor (1800). în „Teologie XVIII-XIX). Arhimandritul timpul stăreţiei la Dragomirna a reparat Filaret Bendevschi (1755-1885). Morariu. Veniamin Costachi-mitropolitul Moldovei. Bucureşti. inspector diecezan la Cernăuţi (1823).

I. Grigorovici. G. 1876. Pagini de enciclopedie. Cernăuţi. Notabilii fondul Bibliotecii Bucovinei I. p. V. în (1775) la desrobirea Bucovinei (15 XI „Observatoriul" lui Gheorghe Bariţiu. Cernăuţi.. lui Vodă . Em. voi. făcând parte mari personalităţi ale vieţii Bucovina. Berariu şi C. a rugăciuni.poezie în 1986. şi „Czernowitzer Zeitung" .. M. 1895. Bucureşti. p. N. 1894. Sbiera. Enciclopedia Română Cugetarea.. cultură teologică şi laică. pr. 34 . Suceava. Suceava. „Gazeta Bucovinei" (Luca 6. 1889. în Cernăuţi. „Aurora Română". Bucovinei" şi „Deşteptarea". Eug. orator talentat şi un fin predicator. Bucureşti. Suceava. p. a fost un bun şi pasionat predicator.poezie. Facultatea de Teologie din Cernăuţi. traducere. 304. 1893. Pentru a I (1774-1862). 1993. din consiliul de administraţie voi. parohie pe de arhipresviter stavrofor". 1893. p. Cernăuţi. dr. 1882-1914. III. 1894. 1884. Bucureşti. pr. 30. 1889: p. în „Observatoriul". Multe din predicile lui. „Centrala însoţirii economice în 12. Stâlpul L. 1882. Cernăuţi... Consistoriul Arhiepiscopal din Cernăuţi. urmat de cursuri la Institutul Editează la Cernăuţi. 1891: p.. Froicu. 1942. preoţii A. „Biserica Ortodoxă Română". R. Cernăuţi. prof. între 1883. 558. Suceava). folclor bucovinean şi a colaborat la reviste 156-159. 1940. din anii 1883-1892. Voi.. 612. p. Teologia în Bucovina. 38. între anii 1902-1903 şi Teologic din Cernăuţi (1867-1871). 62. secundare la Gimnaziul Superior gr. Bucovina". p. Indice general al Foaii Publicaţii: O noapte pe ruinele Sucevei - bisericeşti-literare Candela. au fost premiate de Repere bibliografice: Gheorghiu. Em. care a slujit-o până la moarte (1880-1895). 11. 2004. 617. Satco. Dan. Pânzar. Reli. Studii paginile revistei „Candela". luptă activ lacobescu. Ian cu şi Suceava. Preot cu o bogată Ierusalim.. . 264-266. „Gazeta ediţia a II-a. Cernăuţi. Bucureşti. 182 p. p. în „Candela". pentru anii poezie.. p. 102. în „Candela".. combate falimentarea ţăranilor români de 304. 2004. I. publicate în mir. ziarul „Ţăranul". 33. p. 1997. bucovinean. 1991. Satco. dr. predicator. 644: Predică articole şi studii pe teme religioase: a cules despre desfrânare. Rolul preoţimei bucovinene în „Familia".toate din 41. Este 1909-1910. 12-19). 1882.. studiu traduce Catehesele Sfântului Chirii traducător. români în Bucovina. Colecţiune de predici. „Observatorul" lui Gh. V. în 1903 la bucovinene. Personalităţi către cămătari înfiinţează. 284. p. Lupta de Ia Smârdan . Suceava . 94. Cernăuţi. bucovinean pe anul 1882". aplecat spre Cernăuţi. Predescu Sibiu şi „Presa". A fost distins hirotonit preot în anul 1880 şi numit preot cu Ordinul „Coroana României" şi „Crucea paroh la Stroieşti lângă Suceava. p. Cuvânt de despărţire din de prestigiu ale vremii cu zeci de predici.preot. 1884. sociale şi culturale bucovinene dr. 1880. în „Calendarul Bucureşti. Carte de studiu. „Resboiul". Pesta. 1923. Istoria Bucovinei. publicist (1846.15 din Ierusalim pe care le va publica în noiembrie. 1894. revista „Candela". cuvântări şi discursuri la „Familia" din 159-161. Bariţiu. Nicolae Flondor. în „Candela". „Calendarul 35-37: Predică despre alegerea apostolilor bucovinean". în revista „Candela". 1867. manuscris dactilografiat din „Resboiul". în „Candela". Preocupat de BERARIU.„Candela". Bucureşti. S. 1887. Publicaţii: Catehesele Sf. colaborează la revistele „Candela". Cartea luptat pentru emanciparea ţăranului de rugăciuni. 1980. IOAN . Suceava. Dochia . P„ Dimilriu. Mihail şi Gavril. Congresul bisericesc din Bucovina. or.. p.nuvelă în Dim. p. Tarnavschi. voi. Din istoria Bucovinei. Biografia menţinerea românismului de la robirea Mitropolitului Silvestru Morariu. VIII. Predică de Sfinţii Arhangheli Pesta. pentru unirea Bucovinei cu Ţara. Predică pentru Duminica purtătoare de Cernăuţi. Chirii din exarh. p. Monteoru. Cernăuţi. p. în „Candela". Suceava.. 1918). Morariu. Enciclopedia Bucovinei. din anul 1890. 1925. I. parohie. Nistor. a scris poezie descriptivă. din 1892. în „Calendarul bucovinean pe 1867". în „Candela". Cernăuţi. 62.

. Dan. formele predicământului cu privire la din Suceava şi Cernăuţi. p. N. V. A fost profesor suplinitor pentru anii 1882-1914. Erinnerungen aus dem clasică la Facultatea de Filosofic a blutigen Gerechte bei Visakov. pe lângă franceză. în locul pr. septembrie 1922. voi. Bucovinei şi Dalmaţiei. „Albina". în „Revista politică". căsătoreşte cu fiica preotului Silvestru în „Gazeta Bucovinei". 14. Bucureşti. germană şi 1890. în „Convorbiri literare".. Cernăuţi. Despre secundare la gimnaziile superioare gr. Moş Vasile. A făcut C . 102. prof. G. în „Czernowitzer Zeitung". I. în BOR. „Steluţa" şi Suceava. Tarnavschi. Loghin. Em. Cernăuţi. 24.. acelaşi timp urmează şi cursuri de filologie Czernowitz. ediţia a 11-a. Despre oratoria bisericească la familie de preoţi bucovineni. era Ochiul boului. 1890. apoi se înscrie la români.. „Gazeta Transilvaniei" Bucovina. 1923. la Catedra pentru (15 XI 1918). la Facultatea de Teologie a Ia robirea (1775) la desrobirea Bucovinei Universităţii din Cernăuţi. articole în revistele prestigioase ale vremii Dimitriu. publicist Mitrofanovici.15 afirmarea presei bisericeşti din Bucovina. Ortodoxia faţă cu Catolicismul. Die Felsen Institutul Teologic (1854-1858). 2004. pr. Indice aducând exemple pilduitoare pentru general al Foaii bisericeşti-literare Candela. 1890.. Satu Mare-Rădăuţi . 1888. Va fi hirotonit XXVIII. 1888. din Braşov.202 p. în Rumânien. culturale din Bucovina. Rădăuţi. Suceava. italiană vorbea limbile sârbă.. p. Enciclopedia Română „şcolile poporale" cernăuţene. p. (1866) şi profesor definitiv (1868) la 15. Cernăuţi. în BOR. Froicu. III. ctitorii Societăţii „Reuniunea Română de Iesuitismul şi Protestantismul după leptură" din Cernăuţi. 142: inspector pentru învăţământul religios din Predescu. în rusă. fiind unul dintre 41. Istoria literaturii române din Bucovina parte din comisii şcolare şi studenţeşti. Nistor. Bucureşti. 582. în 1865. însă va întrerupe „Czernowitzer Zeitung". Peregrinii. P. „Telegraful Român" din Sibiu. profesor. „Steluţa" Suceava. în manuscris: Mijloacele cele preot (1862) la Ceahor până în 1883 şi mai bune pentru îmbunătăţirea sorţii numit preot paroh. Teologia în Bucovina. politică" din Suceava. p. Enciclopedia Bucovinei. „Observatoriul" şi „Revista Satco. Suceava. Vasile A R T E M I E . viitorul mitropolit al de Anul Nou. 1890. Pleacă la der Fiirstin-poezie în „Rumănische Revue" Viena unde se specializează în Studiul şi în „Czernowitzer Zeitung". Sbiera. or. p. conaţionalilor săi scrie istorioare morale. manuscris dactilografiat pentru Cultura şi Literatura Română din din fondul Bibliotecii Bucovinei I. Cernăuţi). în anul 1858 se întoarce în ţară şi se „Czernowitzer Zeitung". Dim. Colinda Morariu-Andrievici. Cernăuţi.O. Iaşi. 1986. A avut merite deosebite în (8 septembrie 1834. A scris Cugetarea. 1926. L. dar mai ales a colaborat la „Candela" al cărei redactor pentru limba română a fost între 1883 - BERARIU-IEREMIEVICI. Andreas nacht bei den Teologie Romano-Catolică de aici. 96. Preocupat Repere bibliografice: Exarhul Ioan de ridicarea morală şi culturală a Berariu. „Deşteptarea". studii români. Biblic al Noului Testament. p. 31. Fraţii. „Foaia Soţietăţii Suceava. După hirotonire ţăranului român. Cernăuţi. Bucovina" „Gazeta Bucovinei". S-a născut într-o 35 . poliglot. transformată ceva Overbec şi traducerea din limba germană mai târziu în „Societate pentru Cultura şi după Hoffmann. Bucureşti. p.. 2003. (1775-1918). 1940.preot. p.. ucraineană şi Românische Neujahregebrăuche. 1925. Die hl. 115. Gheorghiu. la Facultatea de 1889. Eug. V. 1895. Studiul Biblic al Noului Testament. Istoria Bisericii din toate din Cernăuţi. 1889. îndreptarea lor. I. Paginile sângeroase ale se dedică activităţii de îndrumător al vieţii Regimentului românesc bucovinean. în Universităţii din Viena. iar după înfiinţare în bucovinene în menţinerea românismului de 1875. dr. Rolul preoţimei Institutul teologic. în „Candela". Czernowitz. Czernowitz. Literatura Română în Bucovina". studiile din cauze financiare precare.. aprilie 1895.

140-142. 1996. 13-14. 83. Budapesta. Dicţionarul teologilor români. nr. 2012). în colecţia „Biblioteca în perioada stăpânirii austriece 1774- poporală bucovineană". Predescu. prim M„ Societatea pentru Cultura şi redactor al Candelei. p.. voi. 1979. Suceava. 148. 1923. 1918). Istoria literaturii române din Bucovina.. D. p. Dim. 176. Berariu. 25. Em. istorică disertaţie asupra naţiei daco- 99. p.. 139. note şi L. Cernăuţi. lângă Suceava.. 60. dactilografiat din fondul Bibliotecii Mişcări literare la românii din Bucovina. S. preot paroh la Berchişeşti. Bucovina. „Gazeta Transilvaniei". p. Suceava. note şi prefaţă de tom. 19. I. Suceava. pr. Monteoru. Bucovinei pe anul 1923". 37. manuscris Repere bibliografice: Sbiera. 1886. C. 108. în 1998. enciclopedie. Enciclopedia Română Cugetarea. C. III. Bucureşti. în „Candela". 1918. prof. Rădăuţi. cu Dicţionarul literaturii române de la „Odă cătră naţia română sau Poetico- origini până la 1900. 58. p. 1942. Autor de poezii patriotice de factură Istoria literaturii române din Bucovina romantică. p. III. Tarnavschi. 1993.preot. 1925. 61. Revistă teologică bisericească. 21. p. sub influenţa evenimentelor anului (1775-1918). Bucureşti. 596. C. 45. Cernăuţi. Dan.. p. Suceava. pr.41. XXVII. Cernăuţi. muntean. dr. 1848 din ţările române şi altor momente Predescu. 55. FI. GAVRIL general al Foaii bisericeşti-literare . Păcurariu. V. Marian. 1925. Biografie. Pr. 1940. p. Nistor. p. Bucovina Sfântului Nicolai. ediţie îngrijită. 453-453.. Norocul unui satulmărean. Dicţionarul contimporanilor din voi. Din menţinerea românismului de la robirea istoria Bucovinei.1864. 96. Rolul Studii secundare şi teologice la Cernăuţi. 441. S. La 150 de ani. p. 1907. 21. Arhipresvifer Artemie Berariu. 1862. Memorii. A scris ode. p. p. Editura Civitas. Autonomia Bisericii Ortodoxe Române. Seria a II- 254.. Română din Bucovina". V. Dim. Sibiu. Hirotonit preot (1842) şi numit desrobirea Bucovinei (15 XI 1918). Cernăuţi. 48.. 66. Irimescu. p. 1981. Facultatea de Teologie din Publicaţii: Poezii române.. 449-451. N. Bucovina. 1926. 1898. pentru anii 1882-1914. publicist (1819. 1895. poet. Morariu. 336. Ungureanu. 36. M. 155. D. dr. 2004. Iacobescu. într-o Antologie. Istoria române". pr. Cernăuţi. C. p. Rolul preoţimei bucovinene în 1991. I (1774-1862). . 78. Cernăuţi. Din cătănia mea.. şcoalelor poporale din Bucovina. vechea capitală. Berchişeşti. 2003... M. Repere bibliografice: Rosetti. în „Calendarul Glasul voi. I. p. I. Enciclopedia Bucovinei. a colaborat la Cugetarea. Satu Mare- Candela. Suceava. 1923. p. mele. ediţia a Il-a. Publicaţii: Legislaţiunea în privinţa Introducere de M. M. Suceava. 1890. ediţie îngrijită. Gh. p. Istoria Bucovinei. 26. 1986. 99. 1860. pr. pr. Bucureşti. 2007. ţării. voi. 1898. Cârlan. Enciclopedia Română politice ulterioare. Iacobescu. Bucovinei I. preoţimei bucovinene în menţinerea urmate de cursuri la Institutul Teologic românismului de la robirea (1775) la (1838-1842). Eug. România. p. Valenciuc. Loghin. 82. N. Sbiera. Cernăuţi. L.. p. Oradea-Mare. Gheorghiu.. I. Istoric şi realizări. p. Voi. 32. C. 104-105. 36 . 1926. pr. Artemie. Terminul 1999. Literatura Română în Bucovina (1862- Cernăuţi. Bucureşti. apărută înainte de 1848 la Cernăuţi. Cernăuţi... G. p. p.. Saghin. Şt. Ghid bibliografic. Pagini de 1888. prof.. 1869. I. Loghin. Istoria literaturii româneşti din Diaconovici. Suceava). Cernăuţi. Suceava. Recugetările politice ale unui a (1923-1946). Satco. Rădăuţi . broşură Cernăuţi. 105-106. 2012. 1870. 16-17. Cernăuţi. „Foaia Soţietăţii pentru Cultura şi Literatura 147. Teologia în Bucovina. Suceava. Candela.. p. 48.. 47. poezie publicată pe foaie volantă la Bucureşti.. Suceava. Dimitriu. 6. p. Reli. Cernăuţi. (1775) Ia desrobirea Bucovinei (15 XI Bucureşti. 2004. Dan. D. Cursul vieţii Cernăuţi. Păcurariu. Froicu. Indice BERARIU-IEREMIEVICI. 80. Enciclopedia română.. 35. Bucureşti.. P.

pe „Culegere de anecdote. Teologie Ortodoxă din Imperiul Habsburgic.poem în Bucovina. între 1848. cu multe aplecâciuni Consistoriului Episcopal asistă la folositoare şi învăţături morale pentru deschiderea oficială a mormintelor domneşti întrebuinţarea candidaţilor de dăscălie şi de la Putna. 483. pe care-1 absolvă în prima 1848. sub pseudonimul „Şoimul". 37 . Şi vrabia . Simţirile la mânecândă . I. „Francisco-Josephină" cu prima Facultate de Din istoria Bucovinei. a mai Sprache. adică moldoveneşti sau Preparandia şi Şcoala Cantorală din valahe. Din 1863 text în limba română. TEOCTIST . spiritual al eparhialnicului tânărul „cliric" Iraclie Porumbescu. La 14 der daco-romănischen. Taschengrammatik zur Erlernung al Bucovinei şi Dalmaţiei . este numit arhimandrit literare româneşti". Teodor „Calendarul pe anul 1844". 1979. Bucureşti. anului nou cu Dumnezeu-odă. peste o săptămână la Catedrala cernăuţeană.96. Cernăuţi. Universitatea germană 1900. Voi. de Teoctist mulţime de popor printre care se afla şi Blajevici. Istoria anul 1855. Flămândul motan . 1837 îi moare soţia şi intră în cinul bearbeitet von Theoktist Blazewicz. diecezan şi vicar. Satco. Cernăuţi. III. Pagini de enciclopedie. daco-romane. alături de călugări ai mănăstirii şi pentru folosul fieştecăruia creştin. traducere în Suceava-27 iunie 1879. 1855 şi Sibiu. 1842. 2004. şi Institutul teologic de la Bucovinei. p. p. iar a inoldawischen oder walachisclien doua zi preot în Parohia Prisâcărenî. or. în a osebitelor prasnice. „Calendarul pentru anul 1842".poezie în Enciclopedia Bucovinei. M. „Calendarul pentru anul 1842". în timpul Seminarului. 99. Cernăuţi. lângă Suceava. Institutul Teologic din Cernăuţi. Bucureşti. Cernăuţi. 596. Viena. 1842. se îndeletniceau Tipicului. voi. voi. poet cu pseudonimul anul 1842". Cocoveica BLAJEVICI. das ist.fabulă în „Calendarul pentru anul 1842". cu numele Teoctist. însă în u nd einer leichtfassigen Methode. prin şi diferite traduceri de proverbe şi texte Decret Imperial. fiind totodată asesor şi consilier noi şi după o metodă uşor de înţeles). colaborând cu sântelor slujbe de preste an.hirotesit la 15 der rumânischen Sprache (Gramatică de mai şi Arhiepiscop al Cernăuţilor. 2004.fabulă în „Calendarul pentru profesor. Suceava. prin 1844. cu referent la Consistoriul Episcopal. Cernăuţi). având anexată o ales egumen la Mănăstirea Dragomirna. La 22 martie 1877. Em. în 29 literaturii române de la origini până la august 1875. consistoricescul asesor. monahal. pentru feliurite cadiuri a cu scrisul în limba română. ca profesor. Tabelarnika enfăţioşarea care.. nach ganz neuen Grundsătzen fost preot la Storojineţ (1832-1837). p. Viena. der august 1832 este hirotonit diacon. Lemberg und Czernowitz. Viena. 1842. lacobescu. 1865. Gavril Derjavin începutul „Şoimul" (23 februarie 1807. Publicaţii: Iordania . în „Calendarul pe Tişăuţi. I (1774-1862). numit Mitropolit 1866. în „Foaie volantă". în anul 1831. Cernăuţi. didactician. 1853. Monteoru. încă înainte de 1848. p. Duhovnic Spiritual des griechisch orientalischen spiritual (1837-1846) şi rector ^ (1857) la Bukowinaer Diozesen Seminariums. 1993. Odă la soborul clirosului Superior gr. p. Teoretisch-prakfische G r a m m a t i k promoţie a acestuia. A urmat Gimnaziul anul 1846". 1853. Suceava. în calitate de delegat al vieţii lui lisus Ilristos. Decret al Curţii Imperiale. 1940. întronat buzunar pentru deprinderea limbii române). a Triodiului şi Bucovina". Bucureşti. prelucrată după principii cu totul Cernăuţi. Tişăuţi. N. fabule şi istoricele care o va conduce până în 1874 când. 105.. la diferite p„ (Gramatică teoretic-practică a limbii catedre vacante de la Gimnaziul Superior. semnată cu pseudonimul A fost unul din puţinii cărturari bucovineni „Şoimul". Dicţionarul vicariatului său s-a înfiintat la Cernăuţi. IV + 264 1863 a suplinit. afară de versuri şi proză la „Calendarul pentru rânduiala Pentecostariului.mitropolit. M ă r t u r i a Blaj s-a născut în casa preotului paroh de la parohului bucovinean.reeditări în Viena.

voi. Suceava.. p. Memorii. una din bisericile botoşănene. A contribuit la tipărirea Cursul vieţii mele. Froicu.. 129-139. Dicţionarul teologilor români. intră în cinul 1900. 70-71. Cernăuţi. arhiereul Filaret Scriban şi arhimandritul Istoria Bucovinei. Ungureanu. XXV.. să slujească Liturghia din 1991. Bucovina în pedagogie. Bucureşti. Enciclopedia Română Mandaşeschi. 148 p. G. 3-6. note şi prefaţă de N. profesor la Seminarul „Veniamin Costachi" Bucureşti. !. ajunge protosinghel superior la Române. la biserica „Cuvioasa Paraschiva" din Iaşi. Zugrav. având printre 1775-1918. dr. p. Irimescu. M. (Schiţă istorică). didactică şi metodică Ia Institutul Editura Civitas. dietetică. Bibliografia românească modernă. 268. monahal la Mănăstirea Socola cu numele M. Eug. ales episcop al Râmnicului-Noul pr. Chiriacescu. 1865. 274. nr. I. I. 1993. Nistor. Un ierarh c ă r t u r a r : Teoctist catehet la Şcoala ţinutală din Botoşani Blajevici. 447. La 150 de ani. ediţie sau moralul creştinesc. Suceava.65. Hirotonit preot Cugetarea. Istoria N. p. 11-12. Viena. C. A fost ales 1831-1918. pentru Cultura şi Literatura Română în Enciclopedia română. p.. ediţie unor lucrări ale arhiererului Filaret Scriban şi îngrijită. p.. manuscris întâlni egumen la biserici şi mănăstiri din Iaşi. 1908. episcop de Sevastias. Istoric şi realizări. Bucovina (1862-2012). 86. 2012. p. 26-27. 116-117. profesori pe tânărul bucovinean Ioan 53-54. în 1878 este Din istoria Bucovinei. Istoria Creştineasca învăţătură a năravurilor literaturii româneşti din Bucovina. 180-182. Botoşani). din Frumosu. Istoria Bisericii Ortodoxe Iosif. (1846-1856) fiind şi slujitor al altarului la 273-277. 89 p. 1865. I. cu 240. p. Bucovina. 2004. Iaşi. 31-33. Bucureşti. 36. acad. R. BOBULESCU. 1986. profesor catehet (15 Rolul preoţimei bucovinene în decembrie 1818. 667-668. 182. 38 . 49. Dim. I. ziua de 15 august la Mănăstirea Putna. I. alături de Bucovinei I. 201. ediţia a Il-a. p. literaturii române de la origini până la după moartea soţiei sale. 840. 1926.. 1996. 2003. 269. în MMS. Teologia în Botoşăneanul. pr.. J. 1916. S. Fiul preotului (1775) la desrobirea Bucovinei (15 XI paroh din satul Plopeni. 1970. I (1774-1862). note şi Introducere de M. Istoria Sfintei Mănăstiri Dragomirna. p. pr. iar din 1873 cu numele de 370. Ipolit Episcop. biblică a aşezământului celui vechiu cu III. Suceava-15 menţinerea românismului de la robirea decembrie 1890. 341. „Sfântul Nicolae-Domnesc" din Iaşi. M. Păcurariu. p. înaintat arhimandrit vicar la Mitropolia Bucureşti. Sbiera. prof. 2004. L. p. Rădăuţi. învăţătoriu de XLI. M„ ocazia marii sărbătoriri din 1871. arhiereu titular de „Sevastias". 105. Plopeni.. Monteoru. 1898. C. 180. preparandie. în anul 1857. 170. Viena. p. XI.261. 120 p. 1998. Chemat ca Dicţionar de lingvişti şi filologi români.. III. a făcut numeroase danii aşezămintelor de Iacobescu. p.. Em.. perioada stăpânirii austriece 1774-1918. C. 1978. 1984. Suceava. p. Sibiu. 125. p. Bucureşti. p. Moldovei. p. asistenţă socială. hirotonit arhimandrit (1861). pr. multe aplecăciuni folositoare şi Enciclopedia Bucovinei.. retrage din scaun. Marian. 1865. 50. pr. 2007. 1981. Istoria Bisericii din Bucovina. Suceava.. 82. Dimitriu.' învăţături morale. voi. Morariu. Viena. 1925. Iacobescu. 1940. Suceava. Voi. dactilografiat din fondul Bibliotecii Delegat de Mitropolia Moldovei. 502. I. a 1918). Vorobchievici.. Societatea Repere bibliografice: Diaconovici. Loghin. Suceava.. Dicţionarul de la Socola (1856-1860). 52. 233. 369. C . P. antropologie. 232. Bucureşti.. voi. studiat Teologia în Seminarul „Veniamin Istoria literaturii române din Bucovina Costachi" de la Socola-Iaşi. Cernăuţi. voi. Suceava. 34. voi. Dan. 22-24. îngrită. Păcurariu. în manuscris: Tipicon bisericesc. apoi se Bucureşti. catehet şcoalei de dăscălie. IOSIF (IOAN) - Bucureşti. în anul 1862. de lângă Suceava. 1979. 204. p. Pagini de enciclopedie.. Ieronim Buţureanu. Predescu. Balacciu. Fl. p. p. Severin (1880-1886) unde stă şase ani. Cârlan. Bucureşti. Nistor.. 327. Satco. între 1863-1878 îl vom Bucovina. p. voi.

3-4. dar mai ales cu reprezentaţii în diferite 188 p.. Em. MIHAIL .. colecţia teologică „Cuvântul BODALE. Satco. pr. Enciclopedia Română Cugetarea. Corul se va impune repede ca unul dintre doctrinară ortodoxă. Este hirotonit diacon Olteniei".. O (1935-1938). Detroit. Profesor la o şcoală Enciclopedia Bucovinei. Detroit. voi. 69-70.. Michigan. Se înscrie la AI. Detroit. Michigan). Rădăuţi . români. un talent deosebit. nr. prof. 1983. Maiorescu" din Bucureşti (1936) şi susţine „Cuvântul vieţii". 52. Liceul Pontica".. absolvită în anul „Sfânta Treime" din Philadelphia. Dumnezeu Tatăl. „Sfântul Mihail" din din Rădăuţi. Zagnat. dr. 122. pr. Natanael. este încadrat la Catedrala din Alliance. Michigan. Michigan. Publicist. care pun în lumină esenţa oraş. la Protopopiatul Michigan and Central în anul 1928. în „Calendarul soboare etc. Constanţa. liturgice.S. Teologia în din Rădăuţi (1923-1930).1991. Bodale-Meditaţii evanghelice. „Sfântul 1920. 1981. 208 p. p. profesională şi un liceu din Bucureşti 2004. Fiul lui unor aşezăminte bisericeşti şi laice. 1-2. dar York City.recenzie în „Studii Teologice". „Sfântul Nicolae" definitiv (1921). Detroit. I. Facultatea de Bucovina.A. Satco.. Michigan. Detroit. 127. Dumitru I. P„ Dimitriu. p. p. 1987. cu dactilografiat din fondul Bibliotecii susţinerea doctoratului la Universitatea Bucovinei I. 2004. Dumitru Bodale. Detroit. Suceava. drd. p. pe anul 1981. 287- secundare la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi" 288.A. Sbiera. Dicţionarul teologilor „Sfântul Gheorghe" al Patriarhiei Române.. publicist (25 iunie 1911. Rădăuţi). apicultori şi meseriaşi din meditaţii. 1996. dr. p. p. DUMITRU . Detroit. examene de specialitate pentru învăţământul 1987. preot paroh la biserica din Podeni. 188 p. (1890. în anul 1931 participă la creştin Credinţa". „Theologia Mare" din Bacău (1938-1941). voi.A. Suceava. Teologica. Enciclopedia Repere bibliografice: lvan I.442.. p.. nr. 1983. Repere bibliograficei Predescu. Michigan. . 1987. preot vieţii". 1940. seria a II-a. 214 p. Filip şi Societatea „Armonia" din Cernăuţi şi va fi 39 . la Şcoala Normală „Ştefan cel experienţă misionară inedită. 1986. cernăuţeană. col. 76-78. Em. Pr. M. Bucovina.. G. Eug. în anul 1980 este ales protoiereu mai ales vocaţie pentru muzica de „strană". în anul 1943.cântăreţ Bucureşti (1946-1948). Trăiri în Hristos. în duminici şi sărbători împărăteşti. Pr. Studii secundare la Liceul Pleacă în Statele Unite şi Canada ca preot „Eudoxiu Hurmuzachi" din Rădăuţi. 4. Bucureşti. 1985. la Dumnezeu-Fiul omului.S. Bucureşti. manuscris Teologie din Cernăuţi (1930-1934). . U. Froicu.recenzie în „Mitropolia secundar în 1937.. fondează un cor mixt. localităţi limitrofe la hramuri. 184. nr. p. 142-144: (1934). Studii Bucureşti. Suceava. 2011. apoi preot (19389 la paraclisul Păcurariu. Cântăreţ provizoriu (1920) şi Nicolae" din Worcestre. în „Calendarul creştin Credinţa". N. la sfinţirea Michigan. 1982. p.11 octombrie 1963. misionar. L. Marginea . Cluj (1950-1954) şi Reteag (1954-1971).S. dirijor şi organizator de cor (1946). Craiova. p. Isvoranu. I. Suceava. la care vor adera autor a două volume de exegeze biblice şi imediat intelectuali. cu numeroase colaborări de la liceul „Eudoxiu Hurmuzachi" la reviste bisericeşti din ţară şi străinătate. fiind necăsătorit. drd„ Bucov inei. primul concurs coral organizat de Michigan. împreună cu mai mulţi elevi U. cele mai valoroase formaţii de gen din Publicaţii: Meditaţii evanghelice. misionar. teoretic de băieţi din Pomârla-Dorohoi (1941-1946) şi din nou la un liceu din BODNARIU. U. 36. la Arhiepiscopia misionară continuate la Şcoala Clericală de cântăreţi ortodoxă română şi slujeşte în bisericile bisericeşti din Cernăuţi. pr. fiind prezent cu răspunsuri Detroit.. Iconom stavrofor bisericesc. dovedeşte o temeinică Southbridge şi „Sfântul Nicolae" din New pregătire muzicală. 208 p. 1984. I. Seminarul Pedagogic Universitar „Titu trăiri în Hristos.

din Boian." Cernăuţi. apoi pe cele mai importante Bălan. „Revista mişcării corale religioase şi laice din politică" din Suceava. în paralel urmând şi cursurile mittelere Klassen der Realschule und Facultăţii de Litere şi Filosofie. Memorandiştilor de la Cluj. a urmat studii secundare la Cernăuţi. Bucovinei". a fost autor şi editor de lucrări didactice. G. 1896. adunate şi edate.distins cu premiul I şi Medalia de aur. p. Dreptul administrativ Gimnaziul Superior gr. a Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul cercetat etnologie şi a cules folclor muzical. or. G. Un veac de muzică corală în Ţara când avea doar 22 de ani. Suceava. cronică în revista „Făt. didactician. 207-213. A muzicii corale şi liturgice. Rumânisches Sprech-und absolvit în anul 1897. nr. „încercări decenii a contribuit la răspândirea literare". Publicaţii: Der Versicherungsvertrag BODNĂRESCU. 90 p.. I. 18. de la verwandter Lehranstalten. la Rădăuţi. 1900. 150 p. 1898. Iraclie Porumbescu. Suceava. Arthur' scene ale Bucovinei. trece de Sus. Cetatea Neamţului. Constantin Onciul . p.pentru a-i reprezenta pe aflat în fondurile Bibliotecii Bucovinei I.. 1934. Suceava. Profesor la Liceul Lesebuch fiir mittlere Klassen der real german (1893-1894). învăţători din Cernăuţi (1897-1910) şi Czernowitz. Autorii români din anul 1910 director adjunct şi director la bucovineni. 1986. Cernăuţi. 1903. cântecului coral ortodox şi la cunoaşterea „Şcoala" şi „Timpul" din Cernăuţi. Vasile Onică. în anul 1933 (1928-1940). Satco. Froicu. voi. Român" la care au conferenţiat şi marile opereta Crai Nou a lui Ciprian personalităţi culturale bucovinene Theodor Porumbescu. nr. 1937. 2004. Granunatik zum (1882-1888). Dimitriu. Viena.30 ianuarie 1945. doi Chişinău. Universitatea din Cernăuţi. Repere bibliografice: Anuarul V al fiind printre primii biografi ai unor Liceului din Şiret pe anul şcolar 1933/34 personalităţi culturale bucovinene. Pentelescu. profesor. 124.. p. VII. desfăşurat o intensă activitate culturală. Pedagogiul de Realschule und wervandter Lehranstalten. profesorul austriac Mathias Friedwagner. Alături . în „Gazeta (19 iulie 1872. LEONIDA . Boian . unde a înfiinţat uri „Ateneu pregăteşte un an şi prezintă. Sbiera. Coţmani şi Storojineţ. români în usul şcoalelor. formaţia din „Timpul" din Cernăuţi. A fost membru Teologia în Bucovina. manuscris dactilografiat din fondul Română în Bucovina şi „Academia Bibliotecii Bucovinei I. pr.. 74. A fost directorul ziarului Gălăneşti. Eug. „Gazeta Bucovinei". folclorist 261 p. VI.. Repertoriu. munţii . în 1894. Alături de corurile din Gorovei. al Societăţii pentru Cultura şi Literatura 37. Cernăuţi. Pe N. 4 iunie. 10. 1977.alături de Alecu Popovici şi manuscris caligrafiat de pr. Grigore Nandriş şi acad. Voevidca a cules folclor muzical şi Frumos". Este ani mai târziu obţine. unde a şi murit. din Suceava român. 3. literar pentru albumul etnofolcloric despre Opereta Crai Nou-cronică în „Glasul Bucovina. Czernowitz. „Junimea literară". Scrierile lui Suceava). 128. Cimitirul „Pacea". Ultimii ani i-a trăit în Suceava. p. Enciclopedia Bucovinei. fiind înmormântat în Suceava..preot. tot aici.Şiret. 1901. p. Fiul preotului Eugen Bodnărescu Iraclie Porumbescu. elaborat în colaborare cu Bucovinei. 1902.. Em. pe care le-a 1901. a colaborat la Rădăuţi va face o propagandă deosebită „Convorbiri literare" din Iaşi. de Al. pentru clasele cu elevi români (1910-1914). Einige Weiehnachts-und Neujahrs- 40 . Wien. 1931. „Patria". 1934. românii bucovineni la Procesul Sbiera. Broşura I. „Făt-Frumos". P. timp de peste trei „Deşteptarea".. Putna şi Suceava. 1937. p. 1897. gimnaziile din Câmpulung Moldovenesc. publicist. Se înscrie Ia Facultatea de Rumănischen Sprech-und Lesbucli f u r Teologie. Marele hirotonit diacon (1928) în parohia Ciudei Premiu şi Medalia de aur. această parte a ţării. Scriitorii Gimnaziul superior german din Rădăuţi. Ortodoxă". Cernăuţi. 88 p. nach osterreichische Rechte.

16-17. Bodnărescu. Sbiera. I. X. 27. N.. 1979. dar şi-a susţinut şi Tarnavschi. p. 33. M. Istoria folcloristicii româneşti. Ultima Bodnărescu-schiţă biografică în scrisoare către domnul Leonida „Deşteptarea". 1942. în „Făt-Frumos". 1983.. Bucovina în perioada stăpânirii austriece 3-4. nr. La 150 portret al lui Ciprian Porumbescu şi alte de ani. Das personlische Furwort im Nistor. Suceava. DIMITRIE . 92 p. în „Făt-Frumos". Iraclie din Iaşi (1897-1902). 103-105. Cernăuţi. profesor de Dogmatică Porumbescu. p. Bucovineni la procesul Memorandului profesor de teologie. Popescu. 2012. 14-20. voi.. 285-286. Seminarul „Veniamin Costachi" de la p. Cernăuţi. Cernăuţi. 1932. Istoria Bucovinei. Fălticeni . absolvind cu teza de licenţă susţinută Amintiri despre Liviu Marian. 219. 147. didactician. p. 110. unde a urmat în paralel şi Repere bibliografice: Gheorghiu. materiale. I. 266-267. Wtirzburg. Suceava.. Pagini de monografie. Răspândirea operei lui 27 p. în 1890. p. X. Froicu. Secretar la bisericeşti-literare Candela pe anii 1882. 1923. în „SUCEAVA- un teren Klassen der Mittelschulen. în „Făt-Frumos". 1932. C. manuscris dactilografiat din fondul lui Iraclie Porumbescu. 2012. Câteva datini de Crăciun şi Anul Facultăţii de Teologie din Bucureşti (1884- Nou la români. voi. voi. Cârlan. Suceava. 273. p. Bucureşti). N.. Rumănisclien Ein Hilfsbiichlein fiir die Bucureşti. publicist 1894.. Rumânische Ciprian şi Iraclie Porumbescu-studii. 1935. nr. Czernowitz. Folclorul printre colegii profesori pe Grigore Pişculescu literar românesc. p. 2004. Suceava..colaborare. şi ceilalţi. Brăuche der Rumănen. Suceava. Cernăuţi. 3. 2004. I. 1921. Bibliotecii Bucovinei I.. 13-16. 295. voi. Istoric şi realizări. Monteoru. 1943. Sini ion Florea Marian 1997. Eug. (1895-1897). Bucureşti. 168. Facultatea de Filosofie. Seminarul Central din Bucureşti (1887- 1914. V. 1940 . Volkslieder axis der Bukowina. în „SUCEAVA . Niculae M. Cernăuţi. Das personalische 1774-1918. subdirector al Cancelariei Ortodoxă. 12-13. p. Samson p. 15. Cârlan. 1908. 1991. Cincizeci de ani (o sută de Mitropoliei Ungrovlahiei (1892-1894). Indice general al revistei doctoratul în filosofie în 1897.. în „Făt. 1888). p. Em. Friedwagner. p. nr. 190. 1921. V. p. Dimitriu. Despre opera lui Ciprian Porumbescu. Dicţionarul folcloriştilor. semestre) de existenţă 1884-1934. M. 28 p. în „Făt-Frumos". Amintiri despre profesorul 1951. cele.. 1903.. p. Erlernung der -Rumânischen Sprache.Irineu 41 . 1903.preot. având 170.. P. Scrierile 38. Ungureanu.. 1943. articole. Profesor la Seminarul „Veniamin Costachi" 1974. (31 august 1864. p. 403. Czernowitz. Irimescu. 1986. Furwort im Rumânischen Ein Monteoru. corectura şi definitivarea textului aparţinând lui Leonida Bodnărescu: BOROIANU. 1903.. nr. Rădăuţi. Studii teologice la Friedwagner. (Gala Galaction). G. Pagini de Hilfsbiichlein fiir die Erlernung der enciclopedie. în „Făt-Frumos". 276. Cernăuţi. 4. p. nr. . VII. voi. defensor eclesiastic. Paşti la români. Milioane risipite. 1983. 1942. 64: Bârlea. M„ Scrieri inedite. Eug. Czernowitz.Anuarul (1902-1904) şi Drept bisericesc (1904-1936) Muzeului Judeţean". rumânischen Sprache. 34. Bucovina. I.(1894-1895) şi director Cernăuţi. N„ 192. 1942... Anuarul Muzeului Judeţean". la Facultatea de Teologie din Bucureşti. 3-4. 30 p. în „Făt-Frumos". Suceava. nr. Satco. 2003. Academia 1894). 209. Câteva datini de Teologia în Bucovina. Dimitriu. 1906. ediţia a Il-a. Bucureşti.. 175 p.8 septembrie 75. 1-2. Societatea pentru Cultura şi Literatura 1932. Suceava. Cernăuţi. p. Un prea puţin cunoscut Română în Bucovina (1862-2012). Czernowitz. Socola-Iaşi (1876-1884) şi cursurile 12 p. Suceava. 1. Editura Civitas. 1908. p. 779-799. 129-130. p. 1942. Ov. Friedwagner. 72. p. Riimanische G r a m m a t i k f u r die Ciprian Porumbescu. Czernowitz. al Cancelariei Mitropoliei Ungrovlahiei. Specializare în Teologie la Leipzig Frumos". nr. N. Enciclopedia Bucovinei. p. Einige Osterbrâuche der Rumănen.

Iaşi. I. 263. studii. în „Studii Bisericii creştine. Bucureşti.. întemeierea Bisericii până la urmaşii lui Ivan. Bucureşti. voi. p. Folticeni. 1981. în Ilisei.. 559 p. 160. Reforma lui prof. prof. 103 p. Iaşi. Răsărit. p. 1 Mihălcescu şi Nichifor Crainic. 1979. 1921. Iaşi. voi. 1900. specialişti români în Drept bisericesc. 1899. Bucureşti. M. 1903. voi. Bucureşti. Iaşi. 1982. Vasile pentru clasa a III-a. 117. Iaşi. 113 p„ apoi teologice. A fost ctitorul şi p... VI + 559 p. A fost unul dintre marii Repere bibliografice: Voiutschi. VIII. ediţia a IV-a Bucureşti. 1898. Bucureşti. p. ediţia I. Personalităţi bucovinene. Boroianu Problema Publicaţii: Dreptul bisericesc. 95 p. Legile ţării şi organisaţiunea Bisericilor Tarnavschi. Române. interpretări. în MMS. XX. 1899. 15-16. 80 p. 1902. Iaşi. D.. Vasile Oiaga. 1895. a Facultăţii de Teologie din Bucureşti (1910. . Noţiuni de învăţătura Mântuitorului susţinătorul publicaţiei „Viitorul-revistă lisus Hristos. M. dr. douăsprezece ediţii. 1939. 1984. p. Pânzar. . Dim. Indice general al revistei Ortodoxe. „Candela". 1- Istoria Bisericii Române. 1900. 1899. 1911. Istoria Bisericii creştine de domeniul Dreptului bisericesc. 42 . Principii de p. V... Iaşi.. fiind una din cele mai prestigioase Explicarea Evangheliilor. 1901. 19-20. Ivan.ediţia a Hl-a Bucureşti. Enciclopedia Română Cugetarea. Istoria Oraşului Folticeni. C. scrie Istoria Seminarului Central istoria Bisericii române.. 1940. Bucureşti. 1904. 1903. 1904. I. Pr. 1831-1918.61 p. 291.dare de seamă în Canoanele Sfintei Biserici Ortodoxe de „Candela". 1981. 109 p.. Predescu. bisericeşti-literare Candela pe anii 1882- Chestiuni de Drept bisericesc. de la Dicţionar fălticinean.. Boroianu. 1928 şi Bucureşti. 1901. manuale pentru seminarii clasa I secundară. III. Iaşi. dr. 606 Dreptul bisericesc. decan al Seminarul „Veniamin Costachi" din Iaşi. . 373 p. p.. Oiaga şi bucurându-se de colaborarea celor Noţiuni de Morală creştină. Bibliografia românească 188 p. I.. voi. Contribuţia profesorului D. pentru Drept bisericesc. 36 p. împreună cu „Studii Teologice". Iaşi. I. Dreptul bisericesc pentru V.. creştine ortodoxe de Răsărit.cu încă patru prof. . 3-6. 604. 7-10. Ciolca. 182 p. II. pentru clasa a 11-a bisericească şi didactică" apărută la Iaşi (1 secundară... Iaşi. Iaşi. morală. la începutul ei şi până în zilele noastre. 1899. Boroianu. 1933. 1894. 54 p. 303-313. p. Credinţa şi ştiinţa. V. Istoria Seminarului Central Suceava. modernă.în colaborare. 2. Cu pr. Cernăuţi. II. ultimul sub titlul 1942). 109 p. Voiutschi. 1890.ediţia a II-a Bucureşti.11+131 p. Istoria dogmelor Bisericii 260. L. Istoria Bisericii Ortodoxe Lutlier în Biserica occidentală. 256. Noţiuni generale. Boroianu în 1893. voi. Costăchescu. Problema morală. 104 istoria bisericii universale. G. Dimitrie G. Păcurariu. Noţiuni de Central. 40-44. . 421-423. 1914.. Organisaţiunea Bisericii române. prof. 192 p. XIX + 606 p. de la Seminarul ediţii. prof. voi.. ultima în Bucureşti. articole. E m . voi. Ştefan Călinescu. I. scoasă împreună cu pr. 1. 569+VI p. 1905. împreună cu a IV-a. De la Teologice". pentru clasa mai valoroşi teologi români. Gheorghiu. Addenda... Gr. 907-910. Satco.. Bucureşti. . C. Bucureşti. Iaşi. pentru clasa a VI- din Bucureşti precum şi manuale pentru a. 1901. 1923. 302 şi 454. din Bucureşti . 590-591. recenzii privind încă şapte manuale-pentru fiecare an de istoria dreptului şi dogmelor bisericeşti şi studii-ultimul tipărit în Bucureşti. Galeria Oamenilor de Seamă - 279 p. nr. 1997. seminariile teologice. publicat Noţiuni de istorie -sfântă a 1912 şi' 1923-1927). p. p. Dreptul bisericesc. p. 1911. A publicat lucrări de Vechiului şi Noului Testament.retipărit în septembrie 1898-1916) şi Bucureşti (1930. 1916: reviste bisericeşti de la începutul secolului Noţiuni de dogmele religiunii creştine.. Iaşi.+ XII p. nr. Bucureşti. 91 p.. Craiova. 1901. pr. p. D„ Prof.. Despre libertatea morală. în Constantin cel Mare. Dimitrie G. prof. Iaşi. 1780-1938. aşezate după chestiuni şi cu M„ Pr.dare de seamă în drept. Popa. Bucureşti. p.ediţia a Il-a. şcoli secundare. . nr.. Istoria Catedra de Drept bisericesc.

Suceava. 8. egumen la Mănăstirile Dragomirna şi Putna în „Candela". 1996. p. 1810-1860. Timotei arhim. 128. 469- mare (între 11-17 nov. 158- Putna (1848-1860) şi hiritonit arhimandrit 169. S. Teofilact Tuns în monahism (1830) la Mănăstirea Ciobâcă ierod. apoi stareţ la Nordul Moldovei. Bucureşti. Zbucium pentru o Internatul Institutului Teologic şi director al tipografie. Ceva despre mersul şi desvoltământul BORTNIC. p. pr. Suceava. P. 695/1961. la f. Dosoftei ierom. Români".. Iaşi. III. Ir. 1974. 1860". Iaşi. Cluj-Napoca. Episcop vicar. 2007. 68. de. Cartea românească manuscrisă din Dragomirna (1843-1848). despre oameni şi locuri din ţinutul Porumbescu. 59. repere în timp. Onciul. Iaşi. D.. p. 2010. p. Numit prefect de studii la Valenciuc. Cionca. p. 32. 1. Comori ale spiritualităţii Putna).Fălticenii. Enciclopedia Bucovinei. 50. Valenciuc. ediţia a Il-a. 2007. Em. alcâtuindu-se nota 27. Nistoreasa. p. Studii în prima arhim. Calinic de la intrarea în mănăstire-ridicat de Botoşăneanul. I. 151. Cu nume de botez Andrei. Bucureşti. acum 100 de ani. GHEORGHE . Filaret Bendevschi. V. 2005. nr. Fălticeni Dragomirna.. voi. în mănăstirii. 1843). p. în „Teologie (1831) şi ieromonah (1833) cu numele şi Viaţă". Artemon. 2009. Dijmărescu. Aduceri aminte 181 p. culturii teologice şi clericale în Bucovina. Din 1853 şi până în 1857 face p.. 262. Catalog. în Ciprian Porumbescu. nr. în timpul său. cav. 147.un stareţ simbol. manuscris inv. album colectiv Sfânta oficial mormintele voievodale din biserica Mănăstire Putna. Istoria Bucovinei. 1992. schimbă exitenţă exemplară. 38. I. în „Candela"- Seminarului Clerical din Cernăuţi (1835. 91. p. a fost înmormântat în 1972). Is. Il-a. an. Repere bibliografice: Bendevschi. 61-62. apoi se înscrie ia Seminarul la 6 n(o)iemvri au răposat în mănăstirea Teologic Ortodox la Caransebeş (1967- Putna. Satco. Bucureşti. Chipuri şi morminte. 66 v se treaptă (1965-1967) la Liceul „Nicu Gane" consemnează: „. însă totul a fost în zadar. voi. Contribuţii la istoria Dragomirna. ediţia a Mănăstirii Putna. La „Analele Putnei". inventarieri stricte. Fărâme dintr-o mitropolitul lacov Putneanul. în „Pomelnicul a fericiţilor ctitori sf(i)nt(ii) publicist. Paradais.. Pâraie-Mălini).. Manuscrise româneşti din reclădeşte paraclisul „Sfinţii Ap. 2001. Este absolvent.arhimandrit. Mitric. p. Ierarhii Bucovinei. Pavel". Suceava. p. turnul tezaurului şi cel Rădăuţi.preot. bisericii mari (1856). absolvent al Seminarului Clerical din 145. I. Mănăstirea Dragomirna. început în 1850 de 1950. 130-131.. ctitor de aşezăminte (19 mai mănăstiri Dragomirnii". p. p. promoţia 1976. Mănăstirea Putna. Bucovina-4/16 noiembrie 1860. al cimitirul Mănăstirii Putna. 2003. Petru şi Moldova. Nistor. p. 91-146. repetate intervenţii la Guvernul austriac Egumeni ai Mănăstirii Putna din secolele pentru înfiinţarea unei tipografii în cadrul XVIII-XX.. 1856). în prima promoţie a acestuia. p. Dăviniace. s-au restaurat Bisericii din Bucovina. 1988. 1883. serie nouă. domnilor Moldovei în catacombele Cartea Fălticenilor de la A la Z. p. OL. Facultăţii de Teologie din Sibiu. Mănăstirea 8... Ciolca. (1848). 9. D. pr. cu Aioanei.. Putna. 139. 8-10. 2010. 1998. 2003. 73-75. Pomelnicul Mănăstirii 2004.. Mitric. Ales egumen al Mănăstirii OI. scrise de el numai paginile 1-75.. româneşti la Putna. Suceava. la care a asistat şi preotul Iraclie Golembiovschi-Porumbescu. N„ (14 noiembrie 1799. unde va fi hirotonit ierodiacon Mănăstirii Putna. nr. Nistor. II. Istoria construit trei corpuri de chilii. p. ARTEMON . BRĂDĂŢANU. ediţia a Cernăuţi. CI. 1991. p.. Filaret arhim. fiind 43 . stăruinţa şi în prezenţa sa.. la Putna s-au Suceava. Arhimandritul Iachint iconostasul cu unul nou şi acoperişul . au fost deschise 2007. între 1850-1856 16..Igumen Artemon Bortnic din Fălticeni. Egumenii. în „Calendarul pentru H-a. II. Desmormântarea Fălticenilor. zidurile de incintă. Iaşi. C. 1857..

nr. 2010. 1-2. 485. din partea episcopului de Î. 39-40. Buchet sărbătoresc ia aniversarea atunci când.S. 2. 491. în Centrului Eparhial. recenzii şi note. Hrehor şi „Lumină din lumină" (2012). p. Episcopia Ortodoxă a Oradei (1978-1982). Din anul 2006 este ales Hrehor. se demolau Î. Rădăuţilor. Relaţiile dintre biserică şi Preot misionar în Protoieria Fălticenilor stat între anii 1945-1989. crucea „Sfinţii Voievozi" din Pâraie-Mălini de pectorală. şi „Cuvioasa Paraschiva".Fălticeni şi un muzeu religios. „Candela Ortodoxe „Biserica cu Lună" din Oradea. Mănăstirea numeroşi prelaţi din zonă cu articole. dr. din 1990 este iniţiatorul Constructori şi Ctitori de biserici noi în construirii Catedralei Ortodoxe „înălţarea Protopopiatul Fălticeni între anii 1945- Domnului" din Fălticeni şi a Schitului 1989.zidiri de biserici şi aşezăminte. „Mitropolia Ardealului" şi 44 . 2008. 90-211. „Cântare sfântă" şi al aceleiaşi facultăţi. doctorant din 2008. iar „Candela". 2012. dr. Episcopul Gherasim înfiinţează programul religios „Pâine pentru Putneanul şi Bucovina. în Educaţie. în România.P. Mare ctitor de biserici şi curaj şi strădanie . poet ca muzeograf şi secretar eparhial II la C. pregătindu-şi teza „Sfinţenie şi Veşnicie" ale lui Geo Nichita „Slujitori ai credinţei strămoşeşti în anii (2008). 2010. pr. ediţia a cu prof. Rădăuţi. Putna. Teoctist Arăpaşu. p. foii bisericeşti „Biserica strămoşească" din p. preşedinte al asociaţiei Unităţilor de Cult Episcopul Gherasim Putneanul şi Bucovina". univ. Iaşi. Muzeului de Artă „Ion Irimescu". In Honoriam prof. ales protopop de Fălticeni omagial „Slujind-o pe Clio.409. Arhiepiscop al Sucevei şi lăcaşuri de cult . Suceava. p. 2010. 2005.„Liga studii post-universitare la Facultatea de Culturală". Pentru meritele sale deosebite a fost distins Hirotonit preot (1982) pe seama parohiei cu titlul de iconom-stavrofor (1991). Iaşi. editor al volumelor „Ştefan cel Istorie a Universităţii „Ştefan cel Mare" din Mare şi Sfânt. 476. Cum (1991-2008). Moldovei" din Iaşi. p.367. repere în timp. p. nr. Suceava.P. Pimen. românească" (2007). Letopiseţul de mătase. 396-418. Cursuri pentru ghidaj şi muzeografie la A reînfiinţat o importantă societate Mănăstirea din Techirghiol (1977-1978). începută în 2008.pe care o sfinţeşte în 1994.R.S. studii în volumul omagial „Istorie şi „Sfintul Gheorghe" de la Drăguşeni. Pâraie-Mîlini (1982-1990) un complex Publicaţii: Scurt istoric despre anul bisericesc format din clopotniţă. revistele „Candela" şi „Crai Nou" din Suceava.. „Opinia fălticeneană". în volumul omagial „O viaţă în Mălini mai construieşte bisericile închinată Bisericii strămoşeşti şi spiritualităţii „Naşterea Maicii Domnului" (2000-2008) naţionale: Î. 19-20. „Letopiseţul de mătase. Paraschiva" din Parohia „Sfinţii Voievozi" Repere bibliografice: Nistoreasa. p. A colaborat la 152. mitropolitul de Cernăuţi şi „Crucea Patriarhală" (1994) atunci al Moldovei. proprietare de păduri din Protopopiatul Rădăuţi. p. revista „Analele Fălticeni (1991). Biruinţă prin Fălticenilor. Teoctist.. Pimen Suceveanul".P. 327. Hrehor. 2005 Căminul de bătrâni „Cuvioasa Iaşi. suflet" la televiziunea locală. între 1986-1989 construieşte şi biserica . numit consilier administrativ Dumitru Vitcu". 2007.. .. C. Editor al Fălticeni. Patriarhul B. (1989-1995). studii. prăznicar. directorul Il-a. V. C . fălticeneană din perioada interbelică . hirotonit diacon pe seama Catedralei „Telegraful român" din Sibiu. Miliai Lazăr". Iaşi. apoi vicar administrativ al l-am cunoscut pe Preasfinţitul Gherasim. omagial Ştefan cel Mare şi Sfânt. p. Episcopul totalitarismului (1945-1989)". Ciolca. 2012. Portret în poezia Suceava (1998-2000). în colaborare Cartea Fălticenilor de la A la Z.O. în volumul (1987-1989). Ridică în satul natal oferită de P. C„ pr. în fântână şi aghiazmatar (1982-1984). Funcţionează Gherasim Putneanul şi Bucovina" a pr. „Letopiseţul de mătase. F. 11-13. 489. la care colaborează Putnei" . Gheorghe Dăscălescu. Prof.Fişier bibliografic. 2012. 325-327.S. poezii.

arhidiacon (1927) şi „Profesor evidenţiat" în 1981 şi 1985. nr. în 1990 este hirotonit studiat şi la Facultatea de Litere şi Filosofie diacon la Catedrala Mitropolitană din Iaşi. la Conservatorul BUCEVSCHI. 67-68. românească. în „Cronica". I. dirijor secund al Capelei corale specialitate la universităţile romano-catolică „Camerata" din Iaşi. îndrumând practica secundare la Liceul „Dragoş Vodă" din pedagogică a studenţilor muzicieni. Bucureşti. apoi ale Conservatorului de compozitorilor de muzică bisericească Muzică „George Enescu" din Iaşi (1962. mai 1936. I. A fost „Lumina". etnomuzicolog (18 1955. A fost distins cu titlurile de Hirotonit diacon. profesor agreat Publicaţii: B(ucescu). Lupu" din Iaşi. Rinkel. dr. Muzicologilor. membru în numeroase jurii decan al Facultăţii (1927) şi rector al naţionale de muzică bisericească şi de folclor. a Universităţii din Cernăuţi. BUCESCU. 1982. Bucureşti.. I.6 mai 1992.. p. p. Susţine doctoratul Ioachim şi Ana" şi „Dudeşti Cioplea" din în Teologie la Cernăuţi. Hromadka. p. W. diacon. Bucureşti. în „Studii Teologice". 157-158. profesor de Teologie volume colective. Em. din veacurilor s-au ocupat cu muzica de Broscăuţii Noi. Cuza" din Iaşi. 556-574. în paralel a Iaşi (1990-1991). p. Iaşi. prof. Nistor. Contribuţii (1937) şi apoi titular (1941) la Catedra de la dezvoltarea Dreptului bisericesc român Teologie Morală a Facultăţii de Teologie din veacul al XX-lea. voi. 1994.. dr. Kroll. N„ Index general al (1953-1957). 10-11. a scris recenzii la lucrări Repere bibliografice: Deschiderea editate de I. Gh. 421-424. Oameni care şi-au găsit adevărata specializează în limba neogreacă la menire în a doua jumătate a vieţii. pr. nr. L. şi protestantă din Breslau şi Berlin (1929). a protodiacon stavrofor (1950). A. din 12 mai 2010. După absolvirea studiilor tradiţie bizantină în România. condusă de Şt. psaltică. 2011. 1673". Din 1990 este membru Dogmatică specială şi sectologie la stagiar al Uniunii Compozitorilor şi Academia Teologică din Cluj (1924-1932). pe Catedra de muzică profesor. dr. p. preot. studii de Bucureşti. Satco. profesor pe aceeaşi Domnul. folclor limbi clasice la Liceul „Iulia Haşdeu" din şi de muzicologie în presa ieşeană şi în Cernăuţi (1923-1924). Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ. Studii predării muzicii. ceva mai târziu (1986-1989) se O. din Cernăuţi şi Suceava (1937-1948) şi 1959. Gh. „George Enescu". 45 . Spaţiul - din Rădăuţi (1946-1953) se înscrie la vatră de istorie şi cultură românească. 17. superior teologic. Bartsch. Timiadis. 9-10. Dicţionar bio- Negruzzi" (1967) şi Şcoala Normală „Vasile bibliografic. Bucureşti. de-a lungul preotului paroh Casian Bucescu. III. 7. profesor de muzică la Liceul „Costache Drăgulin. Fiul Lexicon al celor care. Em. Broscăuţii Noi-Storojineţ). Iaşi. VI. Universităţii din Cluj. la Catedra de muzică bisericească a urmează cursuri la Facultatea de Teologie. paleografie bizantină şi metodica Păltinoasa . dirijor de coruri. în „Glasul Bisericii". p. C. Bucureşti). lector dr. Grigore Panţîru şi Morală Ortodoxă pentru învăţământul muzica veche. specialitate la Institutul Teologic Psalmii lui Dosoftei în folclorul muzical. p.. 53. Institutului Teologic de Grad Universitar din cu licenţă obţinută în anul 1922. publicist (14 iulie 1897. Lăudăm pre prodecan (1941). I. 1967). profesor de publicat articole şi studii de etnografie. Universitar din Bucureşti (1948-1962). studiu comparativ în „Dosoftei-Psaltirea în Autor al unui curs complet de Teologie versuri. Florin. Enciclopedia în paralel urmează cursurile Institutului Bucovinei. 2010.'. OREST . profesor. 1974. secundare la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi" 1994. Antologie corală. 2006. 653. M. Suceava. cursurilor la Institutul de Teologie din H. fiind licenţiat dirijor de coruri bisericeşti în parohiile „Sfinţii în limbi clasice (1924). Iaşi. Bucureşti. Asistent universitar (1978- 1985) şi conferenţiar dr. Câmpulung Moldovenesc (1908-1916). lonescu. 2004. I. Bucureşti. în 1923. A. FLORIN . Popescu-Sireteanu. în Universitatea „Al. Pavalache. Iaşi. Teologic de Grad Universitar din Bucureşti Moldoveanu.

Mântuitorului. în BOR. 7-10. Iaşi. MO. 381-390. „Studii Bucureşti. 113-117. 507. 1937. MMS. aproapele. 1937. în „Studii Teologice". octogenar. Craiova. Facultatea de Enciclopedia Română Cugetarea. „Glasul Bisericii". 5-6. „Clujul Teologice". C.. 5-6. nr. p. Facultatea de Teologie din Cernăuţi. 606-615. redactor la revista în „Ortodoxia". p. Păcatul a preotului. Grass. nr. 1-2.. Sibiu. H. „Glasul Bisericii". nr. piedică în calea 292. în „Studii Teologice". 5-6. „Mitropolia Moldovei Rugăciunea la Sf. Şt. pastorală. 1981. nr. Din trecutul unor duşman. Ortodoxe Române. p. 9-10. 1961. 140. 8-9. în MMS. Bucureşti. Mare autoritate în Hristos şi Biserica în lume. în 150 articole şi studii la revistele „Biserica „Glasul Bisericii". pr. în volumul „Prinos I. ST. Iubirea faţă de Bucureşti. 1936. p. 1934. 407-412. lisus Hristos în viaţa Păcurariu. 10-12. p. „Revista teologică". Bucureşti. Apostol Pavel. 706-716. individului faţă de colectivitate după C. „Studii Teologice". Pavel.- „Renaşterea" din Cluj. Cernăuţi. 312-337 şi Repere bibliografice: Predescu. 1. 1953. 7-10. 1935. Ene. 1955. p. p. a slujit credincios peste patruzeci de 1963. 618-622. Bucureşti. p. nr. 1941. 403-421. 424-440. 25-31. Cluj. Preotul faţă de preot. în „Studii Teologice". p. 108-109. „Glasul Bisericii". 5-6. în mântuirii. Diacon Orest Bucevschi. 579-589. „Universul". nr. p.. 1947. „Mitropolia Olteniei". nr. Sensul Vieţii în concepţia creştină. III. strămoşesc. 1937. p.. 231-238. p. în „Candela". învăţătura 576: Branişte. 1954. 1957. p. şi Sucevei". 5. I-II. 361-370. Bucureşti. 1955. din Bucureşti şi altele. p. 1985. Ortodoxă Română". nr. 3-4. p. 1956. 1954. 31. 7-8. 1960. R . nr. 1956. MO. 1960. p. 41-54. p. nr. Despre numele în MO. 1-2. 1955. 9-10. p. prof. Cernăuţi. 1940.. p. Eutanasia. S. Fiii lui Dumnezeu. Cluj. 137-151. legea naturală. în „Misionarul" din Chişinău". Catedra de Teologie Morală. învierea Domnului. 12. 1936. 454-462. 11-12. p. „Studii Teologice". D. 1946. 511-519. românesc". Bisericii". 1956. Coautor la volumele: învăţătura morala creştină caracter interesant în creştină ortodoxă. Patriarh Nicodim". 1942. Bucureşti. 96-97. extras. „Gazeta bucovinenilor". Pr. p. „Mitropolia Olteniei". MO. P. nr. 1979 şi 1980. nr. nr. p.din Rădăuţi. 1935. 1946. „Studii nr. p. Iubirea faţă de şcoli teologice din Moldova. 698-704. 46 . Patimile şi caracter interesant în motivarea faptelor. în „Studii „Cernăuţiul preoţesc". Are 466-472. prof. p. nr. „Credinţa". Reli. p. (MO). „Viaţa ilustrată" din Cluj. prof. Purtarea morală tom. Bucureşti. 5-6. 1949. Teologia Morală Ortodoxă. în „Candela". nr. 1952 şi motivarea faptelor?. 1-2. Legea în condiţiile vremii. 5-6. Datoriile Bucureşti. Teologice" (ST). Bunătatea sufletească. 1958. 454-455. M. 1975. Cernăuţi. „Mitropolia MMS. nr. 25. dr. 1939. 1981. L. Cuvânt la centenarul creştină despre iubire şi dreptate ca Institutului Teologic Universitar din virtuţi sociale. IX. voi. Studiu dogmatic. 1977. în „Candela". 137 p. eternă. Chişinău. S. 1981). 49-56. Reli.. p. Cluj. 1966. Hristos în viaţa socială. p. 10-12.. Orest Bucevschi Bisericii. Iaşi. Cernăuţi. Râvna pastorală. 133. Ecumenicitate. nr. 1981. Mântuitorul despre sine. 79-93. Craiova. 315-371. 1940. 4-6. Bucureşti (24 nov. Cernăuţi. Iaşi. 5-6. Nedreptatea socială. nr. „Candela". 1982. p. nr. dr. dr. p. nr. 1942. Publicaţii: Arta morală creştină. Istoria Bisericii duhovnicească. „Glasul Smerenia creştină. 1932 şi „Irenikon". Ucenicii ani Biserica şi învăţământul românesc. Ardealului" din Sibiu. teologie din Cernăuţi. p. Bucureşti. Bucureşti. Gauss şi prof. „Pagina Bisericii" „Studii Teologice". Froicu. în „Studii Teologice". voi. 581-585. 1956. nr. în concepţia creştină. Viaţa lăuntrică a preotului şi lucrarea lui 54 p.. nr. domeniu. 546-554. Preotul confesiunilor creştine. S.. Alexe. p. dr. p. nr. „Ortodoxia". Intoleranţa şi toleranţa bisericii. p. 1061-1071. Chişinău. p. Teologice". în „Studii Teologice". 461. Misiunea moralizatoare a Diac. 575- 1952. 513-523. Bucureşti. 7-8. Psihologia religioasă. Cernăuţi. A colaborat cu peste 149.

p. paradisul pierdut sau nu. 1996. Vieţuitori din Mărgăritarele Sfinţilor Părinţi. reflexia ei pe chipurile sfinţilor. 1-2. Rolul şi locul cântării bisericeşti în Suceava). alifiilor. în „Teologie şi viaţă". numit consilier a tincturilor. 41. în „Candela". 2000. 2001. 2003. p. Suceava. Patericul românesc. Păcurariu.. 2001. Muzica în viaţa BUI A. La 150 (1992-1997) unde a construit casa de ani. Bucureşti. îndrăgostit de natură.. în „Candela". Teologia îii Bucovina. nr. Cuvânt la Sfinţii Trei. pe care a construit-o şi apoi a naturist (1874. apoi preot Societatea pentru Cultura şi Literatura paroh în localitatea Nicanor . studii naturiste. 1906. l l . p. N. nr. 150. visul al cărei coordonator este. călugării şi mirenii bolnavi. Bucovina. 297. ION . Suceava. p.. Suceava. 10-11. 17-18. „Veniamin Costache" de la Mănăstirea Suceava. Cornu Luncii . nr. în A avut şi ucenici. în numeroase emisiuni pe teme religioase. p. Preot şi paroh. Sfântul de la Neamţ . 1986. voi.. p. parohială. nr. 2004. în „Candela". nr. 540-542. p. Em. Ţinându-se cont de aptitudinile Publicaţii: Virtutea milosteniei la sale este rânduit la infirmeria şi farmacia Sfântul Ioan Gură de Aur. Management şi Administrarea Afacerilor Monteoru. p. dar mai Profesor de muzică psaltică şi liniară. Cursuri de masterat în M. 8. I. Domnului la Suceava. p. I. ales de floră. 2002. n r . manuscris Neamţ (1986-1991) şi Institutul Teologic de dactilografiat din fondul Bibliotecii Grad Universitar „Dumitru Stăniloae" din Bucovinei I. 9. 2. Raiul- Ioan Iacob. C. 47 . 2008. Editura 5. 2012. bolnav. Mănăstirea pictat-o în întregime. p. 15-16. Rădăuţi. p. Pagini de (2008-2010) la Universitatea „Ştefan cel enciclopedie. Dumnezeu şi a oamenilor. 2004. Ioanichie creştinătăţii. (2010) al Universităţii „Babeş-Bolyai" din Suceava. Teologic „Mitropolitul Dosoftei" din timpul de recoltare şi modurile de preparare Suceava (1997-2000). 2000. 2. pr. 2001. farmacist din Suceava. Boroaia . 12.. p. nr. în „Candela". 142. Şcoala primară şi elementară în cantină şi un adăpost pentru oamenii săraci. Aioanei. 8. Brâul Maicii Putneanul şi Bucovina. însă fără a neglija psihicul omului şi dări de seamă în „Candela" . în „Candela". veniţi aici din 1998. cultural la Arhiepiscopiei Sucevei şi era o adevărată enciclopedie a farmaciei Rădăuţilor. Mare" din Suceava. Timotei arhim. tratând peste treizeci şi cinci de ani Grigorie şi Ioan. A scris articole. Dimitriu. Studii teologice la Seminarul cultul ortodox. în „Candela". Istoric şi realizări. publicist. 1-2. Irimcscu. Marea taină a Repere bibliografice: Bălan. Cluj-Napoca.preot.1941. a participat la multor tineri săteni din această zonă şi. voi. Suceava. Iaşi (1991-1995). ceaiurilor.serie nouă. satul Boroaia. în slujba lui Biografii. Enciclopedia Bucovinei. G. M. pr. p. Ierarhi. arhim. 3. Lumina taborică şi localităţi învecinate sau chiar mai depărtate. a adunat materiale de construcţie 2012. supranumit şi Hozevitul. soiurile şi utilitatea lor. doctor în Teologie Satco.. Iubirea vrăjmaşilor.monah. în chinovia Neamţului în veacul al XX-lea. Hrehor. acad.. I. din 1997. nr. DRAGOŞ . voi. Sbiera. Episcopul Gherasim 2001. îndemn. p. Dicţionarul teologilor jurnalistică (2004-2006). din 2000. intră în obştea Mănăstirii Neamţ. „Candela". dirijor (8 noiembrie 1968. Poruncă sau Episcopiei Romanului. 2001. 530. p 159. 2000. siropurilor. Letopiseţul de mătase. Hirotonit preot. în „Candela". Rădăuţi. aici a mai ridicat o Neamţ). 56. Eug. la Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi" BURLACU. hirotonit. apoi în români. nr. 8.. 33. fiind invitat de posturi locale de radio şi fiind tuns în monahism cu numele Ion şi televiziune. printre ei numărându-se „Candela". şi a pus temelia noii biserici. creştinului.P. Vasile. p.Zamostea Română în Bucovina (1862-2012). 1. învaţă de la bătrâni să pedagogie şi tipic bisericesc la Seminarul cunoască plantele. a fost spiţer şi vindecător. 9. Iaşi.. p. 64-65. mănăstirii. Este atras de viaţa monahală.

p. 2004. 9-12. Pimen Sucev eanul. 1844 a fost propus candidat la funcţia de 2006. nr. a refăcut o Emincscu şi Ortodoxia. Tot aici ridică o şcoală cu (1789. 3-5. demnitatea. 2011. Constantin Gh. farmacie şi un medic plătit ctitor de cultură şi aşezăminte ortodoxe de mănăstire. 5-6. voi. nr. p. 3-4. a strămoşeşti şi spiritualităţii naţionale. Rădăuţi. 53. Marinescu şi prof. nr. la Tg. Sub păstorirea sa Mănăstirea exigenţe. 13-14. în Neamţ cunoaşte o perioadă de mare „Candela". în locaşului de închinare. I. 20-22. în 19 iulie 1843 este „Candela". p. în „Candela". Victor Enea. fiind hirotonit ierodiacon şi preot. A construit o de ani. datorită unor intrigi meschine. 15-16. rechemat stareţ la Neamţ. obligativitatea instruirii şi 2006. demn de 1802. 3-4. nr. p. 2010. Valea Seacă-Suceava-16 octombrie patru săli de clasă şi o alta în Vânători- 1853.de la bolniţa Repere bibliograficei Irimescu.aflat aici pe Neamţ. este adus aici la nici 12 ani. 25. M. 24-26 şi nr. a zidit clopotniţa 2008. p. cu 200 de paturi. 22-24. unde a fost ucenic duhovnicesc al remarcat că toate ctitoriile arhimandritului renumiţilor monahi Josif Pustnicul şi Neonil sunt încă în stare de funcţionare. probleme şi perspective. Egumen (1832-1834) la mănăstirea ieşeană Contribuţia Bisericii Ortodoxe la Bărboi. nr. nr. Ioan cel Nou de la Suceava" . 2006. p. 21-22. însă refuză integrarea europeană a României . p. în colaborare cu Neamţ şi le-a înzestrat cu toate cele acad. în „Candela". Suceava. 2003. 5-6. 2007. NEONIL . Nepot de mamă Neamţ pe care o va încredinţa învăţatului al arhimandritului Ilarie. supunerea. 10-13 şi nr. dr. nr. 2002. 37-38. 2008. decembrie 1839 ales egumen la Mănăstirea nr. Biserica „Sf. p. p. 12. O viaţă închinată bisericii cimitir şi biserica Schitului „Vovidenia". nr. 2002. în educării monahilor. 1841-şi a amenajat un spital cu un medic ajutat de câţiva monahi şi cu farmacie.. a reorganizat asistenţa „Candela". Istoric şi realizări. prin între 1827-1832 este preot ajutor la strădania şi pe cheltuiala sa măreşte Catedrala mitropolitană Iaşi şi ales 48 . 15-23. Se va călugări în 1808 cu numele Mănăstirea Neamţ dezvoltă o şcoală de Neonil. De la Cruce la înviere şi condiţii neobişnuit de grele şi se Darurile învierii Mântuitorului..S. în Sturza şi înalţi demnitari moldoveni. reclădit bisericile din Topoliţa şi Preuteşti- I. gropniţa din Suceava. Lazăr" de la Societatea pentru Cultura şi Literatura Spitalul din Tg. p. 2005. parte din clădirile anexe. a reconstruit paraclisul „Sf. 3-4. unde reclădeşte biserica şi urcă în promovarea armoniei sociale. în 1852. nr. mănăstirile Slatina şi Vorona. A înflorire culturală. nr. în „Candela". Rolul Bisericii în Mitropolit al Moldovei. administrativă şi trecut la Domnul Academician Zoe spirituală. înaripată. 2002. p. 5-7. mănâstirii-apoi paraclisul „Sf. 1-2. în cinci ani pentru penitenţă. p. Cine cântă. 5-7. p. Despre post. Bucovina mănăstirii şi paraclisul „Buna Vestire". fost egumen la arhimandrit Neofit Scriban . 5-6. „Candela". socială şi tipografia mănăstirii. Ioan Teologul". trapeza şi aripa de sud a incintei. păstorind până la Slujirea liturgică a preotului în afara decesul întâmplat în 16 octombrie 1853. p. a reintrodus disciplina şi Dumitrescu Buşulenga. în „Candela". bolniţă mare în locul celeilalte-arsă în 2012. 26-27. La Platon. în treapta de arhimandrit. Neamţ şi incinta Mănăstirii Română în Bucov ina (1862-2012). de duhovnic de domnitorul loniţă Sandu două ori se roagă (Fericitul Augustin). p.arhimandrit. 7-8. însă va fi schimbat de fiecare dată Domnului în sărbătoarea Bunei Vestiri. La 150 Secu. trebuitoare. în îmbolnăveşte. în „Candela". a reclădit 16-17. între octombrie „Candela". surghiunit la în „Candela". 1834-noiembrie 1835 şi ianuarie 1838- Pastoraţia bolnavilor. Mănăstirea Neamţ).P. Maica Neamţ. Neamţ a fost ctitorul spitalului BUZILĂ. 3-4. nr. 182. Bârfa (Clevetirea) şi urmările ei. trăieşte în 5-6. arsă în două rânduri. 40-43. pictură şi de ilustrare a cărţilor de cult.

A fost duhovnic latină. Patericul românesc.la Seminarul cunoscut şi apreciat. Eug. p. Azbucoavnă. 73. 1986. Iaşi. concomitent predă cursuri . în devotat Mănăstirii Neamţ şi Bisericii anul 1860 a elaborat un T r a t a t de teologie strămoşeşti. 180. Suceava.în printr-o strânsă prietenie. 17. preot. cărţi . Penticostar. pr. 1903. tradiţie şi cultură românească. anul 1903". Pidalion.. de studenţi la alta. 17. voi. 676. pr. de la 1794 la 1860. C„ Cartea între anii 1835-1836 s-au tipărit doar două Fălticenilor de la A la Z. 1835). (1775) la desrobirea Bucovinei (15 XI Isihasmul. Bălan.între 2010. p.Rădăuţi . apoi numit preot paroh la Cernăuţi Apostol şi altele. XVIII.. fac arhim. Păcurariu. manuscris dactilografiat din fondul Dim. Teologie Romano-Catolică a Universităţii Basarabia ori la românii din Balcani. mitropolit (pr. Iaşi. însă pe care nu a reuşit Repere bibliografice: Băncescu. Repere bibliografice: Sbiera. Milişăuţi . iconom Teologic. I..preot. p.. 16. p.389-395. apoi vicepreşedinte al Societăţii rostite la diferite ocaziuni. p. Acatistul Sfinţilor CALINCIUC. Un să-1 tipărească. prin Mănăstirii Neamţ. Ioanichie traduc. chenare şi ornamente pentru oroare. Apostol. 18. Suceava. de acum activitatea tipografică fiind acad.. L. dogmatică. mulţi ani cursurile sale au capitol din istoria Mănăstirii Neamţu şi circulat în manuscris. După revenirea în Câteva sute au fost dăruite bisericilor din ţară este chemat profesor suplinitor (1838) Transilvania. p. unde au ajuns prin şi profesor titular (1843) la catedra de intermediul mitropolitului Andrei Şaguna Teologie Dogmatică a Institutului din de care arhimandritul Neonil era legat Cernăuţi. III. Molitvelnic. din Viena (1837-1838). un alt Ceaslov. în „Enciclopedia Ortodoxe Române. în el şi-a adus din plin aportul. Carte de februarie 1875. p. p. 1976. Română". M. Păcurariu. Obţine o bursă de studii. Minunile Institutul de Teologie din Cernăuţi (1832- Maicii Domnului. culeg texte. I. N. 45-46. dr.24 pentru toate lunile anului.. Enciclopedia Bucovinei. 1925. la care şi Partenie arhim. Predescu. apreciat pentru concepţie şi fiind înmormântat în pridvorul bisericii calităţi stilistice ale limbii române. Gh. în „Calendarul Minerva pe Teologia în Bucovina. Panahidă. 1994. P. alţii toarnă litere. altele din Muntele Athos. Scriban. teolog. 1996. lemn. Cernăuţi). Editura cerneluri. 1843-1851 apar 26 de titluri în mii de exemplare: Psaltire. p. tom. voi. 550-552. Sibiu. Simonescu. pr. Romul Joantâ). Rolul preoţimei bucovinene în Bibliotecii Bucovinei I. leagă cărţi Episcopiei Romanului.. iar din 1848 în limba română.. p. mănăstiri şi biserici de prin satele în Teologie şi pleacă la Facultatea de moldovene. Evangheliar. bogata documentare. Minei profesor (1812. copiate de la o generaţie Secu. I. 95. 7-8. A făcut studii rugăciuni. sau sculptează în lemn de păr şi măslin Satco. 156. 49 . 1943. Bucureşti. ediţia a 11-a. MMS. menţinerea românismului de la robirea Serafim. Froicu. Apetrei. greacă şi germană . tom. D. 1918). corectează şpalturi. Arhimandritul Neonil.. scriitor iscusit. prof.. în „Studii şi cercetări deschiderii oficiale a cursurilor nou înfiinţatei de istorie". A fost membru în comitetul Neofit Ep„ Cuvinte bisericeşti compuse şi de conducere. Mănăstirea Neamţ Bucovina. Dimitriu. Calinciuc. Sbiera.tipografia şi înlocuieşte vechile teascuri din Bucureşti. p. Bucureşti. Dacă Suceava.. nr. pentru specializare schituri. M. Bucureşti. pentru Cultura şi Literatura Română în 1868. susţinută de peste 60 de monahi: unii Bucureşti. Istoria Bisericii Ioan Calinciuc. de la tipărite aici multe au luat drumul unor Consistoriul episcopal. IV. G.un Ceaslov şi un Octoih . 2004. A murit cu câteva luni înaintea ca focar de cultură. 2001. Ioan. Facultăţi de Teologie din Cernăuţi. fiind hirotonit diacon (1835) şi Ceaslov. Em.. p 174. a murit la 16 octombrie 1853. Din nenumăratele cărţi (1835-1837). 1981. 1898. IOAN . Paraclisul secundare () 1828-1832 şi cursuri la Sfântului Mucenic Hristofor. Dicţionarul teologilor români. Ciolca. Cernăuţi. Dan.

este tuns predarea limbii ruse.. prin grija sa au apărut la Iaşi 1991. 152. 21.. L. apoi mitropolit al Repere bibliografice: Posluşnicu. Hodoş. 1777. N. Mc. 36. în timpul său s-au mai veche familie răzeşească din Câmpulung tipărit o Gramatică românească (1770).20 februarie 1786. p. Irimescu. aici s-a instruit duhovniceşte şi cheamă în 1763 stareţ la Mănăstirea s-a pregătit pentru ierarhia bisericească.. Suceava. N„ Gavriil a construit noua Catedrală Bibliografia română veche.. Cursul vieţii mele. Istoria musicei la români. Memorii. 125. 1784. Rădăuţi. Eug. Moldovei (15 aprilie 1760).tradusă din limba Civitas. p. Catihisis pentru Cultura şi Literatura Română în sau în scurt Pravoslavnică Mărturisire. p. şapte taine bisericeşti cu care să se 24. Bucureşti. 2003. G. 224. Pagini de enciclopedie. voi. I. C. pr.Enciclopedia Română Cugetarea. mitropolitană din Iaşi. pe care-1 şi hirotonit. voi. 1986. Descindea dintr-o împotriva luxului. Dicţionarul teologilor români. ediţiile acad. Satco. Mitropolitul Gavriil 50 . ediţiile 1764. 61. 64. mai ales duhovnicii. sfinţite şi dumnezeieşti slujbe. pe care îl 350 de monahi. editând numeroase Istoria Bucovinei. va fi ajutat 1786. Bucureşti. Nistor. Morariu. Astfel. Mc. II. Câmpulung Moldovenesc blândeţilor. în 1765 apare bilingv-română şi CALLIMACHI. p. a înfiinţat o nouă tipografie-sub Suceava. manuscris conducerea vestiţilor fraţi meşteri tipografi dactilografiat din fondul Bibliotecii Mihail şi Policarp Strilbiţchi. duhovnicească a Moldovei. Bucureşti. I. 1770.cunoscută azi ca Mitropoliei Moldovei şi Sucevei. unde strămoşii săi au ridicat un Calendar pe 112 ani în limba română o biserică din lemn. Bucovina (1862-2012). prezenţă benefică în viaţa culturală şi Georgescu. Cu numele Gheorghe (1775). Molitvenicul sau Bucureşti. VI. P. de Salonic (aprilie 1745). Ceaslovul.. M„ Societatea elină a lucrării rabinului Samuil. 21. p. 1774 şi 1785. Suceava. 155. „Mitropolia veche" din Iaşi. Gavriil Callimachi îl în monahism cu numele de monah Gavriil va susţine pe Paisie Velicicovschi.. fiind înmormântat în ctitoria sa-noua de Toader. Toader . împreună cu cei 64 ucenici ai Fratele mai mare. Moldovenesc. M. după ocuparea Nordului Moldovei îi Moldovei. 58. Păcurariu. greacă. GAVRIIL slavonă îndreptarea păcătosului cu duhul mitropolit (1710. Sbiera. Froicu.. Se. 507. La 150 de ani. p. Dragomirna. 41. unde a fost însoţit de peste grecizează numele în Callimachi. pr. deprindă preoţii. 1947. 1996. 92. Em. cei care v o iese a lua vreun cin din cele Suceava. Enciclopedia Bucovinei. învăţătura creştinească pentru Bucovina. Erbiceanu. C„ Istoria M. 65. publicate special pentru preoţi: îndreptarea lacobescu.. în timpul Gr. ediţie Catavasierul. 1778. 1762. dar şi a lui Bucovinei I.. Gheorghe" . p. p. încurajând şi Bucureşti.viitorul domn al săi. 134. M. când era doar arhidiacon la Catedrală mitropolitană „Sfântul M. 80.. p. p. Evanghelia. Tot acum apar şi cărţi îngrijită. 2004. I. 55.. cărţi populare şi didactice pentru Călmaşul intră vieţuitor la Putna. Alcătuire înaurită. iar în 1781 o Pastorală . 227. arhipăstoririi sale de 26 de ani mitropolitul 1928. note şi Introducere de M. p. să ajungă mitropolit Gheorghe". 1940. A murit în 20 februarie va adopta şi viitorul mitropolit. susţinând învăţământul şi activitatea Dimitriu. voi. 2012. 74. Bucovina în perioada se pocăieşte. păcătorşilor adecă învăţătura cătră cel ce 150. Iaşi). 1773 şi 1777. „Mitropolia veche" (1761-1780). 1768 . 174. Ungureanu. Patriarhia Ecumenică.. 47. cu hramul „Sfântul 1903. 180.. cum se cade să se stăpânirii austriece 1774-1918. ediţia a Il-a. Suceava. Bianu. Prăvălioara» în care se cuprind cele Istoric şi realizări. Callimachi. C. Ioan Theodor Callimachi-pe oferă egumenia de la Mănăstirea Secu când era mare dragoman al Porţii îşi (1775) şi Neamţ. Evanghelionul. titluri. 24. 1998. 1763.. p. 1771-traducere din 2004. Grigorie Stanovici. 52. 76. Editura ispovâduiască. 45. 149. editorială. A fost o Bucureşti. Teologia în Bucovina. Monteoru.

preot de P. M. Istoria Bucovinei. 2007..al Romul Joantă). 51 . Cluj-Napoca. Bucureşti. finalizate cu teza "Logica Trinităţii" Suceava. C„ 180 de locuri pentru ridicarea de noi Aspecte principale din viaţa şi activitatea lăcaşuri ortodoxe. monahism cu numele Calinic şi hirotonit Logica Trinităţii-teză de doctorat. ediţie îngrijită ascultări de econom. Iaşi. al î m p ă r a ţ i l o r Iosif al Il-lea Arhiepiscopiei Iaşilor. arhim.. Al. Din istoria Bucovinei.. 177 p. a slujit şi domniei împărătesei Maria Tereza a predicat în peste 1800 de parohii ale (1740-1780). Iaşi). Mosor. Bucureşti. I. Serafim. 302 p. de Î. O erezie octombrie 1990 este numit stareţ la Râşca. Sfinţii-Mlădiţe din Hristos. Mănăstirii Râşca. p. Teoctist existenţă exemplară. 1991... studii la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti. 180. Cluj- ruină şi a reînviat tradiţia vieţii monahale de Napoca. a supravegheat construirea. p. I.. Un p e r s o n a j Moldovei. 2007. Din martie 1991 este (1780-1790) şi Leopold al II-Jea (1790. voi. în BOR. Publicaţii: Biblia în Filocalie. 1786). rămasă zeci de ani în 219 p. muzeograf. Iaşi. Pătimirile aici.un s t a r e ţ simbol.. pictarea sau 764-777. 1984. Bucureşti. 1961.sofiei . Calinic Botoşăneanul. Situaţia reîmpodobirea cu frescă şi dotarea cu toate î n v ă ţ ă m â n t u l u i bisericesc al r o m â n i l o r în cele necesare a peste 300 de astfel de contextul r e f o r m e l o r şcolare din timpul obiective. Tuns în Meditaţii Filocalice. Mălinaş.editor. Ciurea.teză de doctorat Viena. S ă r b ă t o r i l e . Patriarhul B. 75-76. la nici 23 de ani (martie J e r e m i a s . I. Şirul m i t r o p o l i i l o r Bisericii lucrarea de licenţă „Aspecte de drept O r t o d o x e R o m â n e din Moldova. finalizate cu pr. I (1774-1862). prăznuire.lucrare premiată noiembrie 1957. identificând şi sfinţind nr. ales episcop M ă n ă s t i r i i S f â n t u l Vasile Bodeşti. sat fără biserică".. prof. voi. dr. M ă n ă s t i r e a H a d â m b u .S. p. transplantul de organe". Isihasmul. 2005. Ortodoxe Române.specializare Istoria Filo. Cu nume de botez de Academia Română în 2000. 2000. consolidarea. 1995. 11-398 p„ Iaşi. Iaşi.F. Cursuri de doctorat-specialitatea teologilor r o m â n i . Voi. p. Bucureşti. Cluj-Napoca. Iaşi.3 5 0 de Mitropolitană din Iaşi. la început de mileniu .. pe atunci egumen al mănăstirii fiind colaborare. Bucureşti.. Cuza" (1998) cu teza cultură r o m â n e a s c ă . 2001. Iaşi. 404 p. Daniel-pe atunci mitropolitul Cluj-Napoca. BOTOŞĂNEANUL . p. restaurarea. „Tanatologia în proiecţiile sale teologice şi 156.Biserica secretă. 9-10. iar după trei luni Napoca.d a r u r i ale învierii.. case parohiale şi de mitropolitului Gavriil Callimachi (1760. pr. p. arhimandritul Iachint Unciuleac. S.O. tradiţie şi Universităţii „Al. Constantin Dumitriu intră în viaţa monahală 432 p. 318 p. nr...R. ediţia a cursuri la Facultatea de Medicină de pe Il-a. începe coordonarea programului "Nici un 2009. 2009. Doctor în Filozofie 1995. . episcop slujitor al altarului şi mare eclesiarh. acad.M.. F ă r â m e dintr-o ieromonah (august 1986) de P. Predici la î n m o r m â n t ă r i . 2006. în regim privat a urmat 144.tradusă din limba erîgleză în 1980). Dicţionarul filosofice". aici a îndeplinit Iachint .P. p. în comparat. 7-8. Parabolele lui Iisus de J o a c h i m a obştei putnene. Arhimandritul Arăpaşu. 32. M. „Petre Andrei" (1994-1998). 1993. 330 p. 187. Iacobescu. membru al Sfântului Sinod al Bisericii 1792) . Epistemologie şi filosofia ştiinţei (2000- Satco. 1991) şi hirotesit (martie 1991) la Catedrala Iaşi. 791-813. a început marea restaurare a plurivalent al cetăţii. 285. Cluj- vicar la Arhiepiscopia Iaşilor (ianuarie Napoca. în această calitate ani de istorie şi spiritualitate . p. (2004). I - CALINIC. p. 2004.. pe care apoi le-a sfinţit. în vicar. 259. Păcurariu. Sfinţit întru arhiereu. mitropolit (pr. Em. 2005. I. lângă Academia Mihăileană (1992-1995). I. Nistor. 110 p. Callimachi şi Rusia. episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor (18 Tanatologie şi n e m u r i r e . în BOR. 1994. comunitar şi Internaţional privind „Cultură şi credinţă în Moldova". şi voi. Enciclopedia Bucovinei. 2004). Cluj- diacon (mai 1986). 1996. 1999. Bucureşti. 137. 1970. 2007.

MONAHUL dascăl... a fost unul din p. 1904. pr. Vetre de 1688. 20. După moartea lui Daniil slavonă. este unul fiind unul din numeroşii ucenici ai dintre cele mai vechi minee (pe luna august. 56. doilea lăcaş de închinăciune al acelor ieromonahul Paulin Popescu îi mai atribuie locuri. 52 . 72.. pr. Secolele IV-XX. 2011. 240. p. Episcopiei Romanului. CASIAN. 380 p.. în jurul său se vor strânge mulţi frontispiciu policrom pe prima pagină. 1982. Intră de foarte tânăr în viaţa şi internaţional. cu slujba hramului bisericii Suceviţa (secolele XV-XVI).. viaţă spre sfârşitul secolului al XV-lea. Dan. găsind ţara noastră. Predici la praznice împărăteşti. dascăli şi copişti. în slavonă. C. arhim.376. iar biblioteci. literaturii religioase a românilor..2010. Predici la Sfinţii de peste an.. din păcate. ucenicii caligrafi ai lui Gavriil Uric. Editura Iaşi. ucenici cu care va construi o biserică din titluri şi iniţiale în chinovar iar colofonul la lemn-cu hramul „învierea Domnului". luate pe la alte mănăstiri sau voievozii Simeon şi Ieremia. Viaţa s-a instruit duhovniceşte şi a învăţat la Maicii Domnului şi Predici vocaţionale. Cu un CALISTRAT. greacă şi slavonă. arta caligrafierii şi 187 p. Vălenii de Munte. Acatistul Icoanei Făcătoare de Minuni. lăsând în urmă o obşte bogată 1471 şi cuprinzând 16 cuvântări duhovniceşte şi numărând peste treizeci de (învăţături). Ioanichie ierom. Sub tipar se află caligraf şi miniaturist la Mănăstirea Putna lucrările Aspecte de comparat. Patericul românesc. Iaşi. 2011. Bucureşti. peste opt decenii şcolii de caligrafi şi miniaturişti de la mai târziu se va construi Mănăstirea Mănăstirea Putna. Duminicile-peceţi ale învierii. p.. limbile 280 p. Tot în 1467 copie. s-a stins din pridvorului bisericii mari. cu 214 file scrise pe pergament în trăia la Voroneţ.. a mai scris şi alte cărţi Suceviţa (1583-1586) de viitorul mitropolit care. pe care Repere bibliografice: Hrehor.. p. unde organe.282. până la 121. întemeietorul Sihăstriei august. SIHASTRUL an înainte scrisese un Minei pe luna schimonah. Dim. Cincizecimea învierii. Istoria Mănăstirea Suceviţa. Pe locul schitului. oamenii de aici l-au numit „Sihăstria lui Casian Monahul şi caligrafierea unei lui Calistrat". Episcopul Gherasim Ştefan cel Mare şi Sfânt îl urmează pe Putneanul şi Bucovina. Cartea Sfinţilor. 2011. Nevoindu-se duhovniceşte ieroschimonahul Calistrat va fi imortalizat aproape jumătate de secol şi caligrafiind pe fresca de pe peretele de apus al mai mult de douăzeci de ani. privind transplantul de monahală în marea lavră a Neamţului. p. al notiţei votive din Minei pe luna august. 280 p. stabilindu-se în nou zidita Mănăstire Putna în anii 1467-1468. Rădăuţi. alături de ceilalţi vestiţi monahi 263. s-au pierdut ori au fost Gheorghe Movilă-împreună cu fraţii săi înstrăinate. precum şi trecut în cealaltă lume la începutul secolului Omiliile Iui Grigore Teologul scrisă în al XVI-Iea. pr. şcoala mănăstirii ştiinţe teologice. 214).. Repere bibliografice: Dan. f. Bălan. Bucureşti.. adolescenţă este atras de viaţa monahală. 1-a avut drept model. pe când acesta în 1467. Dim. comunitar (secolul XV). Ales prim egumen al schitului Psaltiri din 1470. Triodul-Golgota pocăinţei.01. 2012. 167 p. Predici vocaţionale. Axioniţa. Repere bibliografice: Iorga. p. 230 p. Ioanichie 2010. 490 miniaturizării manuscriselor. Iaşi. păstrate în pleacă pe valea pârâului Suceviţa. în urma cercetării grafologice a punând astfel bazele Schitului Suceviţa. N. loasaf. A fost unul din întemeietorii monahi. cu obcini. acolo câţiva monahi retraşi prin codrii şi un Minei pe luna noiembrie cu 240 file. Mănăstirea şi comuna Putna. 150 p. Penticostarul. 136-137... sihăstrie românească. Iaşi. Bălan. aflată pe atunci în construcţie. La îndemnul lui Letopiseţul de mătase. încă din „Adormirea Maicii Domnului" a Putnei. şi colofonul la f. 1925. a înzestrarea monastirei Putnii". copiată „pentru şi ridicat în treapta de ieroschimonah. Cuviosului Daniil Sihastrul.

37. Cernăuţi. 1905. deputat în Camera 1966. îi moare soţia şi scurtă despre urzirea. Zugrav. Bucureşti. p. 118. I.. publicat articole. M I R O N MIHAI . voi. Miniaturi şi manuscrise în Consistoriul bisericesc al Mitropoliei din Mănăstirea Putna.. prof. 2003. 1872. Damian. I. Cernăuţi. Pilat. 23. din Cernăuţi (1860-1877).toate din Editura Episcopiei Romanului. Alexandrin despre Sărbătoarea Paştilor. 1. Paulin arhim. 43. Istorie 1874 fiind protopresviter. p. Popescu. Programul Internatului din Cernăuţi). M. Manuscrise din domnia Iui Ştefan cel Bucovina". Severin. 1861. Patericul românesc. III. 115. B. ediţia a Il-a. publicist (30 septembrie Cultura şi Literatura Română în Bucovina". Putna. în „Foaia Soţietăţii Putnei". o valoroasă colecţie Mănăstiri şi biserici din Nordul de acte şi documente din Arhiva Moldovei. Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Cu numele de mirean Cernăuţi. 7-8. V. tom. slavone din Mănăstirea Putna (I). la Liceul real german şi Gimnaziul superior Pomelnicul Mănăstirii Bistriţa. în „Calendarul bucovinean".387. 91. profesor. Cernăuţi-7/20 ianuarie 1912. Păcurariu. Ca o încununare a române. în „Calendarul superior gr. Bucureşti. în „Calendarul bucovinean". nr. 1862. (1857-1861). Manuscrise în „Foaia Soţietăţii pentru Cultura şi din domnia lui Ştefan cel Mare (II). 1862. Piteşti.. 257.. IV. note şi 402-405. p. cu adnotări. pr. p. 693-695. în „Analele şcoalele elementare. 2007. în (1861) la biserica „Sfânta Paraschiva". în „Foaia Soţietăţii pentru preot. Bucureşti. 2. pr. Iaşi. Seminarului Clerical. CI. Cernăuţi şi „Albina" din Viena. A Putna. membru Brătulescu. p. în Literatura Română în Bucovina". Tomul M a r e (I). ediţia Academiei Române. Consistoriului Arhidiecezan al Bucovinei. „Candela"... Paradais. Iaşi. P. 2005. Bucovinei şi Dalmaţiei. 9-10. numit de acte şi decizii din arhiva consilier consistorial (1881-1905). A sistematizat 120-121. p.. meritelor sale. 1948. Idem. p. 141. Cernăuţi. 474-475. Despre încreştinarea românilor. necrologuri în „Foaia Soţietăţii pentru dr. gr. titular pe Catedra de Teologie Morală a Mănăstirea Putna. Manuscrise 1881). C. L. studii. album colectiv Sfânta Mănăstire înavuţi. Facultăţii de Teologie din Cernăuţi (1877- popescu. „Revista Politică" . 1877. p. prof. 53 . p. în „Analele Putnei". hirotonit arhimandrit (1880). Putna. Biserică şi putere în Moldova. or. „Analele Putnei". în „Foaia Soţietăţii pentru Cultura Putna. în anul 1911 primeşte titlul Bucureşti. apoi vicar general pentru litografiat. 1874-1878. p. din Cernăuţi (1849-1857) şi bucovinean". Profesor Consistoriului din Cernăuţi. a învăţat la Gimnaziul Călindar şi Păscalie. Cernăuţi. I. Productele adevăratei dragostei cei CĂLINESCU. dezvoltarea Bisericii creştineşti compusă arhimandrit stavrofor (1881) şi arhimandrit pentru gimnaziul inferior . 119. Bălan. or. p. în MMS. 2001. pentru Cultura şi Literatura Română în V. Profesor 1941. 345. membru fondator şi Manuscrise slavone din Mănăstirea vicepreşedinte al Societăţii pentru Cultura Putna (II). 408-468. hirotonit diacon şi preot 1875. nr. 1962. 1875. nr. 419. 1862.. în a doua Publicaţii: Limba de învăţământ în jumătate a secolului XV. 273. şi Literatura Română în Bucovina". şi publicat. în 1882 a fost numit rector la internatul nr. 1970. Colecţie eparhia Bucovinei (1905-1912). 1837. 1962. Imperiul sacru. Paulin arhim. BOR. p. 346. de Doctor honoris causa al Universităţii Comori ale spiritualităţii româneşti la „Francisco-Josephine" din Cernăuţi. 116.. Istoria literaturii legislativă a Austriei. Despre tot aici a urmat cursuri la Institutul Teologic Călindar. 7-8. Sfatul înţălept cum se poate omul 262. 2008. Bucureşti. şi Literatura Română în Bucovina. bucovinean". Pelin. Christianeşti. „Calendariul poporului Ioanichie arhim. 2010. 349. nr. lăţirea şi se călugăreşte. curs mitrofor (1882). 2.261. 1988.. dr. Despre Calinovschi Mihai. p. rapoarte. Cultura şi Literatura Română în Bucovina".392. BOR. Cernăuţi.. p. 1991. 120. ales decan al facultăţii (1879-1880). 263. 69-71.

în I (1774-1862). arhiepiscop Arcadie Ciupecovici în lacobescu. 16. 1896. Dan. Cultura şi Literatura română în Călinescu. lăţirea şi bucovinean". în Dimitriu. Calendar pe anul Sf. Raport despre înfiinţarea tipografiei Română". culese şi acomodate pentru junimea 345-349. 553. Cernăuţi. 348. dela 1/1 1886-1888. p. Bucureşti. tipografie.. Gheorghiu. „Candela".. Dim. p.în limba 1884-ediţia a H-a Cernăuţi. Em. M. 1923. 290. Sbiera. pr. românismului de la robirea (1775) la 1889.. 1890. în „Candela". în „Candela". p. înmormântarea lui Pompiliu Pipoş.. Reli. generale străordinare a Societăţii pentru Arhimandritul de scaun. întronizarea nou chirotonitului 1991. V. biserica catedrală din Cernăuţi. Froicu. Nistor. Păcurariu. 1940.. Cuvântare Statute a societăţii suburbiului Roşa . p. Predescu. 1912. p.în festivă cu ocazia serbării a 600 de ani a limbile română şi germană.în limba ruteană Cernăuţi. 1896. Istoria literaturii române în Bucovina 1888. 108-111. 1925. Molitwy . Suceava. Cernăuţi. p. (1775-1918). 739-740. Cuvântare la instalarea 202. 50-51. p. Prelegere publică de 1996. p. or. în „Candela". Cuvânt festiv cu ocazia dreptcredincioasă. p. nr. 347. în „Candela". pr. pr. Cuvântare la parastasul după V. Dicţionarul teologilor români. Călinescu. în „Revista politică". p. Loghin.. 59. în manuscris: înfiinţării dinastiei domnitoare a Exorte pentru tineretul gimnazial şi Habsburgilor. pentru înmormântarea Iuliei Berariu... 1942. preoţimei bucovinene în menţinerea 1888. 437-440. I. 1888. S. Cursul 54 . Manuscrise litografiate': Cernăuţi. I-III. Cernăuţi. 1883. Cuvânt ţinut la Istoria Bucovinei. 125-128. p. 1878. literare Candela pe anii 1882-1914. p. Cernăuţi. 1912. Cernăuţi. 1879. V. Iunie 1883-la finea anului 1885.. în „Candela". 399-403. 1886. acad.. Cernăuţi. tom. în „Calendarul Istoria scurtă despre urzirea. C. DiBzese von 1777. 1877. Tarnavschi. în „Candela". Teologia în Bucovina. 676. DiOzese von 1777-1888-dare de seamă în 1886. 1878. 1893. 1604 p. „Candela". P. p.. nr. p. dr. Mănăstiri Putna (1878). 1902. Calendariul pe anul 1879. 1888. Raportul despre desrobirea Bucovinei (15 XI 1918). Cernăuţi. Visul Maicii Domnului. Mitropolitului Vladiinir. Puterea de Istoria bisericească pentru gimnazii. Sibiu. 46. 1899. 1886. Curriculum vitae . Prelegeri din morala 49. ediţia a Il-a. 1877-1878. Discurs la deschiderea adunării „Candela". Rugăciuni morală. L. Popovici pr. Cuvântare în Sâmbăta morţilor (11/23 Repere bibliografice-. Cernăuţi. Gh. în „Candela". 1912. Bucureşti. creştinească. 1986. 1887. p. în Bucovinei I. 295-304. Cernăuţi. Mihai Călinescu.. în „Enciclopedia 580. germană. Din istoria Bucovinei. 1888. Cernăuţi. Miron- administrarea şi funcţionarea ei de la 1 Normalien der Bukowinaer gr. 1926. în gimnaziul inferior.. 14. I. 346. în „Candela". „Candela". I„ „Candela". 1879. Cugetarea. 155. Miron M. Morariu. Cuvântare la desvoltarea bisericii creştineşti. redactat de ierom. 110 p. Maiu). Bucovina. Normalien der Cernăuţi. dr. arhiepiscopeşti din Cernăuţi şi despre Voiutschi. 1883. voi. 164. 1888. Bucureşti. C.. viaţă a Românilor. or. p.în inaugurare a prelegerilor din Teologia colaborare. prof. Suceava. Enciclopedia Română Mitrofanovici. p. 556. 162. Eug. în „Candela". Bucureşti. M. 1887-1893. 553-556. 22-24. Voi. 17. 1876-ediţia a aniversării de 400 de ani de la fundarea Il-a în 1891. 96. Sbiera. pentru seminarişti. 1993. Manual de sintaxă română . 1889. Cernăuţi. Cernăuţi. Cuvântare la parastasul Indice general al revistei bisericeşti- după Vasile Mitrofanovici. 2. Miron Călinescu. p. p. 1893. Cernăuţi. 783. 196. I.. p. Rolul Bukowinaer gr. manuscris Ia întâmpinarea nou chirotonitului dactilografiat din fondul Bibliotecii arhiepiscop Arcadie Ciupecovici. 74-75. 1879. Facultatea de teologie din sen.. La Cernăuţi. La moartea profesorului C. p. Cuvânt ţinut Suceava. G.

. fondator al institutului de Istorie şi Limbă 149. 1911) absolvită cu Magna cum laude şi Publicaţii: Der Katholizismus in der doctorat în Teologie (1912).. 70. nr. ziarului „Suceava". II. Cernăuţi. Cernăuţi. La 150 cărturarilor Alecu Hurmuzachi şi Vladimir de ani. f. fiind primul Un capitol de istorie politică. I. Cernăuţi. în „Candela". încoronarea de Ia Alba foarte apreciat pentru calificativul absolut Iulia. septembrie 1923. 54-56. ediţia a Il-a. 139 p. Concordate. 177-188. în Teologie din Cernăuţi (1919-1940). profesor titular la Catedra de Istorie în „Glasul Bucovinei". 5-8. Cernăuţi. 1940). Irimescu. Suceava. 147. Doctorul Nicu Dracea. român cu o asemenea performanţă.în din Berlin şi Leipzig. în din Sibiu (1915-1916). 65. Fiu Primului Război Mondial. „Calendarul Glasul Bucovinei". ROMULUS . în 1916. nr. cu valoroase contribuţii privind 2012. paralel este profesor şi la Catedra de Istorie p. Universitatea cernăuţeană. 1922. Universitatea din profesorului Eusebie Popovici la Catedra de Cernăuţi în perioada interbelică. 2005. p. urmat de Universitatea din Cluj unde a predat istorie Facultatea de Teologie din Cernăuţi (1907. Avrig). XXVI. 196-19. Cernăuţi.. A fost demnul urmaş al Grigoroviţă. nr.şi obţine titlul de XVII-lea. 1224. în Universităţii „Francisco-Josephine" (1925. de Repta. 4. plecând la evanghelic săsesc din Sibiu. Suceava. 1438. 2004. Catolicismul în universităţile romano-catolice şi protestante Moldova în secolul al XVI-lea .. Pagini de de la Universitatea din Cernăuţi. Satco. imediat după ocuparea Ion Gândea.61. senator al Universităţii în mai multe 1998. Modernă şi Cotlarciuc. voi. Dimitrie Onciul. de la Facultatea de decembrie 1923. nr. Memorii. Avrig . în distincţie rarisimă acordată direct de „Glasul Bucovinei". 1916. Nistor.27 ianuarie 1973. I. M. 24 p.. 55 . Bucovina. voi. Episcopul Cetăţii Albe. 68 p. Şaguna. 114.summus auspicius imperatores . Decan la Facultatea de Litere şi Organizarea bisericească în Constituţie.teolog. ajutat de „Anuarul Seminariului Andreian". 2004. corespondent al Academiei Române la voi. Gheorghe Lazăr. 1924. Intre 1913. I. 146. Magistru al artelor frumoase. 1923. din <25 Universală a Bisericii. secolul al XVI-lea în Moldova. din împărat. Andrei obţinut . note 1926). p.în filozofie . primar al oraşului Cernăuţi în 1928. din 30 Teologic Pedagogic din Caransebeş (1916. Iacobescu.45.. Dimitrie Onciul. 97-99. ediţie îngrijită.. 64. A părăsit al cunoscutului protopop ardelean din Avrig Cernăuţiul în 1940. N. Profesor la Seminarul „Andreian" 25 martie 1923. om de ştiinţă. Rădăuţi. Istoric şi realizări. rânduri. a.vieţii mele. 1923. p. 2003. de situaţia profesor.. p. Moldova în secolul al doctorat . A fost preocupat de evoluţia catolicismului în CÂNDEA. 1917. Filosofie a aceleiaşi universităţi (1922. Eusebie Popovici. 68 p. Studii secundare la Liceul Nordului Ardealului. ctitor al enciclopedie. Nectarie Universală Medie. publicist (7 octombrie Bisericii Ortodoxe ardelene în timpul 1886. nr. apoi la Institutul „Glasul Bucovinei".. universală şi filosofie până în 1947.teză de doctorat 1915 se specializează în istorie universală la publicată la Leipzig. Sibiu. autor al Societatea pentru Cultura şi Literatura primelor sinteze privind scrierile Română în Bucovina (1862-2012). 437-460 şi extras Cernăuţi. 55.65. profesorul Karl Lamprecht susţine al doilea 1916-1917. 10. 49-51. A iniţiat cursuri populare la Istoria Bisericii din Bucovina. Donaufiirsentiimern . Monteoru. Secţia istorică. stimat cărturar. p. istoric. Suceava. M. Mitropolitul Contemporană a Facultăţii de Litere şi Vladimir Repta.41. în „Calendarul Glasul Bucovinei". Filosofie (1923-1924) şi Rector magnific al Bucureşti. Cuvântare. 1923. 1918). p. 36. p. 1370. Cernăuţi. şi Introducere de M. Istoria Bisericii Universale. p. în „Candela". un apreciat şi Suceava. Sibiu. dublat de primirea inelului imperial. Enciclopedia Bucovinei. membru Rădăuţi. Em. din 1929 membru 327. studierea culturii bucovinene şi istoria sa.. Devine 1921.

73-93. 210-250. VIII. 526-532. Popovici. V(asile) miniaturizării manuscriselor. Bucevschi. Intră în monahism de foarte tânăr la Rolul preoţimei bucovinene în Mănăstirea Neamţ. Mănăstirea 1914. nr. M. 26-27. în interbelică. 430.. 166. în „Candela". Arboresenii. 1926. învaţă limbile greacă şi (1775) la desrobirea Bucovinei (15 XI slavonă. 1937. pr. L'assaut des hongrois contre l'Eglise necrolog în MMS. voi. 1927. 1924. p. 1942. V. Română Cugetarea. fiind ucenic al 56 . Suceava. 1932. 1998. p. Irimescu. Romulus Cândea (1886-1973)- 576. lorga. 1925-1926. unde se instruieşte în menţinerea românismului de la robirea scrieri patristice. 1931-1932. 1942. 51-53. 1930. necesitate istorică.. lorga-recenzie teologică şi bisericescă. p. 1926. Cernăuţi. D. nr. Istoria Bisericii Ortodoxe Române. 28-31. Dicţionarul Cernăuţi. p. dascăl (secolul XV. 232-275 şi 161. „Transilvania".296. Un creştin şi un român. Predescu. Cernăuţi. Un luptător bucovinean-Alecu 2004. de N. Memorii. 295. Enciclopedie română. Ghid bibliografic. 1978. 87-88. Introducere în studiile istorice. Bucureşti. 1927. 1986. p. o Suceava.monah bisericeşti-literare Candela pe anii 1882. C. LXI. 6. 1927. 3-7. 32. 201. 1942. 56 p. Teologie din Cernăuţi. 671-679. Cernăuţi.. Suceava. p. Amintirile lui Ion Ghica. Literaturii române de Ia origini până la Cernăuţi. Virtutea adevărului Minerva. 65. 113. învăţământului superior. Suceava. Regele şi testamentul său. dactilografiat din fondul Bibliotecii 1926-în colaborare cu I. 78-81. Edroiu. p. în Morariu. Bucureşti. III. p. a Il-a. Cernăuţi. 1925. Pr. E„ Teologia în Bucovina. 136. 2012. 248. Cursul vieţii mele. Satco. I. 259. 1997. voi. ediţia p. „Calendarul Glasul Bucovinei". Cernăuţi. şi naţionalişti români. Cernăuţi. p. marxismului. p. 1932. SCHIMONAHUL ... 242. Cluj. Sbiera. p.. p. M. 1900. 557. Cernăuţi. prof. O. nr. pr. lacobescu. 479-482. Cernăuţi. manuscris Universitatea din Cernăuţi.. ediţia a Il-a. Prolegomena-recenzie. onorar dr. 72 p. Profesor universitar Cosminului". V. în „Revue de 267-268. p. Trădători austrieci 1999. şi în „Candela". 1925. Sibiu. Bucureşti. Suceava. Bucureşti. M„ Introducere. Seria a Il-a în „Codrul Cosminului". 1929. 408.295.. Suceava. I. Biserică şi stat. p. în 1991. Morariu. p. p. P. 1940. 194. I. Iaşi. S. 264. Cernăuţi. p. p. 10-11. 1926. 208. N. 52-54. Personalităţi bucovinene. Universitatea din Cernăuţi în perioada Introducere în ştiinţele istorice. 200. 18. 2 voi.. Bucureşti.. în Transylvanie". Păcurariu. „Enciclopedia istoriografiei româneşti". Pânzar. p. 266.. în „Candela". 34. creştinesc. 1926. G. 6. 8. LXIV.. Cernăuţi. Em. în „Candela". Unirea Românilor. 1941. 23 p. 47 p.. p. 54... 671. Arhimandritul Clement C. Revistă contemporană. Cernăuţi. 135- „Transilvania". p. p. 3-7. Sfârşitul unei ireligiozităţi: al Dimitriu. C.. p. p. Cândea Romulus. 5. Antichitate... LV. Nistor. M. Indice general al Foaii CHIRIAC. Istoria Bucovinei. Nistor. 1928. Societatea pentru 679. prof. La 150 de ani.. 1979. nr. p. Nistor. pr. Liste de patriarhi Alexandrini. nr. Bucovinei I. în Cultura şi Literatura Română în „Transilvania". 48 Enciclopedia Bucovinei. Froicu. D. (1923-1946). I. XXIX. în Istoric şi realizări. 1925. Enciclopedia 212. 1928. dr. Cernăuţi. Cernăuţi. 1926. Putna). Problema universitară. Române. 2005. Suceava. 9. L. Ion I. dar mai ales arta caligrafierii şi 1918). Biserica ardeleană. p. Dan. Cernăuţi. 3-4. Facultatea de extras Cernăuţi. Patriarhul Miron L(oichiţă) Nou membru al Academiei Cristea. Hurmuzaki. Cernăuţi. 96. Tarnavschi. 89. p. 1931. Istoria Valenciuc. în „Codrul 15. voi. Sibiu. p. pr. Bucovina (1862-2012). dr. 1923. Grigoroviţă. 69.. 1991. Cernăuţi. 279. Em. 1925. nr. Candela. 1926. Repere bibliografice: Gheorghiu.. Satco. 285. Sibiu. caligraf. Reforma voi. p. pr. Rădăuţi.293. p. 1942. N. Rou mâine 1916-1918.. Reli. 1926. Istoria ardeleană în anii 1916-1918. creştinism şi germanism. 1973.

p. faptele Sfântului Ioan Gură de Aur. 1903. pe care o va părăsi în 19 Nicolescu. Ştefan cel Mare şi Sfânt. în „Analele Putnei". dar şi Moldovei. 1991. Bucureşti. 1943. apoi la cel din Buzău Cultura moldovenească în timpul lui (1955-1956) şi în Institutul Teologic de la Ştefan cel Mare. cu un frontispiciu lucrat în aur şi culori din ediţia a Il-a. ce are în prima sa parte „Viaţa şi 123: Severin. 263. unde au pus bazele celei Mănăstirea Putna.. Wien. Piteşti. caligrafi. Pagini slavo-română din noua ctitorie ştefaniană. III. Zugrav. Berza. în „Cercetări literare". M. M. mai strălucite şcoli mănăstireşti greco. Bălan. 2001. copişti şi miniaturişti crescuţi la Texte româneşti în arhive străine Putna în cei peste douăzeci şi cinci de ani (Nichita din Heracleea. 512. Teii. 434-439. Constantinescu. A studiat Ştefan cel Mare. în anul 1468 îl va moldovenească în epoca lui Ştefan cel însoţi pe arhimandritul Ioasaf. ceilalţi monahi cărturari lacov. Bucureşti. III.. V. Păcurariu. colecţionar de artă Secţiunii Istorice. 1470 termină de scris în limba slavonă un R„ Manuscrise de origine românească Sbornic cu 297 file. Cl„ Comori Sfântului Ioan Zlataust (Gură de Aur)" şi ale spiritualităţii româneşti la Putna. 2007. p. Din îndemnul voievodului cuvintele lui Grigore din Nazianz). 22-23. p. Repertoriu. 576. 240. Constantinescu. M. de file. 1948. preot şi preot paroh timpul lui Ştefan cel Mare. Putna. 2.M. 188. 392. 2010. p. p. 1971. Dan. p.. în Die Inschriften aus der Bukowina... p.. nr. p. 441-nr. 23. p. Istoria Bisericii Ortodoxe Române. 460-510... Mănăstiri şi biserici din Nordul arhiepiscopul Constantinopolului". Fiind o perioadă 580. A cel Mare. Pelin. I. 314. C. Evangheliile de la Voroneţ şi Humor. în anul 1974 este hirotonit preot la Repertoriul monumentelor de artă din Adâncata (1974-1978). 119-120. manuscris păstrat 1988. cu titluri şi iniţiale mici în Ioanichie arhim. p. nr. în partea Manuscrise din domnia Iui Ştefan cel secundă este prezentă o scriere a Sfântului Mare (I). p.preot. 139. Nicodim. Comentarii la trăiţi de el aici.despre 2. „Analele Academiei Române". în MMS. ale altor Sfinţi Părinţi. la biserica domnească „învierea Domnului" Berza.. p. 647. 37. pr. în CIOBOTAR. Bucureşti. laică. nr. până azi în Mănăstirea Putna. „Cuvântările pentru Postul Mare ale 1986. Ruşi Mănâstioara-19 Em.vestitului Gavril Uric. album colectiv Sfânta Mănăstire Mănăstirea şi comuna Putna. Dim. Imperiul sacru. 1958. V. pr. pr. Şt. 2008. Putna. Bogdan.. Patericul românesc. p. p. în 30 ianuarie Bucureşti. 1907. Putna. care cuprinde din colecţii străine. Szekely. Dan. din Suceava. Dim. p. (24 iulie 1931. 1966. Memoria consilier arhiepiscopal. Bârsănescu. cercuri împletite. nescrise din istoria culturii româneşti. Manuscrise Repere bibliografice: Kozak. 1948.. 1964. A. IV. 421. I.. Paradais.. Miniaturi şi manuscrise din Eustatie. Iaşi. 159. teologie în Seminarul de la Mănăstirea Bucureşti. 273. din 1473 şi 1550. 1977. Bucureşti. Eug. 156. p. 23. 101-nr. ocupă diferite funcţii şi servicii din viaţa Mănăstirea Putna. V. în 1481 copie un Sbornic de 254 Editura Episcopiei Romanului. Pelin. 1964. p. A fost unul din primii dascăli de Bucureşti. în „Analele Putnei". în volumul „Cultura fost protopop la Protoieria Suceavei până în 57 . Brătulescu. Turdeanu. „Analele Putnei". Mănăstirea şi comuna nefastă pentru mulţi slujitori ai altarului. R. p. Bucureşti (1956-1960). Suceava). p. 2003. Bucureşti. alături de Mare". ioan Hrisostomul . 71. Bucureşti. Ambele cărţi erau răzleţite din scriptoriul şi biblioteca destinate citirii lor. Arta în timpul lui Ştefan septembrie 1998 odată cu această lume. ornamentat dr. mănăstirii Putna. Trif etc. chinovar. prof. coord. în biserică sau la chilii. pr. nr.„Hexaimeron" . 376. de către monahi. Manuscrise facerea lumii în şase zile. din domnia lui Ştefan cel Mare (II). 2. 1905. 2007. 7-8. Manuscrise slave din timpul lui septembrie 1998. Putna. C. p.. câteva din cuvântările sale. p. MANDACHE . M„ Neamţ (1951-1955).. I.. Iaşi.

p. sărbători din anul 1871 de la Putna. a adunat o serie de opere de Sus (1873-1876). 1996. p. Elena proistos al asistenţilor Mănăstirii „Sfântul Greculesei. în „Candela". Monografia neamului românesc. Seminarul Clerical de aici. 2-4. p. 1990. 35. 1883. protosingel (1888). în „Candela". Cernăuţi-3/16 iulie 1903. vicepreşedinte al Societăţii „Şcoala Habitatul urban şi cultura spaţiului. p. profesor. O ctitorie ai comemorării celor 400 de ani. p. 1996. nr. Romstorfer. A fost misionar Preot Anastasie Badaşcă . în timpul stăreţiei sale a fost deschis la parohia „învierea Domnului" din restaurat întregul complex monahal Suceava . între în colaborare cu istoricul şi arheologul Emil 1876-1880 a fost catehet la Şcoala Normală I. 1846.Biserica învierea Domnului. Mihai (1890). I. Cuvântare de ziua Rusaliilor. Literatura Română în Bucovina. Neamţu. Ieremia. cu lucrări cinul monahal. Em. Emandi.. funcţionează ca preot cooperator în fâcându-şi mulţi prieteni printre marii artişti parohiile Hatna (1871-1873) şi Vicovu de plastici români. EMANUIL iubileul de 10 ani al Mitropolitului arhimnadrit. 37. 2003. D„ pr. pe numele său de botez. Pagini de enciclopedie. p. Membru necrolog în „Candela". p. 1890. Costin şi Cella Emanuil şi hirotonit exarh (1880). Suceava. Română" din Suceava. Satco.necrolog în al Bisericii Ortodoxe. marelui voievod Ştefan cel Mare. „Concordia" din Cernăuţi. 592. 103. De la Şcoala 58 . voi. Cuvântare Ia CIUNTULEAC. 1891.necrolog în MMS. membru şi Repere bibliografice: Emandi. 358-361. sprijinitor al propăşirii 2004. Preotul Alexandru Gălăţeanu. nr. Suceava. 1. Cu după absolvire este hirotonit diacon şi înclinaţii deosebite spre desen şi arta culorilor.necrolog în 1904 va fi printre cei mai aprigi susţinători MMS. Suceava. Suceava. construindu-se atunci şi noul Publicaţii: Preotul Modest Grădinaru sediu episcopal. Publicaţii: Predică la sfinţirea Bucureşti. p. 4-6. a condus Şcoala de cântăreţi Ioan Irimescu-necrolog în „Candela". III. Ion Grigore. nr. 449. slujitorilor săi. Cuvântare la moartea lui Vasile Ilie Ciuntuleac. Imediat la Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor. 2004. comunele rurale din Suceava. de la trecerea la cele veşnice a cunoscută . nr. 12. Rămas văduv intră în artă într-o colecţie impresionantă. Alexandru Ciucurencu. bisericeşti (Şcoala Cantorală) de pe lângă serie nouă. Dan Hatmanu. membru în Suceava între secolele XIV-XX. 3. la Ierusalim şi la locurile sfinte. 138. Severin. anul 1995. Virgil Parghel. Suceava. 230.serie nouă. 123. călătoriile sale de pelerinaj şi documentare 3. C. Din anul 1898 Mănăstiri şi biserici din Nordul este ales deputat în Dieta Bucovinei de Moldovei. 12. cunoscut pentru „Candela". p. 38. Iaşi. arhimandrit stavrofor Constantin Piliuţă. comitetul de conducere al Societăţii politice 1996. nr. activ al Societăţii pentru Cultura şi 1996. Cernăuţi.şi despre o sucevean de către arhitectul austriac Karl A. 12. 339-341. 2008. bisericii din Bobeşti-în limba ruteană. 1890. Emil. La 8 septembrie 1888 este numit Cămăruţ.. 9. îşi Alecsandri. nr. iar din 1991 consilier economic capitala Bucovinei (1867-1871). Animator al N„ Bucovina. 732- face studiile secundare la Cernăuţi. iar în Preot Manolache Dobrescu . vieţii culturale şi spirituale în Bucovina. Monteoru. p. p. susţinător fervent al şcolii româneşti şi Enciclopedia Bucovinei. 129. Vasile Grigore şi alţii. în urmează cursurile Institutului Teologic din „Candela". de învăţători şi Gimnaziul de Stat din Suceava. publicist (12 iulie Silvestru.ctitorie domnească .serie nouă. în revista „Candela". Imperiul sacru. voi. p. p. 1984. A scris Ioan cel Nou de la Suceava". 37-39. apoi 734. I. în „Candela". Cernăuţi). Preot Cernăuţi. la voievodală din Suceava mai puţin Suceava. fiind tuns cu numele semnate de Corneliu Baba. Sprijină organizarea marii . 1988. p. serie de preoţi trecuţi la Domnul. iar din 1890 articole şi studii privind şantierul arheologic egumen. Bisericii Sfânta înviere din Suceava.serie nouă. Piteşti.

Cernăuţi. 20. Este privitor la ştiri mincinoase despre hirotonit diacon (19 octombrie 1847) la vânzarea domeniilor Rădăuţilor. Moldovenesc.. 1923. C. apoi preot (1848-1853) la „Candela". G.. 29. 1896-1902. Cernăuţi. în „Candela". „Curierul de Iaşi" din 22-25 august 1871 Repere bibliografice: Jubileu de 25 ani (Cf. p. Câmpulung Moldovenesc-5 Bucovina. îl va desemna 172. p. Alexandru Ciupercă Publicaţii: Predică Ia sfinţirea era fiul preotului Nicolae din Câmpulung bisericei din Sadagura . p. manuscris dactilografiat din judeţului Rădăuţi. 22 mai /3 iunie 1896. Mitropolitul Bucovina (1862-2012)... 1896. administrator al revistei bisericeşti-literare „Candela" unde activează până în 1888. sprijinind emanciparea rutenilor. Silvestru Morariu. 35. 43. unde a organizat două sărbătoriri mersul şi desvoltământui culturii teologice a 400 de ani de la ctitorirea şi târnosirea şi clericale în Bucovina.. ales egumen al Mănăstirii Cernăuţi.15. în Toporăuţi. martie 1902. deputat în Corpul I de fondul Bibliotecii Bucovinei I. La 150 de ani. transferat preot în pentru Paşti (şapte) şi Crăciun (patru). Suceava. în CIUPERCOVICI. p. Arcadie Ciupercovici construieşte şi „Candela". 34. mult pe Mihai Eminescu încât îl publică în 1894.Română. 77. 1925. în „Candela". Tarnavschi. spiritualităţii româneşti la Putna"). Bucovinei (1873-1879). Cernăuţi. Imperială din Viena pentru a cere Enciclopedia Bucovinei. 1. Epistole pastorale Cernăuca (1853-1861).. Sbiera. nr. 19. Rădăuţi. p. 1937. Gheorghiu. cav. în parohiile Bădeuţi şi Milişăuţi (1853-1861).74. 744.. p. 55. 1886. 2003. ARCADIE timpul păstoririi sale au sporit nedreptăţile mitropolit al Bucovinei şi Dalmaţiei (14 privind drepturile populaţiei româneşti din aprilie 1823. Rolul preoţimei bucovinene în arhimandrit consistorial şi vicar general în menţinerea românismului de la robirea Arhidieceza Bucovinei. Ceva despre al Putnei. 1903.în limba ruteană. p. Is. preoţie a arhimandritului Arcadie la 15 august 1871. de. p. deputat în Camera Legislativă pentru Cultura şi Literatura Română în din Viena (1885-1891). voi. Cernăuţi-. Suceava.în 15 august 1867 şi 15 Cernăuţi. A murit Arhimandritul amintirea acestor evenimenteremarcabile Emanuil Ciuntuleac în 3/16 iulie 1903. 1883. apoi consilier consistorial (23 iunie 1878). p. Iubileu de 40 de ani de august 1871. 1897. în p. Din 1866 este transferat stareţ 9. Mănăstirii Putna . Cernăuţi. La 16 februarie (1775) la desrobirea Bucovinei (15 XI 1896 este numit Arhiepiscop de Cernăuţi şi 1918). „Comori ale de preoţie. Anuarul Mitropolit al Bucovinei şi Dalmaţiei- Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937. 173. Severin. Satco. 1887. pe care o V. Onciul. alegere a marilor proprietari în Dieta Suceava. Claudiu Paradais. voi. Dan. 1882-1914. inscripţionează o cruce din piatră.. autonomia Bisericii Ortodoxe Române din 2004. I. Em. Cernăuţi). 453-455. 1880. Piteşti. Dimitriu. Boca. V. ieromonah.. p. 1889. 43. Din 1874 este înaintat arhimandrit. pr. p. Imperiul sacru. 2012. Cuvântul rostit de arhimandrit. hirotesit la Viena şi instalat la Cernăuţi la Cernăuţi. în „Candela". fiind Repere bibliografice: Foaea tuns cu numele Arcadie şi hirotonit Ordinăciunilor Consistoriului episcopal.. Irimescu. Consistoriul Arhiepiscopal. în 1873 face parte Mănăstiri şi biserici din Nordul din delegaţia preoţească trimisă la Curtea Moldovei. în „Gazeta Bucovinei". Dragomirna. 1-a impresionat atât de Ciupercovici. 59 . 237. Ad. M. „Foaea Ordinăciunilor Consistoriului în 1861 rămâne văduv şi alege intrarea în episcopal". urmează studii la Institutul în „Candela". Froicu. Comunicat Teologic din Cernăuţi (1843-1847). Teologia în Bucovina. Cernăuţi. Indice general al Foaii aşează în faţa altarului bisericii mari a bisericeşti-literare Candela pentru anii Putnei. în anul 1870 a fost Eug. cinul călugăresc la Mănăstirea Putna. p. P. ales vicepreşedinte al reprezentanţei 1986. 39. Societatea Bucovina. p. Dim. 1895. în înţelegere cu Istoric şi realizări. 59.

p. 1897. p. Bucureşti.. Chipuri şi morminte.. p. Egumenii. Ales episcop de Huşi (1796-1803) şi I (1774-1862). pe când era încă fratele Vasile. ţară. 149. V. p. 2004.. I. 1992. 1988. nr. românismului de la robirea (1775) la unde se va instrui în Academia desrobirea Bucovinei (15 XI 1918). pr.ajunge un vestit 1923. D. pr. a Bucovinei şi Dalmaţiei.. Voi. 245. 8. Cuvânt ţinut la Egumeni ai Mănăstirii Putna din secolele întâmpinarea nou chirotonitului XVIII-XX. prof. unde va îndeplini P. 1893. Pleacă la studii la Leipzig.. 1916. Dim. 2012. pe care o va termina de copiat istoria Mănăstirii Putna. 22. D. 342. p. M„ Din istoria Bucovinei. Cuvânt Irimescu.. pr. hirotonit ierodiacon. p. 56. Seria a II-a mitropolit Leon Gheucă. II. p. 1986. Paradais. Suceava. 16. 1896. Comori ale spiritualităţii româneşti Episcopia Romanului. Sofronie . Călinescu.. Bucureşti. voi. I. Enciclopedia Bucovinei. 237. Traduce din Ierarhii Bucovinei. april „Teologie şi Viaţă". 1775-1918. biserica catedrală din Cernăuţi. Enciclopedia Română episcopul Rădăuţilor. Valenciuc. Cernăuţi. apoi se întoarce în lacobescu.. Tarnavschi. în CI. Suceava. 1. teologie şi limbi străine.. în Vartolomei Putneanul „în anul 1780. 1925. L. traducător (aprox. schimbând Ungureanu. 146.. M. Privire scurtă Civitas. 1991. ascultarea de dichiu (econom). p. arhim. Eug. p. Iaşi. mai mic . Cernăuţi.. nr. p. aici. Rolul predicator la Constantinopol. III. p. 14-15. în „Candela"... Dan. Născut Bucovina. Sbiera. Cernăuţi.8-10. 1926. limba elină Gheografia noao . La Roman s-a îngrijit de 60 . I. Istoria Bisericii din de Sus -15 martie 1826. „Analele Putnei". Bucureşti. Froicu.administrator . „Candela".. M. treptele ierarhiei monahale fiind hirotonit 1999. mult de latura administrativă. III. ediţia a Il-a. 67. Satco. Ghid bibliografic.episcop.. Nistor. Valenciuc.în două 68. iar fratele Candela pe anii 1882-1914. în 1787. 206. 545-552. Bucureşti. Vorobchievici. 161-168. manuscris chemat de Leon Gheucă. cu Gheorghiu. 1993. GHERASIM Arcadie Ciupercovici. 27". 2007. apoi de Roman (1803-18269). trimis de 345. Eug. Societatea pentru Cultura şi ţinut la întronizarea nou chirotonitului Literatura Română în Bucovina (1862- arhiepiscop Arcadie Ciupecovici în 2012). în 1785 este Suceava. Bucureşti. arhidiacon (1787) şi arhimandrit (1788). 1991. Istoria Bucovinei. Călinescu. 2003. 1940. Istoria prietenul său mitropolitul.. unde se instruieşte în voi. ediţia a II-a. . 1992. Revistă dichiu îl va urma la Iaşi pe nou alesul teologică şi bisericescă. 162.. p. Candela. 192-193. 91. Teofilact Ciobâcă ierod. Rădăuţi. Roman). Cernăuţi. 1760. episcopul dactilografiat din fondul Bibliotecii Romanului-mitropolitul de mai târziu al Bucovinei I. în voi. Vicovu p. Intră de tânăr preoţimei bucovinene în menţinerea în obştea monahală a Mănăstirii Putna. tatăl său a fost general al Foaii bisericeşti-literare preot paroh la Vicovu de Sus. p. Episcopia Rădăuţului. V. Păcurariu. Teologia în Bucovina. M. M. pr.. pr. 183. Moldovei-bucovinean şi el. Suceava. Dim. Istoric şi realizări. 19. acad. p. habsburgi. Indice nume de botez Gheorghe. nepotul acestuia. dar şi a unor neînţelegeri cu p.arhim.468. Dan. Dosoftei Dijmârescu. I. era dichiu . p. mitropolia în urma ocupării Bucovinei de către şi mănăstirile Bucovinei. trece în Moldova la Cugetarea. Nistor. împreună cu Bisericii Ortodoxe Române. tot ca 146. dr. cu numele Gherasim. Predescu. 24. Dimitriu. p. Suceava. 148. Mănăstirea Slatina. lubileu de 50 de ani de preoţie a Mitropolitului Bucovinei CLIPA-BARBOVSCHI. Contribuţii la tomuri. C„ Bucovina în perioada de fiecare dată în scaun pe Veniamin stăpânirii austriece. gr. ierom. 1896. 45. într-o veche familie de boieri români. La 150 de ani. pe la 1780 Gherasim la Putna. Editura Costachi. istorică-statistică asupra Arhidiecezei ort.. Em.şi se ocupa mai 153-158.. duhovnicească a lui Vartolomei Măzăreanu. 161. G. 63-64. p. „Candela". Urcă (1923-1946). în arhiepiscop Arcadie Ciupecovici.

1-12. Faima de mare cărturar a pr. M„ germană. Suceava.. voi. Născut Episcopiei de Huşi. Iacobescu. III. Episcopia celor şase zile ale Facerii. Simonescu.. ambele de la Iaşi. înv. revine în scaunul episcopal de la Roman. Bucovinei I. 406. Cine este Gherasim.M. Din cauza Bucovina. 1986. stăpânirii austriece 1775-1918. contemporană lui. partea a Il-a.. O traducere de ani. susţinută nr. Suceava. Cartea Moldovei.arhimandrit. A fost un mare tălmăcitot şi literaturii române de la origini până la diorsitor de cărţi ale Sfinţilor Părinţi. 1939. predicator (aprox. în M. manuscrisul are 2004. p. 389-392. A.. Bucureşti. 1946. 124. Iaşi. 1987. 589 şi voi. aici se va instrui temeinic 116. Nebuna-Iaşi). D. p. cu subtitlul Tâlcuirea Porcescu. 103. II. în ierarhia Moldovei (1777-1850). 2003.. Em. Cernăuţi. 205. mişcarea iluministă moldovenească. Editura Traduceri: Gheografia noao-în două Civitas. Dicţionarul teologilor români. 167. 1996. 1875. Chişinău. prof. Sbiera. Iaşi. 10-12. Bucureşti. 277. acad. p. în 1822. cunoscător al limbilor greacă. M. manuscris luptelor între eterişti şi turci. 1869. 242. 58. 1992. p. P„ Dimitriu. pe care o tipăreşte la Ungureanu. G. (Ştefănescu) Episcop. p. p. Păcurariu. în Patriarhia Ecumenică din Constantinopol şi „Junimea literară".S. Eug. dar şi p. slavonă şi rusă. C. april 27".. tomuri. 33. printre 1900. S. 1765. Cronica Huşilor şi a Vicovu de Sus -1850. Scarlat pr. p. de reprezentanţii boierimii antifanariote dar şi dr. D. laşi.. între 1821. Ol. Bucureşti. se întoarce în Bucovina apoi. p. Erbiceanu. profesor de Teologie Morală la Seminarul Bucureşti. 1993. dar şi Moldova secolului al XVIII-lea. pr. Romanului.. pregătindu-se Bobulescu. Teologia în traducerea unor lucrări literare. 397 fi şi se află în Biblioteca Episcopiei Romanului. Istoria Mitropoliei tuns în monahism cu numele Sofronie şi Moldovei şi Sucevei. Ursu. începe încă din 1778 Din istoria Bucovinei. 258-259. misionar în Asia Mică unde va predica cinci 407-431. 194-195. zugrăvirea tâmplei Catedralei episcopale. Mitric. (Ştefănescu) Episcop. Pleacă la al Episcopului Gherasim Clipa. 165. Păcurariu. cu nr. dar mai ales a sprijinit cărturarii vremii în Froicu. ales eguman la mănăstirile 1943.. Un roman spaniol în Cetăţuia şi Socola. Satco. Bucureşti. traducătorul lui Alături de Leon Gheucă se încadrează în Voltaire la 1792?. Suceava. 1888. nr. p. voi. 1. C. specializare în teologie ortodoxă. I (1774-1862). I. fiind 190. 174. Bucovineni celebri pentru a se perfecţiona în limbile greacă. SOFRONIE Repere bibliografice: Melchisedec. Nistor. „în anul 1780. 1929. C. I. Dicţionarul „Veniamin". trece hotarele Bucureşti. 408. apoi la Roman. p. Iaşi. Academia din Constantinopol pentru Barbovschi. într-o veche familie de boieri români. p. 463. II. După absolvire ajunge „Candela". copiată de Vartolomei Putneanul Enciclopedia Bucovinei. p. 345. 31. I. 8. tatăl Melchisedec. dactilografiat din fondul Bibliotecii 1822. . p. Istoria Bisericii Ortodoxe Române. arhimandrit. episcopului Gherasim Clipa. Reli. p. de loja francmasonică din Moldova. traducerea unor cărţi de literatură apuseană Bucureşti... 117-118. Neamul Holbăneştilor cu pentru ierarhia bisericească. la Catedrala Mitropolitană din Iaşi. ardeleanul Nicola Nicolau românească manuscrisă din Nordul dedicându-i traducerea lucrării lui Pierre Moldovei. franceză. ele un Exaimeron.. Cernăuţi. p. Bucureşti. 90-91. 458. Urcă Simonescu. 1998. Blanchard Plutarh Nou. voi. în Şcoala duhovnicească. 46-77. CLIPA-BARBOVSCHI. 1979. 1929. M... 278. său a fost preot la Vicovu de Sus. Bun ediţia a Il-a. N. apoi îl vom întâlni predicator la Voltaire în arhiva Mănăstirii Putna. iar fratele Cronica Romanului şi a Episcopiei de mai mare Gherasim episcop de Huşi. 1984.. Roman. p. Bucovina în perioada Buda în anul 1819. 22-28. p. Voi. Intră frate la Mănăstirea Putna. Manuscrisele literare din treptele ierarhiei eclesiastice ajungând biblioteca Universităţii Cuza Vodă. 45-63. hirotonit ierodiacon. Tălmăcită din 61 . în franceză şi italiană.

242. în 1874. 196. 768-774. Istoria literaturii COBILANSCHI. 1904. 242-243. Repere bibliografice: Diaconovici. Neamul Holbăneştilor cu 1890. 196 şi extras Cernăuţi. Satco. Dan. Eug. Cronica Romanului Suceava. şi 9/21 septembrie 1883-8/20 septembrie împodobită cu multe însemnări 1824. 1889. fost ridicat la rangul de exarh al ţinutului 2004.preot.. Reli. Bucureşti. Datorită mesajului Publicaţii. 123. deschide banca populară „întâia însoţire de Volovăţ . în „Candela". Suceava. 1847.. 869. Cernăuţi. Inspector şcolar local şi preşedinte al Consiliului şcolar. 1979. hirotonit preot (1868) în Gura Humorului. Omilie asupra al Episcopului Gherasim Clipa. Sibiu. p.. 22. 1926. 18.I. bucovinene în menţinerea românismului 431. p.. (1884-1907) unde a şi fost înmormântat Suceava. I. Pe când era paroh cursuri la Institutul Teologic (1873-1875) şi la Corodia. 2009. în 1883 editează prima revistă Facultatea de Teologie din Cernăuţi (1875- pentru ţărani. voi. Bobulescu. Chişinău. în scopul Studii secundare la Gimnaziul Superior gr. în redactarea şi punerea în pagină a luminătoare de înţăles de cătră fostul revistei a fost ajutat de preoţii Constantin ierodidascal. II. 18. CALISTRAT . înfiinţat bănci populare şi case de citire. 666-672. Suceava. p. din părintelui nostru Vasilie cel Mare. (1777-1850) . Istoria Bucovinei. 1886. pr. Lazăr. Preot paroh (1869-1878) la „Sfinţii 1991. p. Cernăuţi). urmate de percepeau mari dobânzi.26 iulie Cernăuţi. paroh la enciclopedie. Prin testament. Satco. Predică pentru Bucureşti. prof. 407. 2004. Cernăuţi. Enciclopedia Bucovinei. 18 (învăţătorul Barbovschi. Rapet. I. A studiat la Institutul literarurii române de la origini până la Teologic din Cernăuţi (1864-1868). Loghin. bun). Sim. biserică pictată pe interior în timpul său şi Monteoru. II. FI. 2004. 1891. 96-100 şi şi a Episcopiei Romanului. Rolul preoţimei „Candela". P„ Dimitriu. 33. Froicu. p. 61. Sbiera. pr. 23. 1925. Cernăuţi. Barboschi.179. V. p. p. C.. lasă bogata vieţii sociale. 1875. „Steluţa-foaie pentru poporal 18779). Duminica 29 după Rusalii. dr. C. 194. numârându-se printre absolvenţii 62 .. din acelaşi oraş-biserică pe Teologia în Bucovina. 1929. 24. slujitor la „Sfânta Paraschiva" din Cernăuţi Mihoveni-rădăcitii şi orizonturi. cu Bibliotecii Bucovinei I. ocrotirii ţăranilor de cămătari şi băncile care or. 129. pr. voi. care o va ridica între anii 1868-1871. E m . Viena). I.. Dicţionarul 1910. din Suceava (1865-1873). reîntors din exil se retrage pe proprietatea sa 394 şi în broşură. 295. Bucov inei (15 XI1918). SIMEON . 10-12. române din Bucovina (1775-1918). Episcop. p. p. Cioche. 190. după decesul survenit la Viena. în „Candela". în „Candela". în parohii a COCA. Frumosu . 25-28. 62. p. arhimandrit Sofronie Morariu şi Artemie Berariu.10 octombrie 1918. în „Candela".novelă de transmis prin predicile sale va fi exilat. Cernăuţi. Corovia. 1888. teolog. I.. didactician (23 noiembrie 1853. p. 1986. 142-143. Oglinda de la Nebuna-Iaşi. Bucureşti. pr. p. N. fiind 1900. în „Candela". Bucovina. de la robirea (1775) la desrobirea voi. p. voi. 1888. după manualul de morală şi bibliotecă şi întreaga sa avere Seminarului economie a lui M. Dumitru Stan . p. Suceava. Pagini de Buninţi-Şcheia (1879-1883). preot 433.. Suceava. voi. p. C. 597-608.discurs de inaugurare în p..preot. Arhangheli". publicist (25 mai 1842. 1888.. lângă Cernăuţi (1883-1884). Repere bibliografice: Melchisedec Cuvântare la adunarea pastorală din (Ştefânescu). p.. voi. 1929. 1898. Melinte. Cernăuţilor. p.elineşte de pe cartea celui întru sfinţi român dela ţară" cu apariţie bilunară. Evangheliei lui Luca. teologic „Veniamin Costachi" de la Socola. Nistor. profesor. Dim. p. ediţia a Il-a. Preot 59 manuscris dactilografiat din fondul paroh la Mihoveni-Şcheia (1878-1879). avans şi de păstrare".. E m . Bucovineni celebri în ierarhia Moldovei Enciclopedia română. din 1896 a Enciclopedia Bucovinei. I. Suceava. G.

p. Cernăuţi. or. în 1865.. toate din 680-697. Cernăuţi. mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici).. în „Candela". în „Candela". la Pedagogiul Statului şi Gimnaziul istoriei bisericeşti. în colaborare cu pictorul susţinută muncă de elaborare a nouă profesor Eugen Maximo viei. Cernăuţi. 644-649.. 118-127. 1889 (ambele fiind „prelucrări" Esenţa Dumnezeului personal. Cultura şi Literatura Română în Bucovina. p. p. 63 . pe anii de cultură. şcoalelor poporale de Calistrat Coca. 1887: p. 263-274. însemnătatea religiunii creştine în ritualiste-tipiconale întocmit în modul viaţa popoarelor. Superior Chezaro-crăiesc.. Coca. întâmpinare Ia critica asupra 1883. p.. 1883. întocmită de protopresviterul preoţilor. cărţi au fost reeditate. 1883.. 83-90. 329-337. A superioare ale şcoalclor secundare şi fost hirotonit diacon (decembrie 1877) şi institute mai înalte de cultură. Cernăuţi. Istoria sfântă a Testamentului Nou. Dreptcredincioase a Răsăritului compus 1883. întocmită pentru Eparhie. Din 25 martie 1905 este ridicat la pentru clasele superioare ale Şcoalelor rangul de exarh (1894). lângă 1891-ediţia a Il-a în 1900). Manual p. 1900 şi manuale de religie pentru şcoli secundare şi în „Candela". 131p. cu aprobarea revistei „Candela". publicist apreciat de apropiaţii Calistrat Coca. 12-19. 1882-1884. 476-484. 1883. p. A fost membru în comitetul de clasele superioare ale şcoalelor secundare şi conducere şi secretar al Societăţii pentru alte institute mai înalte de cultură. 1886: Dreptcredincioase a Răsăritului. 394-410. din 644. din Cernăuţi. Cernăuţi. 175. în ale manualelor editate la Viena. Catehismul mic al Bisericii nedespărţită de religiune. S-a remarcat printr-o foarte Acatistieriu. Cernăuţi. 144-147. Recensiune.. p..primei promoţii ai prestigioasei instituţii.. în „Candela". Partea consistorial pe probleme de învăţământ din generală şi specială. Liturgica Bisericii p. Pentru merite deosebite pe tărâm spiritual şi Octoihul mic cu catavasier cuprinzând şi cultural va fi răsplătit cu titlul de protopop serviciul serindei şi cel al utreniei cu cu cruce (1896).. însemnătatea religiunii creştine în viaţa Istoria bisericească pentru clasele popoarelor. Apologetica creştină ortodoxă Cernăuţi. de Calistrat sfântă a Testamentului Vechi. 1892. Carte de unor cărţi de cult. 629-642. în „Candela".. 1883. 673-686. 1904. Viena 1898. 1905. deosebit de utile rugăciuni. preot ajutor în parohia Molodia. 702-709. accsta cu Binecuvântarea.. în „Candela". Sfânta Liturghie. 1884: p. Istoria bisericească religie Ia Şcoala Reală gr. protopresviter şi secundare şi alte institute mai înalte de arhipresviter la Catedrala Mitropolitană din cultură. 1900. 1904. învăţătura moralei creştine Sub directa sa conducere va fi redactat ortodoxe pentru clasele superioare ale „Calendarul Societăţii pentru Cultura şi şcolilor secundare şi alte institute înalte Literatura Română în Bucovina". 610-623. oriental din Cernăuţi. pentru cei răposaţi cu indieaţiuni 12-19. Articole şi studii: Cernăuţi. 1-14. Cernăuţi. Catehismul 1884. Coca. 731-746. p. 1885: Cernăuţi. Raportul Bisericii Dreptcredincioase a Răsăritului mozaic despre facerea lumii şi ştiinţele compus pentru clasele superioare ale naturale. Cernăuţi.. stavrofor (1896) şi consilier dogmatică a bisericii ortodoxe. Cernăuţi. 1898. 186-196. învăţătura Cernăuţi. Materialismul în pentru şcoalele poporale de Calistrat consecinţele lui practice. unde îi vor apărea Consistoriului Arhiepiscopesc Ortodox- studiile de dogmatică şi istorie bisericească. 588-594. Isopescul Cernăuţi. 1891. Din 1882 lucrează ca învăţător de Octavian . Istoria pentru şcoalele secundare. în „Candela". 642- profesor de muzică şi tipic bisericesc. Cernăuţi. în „Candela". în „Candela".. rugăciunile de Publicaţii: Existenţa Dumnezeului mulţumire Iui Dumnezeu şi rânduiala personal. Cernăuţi. Multe dintre aceste 1889. Viena. 59-64. p. 1898. 1901. de „Candela". Morala adevărată e 1903.

care o va ajuta material. Cuvântare Ia Valenciuc.. Gheorghiu. voi. p. Repere bibliografice: Bumbac. Cernăuţi (1862-1866). Valenciuc. pr. Ghid umplut ţara. D. manuscris performanţe în domeniul intelectual. Suceava. dr. La 150 de ani. 133-134. Predescu.. Calistrat Coca. p. p. p. Istoric şi realizări. p. Cernăuţi. autor şi coautor Todireşti-4/16 ianuarie. pr. Apologetica creştină ortodoxă. V. Cernăuţi. Bucureşti. a unor elevi capabili de Suceava. învăţător pe lordache-angajat ca bucătar în învăţătura dogmatică a bisericii casele boierului Ienache Cârstea. Froicu. preot. Irimescu. 1893. Istoria Bisericii Ortodoxe legende. se internează în Candela pe anii 1882-1914. Biografie. pr. Eug. 1894.. 113-127. Păcurariu. 116. 1991. Suceava. M. superioare la Institutul Teologic din prof dr. 1921. pr. 175-177. ctitor (22 martie 1836. Dan. culegeri de folclor. Cernăuţi. apoi preot la Frătăuţii Noi. 35. 2000. 74. pe Enciclopedia Română Cugetarea. 642-644. III. 103-104. în clasele I-a şi a II-a de Calistrat Coca-dare de seamă în primare a fost coleg cu Vasile Bumbac. 1898. 20. Personalităţi bucovinene. p. Societăţii „Şcoala Română" din Suceava. Voiuţchi.. Cernăuţi. p. Dim.. 341-342. pentru ca creştine-ortodoxe-dare de seamă în la 15 ianuarie 1871 să fie numit preot „Candela". D. Cernăuţi. voi. I. VASILE . acad. Costişa. P„ deosebite în depistarea şi formarea. Suceava. 60-61. p. VIII. istorioare populare. avându-1 ca Găină. în „Candela". Societatea pentru Cultura şi V. studii Repere bibliografice: Găină. Cernăuţi. din Suceava. Rolul donează suma de 20. p. este avansat administrator parohial în Ruşi- Cernăuţi. 1921. M. predici şi Române.. paroh. Moldoviţa. meniţi preoţimei bucovinene în menţinerea construirii şi funcţionării unui internat românismului de Ia robirea (1775) la pentru elevii Gimnaziului Superior gr. 1894. Din 1868 Istoria bisericească-recenzie în „Candela". Dim. în Suceava.000 de florini. p. 204. p 63-72. 1894. pr. V. Gimnaziul din Cernăuţi (1854-1862). V. 186-196. an. 291. aici fiind coleg cu profesorul şi Calistrat Coca. or. Dan. 1996. prof. 2012. viitorul poet al Bucovinei. Teologia în Bucovina. Revistă teologică şi bisericescă. pr. Hirotonit ortodoxe-dare de seamă în „Candela".. el însuşi fiind foarte grav general al Foaii bisericeşti-literare bolnav de plămâni. nr. I. 67. A avut dactilografiat din fondul Bibliotecii înclinaţii spre istoria naţională şi cultura Bucovinei I. preot cu merite Bucureşti.. G. Catehism. Societăţii pentru Cultura şi Literatura folclorist. V. Rădăuţi. desrobirea Bucovinei (15 XI 1918). 1914.. 101-103. A fost unul din mentorii Cernăuţi.. Satco. 1925. 116-118. Tarnavschi. Rolul preoţimei bucovinene în menţinerea românismului de Ia robirea (1775) la 64 .. Păcurariu. pentru anii 1882. l(sopescu)0(ctavian). 1997. Em. 273.. p. Donaţiune pentru Şcoala Română. Pânzar. Studii la Şcoala cantorală şi apoi la Cernăuţi... Em. Cernăuţi. pr. pr. bisericeşti-literare Candela pe anii 1882- 2012). bibliografic. p. V. 314. septembrie 1893. în „Candela". în „Gazeta Bucovinei". I. înainte de a muri 1923 p. V. pr.. p. 1999. prin Dimitriu. Bucureşti. săi. Rădăuţi). După doi ani îşi pierde soţia (1882). Calendariul COCÂRLĂ. diacon (4 ianuarie 1867) pentru parohia 1898. p. Sbiera. 1923. p. Costâna- Română în Bucovina. de la el rămânând un manuscris cu M. „Candela". 664. L. 1940. Vasile Dicţionarul teologilor români.. dr. Bărbatul Candela. 1899. 16. Liturgica. 1883 şi 1884.. populară. p.. p. „Candela". Tarnavschi. prof. Indice general al Foaii Literatura Română în Bucovina (1862. ediţia a Il-a. 1891. 68. Cocârlă. Volovăţul şi locuitorii înmormântarea preotului Vasile Cocârlă.. Gheorghiu.. voi. Sanatoriul de la Solea. Chelariu. învăţătura moralei compozitorul Isidor Vorobchievici. de a căruia faptă de rară nobleţe s-a Seria a H-a (1923-1946). educaţie şi cultură. Indice apoi singura fiică. 1986. 32. III.

urmate de septembrie 1982. voi. Bucureşti. (1775-1918). Suceava.preot.. a studiat Teologie la Seminarul secţia Pastorală. sufletul neamului românesc. ideal. consilier municipal şi consilier din lemn a lui Dragoş Vodă-n.). Satco. Muzeograf la Mănăstirea „Mitropolitul Dosoftei" din Suceava (1997- 65 . ARISTARH I. 194-195. Preşedinte de onoare al Putna şi dascăl. Teologia în şi la biserica domnească „Sfântul Dumitru" Bucovina. Studii teologice la COJOCAR. ediţia a II. Dimitriu. Dumitru" din Universitar din Bucureşti (1978-1983). p. Cluj- turnul cel mare de la mănăstirea Putna". Făgăraş. preot la „Sfinţii Arhangheli Mihail şi ediţia a H-a. Dogmatică şi greacă veche la Seminarul Teologic „Mitropolitul Dosoftei" din CODREANU. I. manuscris care se află la săptămânale „Iubite-voi Doamne" de la B.. 1. istoric (30 Mănăstirea Neamţ (1973-1978). pe atunci biserică Cernăuţi. să conferenţieze pentru şi 13 martie 1789 transcrie o Alexăndrie. V. Braşov. J. Bucovina. teolog. Co-realizator al emisiunii Machedon. Fiul preotului cursuri la Institutul Teologic de Grad Aristarh de la biserica „Sf. alături de dactilografiat din fondul Bibliotecii preot paroh Nicolae E. p. probabil în "şcoala mică" Asociaţiei Culturale „Sfanţul Mitropolit de pe lângă "mănăstirea veche" (biserica Dosoftei". 116. 2009.desrobirea Bucovinei (15 XI 1918). II. pr„ Biserica Sfântul Dumitru Suceava. diacon. Moldovei. Colegiul Naţional „Petru Rareş" din acelaşi Cantor şi lector bisericesc la biserica din oraş. profesor de religie la bisericesc. Catalog. Invitat de Diaconul în Moldova. 59. Din 2008 austriacă. manuscris din Suceava (1991-2008). IORDACHE . Mitric. Suceava"şi „Obiectiv de Suceava".. Suceava). p. românească manuscrisă din Nordul Repere bibliografice: Demciuc..A. 1999. dascăl (secolul al XVlll-lea). profesor (16 august 1958. Sibiu.. M. Gavriil" din Gura Humorului (1990-1991) Froicu. participă ca invitat la radio şi titlul Viaţa marelui împărat Alexandru televiziuni locale. OL. 2004. A scris articole şi dascălul era obişnuit cu scrisul. a schimbat Istoria Bisericii din Bucovina. p.Suceava). Profesor de 391. clopotniţă construit de Alexandru Colegiul Naţional Ştefan cel Mare. Bibliografia analitică a colaborare. Em. Repere bibliografice: Moraru. după în Comisia de Urbanism a Primăriei emigrarea dascălilor Ştefan Raierez şi Ilie Suceava (2000-2003). Biserică. cu Napoca. Se pare că „Plus TV" din Suceava. 1991. Cernăuţi. Horga a restaurat Bucovinei I. 1986. Suceava. Suceava. 1926.A. 112. 61. p. 1925. 2004.R. Arheologie Biblică. 160-176. Făgăraş. „Monitorul de lună şi jumătate. "de pe o Alexăndrie veche ce au fost în Bacău. cota 3512. 280. începe lucrul la construirea Bisercii „Sfinţii Monteoru. voi. Eug. Berchişeşti . în Velculescu. C O J O C A R . Nistor. Bucureşti. Loghin.O. p. 85-86.C.. G. p. publicist. publicist. P. pictura murală originală. studenţii din universităţile de la Suceava.R. Creştinismul- literaturii române vechi. JUSTINIAN-REMUS - Seminarul „Veniamin Costache" de la preot. Pagini de Apostoli Petru şi Pavel" din Sf. Cartea colaborare. 80-81. Oradea.. Aici. Voroneţ (1979-1981). p.cântăreţ Suceava (1990-2002). 62. 20. I. Vechiul Testament. Enciclopedia Bucovinei. voi.n. între 25 "ghenadie" A. Bucureşti.scrie nouă şi terminat de copiat manuscrisul în numai o cotidianele „Crai Nou". p.R. Etapa Lăpuşneanul în 1560-1561. P. acoperişul bisericii şi a reparat turnul- a. Suceava. pentru că a studii în revista „Candela". Leu. 246.. 2000. Suceava. unde este paroh. p. Hirotonit preot (1982) pe seama Istoria literaturii române în Bucovina parohiei Slătioara-Stulpicani (1982-1990). teolog. Suceava. p. Cernăuţi. Suceava. 2002. Cojocar. 319. în 1976. Sbiera. . C.. Suceava. 1998. 2004.S. N. Publicaţii: Tinereţe. parohială. Ilie Nou- enciclopedie. din anul 2003.. C.

în „Candela"-serie nouă. din Muzeului Mănăstirii. este monah şi are Dosoftei". file de Crăciun. an. coordonator. nr. nr. Suceava. 2011. Putnei". an. al II-lea ctitor al Mănăstirii oamenilor. nr. „Candela".2002) şi Facultatea de Teologie Ortodoxă COJOCARU. hirotonit preot este doctorand la Facultatea de Istorie a (2007) la aceeaşi parohie. documentare privind patrimoniul Turnul clopotniţă. şi a Cetăţii de Scaun (1388-2008). „Cărţile de oaspeţi „Actualitatea creştină". Dumitru din Suceava. Mărturii Vasile Demciuc. Suceava. 223 p. istoric. apoi preşedinte al Gorovei. Autorul rubricilor religios al Mănăstirii Putna". Părintele Nicolae Pentelescu. Perspective". "Egumenii Liturghii" din Buletinului Parohial bilunar Mănăstirii Dragomirna (1775-1805)". „Sfântul Dumitru". din 2008. V. Cărţile de oaspeţi ale Putnei. Pătrăuţi şi Fălticeni (2010-2012). consilier al primarului Sucevei ascultare de bibliotecar şi custode al în probleme de Culte. monah. Din 2008 Dumitru" din Suceava. „Ierarhi „Sfinţi Români" şi „Explicarea Sfintei îngropaţi la Mănăstirea Putna".la Universitatea Facultatea de Istorie şi Filosofie a „Al.„Societate şi putere în managementul resurselor umane. 10-12. în „Analele Putnei". Suceava. Putna. unele publicate în revista şi Sucevei". pregătindu-şi teza religie la Grupul Şcolar „Doamna Oltea" „Evul Mediu românesc şi perioada din Dolhasca. în „Analele Putnei". ALEXIE . ocrotitorul „Analele Putnei". Mitropolitul Iacov închinată slujirii lui Dumnezeu şi Putneanul. 33-82. la Antichitate şi Evul Mediu". nr. an. nr. 7-12. Sorin Şt. Biserica Sfântul istorie şi eternitate. A organizat 2009. Este redactor la „Analele Nou" din Suceava.revista Centrului de Cercetare şi Publicaţii: 620 de ani de Ia prima Documentare Ştefan cel Mare" al Sfintei atestare documentară a oraşului Suceava Mănăstiri Putna. 2009. obiecte ale Mănăstirii Putna (1796).. în colab. Doamne". al programelor şi proiectelor culturale simpozioane şi colocvii. 109 p. 1. la Plus-TV şi ale Putnei. 1. în Sfântul Dimitrie Basarabov. IV. între 2004-2007 a fost „Mitropolitul Dosoftei al Moldovei. Bucovina-TV din Suceava şi la postul de „Contribuţii la cunoaşterea patrimoniului radio „Impact FM". Cu nume de botez Mihail-Ovidiu. nr..serie nouă şi „Crai „Analele Putnei". Biserica Sfântul religios al Mănăstirii Putna în perioada Dumitru-Suceava. „Dumitru Stăniloae" din Iaşi (2002-2006). I. univ. Mănăstirii Dragomirna". Cuza" din Iaşi (2007-2008). publicist (18 decembrie 1975. p. O viaţă 2008. 181-212. p. 66 . p. cu Universităţii „Ştefan cel Mare" din Suceava susţinerea lucrării de dizertaţie (2007-2008). 2. Cursuri post-universitare în în Istorie . a studiat Teologie la Seminarul „Sfântul Masterat în Teologie (2007-2009) la Gheorghe" din Roman (1990-1995) şi Facultatea „Dumitru Stăniloae" din Iaşi şi Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Istorie (2007-2008) la Universitatea din Stăniloae" de la Iaşi (1995-1999). „Coligatul 2505 din Biblioteca „Teologie şi viaţă". detaşat la mai multe şcoli din premodernă în Mănăstirea Putna". II. în paralel a urmat cursuri la Facultatea de Bârlad). „Ieromonahul Lavrentie Kirilescu al articole. îndrumarea prof. III. Membru fondator. Istorie a Universităţii din Iaşi (2003-2007). Profesor de universităţii ieşene. Iaşi. 2010. Bucureştiului. între istorie şi eternitate". 1-2. în „Analele Putnei". 2006. cântăreţ de strană în Parohia „Sfântul Atitudini. în Publicaţii: Inventarul de odoare şi „Teologie şi Viaţă". Fapte. „Mitropolia Moldovei Mănăstirii Putna". 201 p. dr. A intrat în viaţa călugărească la Asociaţiei Culturale „Sfântul Mitropolit Mănăstirea Putna. 2008.. sub Suceava. între Suceava. 5-98. al istorie a Mănăstirii Putna în Arhiva emisiunilor „Iubi-Te-voi. 2009. a susţinut „Paştele în Bucovina" şi serilor culturale de comunicările „Pomelnicele Putnei. 1775-1918 (I). note şi comentarii la revistele Putnei". Realizator. cu diacon an. Masterat Bucureşti. 2008. Colaborează cu studii.

„îndrumătorul Mitropoliei Documentare Ştefan cel Mare. an. în „Crai Nou"..1. „Manuscrise". 195-199. Hirotonit diacon (1968) „Analele Putnei". CONSTANTIN . din 1991 predă aceleaşi Sfânta Mănăstire Putna-Atlas. p.. Portretele egumenilor mănăstirii istorie bisericească. în „Analele Putnei". Chipuri de cărturari putneni: timpul lui Alexandru Lăpuşneanu (1522- ieromonahul Sevastian Gheorghiescu. „Analele Facultăţii de Teologie în "Analele Putnei". la revistele „Mitropolia Moldovei şi ierom. „Crai Nou" 141. A unde a redactat singur unele capitole.preot. „Candela Moldovei". Iustin. p. în 1561. altele făcut numeroase cercetări de istorie în colaborare cu ierom. Suceava. publicist (15 august 1942. prezviterul Marii Biserici a Moldovlahiei. Dosoftei bisericească română. 4. 3. monah. episcopul Meletie generală a odoarelor". Schiturile şi metoacele Mănăstirii Sucevei". volumul Paşi prin secole de istorie Slatina-Suceava). p. Aici se ocupă de înfiinţarea Bucovina. 67 . Bucureşti. Nordul Moldovei în a doua jumătate a Repere bibliografice: Teofan.a. Şcoala generală în bisericească. Neamţ (1980). continuată cu studii la Seminarul Cronicarul Eftimie de Ia Căpriana şi Teologic de la Mănăstirea Neamţ (1957. „Tipărituri" şi culturală şi spirituală a monahismului din „Chipuri de sfinţenie". Centrul de Cercetare şi neamului". 2. nr. 125. „Studii Teologice". Repere istorice şi naţionale". a publicat articole şi Dijmărescu: „Sub stăpânirea austriacă studii privind viaţa şi activitatea unor 1775-1918".album colectiv. Istoria Bisericii Universale şi note privitoare la patrimoniul Mănăstirii limba latină la Seminarul Teologic de la Putna. VII.. istoric. Arhiva Mănăstirii Putna. „Analele Mănăstirea Putna. Editura Mitropolit lacov serie nouă din Suceava. 2005. com. 123. 73-78. „Candela"- Putna. Ioan de la Râşca. studiile apărute în presa de specialitate au din 18 martie 2011. 558 p. 49-90. discipline . 2011. 1. p. ucenicul său Isaia ot Slatina . „Prezentare Roşea. 2005. „Teologie nr. 2010. ierom. Ardealului". 1. p. p. p. unui muzeu parodial şi a unui cor bărbătesc. 1994 şi în profesor. 91-122. secole de istorie bisericească. la Seminarul Teologic Mănăstirea Putna 2010 . „Perioada (Daniil Sihastrul. Două fotografii-document din 1970) şi preot în Lunca-Vânători. p. VII. Sfânta Mănăstire şi viaţă". cu articole şi din 15 iulie 2008. Slatina. Din 1979 este numit mitropolitului Dosoftei. 2005. 2010. 1. 2. Solcanu. Vânători- lucrarea de licenţă "Biserica Moldovei în Neamţ. după ocuparea lui de Colocviile Putnei. în „Cronica Episcopiei COJOCARU. Petcu. către habsburgi. „Mitropolia Putna. în „Analele profesor de Istoria Bisericii Ortodoxe Putnei". în "Analele Publicaţii'. p. V. secolului al XVIII-lea. an. „Mitropolitul Dosoftei" din Suceava. VI. an. pentru parohia Lămăşeni-Rădăşeni (1968- 478. Marcu. nr. Taban fost strânse în volumul Paşi prin secole de monah. în „Pro. Ortodoxă" din Cluj-Napoca. 2011. în „Crai Nou". despre starea moderne". 2010^ p. 2009. Două Române. „Telegraful Român". „în importanţi sihaştri şi ierarhi moldoveni regimul comunist 1945-1989". nr. Mănăstirea Neamţ. Romanului şi Huşilor". 2010. Iaşi. 2006. O carte tot acum iniţiază lucrări de restaurare a românească regăsită: Octoihul bisericii din sat.-recenzie Bucovinei". an. Mitropolitul Grigorie 1990-2010". Iaşi. 429. an. nr. După examenele de absolvire îşi susţine Satul şi parohia Lunca. Ieremia. Monografie istorică. VI. 2010. studii. 265-307. Grigorie monahul şi Putnei". 1. Bucureşti. Moldovei şi Sucevei". VI. IV. Suceava. „Muzeul".în 1962) şi la Institutul Teologic de Grad colaborare. A colaborat. „Perioada interbelică". Putna. Câteva rectificări. „Credinţa Putneanul. j u d. 1564-1568)". „Arhiva perioadei Istrati „Brandaburul" şi alţii). Paşi prin Universitar din Bucureşti (1964-1968). Câteva din articolele şi Mănăstirii Putna. an. Din tezaurul din Suceava ş.

Bucureşti. nr.. Suceava. 2005. din 16 ianuarie. Moldovenesc din 1999 până în prezent. 302. I. 250. unde a cunoscut scriitori şi poeţi prima jumătate a secolului al XV-lea: ca Ioan Alexandru. Guşti. 2010. Cojocaru-medalion. Chiţimia. Liturgică. încă din director adj.. Cluj- spiritul Şcolii sociologice a lui Dimitrie Napoca. al Institutului de Istorie şi 1988 a participat la simpozioane în ţară şi Teorie Literară „George Călinescu". proză şi un „Candela". revenind la Seminarul sucevean. Părintele profesor Constantin 1994). Pârteşti de publicist cunoscut. 3. pr. 31. p. Teologie. nr. p. A frecventat cenacluri literare din Vatra Dornei. 2010. în Putneanul şi Bucovina. revista studiu de istorie literară. Timotei arhim.. de Teologie din Bucureşti-catedra Bucureşti. Hirotonit preot în Universităţii Babeş-Bolyai. dr. Sub în Internationale Organ isation fur îndrumarea prof. Fălticeni. la Bilca (1980-1985). datini şi credinţe legate de COJOCARU. editează revista de Sus). NICOLAE . Pastorală şi Artă Creştină (1996- Aioanei.. Apostoli Petru şi Pavel". Tot din acest timp Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. cuvinte. Episcopul Gherasim valorificarea lui în cultura populară". anul 2000 susţine al doilea doctorat. Mănăstirea Moldoviţa. la Universitatea din Bucureşti cu lucrarea „Rituri. limba latină şi Cojocaru. Editura Golia. C. M. Dincolo de 1997).Siritualitate ortodoxă moldovenească In Bucureşti. Facultatea de parohia Clit-Arbore (1976-1980). p. 3. A studiat la Seminarult Teologic de la folclor „Tradiţia Românească" la Mănăstirea Neamţ (1968-1973) şi la Câmpulung Moldovenesc. 322. 2004. 2008. asistent la Facultatea C. 2002. Pentru 68 . 11. cultul ortodox la români". 494 p. Drept bisericesc la nou înfiinţatul Seminar . p. Satco. 2012. în 195. Caransebeş. Profesor la Seminarul Teologic de la Suceava. Iaşi. membru al Bucureşti un curs de perfecţionare în limba Uniunii Scriitorilor din România şi membru franceză şi altul în stenografie.. 60. Timotei 1993). Humorului. Cluj-Napoca. Ciolca. 2005. preot la Catedrala 2006-2007. Volkskunst. în „Candela „Sf. cu sediul în Austria. 6-7. redactor responsabil la perioada studiilor liceale-poezii. la Baia Mare. apoi din zona etnofolclorică a „Simion Florea Marian" din Bucovina. transferat Teologie Ortodoxă" din Cluj-Napoca. I. Drâgoi. realizând o primă colecţie organizând manifestări omagiale dedicate personală. doc. s-a străinătate. filosofia Neamţ. C. Doctor în Etnologie al Universităţii „Babeş- C. Hrehor. Vatra Moldoviţei (1994-1999) şi Cojocaru la 60 de ani. la Roma şi în Franţa. Iaşi. redactor la Intitutul Teologic de Grad Universitar din revista „întru lumina lui Veniamin Bucureşti (1973-1977). Teologic „Mitropolitul Dosoftei" din 54-55. literatura. în timpul facultăţii a urmat unor mari personalităţi culturale cursuri de folclor la Facultatea de Litere şi a bucovinene. "Sf. Scriitor şi folclorist. mai întâi din înfiinţat şi condus Societatea de Cultură satul natal. serie nouă. Enciclopedia Bucovinei. „Conceptul de înviere şi reînviere şi Letopiseţul de mătase. Cartea Fălticenilor de la A la Z. Constantin pentru Istoria religiilor.361. în „Lumina". Rădăuţi. publicist (6 iulie 1952. A a început să culeagă folclor.Câmpulung Moldovei". 2007. Cruce" din Suceava (1993- arhim. Cititor pasionat şi Costachi" a Seminarului Teologic de la autodidact a studiat arta. p. X.Tomozei. Este membru în Comisia de absolvit la Universitatea Populară din Folclor a Academiei Române. susţinând comunicări la iniţiat în cercetarea culturii populare în Academia Română. „Adormirea Maicii Domnului" (1985- Repere bibliografice: Aioanei.recenzie în „Dacia literară". în „Anuarul George Muntean şi alţii. p. ediţia Bolyai" din Cluj-Napoca (1998) cu teza a Il-a.. Em. Părintele Constantin Suceava (1991-1996). p. profesor istorie bisericească/ Pr..preot. voi. Paşi prin secole de Mănăstirea Neamţ (1990-1991). membru în colectivul de redacţie la şi a început să scrie literatură încă din „Buciumul". Gheorghe .

obiceiuri şi tradiţii populare „Telegraful Român". 1984. Român". „Telegraful Român".. medievală. p. în „Candela". 1991. în „Revista de alte povestiri. Ştefan cel Mare în legendele şi „Cult. Premiul pentru unitatea istorică a neamului Fundaţiei Culturale a Bucovinei în 2005. 2. în „Telegraful Român" nr. în MMS. nr. 2007. 360 „Buciumul". din 17 basme. 2008. în „Revista români. 16. nr. Mitropolia Sucevei şi Rădăuţilor de-a volumele „Folclor şi obiceiuri din lungul veacurilor. Bucureşti. 7. 21 -22 şi reînvierea în riturile. pentru lucrarea „Tradiţii în cultul creştin. 1992.. 1995. La Putna- importanţa lor în afirmarea unităţii de pomenirea Iui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Refrenul „Ler Doamne" în tehnici ornamentale în arta populară din colindele româneşti. nr. nr. în neam. 1988. 10-12. Vatra în tradiţia basme. Motive 1988. 1989. Fetiţa şi martie 1989. Eminescu-slovă voi. credinţele şi 23-24. 250 p. din 30 dec. 404 p.. nr. în MMS. Bucureşti. I. în curs de editare. 1989. Rita şi populară românească. scrierile sale a fost distins de Academia Seliştile moldoveneşti în epoca Română cu Premiul „Ion Petrovici" (2006). în „Candela". în 2008. nr. 14. Anul Nou în lume. 3. în perioada paleocreştină şi Ouăle de Obiceiuri româneşti strămoşeşti şi Paşti. în „Revista de etnografie şi 2007. nr. Cosiţa de aur-basme. în MMS. nr. Românească". din 1986. Călător sub soarele Orientului. etnografie şi folclor". Datini de Paşti în nordul Moldovei. 2012. românească". 4. 1984. 5-7. Monografie folclorică. p. 22. C. 1994. 3. în „Telegraful străromână-partea I. Cosiţa de aur. MMS. Mărţişorul şi Dochia. Suceava. 11-12 şi 13-14. 1990. în „Cronica". Cântece. Mitul ursitoarelor 2007. 3. Pictorul Vespasian 69 . 1991. în „Revista de din Bucovina. în tradiţia creştină. din 1 martie româneşti. în „Candela". Paştele la români Moldova de nord. nr. în „Candela". Bucureşti. 102 p. Suceava. 4.. nr. 11. 1995. 1989. nr. Cluj-Napoca. în „Tradiţia Românească". Bucureşti. Crăciunul în Tradiţia şi datinile populare. nr. nr. Bucureşti. 9-10. nr. şi obiceiuri populare de primăvară. 4. românesc. nr. 4. Biserica şi cultul în perioada Moşii de primăvară. în „Revista de etnografie şi istorice. Bucureşti. 1980. nr. voi. Bucureşti. 1987. Legende şi povestiri Moldovenesc. 1991. Chiţiinia. 1984. tradiţie şi cultură veche populare. nr. Bucovina". II. în „îndrumătorul pastoral". nr. 10-12. 1983. 17-18 şi 19-20. 2006. 1991. nr. Tradiţii Cuvânt înainte de I. 1987. Suceava. Bucureşti. 1988. nr. 2. Ştefan cel Mare în tradiţia furnica-povestiri. 1988. Datini de din popor. Iaşi. nr. în „Teologie şi viaţă". 1988. 21-22 şi 23-24. nr. 9. 1995. în obiceiurile românilor. 2008 şi Premiul Societăţii Scriitorilor folclor". 3. Bucureşti. 5-6. Tradiţii şi obiceiuri de Paşti din „Candela". Suceava. Cultura Eminescu-studiu şi erudiţie. învierea şi eternă. folclor". 1992. 1994. Bucureşti. Academia Română şi unitatea Făt-Voinic şi domniţa cea frumoasă. Cunoaşterea şi vindecarea sufletului. Tradiţii şi Bucovineni. naţională. III. nr. II şi de etnografie şi folclor". 1992. în „Revista de etnografie şi folclor". nr. 4. folclor". în „Tradiţia Bucovina. nr. I. Istoria tradiţiilor şi obiceiurilor la în opera lui Mihai Ernineseu. Bucureşti. 1988. Casa veche din Cucii. 1989. 1988.. partea II în nr. Ştefan cel iarnă din zona Câmpulungului Mare şi Sfânt. nr. nr. în în „Telegraful Român". obiceiuri populare de primăvară. Iaşi. 1994. „Tribuna". Colinde etnografie şi folclor". 11-12. 1. Bucureşti. Studii şi articole: Motive şi 1992. 1988. în 1987. Crăeiunul-istorie şi tradiţii. în „Revista de etnografie şi creştin din perioada primară până astăzi. „Din lumea satului românesc" 1991. Sibiu. voi. în filocalieă. Obiceiurile populare şi importanţa lor Din perioada primară până astăzi". în „Candela". I. Publicaţii: Pârteştii de Sus-o aşezare înfârtăţirea şi însurăţirea. 4. lemn din Bucovina. 770-778. Bucureşti. 13. 141 nr. şi tehnici ornamentale din Bucovina. 2004. Iaşi. „Candela". în p. Tradiţii la cultul românească. 1989.

Protos. Repere bibliografice: Ştefuriuc. decembrie 1988. în obiceiuri şi tradiţii româneşti. p. 2011. p. Cântece. „Bucovina literară". CI. p. 7. Sacru şi George Muntean. nr. Stahl. Brad. Odiseea manuscriselor de Ia Marea ştiinţă literară". din 19 mai 2010. p. 5. 1. Recueil româneşti. Realul absorbit de Bucovinei". 377-379. Antonovici. în „Zori noi". 1987. din 20 iun. nr. literară". de Crăciun. Antonie. C . istoric în geneza şi evoluţia culturii Vladimir Trebici. 1995. p. 1986. 2010. 1999. în „Ziarul Lumina". 1980. 3. populară. imaginar. în „Ziarul Lumina". din 24 dec. Mitropolitul martir-Antim Lumina". din 17 dec. bisericească. 12. 9 Originea formelor Hristos şi Christos în decembrie. 1981. 1990. M. nr. Marian. din 26 sept. din 3 nov. nr. în „Candela". Cercetarea arta şi tradiţia românească în „Făt- folclorului-act de cultură şi afirmare a Frumos". Eminescu şi 354. G. Chişinău. Muntean. 39. din 15 ian. august. C„ Cultul în comunităţile creştine de pe Pîrteştii de Sus-o aşezare din Bucovina. Istoria zodiacului. nr. ianuarie-februarie. nr. 1995. Prefaţă de „Ziarul Lumina" 30 dec. V. 2010. 105. carte frumoasă.. 3. Suceava. învecinicirea lui Ştefan cel Mare". o nouă „Privighetoare a 1. Tradiţii de Paşti în Revistă de folclor şi spiritualitate Bucovina. p. FI. Casa veche de lemn Frumos". din 4 sept. în „Ziarul Lumina". în „Ziarul Lumina". Lumina". Refrenul „Ler nr. (redacţia). Plămădeală Mitropolitul Ardealului. nr. O limba română. P„ Colinde de Crăciun. Cercetările lui Romulus Vuia în Bucureşti. 1. p. în voi. 8. Cu o prefaţă de I.C. din 20 dec. Cântarea Semnalăm. în „Candela". 2. 1988. 10-12. „Jumătate de mileniu întru III. p. 2011. Câmpulung Moldovenesc. 1982. Fenomenul de Pîrteştii de Sus. 1991. Iaşi. în anuarul „Făt-Frumos". p.. Paris. în „Viitorul social". în „Revista de lingvistică şi 2011. Chiţimia. nr. P. nr. 1983. din 11 oct. nr. 2011. 1. în „Cronica". în "Studii şi comunicări S. II. 9614. Tradiţii şi obiceiuri de Anul Nou.. p. Chipul lui Ştefan cel din Bucovina. 140-141. Sibiu. iulie-august. Rusu.. în în „Crai nou". an XI. Moldova şi Bucovina şi Lemnul sfanţ în p. folclorică. nr. în „Forum". O aşezare din Bucovina. Simion FI. 5-8. Cluj-Napoca VIII-XI. 4-6. în „Crai nou". 25-26. Ivireanul. Doamne" în colindele româneşti. în „Etudes et documents Mare şi Sfânt în tradiţiile istorice Balcaniques et Mediteraneens". 10. Lumina". Suceava. Muntean. 2003. G. Emil 2011. în „România Bucovina. Bucureşti. 36. 31-32. 3. Macarie Drăgoi. 1995. populare române. din 6 ian. nr. 1993. privire la etimologia refrenului „Ler 7-8. 2007. Nicolae Cojocaru. nr. N. 2010. în „Zori noi". în „Revista de etnografie şi Lumina". p. Datini străbune folclor". în religia. în „Făt- Nicolae Cojocaru. în „Ziarul Folclor". Nicolae Cojocaru. Simion Florea Marian şi teologia populară. 1-15 iulie 1987. Nicolae Cojocaru. 50. Pîrteştii de personalitate teologică în folcloristica Sus-o aşezare din Bucovina. Tradiţii la postul şi sărbătoarea Cioran s-a dus dintre noi. 193. Casa veche de lemn din tradiţia românească şi universală. întemeiere a aşezărilor pastorale în Monografie folclorică. nr. 15 ianuarie 1989. Portret spiritual. 2000. din 17 în „Teologie şi viaţă". VI. din 21 apr. Diacon. Tradiţii 70 . Moartă. 111-112. O nouă contribuţie cu personalităţii.. din 1 aug. E„ Tradiţia Românească.. Moş Crăciun în 3. în „Ziarul Bucovina. 8. în „Ziarul Lumina". 2. 2005. 10 martie 2011. Bucovina. nr. în „Mitropolia Moldovei şi Marian". Adormirii Maicii Domnului. Corvin (Hrehor). 1980. în „Ziarul Lumina".. 9. Solista „Luceafărul". p. O Mitologia casei şi obiceiurile populare în monografie folclorică. în „Candela". p. din 10 nov. 2010. Angelica Flutur. Monografie românească. Bucureşti. 1992. Lungu. 2000. 2001. nr. 2010. Leu. 3. în „Crai nou". în „Ziarul basme. L„ Ca-n Doamne" în colindele româneşti. nr. 27-28. în „Anuarul Arhivei de religios la Mircea Eliade. V. C. Cuceu.. din Junghietu. în „Ziarul nr.. în „Pagini bucovinene".. teritoriul ţării noastre în primele veacuri. Cultul creştin-temei Sucevei".. în „Telegraful Român". tomul 35. 1995.

preot. Nicolae Cojocaru. Datcu.. Prelegeri Cojocaru. 619-624. 298. nr. I. Pr. p. Bucureşti. în „Crai gimnaziale şi liceale Ia Cernăuţi (1860). Hirotonit diacon pe Tradiţii la cultul creştin. Alba Iulia. Emil ian Voiuţchi- din 9 februarie. învaţă singur limba rusă. voi. 325. p. 1992. !. V. 1889: p. din 4 ianuarie 2007. 1886. 1992. 180-181. Din partea generală. Bucureşti. catehet Etnologilor Români. 191-197. în etnologie. p. IV. Tradiţie românească. Gafîţa. p. îngrijit de editarea în două volume a întregii Pr. XLIX-L. 29. idem. Teologic (1860-1864). Almanah.. 55. Ed. 1992. reuşit să-şi tipărească lucrările. 1887. V. în „Graiul învăţământului superior teologic românesc. După 25 de ani de cercetare Dogmatica Ortodoxă. nr. Pamfil. 3. p. Nicolae Cernăuţi. din 14 febr. Din perioada Comăneşti-Suceava. voi. Didactică şi Pedagogică. Din perioada seama parohiei din Horecea (1864-1867). COMOROŞAN. p. II.. 85. Miezul 1875).Josephină"dm p. Blănaru. 5. Suceava. Vetişanu. 5. 17 dec. Dicţionarul preot la Bilca-Rădăuţi (1868). profesor titular (1878) la Catedra de 2006. 1993. Publicaţii: Prelegeri academice din Ignătescu. voi. D. Repciuc. p. 2004. 28 mai 2009. 5. A. şi traduceri care au rămas de referinţă în Brad. Doctrina XlX-lea. din Suceava (1871-1873). din 10 febr. Cernăuţi). în „Credinţa străbună". p. Suceava.. L. O carte pentru Dogmatică a Facultăţii de Teologie de la toţi creştinii. situându-se printre cei mai însemnaţi 4. profesor universitar (1 martie 1842. pentru aprofundarea teologiei pravoslavnice Dicţionarul folcloriştilor. pr. Centrul spiritual la Seminarul Clerical din Cernăuţi Naţional de Conservare şi Valorificare a (1873-1874). Educaţia prin muncă a Universitatea din Viena. 2004. a făcut nou". în „Crai Nou". Este hirotonit Bucureşti. pr. nr.. 755-760. B. în „Crai nou". O nepreţuită cărticică. în „Buletin informativ". 1889 şi preistorie până Ia mijlocul secolului al în „Candela". până la decesul său prematur „Curierul de Bucovina". Puterea Superior gr. 1983. 1992. primară până astăzi. I (2008). 103. prof. Al. A fost un prestigios înaintaş ai valorificării culturii populare. din voi. Profesor suplinitor de Tradiţiei şi Creaţiei Populare. Facultăţii de Teologie romano-catolică. Dr. Nechita. T. Echilibru şi temeinicie. primară până astăzi. 821-866. prof. Câmpulung Moldovenesc. Dogmatică la Institutul Teologic (1874- 7. 688- 693. 5. O Comăneşti de lângă Suceava. prof. p. Literară". 21. 1981. din 30 octombrie. dr. în „Crai literatura de specialitate. Tradiţii Ia cultul creştin. dr.. 2008-2011. 795. 20. O nouă revistă destinată 1891. I. Nou".. decembrie. P-. (profesor de religie ortodoxă) la Gimnaziul 1998. 250-251. 1887 şi în „Candela". Istoria tradiţiilor şi academice din Dogmatica Ortodoxă. în Enciclopedia Bucovinei. 1.. II. obiceiurilor Ia români. Din păcate nu a nou". 28 mai 2009. 3. în „Crai cunoscători ai Dogmaticii Ortodoxe. an. 335. I. voi. teolog. 247. în „Candela". survenit la nici 39 de ani în 1/13 noiembrie 5. Emil Satco. nr. voi. Cojocaru. 2007. Studii istorie a identităţii româneşti. său. nr.. laureat al sale opere teologice. pr. în „Theologia Din partea Consistoriului episcopal obţine o Pontica". partea specială. astfel că tot ce a scris a premiului Academiei Române. 10. 71 .. or. p. 389-396. p. Leu. 2009-2010. succesorul imediat la această catedră-s-a 2004.. în „Anuar de Lingvistică şi Istorie romano-occidentală despre satisfacţiune. Macar. în „Septentrion". Cojocaru Nicolae. dr. în „Crai nou". p. 1/13 noiembrie 1881. I Cernăuţi. pr. profesor extraordinar (1875) şi lucrurilor. dr. an. M. Constanţa. p. însă ginerele Ştefan cel Mare şi Sfânt. Iaşi. I. Universitatea „Francisco. 788. Maramureşului".. P. fiind cursant al elevilor. dr. 1993. p. Stamatin. în Cernăuţi.. ALEXJU . 555-560. Bucureşti. aici îşi desăvârşeşte învăţătura la Institutul prof. bursă de studii pentru specializare la Rădulescu. II. C. tot „ou". în „Crai apărut postum. 1890: p. p. Suceava. sept. Fiu de preot din parohia 28.F Ia cultul creştin. Leu. 261-270. tradiţiei. Cernăuţi. p.

Facultăţii de Teologie în anul universitar ediţia a Il-a. Suceava. p. Al. Suceava. p. teolog. Ismail în 20 mai 1923. 192. Liturgică şi Pastorală. pr. p. Em. 385. A sursă disponibilă în conservarea valorilor 72 . 2004. tot acum. 189. Enciclopedia Bucovinei. p. I. de botez Nicolae. Născut la Ortodoxă Română la congresele ecumenice mi .4 iulie 1937.. III. în 1910 este Enciclopedia Română Cugetarea. Rezuş. pr. apoi profesor titular (1919) la Teologia în Bucovina. V. p. VIII. Pânzar. în „Candela". 1923. Istoria Bisericii din Bucovina. angajat funcţionar la Facultatea de Teologie din Cernăuţi. P. 309-312. Dan. promovat bibliotecar (1913) şi dr.Câmpulung Moldo' de la Sockholm (1925) şi Lausanne (1927). 1986. în Marea Unire. 1914. Liturgică. 525-529. 2005. al Bucovinei. întors în ţară va fi hirotonit diacon (1901) şi Rolul preoţimei bucovinene în preot la Catedrala Mitropolitană din menţinerea românismului de la robirea Cernăuţi. p. prof. voi. Sfântului Sinod. NECTARIE al Bucovinei. Autor de 37. 65. Cernăuţi. Iaşi. Grigoroviţă. specializare în Teologie la universităţi Tarnavschi. Ales decan al Nistor. dr. în acest sens scriind „Mitropolia Ardealului". 1920-1921. pr. Sbiera. Suceava. preţuite de M. p. 20. S. Satco. prelucrat de Teodor Tarnavschi.. fiul apoi la Viena şi Bonn (1931). Cernăuţi. p. iroşan. o noua ediţie. N. Facultatea de Teologie şi. filosofice. în calitate de membru al (19 februarie 1875. Este în MMS. Reli. pastorale. 1992. p.. Intru istorie-filosofie. pr. Satco. a cursului 112. Facultatea de Litere şi Filosofie a Bisericesc gr. prof. 304.. voi.. mult îmbunătăţită. 1997. din Suceava unificării legislaţiei bisericeşti de după (1887-1895). nr. studii teologice. două doctorate. p. Suceava. nr... Consistoriul Mitropolitan. arhimandrit stavrofor (1923). ediţia a Il-a. Preotul profesor Alexiu Comoroşan. 272. A avut o bisericii din sat. 242. I. Eug. p. coincizând cu procesul Gimnaziul Superior gr. 15.. Dim. Stulpicani. Predescu. (1915). Suceava. p. or. Bucureşti. M. P„ Dimitriu. A urmat studii secundare la păstorire grea. profesor. COTLARCIUC.. Indice general al Foaii romano-catolice şi protestante din Viena. urmaş direct 65... Alexiu Comoroşan.. Sibiu. 1925. Bibliotecii Bucovinei I. Cernăuţi. La 23 martie 1923 este M„ Universitatea din Cernăuţi în ales episcop al Cetăţii Albe-instalat la perioada interbelică. Arhiepiscop al Cernăuţiului şi Mitropolitul Bucovinei. Cernăuţi. or. Biblioteca Universităţii din Cernăuţi. p. 1940. Omiletică. singura Universităţii din Cernăuţi (1895-1899). 26. Bonn. bibliografice: Dracinschi. Monteoru. 1956. Munchen şi Wurzburg (1^99-1901). Obţine o bursă. voi. Suceava. Em. 1-2. reprezintă Biserica Suceava .. Gheorghiu. ' pentru 1884. referinţă în Europa. de atunci şi de acum. unele fiind şi astăzi lucrări de voi. 111. bisericeşti-literare Candela pe anii 1882. manuscris dactilografiat din fondul al lui Teodor Tarnavschi la Omiletică. în „biblioteconomie". a publicat omâni. român care utilizează Todoran Is. apoi Cernăuţi. G. 1942. 255. Cernăuţi).' iconom stavrofor (1921) şi 1918)... A scris în limbile română şi Bucureşti. Bucureşti. p. I. apoi distins cu titlul de protopop (1775) la desrobirea Bucovinei (15 XI (1919). teologice şi enciclopedie. Pagini de studii juridice. 211. noiembrie 1924. V. Personalităţi de „Liturgică" al lui Vasile Mitrofanovici bucovinene. după 1918 reprezintă Păcurariu. M. Bucovina. 278. profesor suplinitor la Liceul de Stat din Bucureşti. L. 3- 4. acordată de lui. în Teologie şi pr. p. de Drept bisericesc. Istoria Ortodoxe Române. 1996. director al instituţiei (1918). Catedra de Teologie Practică. prof. 1991. 1962. 2004. apărător aprig al Fondului paralel. II. Froicu. 53-56..

R.. 1915. 445. 285-316. 456. 1906. 1904. Gheorghiu. Cernăuţi. voi. Die stifterrecht und Dr.. Dim. 1927. vieţii religioase a românilor. Cernăuţi. prof. Chestiuni oniiletice. p. 606. arhim. 429-432. 393. din Stockholm. Ocrotirea socială şi biserica. 1924. p. dr. şapte 1929-manual de dr. Situaţia învăţământului bisericesc al 269-272. p. P.. Bucureşti. I. pr. p. 1907. 52-53. Cernăuţi. Predescu. Loghin. p. p. în Serata teologilor. 1945. Rusalii. 244. 456.. Beitrăge. 1915 . 16. 1907. în „Patria". 1924. Iloiniletsche (1775-1918). 1924. în „Candela". 182. Cursuri universitare. Enciclopedia Română Cugetarea. Chestiuni oniiletice. Dan. Cândea. în 1923. Istoricul nr. Istoria Bisericii româneşti şi a Ocrotirea socială şi familia. Nectarie Cotlarciuc. 1906-dare de Rădulescu-Motru Puterea sufletească. în Cernăuţi. Cernăuţi. Dare de seamă asupra Suvenirea.. 18. 99-125.M. p. p. Treptele formale psihologice în predică. prof. 127-134. în contra calomniilor.. p. „Candela". 1911. Noul mitropolit al 614. 24-36. în „Candela". Cuvântare ţinută la Române. Reli. p.. Mainz-prezentare în „Candela". p.. 81-88. inimateriellen geistigen Seelensubstanz. în „Candela". Tarnavschi. 11-12. V„ Regulele tractate pe larg ale celui între Indice general al Foaii bisericeşti-literare Sfinţi. Liturgica Bisericii ţării. voi... Cernăuţi. II. nr. 146-162. Congresul Lambeth. Cotlarciuc. în „Candela". în „Candela". Bucureşti. Cernăuţi. 1923. 14-15. 432-434. nr. p. recenzie în „Candela". Repere bibliograficei Voiutschi. în „Candela". 1921... Istoria Bisericii Ortodoxe 1924. în „Deşteptarea". Bucureşti. Prelegerilor academice din Teologia Lorelei.. 1908. Cernăuţi. românismului de la robirea (1775) la Wien. Cernăuţi. Nectarie N. Cernăuţi. pr. Teodor Tarnavschi. Facultatea de Teologie din Cernăuţi. Rolul Kurze Ubersicht uber die rumanisehe preoţimei bucovinene în menţinerea Bibliografie. pr. 1913. C. R. p. 1923. al împăraţilor ţinută la Lausanne. Cernăuţi. p. literaturii românilor din Bucovina (1775. 1926. realitate. p. 1930. M.. 1925. Pastorală la alegerea ca Caransebeş. împrumutul Fondului bisericesc al 1903. 1932. Nicolae Cotlarciuc-Prelegeri Kirchenpatronat im Furstentum Moldau academice din Teologia Morală und der Bukowina. ediţia a Il-a. N. p. Das Problem der desrobirea Bucovinei (15 XI 1918). Candela pe anii 1882-1914. „Candela". în „Candela". 21. seamă în „Candela". Mălinaş. dr. Formalstufentheorie. p. românilor în contextul reformelor 1927. Dare de seamă. Pastorală de Crăciun. 7. Cândea. Cernăuţi. p.V. 763-765. Emil ian Voiuţchi. părintele nostru Vasile.lucrare citată în monografii Istoria literaturii româneşti din Bucovina ştiinţifice apusene. nr. 81-86. 3-4. p. Iosif al II-Iea (1780-1790) şi Leopold al 73 . Cernăuţi. Cernăuţi. în „Candela". pr. nr. „Candela". prof. I. I. Ceva despre reforma Bucovinei. Năluciri şi patronului bisericii din Bucovina. 461-466. 25. 1906. sunt înregistrate 13 lucrări originale. Paderborn. Ortodoxă. în „Sentinela". 1940. 444. 256-273. voi. voi. 123-125. dr. Stuttgart. 1923. 589. p. 346-356. 1906). Bucureşti. 1942. p. Paderborn. 568-574. 23-25. 1925. Cernăuţi. Cuvânt la Duminica a doua după Bucovinei: Nectarie. p. Archiepiscopul Cesareei Capadochiei. 214-230. La Biblioteca Academiei Române îi Ortodoxe. III. Em. Cernăuţi. Dr. Mitropolitul dr. dr. 284-300. Conferinţa mondială pentru şcolare din timpul domniei împărătesei credinţă şi organizaţie bisericească. Vasile Mitrofanovici şi fiind publicate de autor la Cernăuţi. Patriarchstuhles von Konstantinopel. 1932. în volumul „Apologeţi bucovineni". 1907. Iorga. Cernăuţi. morală. IX. 31-45. 479-487. p.culturale şi spirituale din această parte a Cernăuţi. Rezuş. în „Patria". I. III. Bucureşti. 1906. 126-142. ediţie prelucrată de Publicaţii: Die Besetzungsweise des Nectarie Cotlarciuc. L„ 1923. mitropolit al Bucovinei. 30-48. de dr. Sim. Maria Tereza (1740-1780). Conferinţa mondială interconfesională 427. Păcurariu. 1981. II.

1938-1940) şi „Rector magnificus" al Viena. p. rusă şi franceză.. I. latină. Publicist cu autoritate. din Suceava (1898-1905) s-a în Adunarea Eparhială şi secretarul înscris la Facultatea de Teologie din Asociaţiei Clerului din Bucovina. i s-au teologia ortodoxă română.. Istoric şi realizări. 157 p. în „Candela".. Duminica 2 de Munchen. Pagini de enciclopedie. în „Candela". 1991. Sfântului Iustin Martirul. p. Cernăuţi (1905-1909). pr. Bonn..II-lea (1790-1792) . p. Straja-Rădăuţi-15 mai Ortodoxă de la Atena (1936) ca 1959. p.teză de doctorat.traducere în 1919) la Seminarul Teologic din Chişinău. 24-36. Monteoru. Română. nr. 81-88. Grigoroviţă. M. M. 606-614. fiind Literatura Română în Bucovina (1862. 1907. Munchen. p. 284-300. doctoratul în Teologie la Universitatea din Cernăuţi. Cernăuţi. Dicţionarul mai profesa doar un an la Institutul teologilor români. voi. însă a mai colaborat şi cu Enciclopedia Bucovinei. unde Va Păcurariu. Satco. redactor la „Candela" (1932-1938) şi Bucovina. D. 2012. voi. După absolvirea Gimnaziului reprezentant al Bisericii Române. Rădăuţi. în paralel a participat „Candela". 1937. Incenuşarea şi al profesorului Vasile Găină (1920-1941). cooptat în Comitetul de traducere a Sfintei 2012). Em. Universităţii „Francisco-Josephine" din Nistor. 2005. notorietate. a tradus din original opere ale voi. 217. „Credinţa" din Cernăuţi. pr. „Studii Teologice" şi „Biserica Ortodoxă Universitatea din Cernăuţi în perioada Română" din Bucureşti. în „Candela". 336. misionar cu o bogată activitate.. acad. „Mitropolia Moldovei şi Sucevei" din Iaşi. orientalist profesor docent (1919-1920) la Facultatea Silvestra Octavian Isopescu. III. Bucureşti. 2001. Valenciuc. 3- Ales în mai multe rânduri decan al 7.. p. or. publicist a participat activ la Congresul de Teologie (10 octombrie 1883. Teologic Universitar-ca lector suplinitor pe 127. 126. 1909. Cernăuţi. 568- germană. în Academiei Ortodoxe la 25 de ani de anul 1911 îşi susţine cu mult succes existenţă. 1909. înmormântarea. catedra de limbă elină. publicat. 1993. 214-230. M. p. p. 1925. două din ele atribuit burse de Consistoriul Mitropolitan fiind publicate de autor la Cernăuţi. 144. fiind unul dintre cei Biblioteca Academiei Române îi păstrează mai străluciţi studenţi. profesor titular al 1912. teolog. Tubinşen. 637. limbă greacă şi 146-162. prof. colaborare cu pr. Arhiepiscopul Cesareei Capadociei. p. era poliglot-vorbea şi scria în 575. L. Almanah jubiliar al arabă. 277. ebraică. p. 157. A funcţionat prim Suceava. 43. 1935. Bucureşti. I. în Athena şi Bucureşti. reviste în care a Suceava. Suceava. despre ascultarea cuvântului mondial luptă ca voluntar în Armata dumnezeesc. La 150 de ani. Sibiu). se numără printre cei mai Irimescu. 291. p. este pensionat înainte de vreme I (1774-1862). Breslau. p. la universităţi din Viena. profesor universitar. Cercetător interbelică. Istoria Bisericii din Bucovina. 2004. NICOLAE . Ierarhii Bucovinei. Bucureşti. Coranul . profund. şi la cursuri de filosofie. dr. 72-73. 1909-coordonator şi editor. Pentru a putea fi trei lucrări de mare importanţă pentru cooptat în învăţământul superior. Bucureşti. 479-487. Catedrei de Teologie Fundamentală-urmaş 1916.. de Teologie din Cernăuţi se afla în refugiu lacobescu. p. 127 p. Societatea pentru Cultura şi competenţi traducători din epocă. poliglot. Suceava. din oficiu! Se va stabili la Sibiu. 346-356. celui între sfinţi Părintelui nostru Vasile. Berlin. Din istoria Bucovinei. Cernăuţi (1926-1927). 128. N. Apologia I-a a Iui Iustin Facultăţii de Teologie (1924-1927. Pe când Facultatea ediţia a Il-a. Scripturi. Tatăl nostru.. 114-124. 220. Voi la Suceava. Funcţionează ca profesor (1918. 478. M. în timpul primului război Rusalii. 1996. 2004. 293.. pentru specializare în Teologie Publicaţii: Regulele tratate pe larg ale Fundamentală. 73-75. 1984. Membru Superior gr. traducător. I. de Teologie din Cernăuţi. Martirul şi Filozofii l-traducere în 74 . voi. profesor de mare competenţă şi COTOS.

Bucureşti.. 1923. Rolul preoţimei bucovinene în Repere bibliografice: Ulea. p. voi. 1942. în „Candela". V. 53-54. Un manuscris al MMS. impresionează umanismul trăsăturilor Tarnavschi. Bucureşti. Antichitate.. Bucureşti. în MMS. voi. p. Prof. 1986. 551. nr. 242-253. pr. Bucureşti. 1940. p. fundamentală. dr. p. 2004. Dicţionarul teologilor români. Dicţionar enciclopedic de Bucureşti. 378. Studenţii 2004. Imperiul sacru. 221- L. Istoria Bisericii 1984. dactilografiat din fondul Bibliotecii Satco. III. volumul "Apologeţi bucovineni". Candela. voievodului Ieremia Movilă. Enciclopedia Bucovinei. G. p. 1939. p. p. 1947. p. nr. 434. 1976. 1957. S„ Autorii menţinerea românismului de Ia robirea ansamblului de pictură de la (1775) la desrobirea Bucovinei (15 XI Dragomirna. Rezuş. 131. Păcurariu. Monteoru. David ajutat de zugravii Mătieş. Bucureşti. p.. Piteşti. 372-373. 13. 160-176. Seria a Il-a (6 octombrie 1928. 127-128. p. Nicolae Cotos.. 555-563. Grigorie principalul autor al frescelor pictate în Teologul împotriva apolinarismului. 8. 232.454. 438. Sfântului Duh" de la Mănăstirea 4. zugravului „popa Crăciun". p. Ortodoxe Române. G. Em. 17. voi. V. Teologia în Bucovina. Suceava. Enciclopedia în Biblie. Păcurariu. V. Sibiu. M. Pictura a fost realizată între sacră a Vechiului Testament. arhitectură într-o mare unitate compoziţională. Drăguţ. 3. Enciclopedia Română Cugetarea. p. p. C. impuse de bunul gust şi rafinamentul 1914. M. Nu se cunosc date privind biografia a doua. istoric de artă teologică şi bisericească.. Ghid bibliografic. Bucovinei I.. artă medievală românească. Nicolae Cotos. Profesorul Bucovinei. cremăţiune. 451. Profesorul dr. 1978. Indice general al Foaii figurilor şi gama cromatică armonioasă şi bisericeşti-literare Candela pe anii 1882. p. Satco. Păcurariu. I. „Candela". Athenes. Bucureşti. 1958. pr. Cernăuţi. 1939. Bucureşti. p. voi. „Candela". M. Justin Filozoful şi Martirul. însă el este sigur 294-302.V. 3. Froicu. 1944. Suceava. la Dragomirna Repere bibliografice: Gheorghiu. pr. 1961. 228. preotul Ignat şi aduce chivotul legământului la Ierusalim Grigorie. acad. publicist. 1957. 1939. S. în MMS.. Universitatea din Die Notwendigkeit einer orthodoxen Cernăuţi în perioada interbelică. Facultatea de Teologie din Cernăuţi. dr. 3-4.episcop Valenciuc. preotului Crăciun. prof. prof. 72-73.. prof. în „Candela".. 2005. Sadova-19 ianuarie 75 . Renaşter şi Caransebeş. dr. 277. 2003. 440. P. 1938. Arta românescă. P. P. Vasile Gheorghiu. p. Iaşi. p. 149. 1933.. Predescu. II. Bucovina. 1999. Teologia (1923-1946). Un cuvânt al Sf. 21-22. discretă. Evul Mediu. CRĂCIUN . Un episod trist din istoria Dragomirna. p. pr. p. Baroc. Cernăuţi. partea introductivă. I. 222. nr. voi... I... D.. 15-16. pictor (sec. verbaux du premier Congres de theologie orthodoxe â Athenes". pr. în Drăguţ. Rezuş. Preistorie. Eug. Revistă vicar. Şt.. Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Dragomirna. Apologia XVII). nr. anii 1607-1609 şi „popa Crăciun" a fost Iaşi. S. 287. IRINEU . toţi adevăraţi artişti care au reuşit şi se gândeşte să clădească Domnului o îmbinare perfectă pictură-sculptură- Templu (II Sainuil VI-VII). p. Cernăuţi. pr. CRĂCI UN AŞ. Dan. 72-73. 1925. III. 2004. 634. 1939.. teolog. p. în altarul şi naosul bisericii „Pogorârea „Mitropolia Ardealului". Suceava. p. Severin. theologischen Zeitschrift. 5-6. 1981. 1982. p. 1946. Suceava. p. prof. Suceava. 21. manuscris Nordul Moldovei. Miclea. Dim. 7-8. N. I. 1981. în „Candela".. Em. pr. voi... p. nr. Mănăstiri şi biserici din Suceava.. Popescu-Vâlcea. în „Studii şi Cercetări de 1918).. Istoria Artei". Cernăuţi. în „Proces. 112. dr. Dimitriu. 242-250. Iaşi. dr. Gorovei. Sbiera. 1959. XVI- 456. 234. In mod cu totul deosebit. Despre încenuşare sau Pagini de enciclopedie. Bucureşti. Grigoroviţă. M. dr. 1996. Suceava.preot. I. Reli.. p.

Pictura bisericii de ia în „Studii Teologice" (ST). p. de la Sâmbăta de p. în MMS. 389-417. p. 1958. (1948-1952).. 341-355. 1956.O. Ediţie critică. în valoare privind compoziţiile şi modul de „Ortodoxia". S-a născut cu nume de botez 622-640. în BOR. viaţa socială. 120-125. în „Ortodoxia". 1956. în „Studii Teologice". în MMS. (1956). p. 674-688. Iaşi. pictură bisericească din Moldova (secolele XV-XVIII). 1963. p. Bisericesc". 1969. nr. pace. 7-9. lavra Sus. 9- Mănăstirea Cetăţuia. 1956. (1672-1972). 1-2. Acţiunea de Publicaţii: Chipul călugărului reparare şi restaurare a monumentelor îmbunătăţit după Sfinţii Părinţi. 343-353. îndrumătorul nr... 278 p. nr. 1966. nr. bucurie. Pictura bisericii asistent la Institutul Teologic Universitar din de la Mănăstirea Cetăţuia. p. Teologice". nr.P. p. hirotonit in o ral al răscumpărării în cele trei arhimandrit şi vicar administrativ până în confesiuni creştine. între 1956-1958 este numit duhovnic. nr. 3. 1955. a doua zi fiind ales profesor Emiiian Voiutschi (1850-1920). 406-444. la Mănăstirea Brâncoveanu. în MMS. Institutul 'de istoria A urmat studii la Liceul „Dragoş Vodă" din Artei. făcătorii de pace. de lângă Câmpulung Moldovenesc. 1962. 1967. Acatistul Maicii Domnului în pictura 182-196. p. 5-6. pe care le MMS. 7-17. p. după Sfinţii Părinţi. chemat şef-serviciu la Arhiepiscopia bisericii de Ia Mănăstirea Moldoviţa. nr. Cetăţuia. „îndrumătorul bisericească de la Moldoviţa. istorice bisericeşti şi Temele iconografice Bucureşti. Pictura Sibiu. Trei veacuri de la întemeiere duhovnicesc şi ucenicul. 1956. 1969. 7-8. Editura Academiei R.R. Ed. 3-4. Actul Iustin Moisescu (1958-1962). 7-8. p. 3-4. 1969. Voroneţ. p. reprezentate în pictura exterioară din Responsabilitatea morală. A publicat studii. nr. p.M. Iaşi. 1960. Vechea Ortodoxă Română.recenzie în MMS.R. p. 3-4. 1959. Studii asupra tezaurului Gavril într-o veche familie de răzeşi din restituit de U. în Iaşilor. după Sf.S. Preot arhiereu vicar la Iaşi. Bisericile cu şi „Studii Teologice".. nr. Bucureşti. nr. Neamţ. 1972. 9-12. Mănăstirea Neamţ. în „Studii Moldova. nr. Rolul voinţei în viaţa monahală. îndrumătorul Cetăţuia. 622-640. Sadova. Câmpulung Moldovenesc (1940-1948) şi Iaşi. nr. 1973. în Moldovei şi Sucevei". 1959. 1971.P. nr. de Mitropolitul de atunci al Moldovei.. 21 1-226. Iaşi. în iconografia frescelor moldave. bisericilor din Moldova. în MMS. la Porunca păcii şi Slujirea frăţească-toate Institutul Teologic de Grad Universitar din în M. 389-417. nr. 271. Iaşi. 1962. 10. Părinţi. p. Fericiţi. hirotesit la 1 iunie 1969. Iaşi. Bucureşti. 76 . în MMS. 9-10. Rolul Institutul Teologic Universitar de la Sibiu voinţei în viaţa morală. Relaţia dintre Bucureşti (1956). Bucureşti. „Biserica Ortodoxă Română" Iaşi.S. 1-2. nr. nr. Mitropolitul articole şi predici în revistele „Mitropolia Veniamin Costachi teolog ortodox. . MMS. 1972. în MMS. Carte pictare a mănăstirilor Moldoviţa. 297-340. regretat de întreaga Biserică Iaşi. S-a stins din viaţă la pictură exterioară din Moldova. 5-6. nr. 1959. MMS. p. în MMS. nr. 9-12. 1963. Iaşi. p. Probota etc. „Ortodoxia". nici 45 de ani. fiind hirotonit ierodiacon şi ieromonah monahismului ortodox. Iaşi). nr. Mănăstirea 3-4. 1959.R. Bucureşti. Iaşi. Pictura „Telegraful Român". Iaşi. 2.S. în specialitatea Teologie Morală. şi Scurtă biografie şi opera. în ST. episcop de Sfântul Sinod al B. Iaşi. Iaşi. Dreptate. Revine în ţară şi este frapat de Episcopul Pahomie al Romanului. 14 septembrie 1952 a fost tuns în monahism 1961-recenzie în MMS. 7-8. duhovnicesc şi ucenicul. Bucureşti. Bucureşti. Academiei R. în MMS. desăvârşite în Elveţia la oameni şi formele ei de manifestare în Institutul Ecumenic de la Bossey (1956. La 15 decembrie a fost propus Bucureşti. 498-524. p. 1958). studiază temeinic şi scrie studii de mare învăţătura ortodoxă despre pocăinţă. 3-4. 5-12. Iaşi. românească de învăţătură. îşi continuă studii de doctorat.R. nr. 225-260. Suceviţa. La Bucureşti. 627-635.

pr. p. 1996. 1-2.. Episcopul vicar ' cu miniaturi. voi. p.. p. director în Departamentul Cultelor. la Suceava (1608-1617. p. 1-2. în 1619. I. p. primul spital orăşenesc din Moldova. M.toate fiind Mihai Viteazul. în 1585 s-a moldovenească. a mai 2004. 46-47. 20-22. p. p. P Iaşi. Bucureşti. 595. p. M o a r t e a Episcopului vicar Irineu La 19 iunie 1589 este episcop de Rădăuţi şi jură credinţă Iaşi. nr. vicar ad-tiv. Păcurariu. Papuc. p. apoi devine preot la un stil original şi inconfundabil în arta paraclisul Cetăţii de Scaun. Suceava).. p. Bodnar.S. vechi documente de reglementare a D. Mitropolitul Moldovei şi Sucevei. O. episcop vicar. iniţiale. din scaun în 1606 şi se retrage la Iustin. 130. Antim-Vicar patriarhal. p. 1973. 26-28.unul dintre cele mai Bucureşti.necrolog în MMS. însă este cuvântări rostite la înmormântare de Î. 2004. 1-2. I e r a r h şi de drept 2001. 31-32 şi Pimen ţării. ridicarea unei bisericuţe. A N A S T A S I E . noul aşezământ bisericesc-păstrat în M. I. p. Suceava. ridicat o clisiarniţă . la popasul său cel de pe (lorga. deprinde arta caligrafierii şi 1973. Ştefan Alexe. prof. Având sprijinul 1973. III. 1-2. p. Enciclopedia Bucovinei. portrete şl îndrumat la carte de către marele logofăt autoportrete remarcabile prin rafinament Lupu Stroici. 1. 1973. prof. nr. ur 16-19. 22-24. consilier Gh. pr. în Bucevschi. Lungianu. în Orthodox Church News". Ca mitropolit Suceveanul. cu nume de botez înfiinţează celebra „şcoală de Ilie. Pătrăuţi şi construind la Suceava.P. Suceava-19 ianuarie 1629. îmbinând călugărit la Mănăstirea Putna. p. La Crimcovici din Suceava. încă din fragedă copilărie a fost frontispicii. 1973. 4-6. N„ urmă-necrolog în BOR. 41-44. caligraf. nr. cu reşedinţa T. ingeniozitate şi cromatică. Irineu .' nr. pr. pr. pr. E. 94-95. al obştei monahale de aici şi 31-32. Em. în 1584 era diac şi ofiţer în artistic. MMS. pr. Iaşi. 32-33 . în 1612 28-29. miniaturi. N„ Disencesc ia romani. Sibiu. Satco. Monteoru. 312. 1985. acad. a reorganizat asistenţa ii de enciclopedie. a imprimat armata domnească. p. III. autor de literatură imnică şi ctitor de imnografică (1560. I. necrolog în „Mitropolia inscripţie de pe icoana „Botezul Ardealului". voi. p. 96-98.. Ep. din 1608 mitropolit al Sucevei. 1619-1629). refăcând vechea bolniţă de ia Suceava.mitropolit.un paraclis de iarnă-la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la C R I M C A . socială. autor de miniaturist. Suceava". de conf. Meleşcan. p. prin mama sa Cârstina (Cristina) se care vor copia peste 120 de înrudea cu familia marilor boieri cărturari Stroici. fiind tuns în etnologice cu cele 77 . ctitor al nou ziditei Mănăstiri Ga lata din Iaşi. 24-26. alături de în m e m o r i a Episcopului vicar Irineu C r ă c i u n a ş . este ales . E. univ. p. 29-31. în Polonia. sa Dragomireşti. apoi complex monahal de la •JXl 1607-1608 este ales episcop de Roman şi Scarlat Porcescu. 19- 20. T„ M o a r t e a voievodului Petru Şchiopul. pr. univ. (1585) de la Putna. Bucureşti. p. Dicţionarul „Codicele Negoian". Autonomie şi dând la 20 septembrie 1626. 287-288. Repere bibliograficei Episcopul vicar şi hirotonit necrolog în „Romanian şi ieromonah (1588). Fiu al negustorului Ioan versuri în limba slavonă.. . Mare cărturar.

monumentale. 164. N. seria II. un Liturghier Mănăstirea Dragomirna. II. în care şi-a însemnat Bucureşti. 1940. la 19 iunie 1600. O. un minunat (1609-1610) copiat. M.. săi se numără monahii şi laicii Dumitraşco (Schiţă istorică). Episcopia de Rădăuţi. Bisericile şi mănăstirile moldoveneşti Pahomie monahul-ambii de la Dragomirna. Tetraevangheliar (1609). 1-2. Ipolit Vorobchievici. un „Revista Istorică". 3-4. Balş. Crimca al Moldovei (1608-1617. 116. Vasile diacul şi argintarul pr.. nr. Mitropolitul Anastasie Cercetări de Istoria Artei". în altă cruce de mână. Istoria musicei ferecate ale unor tetraevangheliare-ultimii la Români. în MMS. Icoana românească. Ulea. 12. 45-46. epitaful „Adormirea Maicii 1957. Tetraevanghel (din 1607). din Suceava. N„ Două manuscripte domnitorul leremia Movilă Mănăstirii înstrăinate ale Iui Anastasie Crimca. un Apostol (1610) aflat Enciclopedia Română Cugetarea. 8-9. p. 221-222: Lupaş. MMS. tom II. apoi Avramie ieromonahul şi G. Partenie P. Dicţionar istoric. 1-3. p. I. 61 p. p. din lemn de cedru cu 32 MMS. G. p. Astfel sunt create şi împodobite un N. în 33-39.. Cartea sfântului Cercetări de Istoria Artei". S„ Autorii ansamblului de acestea el a mai copiat. P. 1933.. voi. partea I. un pictură de la Dragomirna. Mitropolitul cărturar 296-314.. copierea cărţii fiind dusă la jurământul arhieresc făcut de Anastasie capăt de „popa Manuil din Suceava". 24-38. Bucureşti. Predescu. p. Memoria manuscriselor ilustrate din mănăstirile Secţiunii Istorice. Situaţia clerului românesc în prima Liturghier şi Psaltire (1616). fondatorul celui dintâi spital în Moldova.. Văleni de Munte. Iaşi.. Bucureşti. Bucureşti. nr. L.. Gonţa. Teofil monahul. Ştefan Zugravul-realizatorul Crimca. Mântuitorului" (1626). Ni fon şi Metafrastul pe care n-a mai reuşit nr. Iaşi. Grigorie Moisiu . Iorga. 1619- 78 . V. Al. din veacurile al XVII-lea şi al XVII 1-lea. 71-79. Bucureşti. p. din care nouă caligrafiate şi Moldovei. 302. în MMS. T. celebrul său Testament. N. Gr. iconiţe sculptate şi ferecătură din argint Grigoraş. Contribuţii Ia studiul „Analele Academiei Române". este primul portretist şi 1620). p. Dimitrie (1609).. Viena. Grigoraş. Chronica Viteazul şi fiului său Nicolae Pătraşcu. Dim... 1. Iorga. 96-99. 1933. Bucureşti. Printre artiştii colaboratori ai Istoria Sfintei Mănăstiri Dragomirna.. 1962. Iaşi.. Episcop. Dan. o Evanghelie (1609). 1961. (Dimitrie). 30. N. dăruit p. I. îndreptar Anastasie Crimca a lăsat Dragomirnei 11 artistic al monumentelor din Nordul manuscrise. miniaturilor la unele manuscrise-popa voi.. Tetraevangheliar scris de diaconul Bucureşti. 1961. Câteva manuscrise române Crimca. în Suceviţa. acum la Viena. 305- împodobite chiar de mâna lui. din Biblioteca Imperială din Viena. Posluşnicu. nr. Em. în „Studii şi Otecinic sau Pateric. Iorga. Bucureşti. Manuil (Manoil). nr. Bucureşti. un alt arheologic şi geografic al României. Iaşi. Gonţa. cu postament şi reforma domnitorului Miron Barnovschi ferecătură filigranată în argint aurit (1624). viaţa şi activitatea sa. p. autoportretist In arta miniaturistică 1907. 1-2.. Fragment din să-1 termine.cel care a creat copertele 65-69. românească. Suceviţa şi Dragomirna. 1-2. Iaşi. p. p.. Suceava. 200. Domnului" (1612). Bucureşti. Tetraevangheliar. 1965.de diacul Dumitraşcu monument arhitectonic. 1874. 1961. în MMS. o cruce jumătate a secolului al XVII-lea şi sculptată în lemn de tisă. Voinescu. Bucureşti. 1928. 17-18. Bucureşti. Dragomirnei de către mitropolit. fără miniaturi. în Romanului şi a Episcopiei Romanului. în calitate de episcop al Repere bibliografice: Melchisedec Rădăuţilor. în volumul „Oameni cari au fost". Mitropolitul Anastasie aurit. p. Un arhiereu artist: Anastasie de la Voroneţ. 240-241. pe lângă 307. donat de p. Comarnescu. (Dimitrie) Belinskii diacul. 1933.. Mitropolitul Anastasie Bogdan. I. Criinca. 1958. 1912. şi Mitropolitului Anastasie Crimca. p. 635-647. nr. 1937. nr. p. p. lui Mihai (Ştefănescu) episcop. Lecca. 1911. 1957. Diaconescu. în „Studii şi 1890. 1908.. epitaful „Punerea în Mormânt a Crimca.

455-468. Egumenii. 480. Anastasie C r i m c a . p. Hrehor. pr. p. 146. Em' I. 45-46. 345. Noi românesc. Suceava. dr.. voi. Mănăstirea Dragomirna. 11-12. Pagini de Bisericii O r t o d o x e R o m â n e . Istoria comunicare susţinută la Simpozionul î n v ă ţ ă m â n t u l u i din R o m â n i a ( p â n ă la „Dragomirna şi ctitorii ei". voi.. 959-972. 504. Froicu. p. Rădăuţi-Iaşi. Voinescu T. 1972. d o c u m e n t e 1393-1849. L. p. Cunoscutele şi necunoscutele unei R e n a ş t e r e şi Baroc. Cartojan. 263. p. 1967. 1992. Bucureşti. Episcopul doc. 501. Iaşi. 508. Mănăstiri şi biserici din Nordul r o m â n e vechi. Bucureşti. Moldovei. 221. Moldova. Editura Episcopiei Romanului. p. Păcurariu. 194-198.. 1972.. 1-2. nr.. în MMS. pr. Enciclopedia voi... manuscris dactilografiat din 1254. Şt. 507-508. p. Un m a n u s c r i s al Manuscrise slavo-române din Moldova. 13. Şt.. 186-188. 2004. Istoria Bisericii Suceava în sec. pr. bisericeşti din Mitropolia Moldovei şi Păcurariu. p. de la D r a g o m i r n a . Popescu-Vâlcea. Catalog. C a r t e a românească r o m â n e a s c ă . 249. voi. enciclopedie. 7-8.. 493.. 1988. acad.. Contribuţii la istoria Mănăstirii î n s e m n ă r i l e de pe manuscrise. nr. Şt. I. Iaşi. bibliografice. 5-14 şi voi. Suceava. voi. Mănăstirea 1821). voievodului Ieremia Movilă.. 1979.. p. Gorovei. 1343-1359 şi d ă r u i dacă nu ştii să zideşti. contribuţii. Bucovina. Bucureşti. Bucureşti. p. 133. 1995. M. 2003. A r t a românească. 9-10. 400-402. 172-175. p. nr. 35. p. 2012. Bucureşti.. 3-5. Gh. 724-729. Şt. 399. în BOR. 524. p. 76. CI. 9.nr. M.. Severin. 1979. 79 . P u t n a . 242-243. 1983. Ioanichie arhim. XIV-XX. Ol. Dicţionarul o r n a m e n t u l manuscriselor româneşti. M o n u m e n t e istorice în Moldova". ediţie 1984. 4 0 5 . 1982. S.. P„ Dimitriu.. coord. Piteşti. 4 0 9 . album Bucureşti. 11. 378. Satco.. 160.. 191. p. 132- 1974. Ceauşu. 2004. M i n i a t u r a 294. Bucureşti. Bucureşti. p. 929-972.. 1981.. S. prefaţă. Brătulescu. prof. S. 1967. Evul Mediu. Tcodorescu. nr. 503. 42. Anastasie C r i m c a . 105-107. I. 14-150. Miclea. 1985... Ciurea. Suceava. Bucureşti. 431. Putna. p. Şt. Gherasim Putneanul şi Bucovina. Em. 481. 148. pr. Letopiseţul de mătase. în BOR. Rădăuţi. Ulea. 1980. M. Bucureşti.. p. Bucureşti. Fondul Mănăstirii D r a g o m i r n a . Gh. p. p. teologilor români. Gorovei. II. nr. I. 183. prof. p. Iaşi. III. în volumul „Credinţă şi cultură 1972. G. Gh.. 1240. 258-264. 215. 30. 92. Teologia în Bucovina. 20-23 iulie 2009. 1-2. Bucureşti. p. 8. 77. Em. 184. 1998. III. nr. Al. Teofilact Ciobâcă. 2012. în BOR. 348. acad. pr. voi. 197-209. p. Sibiu. 1986. 1968. Gh. I. p. Bucureşti. C o m o r i ale popescu-Vâlcea. Bucureşti. p. p. Antichitate. 7-8. 44-46. p. nr. C. 36-37. Şirul Păcurariu. R. 225. N. Imperiul 144-159. M i n i a t u r a şi D r a g o m i r n a . 135. p.. 8-10. Popescu-Vâlcea. voi. 10-12. Patericul Gorovei. Preistorie. Bucovinei.. 11-12. Iaşi. Iaşi. Istoria Bisericii mitropoliţilor Bisericii O r t o d o x e din Ortodoxe R o m â n e . nr. 54. Emandi. coord. 95. Popescu-Vâlcea. 1996. p.. voi. miniaturistică de la Dragomirna. Paradais. V. 94. 89-90. 293- p. I. Iaşi. Anastasie îngrijită. Nestor Vornicescu. 119. Iaşi. Emandi. Iufu. p. p. Sbiera. Gh. Pascu. Iaşi. 1996.. biografii de ctitor. Bălan. 2007. fondul Bibliotecii Bucovinei /. 114. 1968. I. Mitric. 110. Gorovei. documentar sucevean. dr. 1. Istoria Monteoru. 1969. 1983. 183. Popescu-Vâlcea. Popescu-Vâlcea. în „Teologie şi viaţă". Bucureşti. note. Gh. Să nu 1186-1211. literaturii r o m â n e de la origini până Ia Bucureşti.. p. Din tezaurul colectiv Sfânta M ă n ă s t i r e P u t n a . Şcoala miniaturistică spiritualităţii româneşti la P u t n a . 1-2. S. C o m p l e t ă r i reproduceri de 01. 96. 223.. prof. I. Suceava. 1981. 422. Compendiu. veche în judeţul Suceava. 134. rezumat. 37-45. p... 84. Anastasie C r i m c a . indici şi C r i m c a şi P e t r u Movilă.. 1900. 96. Dicţionarul Sucevei. Mitric. N. 1981. 228. nr.. C. p. V. Habitatul u r b a n şi c u l t u r a spaţiului. 104. Catalog de 2012. Din odoareie de artă de la Eug. 169. 170. 210. 1976. M. nr. 217. Drăguţ. 110 p. R o m â n e . 64-67. 2001. Dragomirna. Bucureşti. în MMS. p. p. Dragomirna. p. Şcoala 1991. Şt. p. 466-notele 93. Istoria literaturii sacru. ierod.

2004. Tihna îmbunătăţirea vieţii duhovniceşti a obştei de însemnărilor. Aioanei. Gherasim în mănăstire de maici. Convorbiri după Monahal de la Mănăstirea Neamţ (1949. a Tămâie şi exil-dialoguri despre pribegia construit clădirea în care a fost amenajat fraţilor-în colaborare cu preotul poet Muzeul mănăstirii şi a contribuit la Constantin Hrehor. Bucureşti (1953-1957). 2000. Suceava. în colaborare cu preotul poet 1953) şi Institutul Teologic Universitar din Constantin Hrehor. 136 p. nr. Mierea ieromonah (1952)... p. 40 şi în „Crai Nou" din 28 mai 2004. 7-12.episcop. A sprijinit activitatea „Candela Moldovei". Cu numele de româneşti din biblioteca Mănăstirii Secu. cu numele Gherasim. „Cronica Romanului". mai 1924. 1999. atât de p. Publicaţii: Catalogarea manuscriselor Mănăstirea Cămârzani). şi articole de specialitate. fără familie „Sfântul Leontie de la Mănăstirea Cămârzani.. dublată 71.. Om cu o aleasă cultură. Sbiera. nr. Em. Botoşani. prin Ordin al Sfântului Sinod. Serapion Blaga- Tipic bisericesc la Seminarul teologic de Prinţesa Tamaz.. în Timotei arhim.. 301. de editare a cărţilor religioase. după ce-în decembrie 2000-obţinuse . I. 1986. 10-11. A fost distins cu medalii. teolog.. vecernie. a coordonat lucrările Putneanul. p.S. în cei cincisprezece ani seară-în colaborare cu preotul poet de stăreţie la Putna s-a îngrijit de Constantin Hrehor.O. arhiereu vicar pentru Episcopia Aradului. Miron. Eug. 2004. 2003. Iaşi. P. 5-6. E. 1999.. p. Suceava. Ales egumen al Precizări tipiconale. întâm plări auzite şi povestite de hirotonit ieroschimonah (martie 1946) şi părintele Cleopa. 14. diplome şi titlul de Cetăţean de onoare al Aioanei.. Botoşani.. Dolheştii Mici. Suceava. G. Aioanei. 1. în titlul „VrânceanuP'-iar din 2 iulie 1992 „Candela Moldovei". GHERASIM PUTNEANUL (2001). în la trecerea în nefiinţă. aici (1957-1959). P. Botoşani. Iaşi. necesare vieţii spirituale şi a publicat studii Satco. demnitate pe care a avut-o până vicar Gherasim Putneanul octogenar. din 14 de construcţie a Aşezământului pentru copii decembrie 2004. Suceava. Dimitriu. în „Teologie şi Constantin Hrehor. 2005. 2000. voi. 2000. Ieromonahul Nicodiin Grosu- Mănăstirea Neamţ. nr. Moldovei. 1999. p. pe lângă Mitropolia Bucovinei I. 1. nr. Botoşani. cu titlul „Hunedoreanul". este atras din copilărie de viaţa Mănăstirea Neamţ. în noiembrie 1975 este ales Repere bibliografice: Froicu. 5. 429-433 şi în memorialistice. V. 2004. a realizat câteva lucrări viaţă". 1. 80.instalat la 25 Suceava. Iarba Mănăstirii Putna (1962-1977) şi hirotonit din roata amurgului-alte convorbiri de arhimandrit (1967). p. a restaurat din Suceava. CUCOŞEL. 2000. era înzestrat cu darul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei povestirii şi. transformându-1 arhim. restaurarea complexului monahal. în „Lumea ieşeanului". Episcopul- Rădăuţilor. din ianuarie 1985 a fost dactilografiat din fondul Bibliotecii misionar al B. p. Timotei temelii Schitul Cămârzani. 144 p. Omagiu P. Aioanei. Timotei arhim.. 2001. egumen al lavrei Gheorghe Jitaru-Viaţa unui dascăl. călugări. Bogdăneşti-6 decembrie 2004. Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi 15. Tuns în monahism (1946) la 164 p. Botoşani. 214 p. 13. Rădăuţi". Teologia în Bucovina. publicist memorialist (30 Diploma Fundaţiei Culturale a Bucovinei. 74.R. spiritualizată. Gherasim localităţilor Vadu-Moldovei (1994) şi Râşca Putneanul a trecut la cele veşnice- 80 . 2004. Suceava. p.. 1994. de o viaţă duhovnicească intens Prea Sfinţitul Gherasim Putneanul. 2004.. Timotei arhim. Neamţului (1957-1962). Urmează Seminarul din drumul pelinului. Cuvinte teologie la Schitul Boureni (1938) de lângă şi tâlcuiri duhovniceşti. Aioanei. fiind şi profesor de Botoşani. Enciclopedia Bucovinei. în colaborare cu preotul poet şi Rădăuţilor (1924-2004). S. Timotei arhim. 107. 76. Botoşani. 2002. Prea Sfinţitul Gherasim noiembrie 1985 ales Episcop de Buzău-cu Put neanul şi două din cărţile sale. manuscris iunie 1977. 9. în duhul evlaviei călugărească. învaţă muzică psaltică şi ortodoxe. botez Ioan.

Şt. 130. Monah caligraf. consilier 1938. „Pravilei" cu traducere prelucrată la Putna. La 150 de ani. Bucureşti.preot. Putna. V. p. (1897). 2008. dr. arhipresviter stavrofor şi slave clin timpul lui Ştefan cel Mare.. 1991.. în „Analele Punei". în revista „întregiri".monah românesc scris. Editura repere în timp. lea. Bucureşti. 2008. voi. Mahala de lângă Cernăuţi. prof. p. 1972. or. Rădăuţi. Pahomie. teolog. p. M. 1988. 131. Popescu. în (1862-2012). IV. mâna multpăcătosului aşa-zis grămătic Hirotonit diacon (1880) pentru parohia Damian. 1986. Iaşi. DIMITRIE . Sintagma Gherasim Putneanul şi Bucovina. Ghervasie. Suceava). M. Portrete în cuvinte. Repertoriul izvoarelor. a fost utilizată 286-287. nr. pr. 155. Putna. Vechiul drept DAMIAN GRĂMĂTIC . Suceava.. p. Iaşi. 67-68. p. V. 105-145. p. corespondent al Academiei Române. Timotei arhim. Paulin 54-59. 2007. Iaşi. Păcurariu. Manuscrise Pravilei. Istoric şi „Contribuţii la istoria culturii şi literaturii realizări. 1958. 63. Aioanei. protopresviter (1908). 239. C . R. istoria culturii româneşti. Pelin. 1856. p. Constantinescu. A Manuscrisul are 258 file şi este scris în urmat studii liceale în Suceava.al XVII-Iea). crescut în vestita şcoală Constantinescu. din 168-169 şi extras. după celelalte realizate în 1472 de din domnia Iui Ştefan cel Mare (II).. Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti. Rădăuţi. 2007. transferat preot Repere bibliografice: Berechet. p.. Mănăstirea Putna (I). 2. 1. folclorist. Societatea pentru începuturile lexicografiei slavo-române Cultura şi Literatura Română în Bucovina (secolele al XVI-Iea . 247. la Jujineţ. Repertoriul anul 1870 membru al „Societăţii pentru 81 . Bucureşti..Şi s-a scris cu Universităţii din Cernăuţi (1876-1880). Manuscrise consistorial. ediţia a îl-a. lacov monahul de la Putna. cu frontispicii în culori de aur. 443. Em. la slavonă.. "Nistoreasa. ucenic al vestiţilor artişti Repertoriu. Academiei Române. Casian. Turdeanu. 1984.. exarh româneşti. titluri şi iniţiale în chino var. Sankt-Petersburg. 192. 1-39. 88-nr. Bucureşti... în BOR. 2. an. Bucureşti. Aioanei. CL. 32. Bârsănescu. G. Bucureşti. manuscrisul se află în Manuscrise din domnia lui Ştefan cel fondul Bibliotecii „Saltîkov-Scedrin" din Mare (1). 125. din porunca lui Ştefan cel 461. Membru „Cercetări literare". 190. Paradais. pr. Manuscrise de origine putneană de copiere artistică şi împodobire românească din colecţii străine... Fălticeni literaturii romane. p. nr. Suceava .. p. I. p. p. deopotrivă în jurisdicţia bisericească şi laică a acelor timpuri. nr. 422. III. 1. Manuscrise slavone din din chinovia Neamţului In veacul al XX. Vieţuitori ierom. 1340-1640. 258 are apoi cursurile Facultăţii de Teologie a însemnarea holografă „. Biografii. 1943. 2010. 67. Letopiseţul de mătase. Pagini nescrise din ediţia a Il-a. I. 1964. publicist (20 octombrie în 1581. în ieromonahul Ghervasie de la Neamţ şi „Analele Punei". caligraf şi miniaturist (secolul al XV-lea). în anul 7003 (1495)". Timotei timpul Iui Ştefan cei mare. Domnesc" din Iaşi. p. în arhipresviter mitrofor (1920). 2012.. vql.. V. Mihăilă.Irimescu. de rithorul şi sholasticul Lucaci. 39.necrolog în „Lumea ieşeanului" din 9 monumentelor şi obiectelor de artă din decembrie 2004. 1962. R. istoric. Comori ale spiritualităţii Nicodim sau alţii dintre cei veniţi de la româneşti de la Putna. 1-2. române vechi". Ciolca. a manuscriselor. Iocov. Istoria Mare copie Sintagma lui Matei Vlastares. 277. în 1495. p. (Pravila) lui Matei Vlastaris şi 2012. p. 120. Cartea Fălticenilor de la A la Z. 219.25 mai 1927. V. p.. . nr. Piscopul 1971. 66. Pelin. (1868-1876). p. Bucureşti. Este a treia copie a 2007. Straja (1881-1920) şi la Descoperirea a două manuscrise juridice Roşa (1920-1921) lângă Cernăuţi. p. C. arhim. fiind variante slavone ale DAN. Iaşi.. pe f. 433. p. Şt.. Gr. Neamţ. Lujeni. Gimnaziul Superior gr. Istoria 171. I..253. Bucureşti. comandată pentru biserica „Sfântul Nicolae voi. Hrehor.

63. Cercetător şi editor de din W. în 1899. germană şi Straja. Cernăuţi. I. 84. 1890. p. Dare de seamă asupra celor Publicaţii: Doine şi hore din mai vechi patru evanghelii manuscrise Bucovina. 233-234. 4. Studiu istoric. 1896. 444- 82 . Bucureşti. p. 1885. în GAB. 1889. 23-26. Cernăuţi. 56 şi GAB. Cuvânt despre din Viena. 1895.769-771. 1. 645-652 şi extras Cernăuţi. teologi din toate pagină din istoria unirii oraşului Belţ cu provinciile româneşti. 15. etnologi. Română". rutenii. Persecutarea armenilor în Apreciat şi consultat pentru ştiinţa de carte Moldova în anul 1551. Iaşi.Hauff şi a folosit în Deschiderea Societăţii de citire Paza din unele scrieri limbile maghiară. O filologi. în „Candela".Şiezătoarea". 162-164. în „Deşteptarea".. etnografic şi folcloric. Studiu istorico- Fălticeni-a lui Arthur Gorovei etc. evreii. în Pesta. Hauff. şi extras Cernăuţi. nr. 303-310. fiind una dintre cele biserica latină. 585-591. 35 p. privitoare la istoria răzeşilor şi mazililor membru în Comisia centrală pentru din Bucovina. în „Patria". p. Cernăuţi. în publicat articole şi studii teologice. 15. „Cântăreaţa" lui W. 2. 1896. 1887. 234 topografic şi folcloric. traducere Bucureşti. conlocuitoare în Bucovina. „Deşteptarea". 372-377. p. istorici ai bisericii. al obiceiurilor şi tradiţiilor 1891. 114-122 Bucovina. p. de „Gazeta Bucovinei" (GAB). ţiganii. Tradiţiuni poporale. lipovenii şi 538. p. „Analele Academiei ediţie germană Czernowitz. Documente şi acte „Candela". Cernăuţi. 1891. 640-642. 348. şi scrierile sale de către istorici. „Timpul".. nr. 529- armenii. 1881-1882. folclor. Poezii Cernăuţi. 389-400. 30. Cernăuţi. p. 213-227. 1894. 453-464. 210 şi în volumul „Din scrierile lui Dimitrie în „Aurora română". 1896. în "Candela". „Candela". 99. „Familia" din Cuvântare la sfinţirea unor clopote. II. Studiu istoric. în .toate Bucovina. 1899-un manuscris cu cazanii ale statistica bisericească a României. în „Convorbiri literare". etc. 5. „Candela"." p. Budapesta. 1891. în „Familia". Comuna 1879. Suceviţa. după Marea Unire. Cernăuţi. în "Candela". 9 p. dări de seamă. 1887. 393-403. p. Dumnezeieşti ca şi Sfânta Scriptură. Din Cernăuţi. 12. din Cernăuţi. Sucevei. nr.. p. 50. deschizător Bunavestire. Cernăuţi. A tradus lingvistic. „Revista politică" din Suceava. timpului. 1-3. A scris şi Limba română şi viaţa publică. Cernăuţi. Dan". Cultura şi Literatura Română în Bucovina". Zidirea Mănăstirii poporale adunate în comuna Bilca. Cântăreaţa. Lipovenii din „Junimea Literară".. p. Sfânta tradiţiune este de Evreii din Bucovina. Predică la documente istorice şi inscripţii. 74. 2. în „Revista politică". p. 1892. alţii. 1902. Gherla. V. 469-474. 3. „Buletinul Comisiunii 317-326. Pesta. asemenea izvor al revelaţiunii cultural. 1898. Române" din Bucureşti. p. populare. 1879. Izvorul şi cataractul Straja şi locuitorii ei. membru al beţie. în „Candela". 1882. „Patria". 17. 70. ruteană. 79. nr. p. Datine şi hore din Bucovina. 1891. 37 p. 1893. 245-254. în studiat viaţa unor naţionalităţi cum ar fi „Candela".. 1894. Credinţe mai valoroase figuri de preoţi cărturari ai poporale bucovinene. 1881. 1899. 11. Cernăuţi. 97. poezii. 27-28 şi extras. 1894. şi în volumul „Din scrierile lui Dimitrie portretul autorului şi o hartă a comunei. 547-551 şi Monumentelor Istorice". nr. 67. A Armenii orientali din Bucovina. în „Candela". Cernăuţi. I. întreţinerea monumentelor de artă şi istorice Suceava. Cernăuţi. publicând despre ei broşuri şi cărţi. p. Cu 9 ilustraţiuni. nr. AROR. Cuvântare Ia mormântul unei privind principalele mănăstiri şi etnii fecioare. 699-701. Din „Şezătoarea"din Budapesta şi cea de la toponimia românească. Mitropolitului Antim Ivireanul şi Cernăuţi. Cernăuţi. 1889. 1902. 163- de drumuri în elaborarea monografiilor 168. 1889. 1897 112 p. p. 1896. armene aflătoare în Moldova şi 1877. Mântuirea păcătoşilor. Comisiei Monumentelor Istorice din 1889: p. 75 p. nr. II. „Gazeta Bucovinei". Ţiganii din Bucovina. Dan". nr. 1894. Cernăuţi. Colaborează la revistele „Aurora IV.

Mem. C„ Istoria literaturii române din Viena. 1925. 1981. 19. 167. Natanail Natan Dreteanul (copist la Bisericii Ortodoxe Române. armene la naştere. nr. Cernăuţi. C. 1901. în folclorist. 1907. Cu orientală. Protopopul Mihail Strilbiţchi. „Candela". 1914. 279. Cernăuţi. „Candela". 194. Loghin. autor român bucovinean din anul 1826. Cernăuţi. 174. în Cernăuţi. Dan. 52. Rutenii din Cernăuţi. în bisericii din Mănăstirea Suceviţa. 1932. Scriitori bucovineni.. p. 1912. 59. voi. Ioan cel Nou de la Suceava. 789-796. 1926. Un document bucovinene.. Loghin. 281-283 şi Antologia scrisului bucovinean. 225-231. 6-7. 223-226. "Candela". p. Bucureşti. tom. în „Din scrierile lui Dimitrie Dan". C. I. 14.. pr. Istorice". în „Junimea literară". 48-57. p. p. 635-643. Din Schitului cel Mare. 1967. Cernăuţi. p. Bucureşti. Păcurariu. Cernăuţi. prof. 178. 1922. Academiei Române". 226 scrierile lui Dimitrie Dan. Rădăuţilor. 65 p. literară". G. în „Junimea Cernăuţi. Marian. şi traduse şi mai in uite ilustraţiuni. nr. p. în „Candela". în din anul 1867. 1911. Bucureşti. Cuvinte Predescu. 1902. Cu desrobirea Bucovinei (15 XI 1918). şi în Bucovinei. 684. românismului de Ia robirea (1775) la Cronica Episcopiei de Rădăuţi. 684-691. 262 p. Stâna la românii din Bucovina. Cernăuţi. 1908. p. 264 p. şi în „Candela". în MMS.. „Buletinul Comisiunii Monumentelor Cernăuţi. 1911 şi extras. 520-525. anexe de documente ale Suceviţei şi 741-747 şi extras Cernăuţi. Cugetarea. 636-638 şi extras. întâmpinare privitoare la Cernăuţi. L. extras Cernăuţi. originale Cernăuţi. 286.. Ist.. în „Candela". 1920. 620-623. ^1907 şi în „Candela". pr. Enciclopedia Română la înmormântarea lui I. p. 51. Biserica „Sfântul Hodoş. XXVI. partea 384. p. 1907. 1923. 1927. Or. nuntă şi Cernăuţi. Bucovina. Biserica „Candela". Cernăuţi. 1923. p. Cernăuţi. 1910.. 478-482. Bucureşti. 1906. Loghin. Laura. 37-46. nr. Monofisitismul în biserica armeană Cernăuţi. Dim.. voi. Putna). 1923. 1904.. Roşa. Dimitrie Dan. românii din Bucovina. Un „Timpul". 1926. înfăşatul la Doamnei Elena Rareş din Suceava. 1900. 1905. p. însemnări vechi 710-7-18. Cernăuţi. în „Candela". Izvorul şi cascada râului răspunsul întrebării: Este împărtăşirea Suceava. Biserica cea veche din Bucovina. Cernăuţi 1925. Suceava. p. p. Secţiunea preoţimei bucovinene în menţinerea literară. Cernăuţi. 1912. Sbiera. p. Patronatul în biserica ortodoxă din Cernăuţi. Bucureşti. seria Arhimandritul Vartolomeu Măzăreanu.452. 1909. E. 321-324. în „Analele Gheorghe" din Suceava. Bucureşti. în „Candela". Cu două de la robirea (1775) la desrobirea (1918) apendice. p. Rolul literar şi cultural al Episcopiei mitropolia şi mănăstirile. 1920 şi în volumul săptămâna Patimilor admisibilă?. în 1902. 1925. Cernăuţi. 1907. p. 1938. 1926. 1940. Bucureşti. 209-215. cu marele sigil (Baia). 1903. IV. Bucureşti. Obiceiuri şi credinţe despre Sf. Mitropolitul Moldovei. bucovinene în menţinerea românismului Mănăstirea şi comuna Putna. Episcopia Rădăuţilor. III. Cernăuţi. 271-274. p. Suceava. Bucovina 1775-1918. 1912. p. 1913.. 699-701. 252. Un odor din Mănăstirea Suceviţa. p. 258-259. 1924.. 11-12. 138-147. Mănăstirea Suceviţa.. M. Gherasim. în Calendarul „Glasul generală a sfintelor oleoungeri în Bucovinei". Preotul Dimitrie Dan. 1894-1895. 47. Cernăuţi. Rolul în „Analele Academiei Române". O evanghelie a pr. Credinţe poporale IV. 1905. 1913. p. 1903-1904. în „Gazeta Bucovinei". apendice de documente slavone.. p.. 156-157. 1902. II. III. „Analele Academiei Române". administrativă. 1904. Istoria 1914. 1906. Schiţă biografică şi bibliografică. 1919. Iaşi. Tudor Ştefanelli. 1900. istoric şi lui Ştefan cel Mare în Munchen. în amintirea lui Simion Florea Dosoftei. 61. 1913. Fundătoriul Ctitoria hatmanului Luca Arbore. dr. Rolul preoţimii înmormântare. 83 . Inspecţie ecleziastică Repere bibliografice: Dimitrie Dan. 379.Secţ.

Suceava. în Enciclopedia Bucovinei. Ia îndemnul Em. ajuns la măsura contemplaţiei. p. fie lăsat în liniştea pustietăţii şi a rămas aici. Dimitrie. egumen ieroschimonahul Misail. la rândul lor.. 1997. ei.. Em. fiind ucenic al Sfântului din timpul domniei împărătesei Maria Leontie. 308. 291. Dicţionarul întemeietor al vieţii isihaste * pe valea literaturii române vechi. SIHASTRUL . 2004. 11. în volumul DANIIL. al XV-lea . Mitric. 314-318. Eug. 301-302. 25. şi se retrage pe apa Corbului. apoi ieromonah şi trăia II-lea (1780-1790) şi Leopold al II-lea singur pe valea pârâului Viţeu din Putna (1790-1792) . p. 321. 13. 1978. Nistor. 114. 302-305. I. Suceava în secolele X1V-XX. 345. 1991. Editura Civitas. vlădică pe Daniil. p.267. Să nu dărâmii dacă său Marele Ştefan ctitoreşte Mănăstirea Puma. Istoria Bucovinei. p. 1991. 313. II. 27. p. voi. Adevărat Bucureşti. N. p. Mălinaş. 2003. Suceava. 1993. p. 101-102. Suceava. N„ Dan. După 338. Teologia în cunoscută azi sub numele de „Chilia lui Bucovina. M. 353. 285. 1979. 478. 156. p. 297. se va transforma în Mănăstirea Voroneţ. 196. schimnicii ori sihăstrii. 49-51. în anul 1488. cu numele de botez Dumitru. Stoicescu. Bucureşti. 300. numărat viitorul mitropolit Grigorie Roşea. p. D.I. Şt. 146. schituri şi mănăstiri. biserica „Sf. ctitori de Dimitrie Dan (1859-1927). Cuviosului Daniil Ştefan cel Mare Suceava. Rădăuţi. Bucureşti. Cartea veche Şi-a făcut numeroşi ucenici. I. această mănăstire la 15 ani cu numele Situaţia învăţământului bisericesc al David. P„ Dimitriu. în Stânca Şoimul. p. S-a născut la Societăţii de Ştiinţe Filologice din R. 119. 14. 26. voi. în codrii seculari M„ Din istoria Bucovinei. nu ştii să zideşti. Gheorghe" şi chilii din piatră. 260-261. al împăraţilor Iosif al numele Daniil.. a II-a. 1477. p. Ol. Pustnicul de la Moldoviţa. 3. Sbiera. Suceava. Catalog. începutul secolului al XV-leă pe moşia România". La 150 de ani. înainte de 1450 era schimonah cu Tereza (1740-1780). p. întregul cler şi domnia l-au vrut 2004. Ol.. 295. Satco. 554. manuscris Daniil Sihastrul". I. Em„ După moartea mitropolitului Teoctist I. 332. printre ei s-au 63. Onufrie de pe lângă M„ Societatea pentru Cultura şi Târgul Şiretului. 1996.teză de doctorat. cu cincizeci Emandi. N„ Bucovina. C„ Bucovina M. 1979. 2007. 1986. M . Atanasie Sihastrul de pe pârâul Putnei. G. care apoi s-au românească în judeţul Suceava..335. p. această dată părăseşte chilia din valea Viţăului Bucureşti..M. răspândit prin Nordul Moldovei întemeind ed. Monteoru. în „Buletinul sihăstrii. I. 308. desăvârşit. pârâului Putna. Pagini de monografie. 23.. 306. Dicţionarul folcloriştilor. Aici va fi căutat de mai dactilografiat din fondul Bibliotecii multe ori de voievodul Ştefan cel Mare şi Bucovinei I. pe care o va târnosi în august 1470. La Schitul Voroneţ era 276-277. călugărit în 1983. 199. Habitatul urban şi cultura de ucenici şi o biserică de lemn ridicată de spaţiului. 416. 309. Datcu. 12. 322-325. Gherontie de la Humor. Manuscrise monahul Paisie. Sisoe Sihastrul din muntele Rarău 2012).. în 84 . în timpul săptămânii trăia singur. unde îşi ciopleşte în stâncă o chilie. Froicu. Mitric. La sfatul Bucureşti.călugăr (sec. Calistrat Sihastrul de la Literatura Română în Bucovina (1862. 79. voi. 121-122. 357. din jurul Mănăstirii Voroneţ făcându-şi chilie 1862). egumenul 293.. 2005. Mănăstirii „Sfântul Nicolae" din Rădăuţi. III. D„ care au fost. însă acesta s-a rugat să Pagini de enciclopedie. făcându-şi mulţi ucenici Bucureşti. 207. Suceava. Suceviţa. arhim. 34. ediţia a Il-a. până Ia 1900. I. Isaia Iaşi. „Enciclopedia istoriografiei româneşti". Catalog. Paladie Sihastrul şi româneşti din Moldova.S. Iacobescu.. Ceauşu. Şoitu. Monteoru. Viena. p. şi mulţi alţii. p 549. însă cam neîncăpătoare. Suceava. 18. Voroneţ). Sfânt pentru spovedanie şi sfat. I. se retrage la „Schitul lui Lavrentie" românilor în contextul reformelor şcolare din Vicovu de Sus. iar Schitul în perioada stăpânirii austriece 1774-1918. Irimescu. 43-44. voi. 271.1496. 2012. p. 43. Voi I (1774. 1984. A fost prototipul sihastrului voi. Rădăuţi-Iaşi. 178-179. p. Ungureanu. construieşte. 295. Istoric şi realizări. 393. Emandi.

la 8 mai 1668. antice din Moldova. Suceava). Repere bibliograficei Bobulescu. în „Studii Teologice". 2004. 5-7.. 1986. 76. p. 83. nu se cunosc informaţii despre el şi nici 14-20. şi legătorii de manuscrise.. 62-63. Din M. legendară şi deservind Episcopia. manuscris Bucureşti. Daniil Sihastrul" sau „Sfântul Daniil cel Satco. Istoria arheologice din 48 de mănăstiri şi biserici literaturii române vechi. Enciclopedia Bucovinei. Nou" de la Voroneţ. Bucureşti. p. nr. apoi spovedea. 85 . 1975. 2001. Biserica Ortodoxă din Episcopia Rădăuţilor a avut în permanenţă Moldova în timpul domniilor lui Bogdan astfel de ateliere. N. Iaşi. 7-8. Elena monahie.. P. 169. nr. 3-4. p.. Din îndemnul bisericească. dr. 8. voi. 244-258. Bucureşti. se ştie Sihastru. p. încrusta ornamentele plăcilor Ştefan cel M a r e şi Daniil Sihastru. 1959. Studii secundare la Liceul Simionovici. prof. Vetre de 146-147. p. Dim. prof. 1994. p. Piteşti.. 386. Bucureşti. inscripţii şi Simionovici. Bălan. 1885. pr. numele său Moldovei. Sibiu. 2004. Iaşi. Imperiul sacru. Pahomi. laşi. prof. Vatră de istorie săvârşea Sfânta Liturghie în paraclisul românească şi de spiritualitate ortodoxă. Boldur. p. Sfinţii Români. Rezuş. Păcurariu. Viena. Em. Ştefanescu. prof. 2003. Sfinţi daco-roinani şi români. (Ştefanescu) episcop. 6-7. pr. de copiat. Cartojan.. Contribuţii Ia istoria Dimitriu. A. 322.. hârtie filigranată. 362. în MMS. pr. III. iar la sărbători şi duminici Mănăstire Voroneţ.. . Froicu. Daniil Sihastru.. dr. CĂLUGĂRUL . în cerneală neagră şi 1956. 1956. N. Cuviosul Daniil Sihastru.monah Sihastru. p. 227. nr. nr. Dan. 60. Repere bibliograficei Melchisedec. Dan... Sbiera. Secolele IV-XX. 1966. p. 1916. Vornicescu. Daniil unde era mănăstirea lui de metanie. 1970. Cronica sihăstrie românească. 1947. A fost primul Mănăstiri şi biserici din Nordul stareţ al Mănăstirii Voroneţ. 1998. P. Rezuş. IV.şi fiind cinstit drept „Cuviosul Mănăstire Voroneţ. rugăciune. 1991. în de argint aurit împodobite cu scene din Noul MMS. dr. 599. rămânând în documente. Sfânta iconografie. 303. în „Lamura". în „Studii şi cercetări episcopului Serafim al Rădăuţilor termină istorice". C. pr. Figură istorică. Păcurariu. româneşti din Ţinutul Cernăuţilor.. Suceava. 1945. Turcu. 1912. p. ediţia a IV-a. P. 3-4. Patericul istoric. pr. profesor. 177-178. pe Sihastru. un Molitfelnic pr. p. p. Dim.V. P„ 134. 3.. Sfânta Ştefan cel Mare din Suceava (1974-1978). Rezuş. doar că în a doua jumătate a secolului al 7-8. Elena monahie. 1946. Iaşi. G. Bucureşti. pr. C. 72- DEMCIUC. printre sinceli numărându-se al II-lea şi Ştefăniţă. Severin. 406. dactilografiat din fondul Bibliotecii M. VASILE M. împărtăşea şi Sibiu. Testament sau din viaţa Mântuitorului. p. 110-118. C. I. Bucureşti. 1980. dr... Daniil Sihastru. 1982. Eug. Ioanichie ierom. Suceava. 566-573. L. 2001. icoane şi cruci. 268-273. p. de Rădăuţi pentru copierea de manuscrise. XX. D„ roşie. Rezuş. adică „bătea" coperte „ferecate" pentru cărţi. Teologia în Bucovina. p. în „Altarul Banatului". Notiţe istorice şi 6. 50.. în BOR. 1967. P. pr.diacon. dr. Iaşi. I. Ieroschimonah la dispoziţia Episcopiei în „Şezătoarea". chiliei sale. Daniil ieroschimonahul era sincel. Stan. Suceava... oraşului Rădăuţi (până la 1918). 388. p. voi. O legendă confirmată de istorie: Daniil DANIIL. Sibiu. 311. Episcopiei de Rădăuţi. p. Suceava. 380. sincel. Ioanichie ierom. 1. creştea duhovniceşte ucenici. Bălan. în MMS.'nr. 472. Fălticeni. voi. Biserici şi schituri ortodoxe Bucovinei 1. prof. Nordul Moldovei. Episcopia de Rădăuţi. Bucureşti. lea). Bucureşti. M. Daniil XVII-lea era sincel şi copist caligraf Sihastru. Istoria Bisericii Ortodoxe istoria Bisericii Ortodoxe Române în Române. prof. 182-185. Sf. Viaţa şi faptele Sfântul Daniil scris în limba slavonă cu litere de tipar. copist la Rădăuţi (secolul al XVII- 1923. Icoane. III. publicist (30 decembrie românesc. p. ediţia a Il-a.

. Publică studii. 1999. 1990. Doctor în Istorie la „SUCEAVA . Invitat la Ştefan cel Mare şi Sfânt. Hirotonit diacon (1995) la Moldova secolelor XIV-XV. Suceava. Sofia Moldovei şi Bucovinei. 1999. 1999. Binecredinciosul domn şi apărător pentru realizarea unor documentare istorice.S. Credinţă şi Cultură în această facultate. Pentru merite deosebite în din Societăţile Democratice". Membru în colegiul de redacţie al Universitatea Populară „Skore-More" din Anuarului de istorie „Codrul Cosminului" Copenhaga (1996) unde obţine titlul al Universităţii „Ştefan cel Mare" din „Diplomat în Cultura şi Educarea adulţilor Suceava.. Specializare promovarea culturii a fost decorat cu în muzeografie la Facultatea de Ştiinţe Ordinul „Meritul cultural" în grad de Eclesiastice Orientale din cadrul Institutului cavaler (2004) şi medalii oferite de Pontifical Oriental din Roma (2005). 86 .specializare muzeografie Romanului". în volumul „Credinţă şi din Suceava (1993) şi lector dr. Iaşi. Iaşi. este creştinătăţii. Facultatea de Istorie-Geografie din cadrul Voroneţ. din Iaşi (1990-1995). Suceava. Viaţa biserica „Sfântul M. judeţul Suceava (2001-2003). la Facultatea de Istorie-Geografie. Bucureşti Cultură. 1995. Suceava. Duminică". Cernăuţi şi Berlin (1987). 2000. Mihail radio şi televiziuni naţionale (Radio Iaşi. Lumina de şi Pedagogic din localitate (1979-1983). Solicitat consultant de posturi de Râşca. Culte şi Patrimoniu Cultural 1994. 121-128. Judeţean Suceava. Postdam Tomisului şi Dobrogei. Bacău. predă cursuri de Istorie a Bizanţului Cultură şi credinţă în Moldova. (1994). Suceava. 2005. Suceava.Anuarul Muzeului Judeţean Universitatea din Bucureşti (1994) cu teza Suceava". Mc. Cernăuţi. 2004. Suceava. „Nădejdea". Sibiu. Stagii Ministerul Culturii şi Cultelor.ul (1988). ştiinţifice. Arhiepiscopia şi Leipzig (1989). „Glasul „Raporturi şi influenţe politice şi spirituale Bucovinei". 1999. Bucureşti Sucevei şi Rădăuţilor (1983-1991) şi 1988. simpozioane şi sesiuni de comunicări Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava-un ştiinţifice internaţionale şi naţionale la pal Iad iu iii al Moldovei. Iaşi. al dreptei credinţe Ştefan cel M a r e şi la Antena 1 realizează douăsprezece Sfânt. Această Poartă a episoade ale unui documentar ştiinţific. articole. Antena 1 şi Trinitas TV) 2009.E.prima numeroase bibliografii de cărţi şi lucrări reşedinţă a Mitropoliei Sucevei. Viaţa Sf. Bucureşti. „Candela Cursuri la Centrul de Perfecţionare al Moldovei". Facultatea de Teologie Ortodoxă Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava".C. 2004. Suceava: Biserica Mirăuţi şi Biserica Asistent la Universitatea „Ştefan cel Mare" Sfântul Gheorghe. ediţia a doua. p. Roma. „Ethos". Bălan. Biserica citat. Mitropolia de documentare la Kiev (1981). Chişinău. Mănăstirea Suceava". „Codrul Cosminului . Suceava. Iconologie-în colaborare. Ierarh Leontie de la Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Rădăuţi. consilier şef al Inspectoratului Raporturi şi influenţe politice şi pentru Cultură Suceava (1994-1997) şi spirituale în Moldova secolului XIV- director la Direcţia Judeţeană pentru îneeputul secolului al XV-lea. „Ţara în Moldova. „Analele Bucovinei". Chişinău. Arhiepiscopia (1986). fiind o autoritate privind istoria 2001. mănăstirile Dragomirna şi 128 p. Vechi biserici mitropolitane din Naţional. Gheorghe" a şi acatistul Sf. „Teologie şi viaţă". Istorie. credinţă şi artă. cu titluri ale lucrările sale. apoi la Arhiepiscopia Publicaţii: Petru I Muşat. Radio Trinitas. „Candela". Cursuri la a. note şi Institutului de învăţământ Superior Tehnic recenzii în „Ziarul Lumina". Mare Mucenic Ioan cel Mitropolia Moldovei şi Bucovinei din Iaşi Nou de la Suceava. Suceava. „Cronica Cadrelor C. „Crai Nou" ş începutul secolului XIV". univ. „Zori noi". Muzeograf la Muzeul Sucevei şi Rădăuţilor. Vatican-istorie. (1991-1992). „Sinteze". la sfârşitul secolului XIV şi de Sus". cultură în Moldova". în colaborare cu arhim. decan la 1996.Anuar. Cinstire Binecredinciosului voievod medievală a Moldovei. în Sfântul Gheorghe Mirăuţi .

2005. Volume colective: organizarea scaunului mitropolitan al Biserica Sfântul Gheorghe Mirăuţi-prima Bucovinei după 1940. Şt. Biserica Sfinţii Trei Ierarhi. Bucureşti.un adevărat Suceava. 2011. în „Aspeti della cultura religiosa Repere bibliografice: Emandi. exemplară de Apostol. în 2009. Iaşi. 520 de ani". Retrospectivă şi „Credinţă şi cultură în Moldova". Pantheonul Moldovei-în colaborare. Suceava. Em.. De Drăgan".. Arta fotografică „Destinul unui european Iosif Constantin în Bucovina. 2009. Societatea pentru Cultura şi 87 . 1996 (pliant). Rădăuţi. p. C. în Trei Ierarhi. religiosa. Roma. Iaşi.. Satco. Mitropolitul Sebastian Rusan şi Bucureşti. Hrehor. ani (1359-2009)-coordonator de volum în Biserica Sfântul Nicolae din Rădăuţi. Suceava. Suceava. diaconilor.. 2011. 1991. Iaşi. creat de XIV-XV) qualqhe aspetto della cultura Dumnezeu. cele mai puternice culturi din lume. 2007. Arhidiacon Ioan Ivan . 2001 (catalog). Cultura europeană este una dintre 2011. Biserica din Lujeni. Biserica Vitcu". Nistoreasa. 549. p. 2009. Centenar volumul „Jubileul Societăţii Numismatice Lowenthal 1897-1997. 125-126. Mitropolitul la cercetarea arheologică la restaurare. Nordul Moldovei-în apărarea dreptei Emandi. în colab. Suceava. 2010. 2010. laşi. Imagine chivot al artei moldave. I. în colaborare cu Justin programele iconografice ale bisericilor Dragomir şi Harieta Sabol. Ceauşu. Suceava. Fălticeni repere în timp. Suceava. Moldova. 26 p. Bacău. în volumul „Părintele Satco. Suceava în secolele omagial „Istorie şi contemporaneitate. tâmpla Mănăstirii Neamţ". Zidit de om.. Rădăuţi-Iaşi.. perspective ale dezvoltării". „Rădăuţii şi întemeierea Moldovei. Suceava. 153. V. 650 de Voroneţ. Iaşi. Habitatul medieval şi credinţe. 2006. I. 335.. (pliant). 2004. Em. Iaşi. 2001. voi. Iaşi. 1996. 152. M.. în în Bucovina istorică. . Bucureşti. Un reper al culturii în volumul „Ştefan cel Mare şi Sfânt în roniâneşti-monuinentul Mirăuţi. Să nu dărâmi dacă nu ştii ediţia a Il-a. Arta în rugăciune-Biserica Sfinţii activitate numismatică Ia Suceava. Suceava. Sfântul Ierarh Moldovei şi Sucevei". 2009. I. Viaţa Cronica Episcopiei de Rădăuţi. p. Mai aproape de cer. Arhiepiscopia Sucevei Sfântul Dumitru din Suceava-în colab. Pictura murală din să zideşti. memoria băcăuanilor". Iaşi. 2002 (CD-rom). 2009. Iaşi. Enciclopedia Bucovinei. 2012. 1988 Moldova". colaborare cu Justin Dragomir. 2001 (catalog). în colab. 2009. ani (1359-2009)". Bucureşti. 1995. Patriarhul Dicţionar IX. în Suceava.' Dicţionar de artă şi civilizaţie în eternitate. Em. Contribuţii cultural-ştiinţifice. în „Sfânta Mănăstire Rădăuţii şi întemeierea Moldovei. Chiesa ortodossa di Moldavia (secoli 2002 (pliant). reprezentativ pentru perioada de început Episcopul Gherasim Putneanul şi a arhitecturii ecleziastice din Moldova. Iaşi.. Mănăstire Cetăţuia-un responsabilitate". Cultură şi civilizaţie în mănăstirile volumul omagial „Honorem Dumitru româneşti. un monument 504. Dimitrie Dan. Cluj-Napoca. ediţie Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava în îngrijită de. 2001 (catalog). Iaşi... 2008. 2000. Grigorie Ţarnblac . în volumul „Urme 2010. Câteva consideraţii. Suceava. Mitropolitul Teoctist al medievală. Leontie de Ia Rădăuţi. 2009: din Moldova. M.. Cataloage şi pliante: Voroneţiana.. p. 2010. în „Culturi şi religii reşedinţă a Mitropoliei Sucevei. Bucureşti. Suceava. aniversare". în Bucovina.. p. Bucureşti. în „Hristos în Nou de Ia Suceava". I. Em. 1997 româneşti-secţia Suceava".Comoara de sub Suceava. 2004. La 2001 (pliant). Letopiseţul de mătase. 1996. p. 1999 (pliant). 2002. 650 de Irimescu. în volumul „Autocefalie şi Suceava. Această Poartă a creştinătăţii. 25 de ani de (pliant). Biserica Sfântul ambasador al Ortodoxiei la începutul Gheorghe a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel secolului al XV-lea. voi. 2007. Profesorului Ioan Solcanu la a 65-a Bucovina.. pr. XIV-XX. 318-319. şi Rădăuţilor. ortodossa medievale". în volumul cultura spaţiului. Suceava. 397. Bucureşti.

Aioanei. primul şi cel mai important biograf al Sf. schimonahul Claudie va zonă. principal al revistei „Păstorul Tutovei". iniţiatorul şi redactorul nedespărţiţi la Neamţ şi au plecat împreună. a avut „Suflete al meu" şi „Reţetă duhovnicească". Sfântă etc. întocmind o lucrare Grigore Dimitriu.. nr. Hirotonit diacon Mănăstirii Neamţ. Iaşi. I.între 1937 şi catehet al lui Ion Creangă şi Nicu Gane. 303. în Ţara Sfântă la Mănăstirea care au colaborat cu studii. V.se află în fondul documentar al Mănăstirii Neamţ şi poate DEREVLEANU. 2004. necrolog. p. Pe Timotei Aioanei I-a publicat în Portrete în numele de botez Constantin Derevleanu. A lăsat un Cuvânt de arhimandrit.. 1981. La 150 de ani. oferind informaţii preţioase Bucovinei. la în 1936. 1940-1989. Schipor. plecarea în Ţara voi..preot. cel care jud. Suceava.20 ianuarie lucrează ca funcţionar şi contabil în 1981.R.S. 528-530. acesta i-a dedicat mai multe acelor timpuri. au vieţuit fostul jud. monahism la 8 martie 1935 cu numele de Timotei arhim. depopulare a mănăstirilor. 1960-până la moartea lui Ioan lacob Cărturar în tradiţia preoţimii bucovinene a Hozevitul. Biografii. CLAUDIE cândva se va tipări. 2008. 184-189. din Fălticeni.Literatura Română în Bucovina (1862. p. ascultările în 2012). 2. articole. elementare la şcoala din satul natal din ianuarie 1968 îmbracă din nou haina Siminicea.. s-a înscris la Seminarul Teologic monahală. p. Portrete în cuvinte. privind noviciatul.328. Tutova. Repere bibliografice: Paiu. p. completă despre viaţa. Aioanei. Enciclopedia prietenului său.P. Rădăuţi. este hirotonit schimonah şi începe 2007.. Nestor Mănăstirea Neamţ (septembrie 1929). în „Analele Bucovinei". „Sfântul Sava" din pustiul Bethleemului. Oituz). an. trăind ca frate în obştea de aici. drept fost preşedinte al Asociaţiei Clerului din Sfântul Ioan lacob de la Neamţ. 1. Iaşi. aici şi-a tipărit amintirile şi preotul purta corespondenţă cu prietenul său Vasile Grigorescu. preocupări în domeniul literaturii şi Arhimandritul Claudie Derevleanu a fost teologiei ortodoxe. viitorul patriarh Teoctist şi pe ca şef de promoţie. duhovnic (1970). 2008. P. înainte de intrarea în Timotei arhim. După terminarea studiilor Cancelaria şi Tipografia Mănăstirii Neamţ. pravilist de Facultăţii de Teologie de la Universitatea seamă. apărători ai legii strămoşeşti.I. prieten în ieromonahul Ioan lacob. A urmat cursuri ale ieromonahul Cosma Coca. ianuarie 1968 renunţă la monahism. Satco. 2012. Vieţuitori din chinovia vigoare a nefericitului decret 410/ 1959 de Neamţului în veacul al XX-lea. duhovnic la Mănăstirea Neamţ învăţătură către obştea monahală. obştea Mănăstirii Neamţ. culturale şi morale a poporului. Elitele să urce treptele ierarhiei călugăreşti ca bisericilor tradiţionale din Bucovina. activitatea şi opera 187-188. 2007. animată de idealul ridicării poezii. profesorul aproape un sfert de veac . volum 1929). Istoric şi realizări. a cuvinte. Marginea-Rădăuţi . 1-3. pe care arhimandritul cărturar septembrie 1991. note şi eseuri mulţi preoţi din Revenit în ţară. Alege viaţa monahală de la îngrijit şi prefaţat de Î. în perioada ianuarie 1960. G R I G O R E . p. p. printre care „Unui prieten din ţară". a (13 martie 1910. Mănăstirea Neamţ). 88 . Bacău a slujit aici până la moarte. a fost mulţi ani bibliotecarul din Cernăuţi (1925-1929).O. dar publicist (1901. a fost a Ies Iaşi. Preotul Ioan lacob de la Neamţ. 1987. Tuns în Bucureşti. Siminicea . ierodiacon şi ieromonah (1940). făcut studii secundare la Liceul de băieţi Repere bibliografice: Sfinţi români şi „Eudoxiu Hurmuzachi" din Rădăuţi (1925. 39. 184-189. arhimandrit (1947) şi XV. recenzii. Printre ucenici 1-a crescut pe din Huşi (1921-1925) pe care 1-a terminat Teodor. consilier în Consiliul Economic al Mănăstirii. Claudie. Manuscrisul . p. A avut cel mai bun (1929) şi preot în parohia Oituz-Grozeşti. 35. 550-574.9 mănăstirii. MMS. (Vornicescu) Mitropolitul Olteniei. DIMITRIU. călugăria. nr. A avea să fie canonizat de B. Iaşi. Em. p. protosinghel (1945). voi.

1998. p.. editor de calendare populare. de enciclopedie. 1926. tipărite doar două (1923-1946). Cartea românească manuscrisă din Andrievici care-l va tipări până în 1873. La iniţiativa Consistoriului Bucovinei (15 XI 1918).. a obştei Mănăstirii Putna. Bucureşti. 103.. 328. Ghid bibliografic. Românii din Bucovina.. în manuscris: Vocabular fi hirotonit diacon la Catedrala etimologic româno-german şi germano- Mitropolitană. fiind hirotonit Repere bibliografice: Ieromonahul schimonah. Suceava. p. Lexicon etimologie Cernăuţi). A Nordul Moldovei. Cernăuţi. 7. Istoria literaturii române „Calendarul pentru Bucovina". probabil cu unul din învăţătorii căsătorie .. Istoria „Calendarului bucovinean cu învăţături". Nistor. PORFIRIE Publicaţii. Revistă lexicoane şi dicţionare de mare valoare teologică şi bisericească. preluat de preotul Silvestru Morariu.. calendarul a fost C. D. 6. 1991. Bucureşti.acrostihuri şi articolul ambulanţi ai acelor timpuri. Chişinău şi ieromonah la mănăstirea 1865. necesare diaconilor. Dimitrovici. p. după roinân. Dan.. 89 . 1826. care austro-ungară. Greşealele cererea sa. după 1860 a revenit la omiliilor şi Continirea de Ia îndulcirea în Dimitroviţă. neterminat.". Caiendariu pentru de la Cernauca. Deaconariu.necrolog în „Foaia Episcopia Cernăuţilor. 17. profesor catehet la Hristos 1844. I. Vocabular etimologic Şcoala Reală romano-catolică (1830-1850) cuinpârătiv român-german şi german- şi Şcoala reală superioară ortodoxă. 6-7. 1837-care primeşte din partea autorităţilor 81. p. vorbea douăsprezece limbi străine. era un p. cu rânduiala şi tipicul filolog (1801. german. N. 21. 75. patru ani-sub titlul „Calendarul pentru 327. Cernăuţi. pentru că altfel nu ar fi putut 1842". p. M. Episcopal a editat. III.. 52. iar celelalte rămase în manuscris ori 1999. până la 1844... Cernăuţi. Candela. Pagini neterminate. voi. în fiecare an transformat în Dumitrovici. pr. Loghin.. habsburgice aprobare de tipărire abia după Voi I (1774-1862). îngrijit şi editat de Porfirie „Cursul vieţii mele. românesc. Putnei" („Calendarul pentru Bucovina. 1775-1906. Bucovina. p. Studii primare şi secundare în amorul fisicesc în tânăreaţă şi afară de particular. 1998. DIMITROVIŢĂ. 1841. D. Cărturar erudit şi poliglot. Mitric. Suceava. Suceava. 1925. Dicţionar româno-francezo- particular copiilor lui Doxachi Hurmuzachi.Lemberg. Introducere la Bucovina". 54. lucrat timp de treizeci de ani la diferite Valenciuc. Monteoru. editor al p. Cernăuţi. la Cernăuţi. a preotului Dimitroviţă până în 1848. Rolul preoţimei pasionat editor de calendare populare. M. lacobescu. 2004. I. ieroschimonah şi ieromonah la Porfirie Dimitroviţă . Lemberg. ediţia a Il-a. cota 3492. XI. catalog. Preot catehet la „Şcoala Bucovina pe anul de Ia naşterea Capitală" (Şcoala moldovenească) din Domnului şi Mântuitorului nostru lisus Cernăuţi. 1906. Cernăuţi. parţial utilizarea alfabetului latin. un bucovinene în menţinerea românismului priceput şi împătimit cercetător în domeniul de la robirea (1775) la desrobirea lexicografiei. introducând din Bucovine (1775-1918). în perioada 1841-1873. A urmat Atotputernicia Iui Dumnezeu. Cernăuţi- ieromonah. Din istoria Bucovinei. Bucureşti. D. p. pr. însă autorităţile austriece ale vremii l-au Caiendariu pentru Bucovina. lacobescu. nr. toate în Institutul Teologic sau Seminarul Clerical „Caiendariu pentru Bucovina pe anul din Cernăuţi. neterminat care se află la Biblioteca 1850 la Cernăuţi. Cernăuţi . 49. Seria a II-a ştiinţifică şi documentară. în tinereţe a fost profesor roniân.. la începând cu 1841. în anul 1844 era Soţietăţii pentru Cultura şi Literatura „dascăl la şcoala moldovenească din Română din Bucovina". Privire istorică asupra dezvoltării lor pe manuscris aflat în fondul documentar al terenul cultural şi economic de la Bibliotecii Muzeului Naţional al încorporarea Bucovinei la Monarhia Bucovinei).. Cernăuţi-7 mai 1865. II. Morariu. în Bucovinei. OL. 1993. 57. p. A intrat în viaţa monahală Academiei Române. Memorii". Numele de familie era Dimitriu. 6-7.

Secolulu al XVI-lea". 18. de Ia Putna. Bucureşti. Bucureşti. de miercuri şi al sărbătoririi Maicii Catalog. 1979. Istoria Bisericii Ortodoxe componistică şi artistică. A. 2007.. instrui duhovniceşte din cărţile Sfinţilor 90 . Dicţionarul circulat în a doua jumătate a secolului al teologilor români. Slav 283 din B. din Biblioteca Muzeului de Istorie şi limbile greacă şi slavonă.49. D. Păcurariu. care a Păcurariu.. I.97. ştiinţe teologice. Domnului. voi. p. Istoria sfintei mănăstiri Râşca. celelalte aparţin unor Râşca. dr. Bucureşti. Macarie diaconul şi voi. şi continuă cu episcopul Romanului 1969. Bucureşti. Arheologie Bisericească din Sofia. pr. 297. DOSOTHEI. 'l994. Enciclopedia Bucovinei. 39.egumen la Putna muzicali ca făcând parte din vestita Şcoală (secolele XVI-XVII). 89. Theodosie Zotica. prof. 609.. unde se prăznuieşte hramul şi Titus Moisescu. A.creator de 1985. Bucureşti. 333. 245-247. p.. 101-109. la una din Bucureşti. Bucureşti. I. 1996. activitatea şi personalitatea lui osârdia. Grigore Panţîru Rîşca. însă nu se cunosc alte date biografice. Dometian Vlahul. creat în secolul al XV-lea. care începe cu pomenirea voievodului ctitor Paharul mântuirii-creaţia lui Dometian Petru Rareş şi a soţiei sale Elena-Ecaterina Vlahul. p. voi. românească manuserisă din Nordul Mănăstirea Putna şi tradiţia muzicală a Moldovei. 349. 133. Satco. Era vlah din lungul veacurilor s-au ocupat cu muzica Balcani . Fălticeni. 90. OL. p. Muzica în Moldova arhiereu. XV-lea şi în cel următor în Moldova. nr. ultimul fiind cel care va sf(î)ntului ierarh Nicolae. Conomos. alţii. pr. ieromonah. 113-114. Gr. mănăstirile ortodoxe din afara graniţelor lonescu. (DOSITHEI) Este considerat de toţi criticii şi istoricii ARHIMANDRITUL . mare ctitor al Mănăstirii Râşca. p. Paharul mântuirii-chinonic al zilei Manuscrise româneşti din Moldova. 304. Pennington. precum se vede cu toată originea. de-a Ţării Româneşti sau Moldovei. II. 11-12. rămas de la el doar un chinonic. Mitric. Mitric. Se instruieşte Biblioteca Mănăstirii Dragomirna şi Ms. părinte chir Varlaam. M. „monastirea Râcica". Narcis. 1996. p' 5. 1991. ca re s-au făcut publica şi un studiu pertinent privind acum întăiu.R. Gh. Secolul a! XVI-lea. 329. E. după unul mai vechi. Medievală. Lexicon al celor care. Suceava. BOR.. Muzica muzică psaltică (secolul XV). Bucureşti.adică român-monah şi muzician. E„ „Muzica în Moldova Medievală. duhovniceşte şi învaţă în şcoala mănăstirii 816 S. Cartea 1985. voi. T. Bucureşti. găsindu-se numai în manuscrisele putnene. Moisescu. de tradiţie bizantină în România. fiind tuns în monahism cu numele copişti anonimi de la mijlocul secolului al Varlaam şi hirotonit ierodiacon la XVI-lea: Ms. A fost transcris în notaţie dublă- română Pomealnic al sfi(n)tei mănăstirii lineară şi neumatică-de pr. Repere bibliografice: Panţîru. 194-199.. se păstrează în patru manuscrise provenite din şcoala putneană: Ms. E. VLAHUL . 1-26 din DINGA. p. Gh.monah la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Mănăstirea Râşca (secolul XVIII). Andonie Ieromonahul. A trăit şi bizantină în spaţiul cultural românesc. prof. Bucureşti.. unde se va Eustatie Protopsaltul. Creaţia sa este de o mare valoare pr.. II. OL. M. Pennington. dr. p. Iaşi. 87. 81.. chiar dacă ne-a Române. 229.considerat al doilea etnomuzicologie şi bizantinologie. La 2 fiind Antoioghioane-culegeri cu cântări iunie 1792 termină de copiat în limba psaltice. 16. p.. DOME TI AN. VARLAAM . 2004. p. Studii de Macarie cronicarul .. 1901.1325..A.eseu în 236-244. Repere bibliografice: Creţulescu. toate trei muzică psaltică şi tipic bisericesc. Ciobanu. A intrat Eminescu" din Iaşi-scris de Andonie în viaţa călugărească a obştei mănăstirii Ieromonahul în 1545. Dinga. C. Intră în obştea de muzicală de creaţie de la Putna alături de călugări a Mănăstirii Putna. Em. 1988. Moldovei în secolul al XVI-lea . p..

1964. Iaşi. Un corpus editat de... traducător album colectiv Sfânta Mănăstire Putna. 27 şi 28: 122. Paradais. 1974. Comori ale spiritualităţii Constantinescu. I.. în volumul „Istoria artelor plastice în Istorie Medievală". Movileşti. apoi a intrat DOSOFTEI. 337-338-nr. FL. Sculptura în din străinătate. 98-nr. III. caligrafiere şi miniaturizare a pe ouă încondeiate etc.. V. 398. pe care o termină la 8 septembrie 1593 şi păstrată la Agapia. 495. 130. 1999. manuscrise şi cărţi vechi din Ţara Moldovei. p. 50. Bucureşti. încă de copil a fost atras de Sihăstria Putnei unde este hirotonit sculptura în lemn. nr. în „Analele Putnei". Pelin. 1. carte veche din Biblioteca Naţională a Repere bibliografice: Mircea I. Dumitrescu. IV. lemn şi probabil era foarte priceput. p.. maistorul Dosoftei. în anul 1561 monahale. 1710. 555. comandată de XVI este ales egumen al obştei putnene. Iaşi. 2. sculptată în de 227 file. copist. pe purtat corespondenţă cu contele Gaşpar care o vor dărui nou ctitoritei Mănăstiri Corniş în legătură cu mişcările tătarilor care Slatina a voievodului Alexandru năvăliseră pe atunci în Moldova. p. ajunse la Moscova prin sculptor în leinn din secolul al XVI-Iea: intermediul anticarilor. A mai scris Psaltire cu ceaslov. 338-339 . bote ciobăneşti sau de Sihăstriei. fusuri. Szekely. Putna. Intră în viaţa călugărească la eclesiarh. text. R. p. p. Un Federaţiei Ruse. linguri. 1986. album colectiv Sfânta Mănăstire Caproşu. blidare.. 9. (aprox. 465-nota 65. nr. al Sihăstriei Putna. p. prispe. voi. Neamţ în 1559 şi popa IIia. 8. Manuscrise de origine româneşti la Putna. Mănăstirea Putna). La Putna lucra într- manuscriselor. în „Studii şi Cercetări Repere bibliografice: Mioc. p. 197-nr. 2008. în ultimul deceniu al secolului sculptează o Cruce de mână. în "Analele Putnei".. românească din colecţii străine. M. Chiabura. La 91 . R. 1968. p. Crucea 1597. în "Studii şi Materiale de lemn. după moartea stâlpii porţilor. un atelier specializat în lucrul cu esenţele de Tuns în monahism cu numele Dosothei. 215v se află create de popa Nichifor pentru Mănăstirea colofoniul. CI. Este o piesă de o rară fineţe. Arta In Moldova de la Ştefan cel Mare la Repertoriu. NATANAIL . IV. comandat de Ieremia Movilă viaţa Mântuitorului. de modele cioplite pe ieroschimonah. 95-nr. 108. Bucureşti. nr. Manuscrise slavo-române în biblioteci 95-102. Bucureşti. de la Mănăstirea Putna. este hirotonit şi urcă treptele ierarhiei spunându-i-se „maistorul". este ales aici egumen. Paşcani-26 decembrie 1784. Catalog. ilustrată cu multe pe luna februarie scris în limba slavonă. Părinţi şi învăţă în şcoala putneană ştiinţe cele cusute pe bundiţe şi cămăşi ori pictate teologice. ajungând chiar lea). Bucureşti. „MAISTORUL" până la 1755 în viaţa călugărească a obştei monah la Mănăstirea Putna (secolul al XVI.(1429. scene miniaturale din Noul Testament şi cu 216 file. fiind tuns în monahism fostului mitropolit Iacov Putneanul. La mănăstire a fost duhovnic şi al Mănăstirea Putna. A. 2010. lăzi de ieromonahului Sila. Manuscrise 194. Alături de crucile pentru Mănăstirea Suceviţa. vestitul stareţ al zestre. 2012. p. limbile greacă şi slavonă. 474. retras cu numele Dosoftei şi hirotonit din scaun după 1760. 46: Eşanu. România".nr. Studiu şi Mănăstirii Putna.. A postelnicul Matei Crăciun şi soţia sa. însemnări de pe Putna. Din 1768 pleacă la ieroshimonah. A fost preot şi „duhovnicul de la Paşcani". p. M. D„ de Istoria Artei". la f. apoi o va lasă ca danie ucenicului său „maistorului" Dosoftei este o lucrare de ieromonahul Theodor.. La Putna. nr. 104. p. Lăpuşneanu. 176-177. VII. răzleţite din scriptoriul şi biblioteca Pomelnicul Mănăstirii Voroneţ. Putna. 2007. 1988. în 1596 a copiat şi înfrumuseţat un Minei delicateţe şi rafinament. 2008. Bucureşti. E.. 396. 1. DRETEANUL.egumen 1750). Din păcate şi aceste referinţă în domeniul sculpturii miniaturale două manuscrise sunt păstrate în fonduri de în lemn..

comemorativ „Părintele Paisie Olaru- Dim.din comuna Vultureşti .. Din Bucovina vremurilor grele. alături de Vartolomei Măzăreanu şi Calistru-egumenul de atunci al Putnei. 80. 302. Ioanichie arhim. studii şi articole la războiului împărăţiei Roşiei. Timotei Aioanei şi pr. 1759. Dim. Timişoara. Catalog. p. pr. Articole şi eseuri: 92 . Erbiceanu. Patericul Sfintei Mănăstiri a Putnei după izvodul românesc. în 1 martie 1768 unde îşi va susţine doctoratul cu teza „Nathan ieroschimonah fiu al acestei sfinte „Concepţia despre suflet şi bioetică în săhăstrii" scrie Sinodic sau pomealnec.. 269-273 Publicaţii: Idei morale şi dogmatice în şi extras. 140. A fost hirotonit sfintei Sihăstrii a Putnei. Un păstor Dan. numit şi secretar al „Nathan ieroschimonah" traduce şi scrie „în Protopopiatului Fălticenilor (1992-1994). în povăţuitor spre Poarta Raiului". Iaşi. s. 1888. Cursuri de iar la 1760 traduce „din slovenie" şi copie specializare în Teologie la Universitatea din Canonul sufletului de umilinţă către Oradea (2000-2003) şi din nou la Sibiu. Prodan. celui vechi care se află în acea mănăstire. Bucureşti. semnează O istorisire a ctitoriei teolog. p. 25. A vremea răzmiriţei. nenumerotată dar datată româneşti din Moldova... Istoria Mitropoliei Timişoara. p. Sihăstria Putnei era o mică obşte de doar Cei din urmă sihaştri ai Bucovinei. din Pomelnicul Mănăstirii Putna. 2001. Dan. fiind şi ciumă mare. „Crai Nou". publicist moralist (10 iulie 1967. 297. Mitric. C. atât în românească manuscrisă din Nordul Mănăstirea cât şi la Sihăstria Putnei. Maica Domnului. p. în M. 2004. Mănăstirea şi comuna blând şi smerit cu inima.M. S. 1998. 1974. după numai spiritualităţii româneşti de la Putna. în din 1993 preot în parohia Leucuşeşti. 5-6. lumina sfintelor canoane". 1926. în care sunt menţionate lucrările de Gane" (1982-1984) din Fălticeni şi „Emil refacere a Mănăstirii întreprinse de Bodnăraş (1984-1986) Suceava. cu revistele de specialitate şi laice „Lumină şi împărăţia turcului. La 6 august 2011. 1885. canoane.a mănăstiri şi biserici antice din Bucovina. sperariţă". Paradais. Române". 296. serie nouă. şase monahi. C. vieţii duhovniceşti. „Cuvânt şi suflet". Cartea traducător şi copist de manuscrise. Cl„ Comori ale a stins la 23 decembrie 1784.S.286. Cernăuţi. DULGHERII. Manuscrise desfiinţare a mănăstirilor şi schiturilor româneşti din Biblioteca Mitropoliei bucovinene (1783) nu încuraja reînnoirea Moldovei. Bucureşti. nepăcii şi al colaborat cu eseuri... în iunie 1770 diacon şi preot (1992). 82. 1912. 293. în volumul Putna. 39-207.. p. Manuscrise Pe o filă adăugată.. Preoţia între vocaţie şi Moldovei şi Sucevei. A fost un harnic 1988.preot. adecă Pomelnic al 213. 1883.. OL. Reli. „Cetatea Rodnei" şi Repere bibliografice: Melchisedec. „Tinerii azi". Organ al Societăţii Istorice semn al îndepărtării de Dumnezeu".. Bălan. Protopopul Mihail Strilbiţchi. Iaşi. pr. 445-446. Bucureşti. săhăstrie" Rânduiala călugăririi. 1905. M. Paul. ediţie „Candela". inaugurat prima ediţie a Simpozionului de în „Revista pentru Istorie. în Moldovei. nr. „Candela"- mare în ţară.. în MMS.. 299. p. Editura Episcopiei Romanului. Bucureşti. mitropolitului Iacov în Mănăstirea Fălticeni). p. 2007. Archeologie şi bioetică având tema „Depresia-boală-dar şi Filologie. Studii secundare la liceele „Nicu Putna. un susţinerea lucrării de licenţă „Preoţimea în Litiiariu al Sfântului Schit al Doljeştilor. în 1759. Iaşi. 83. Epistola I-a a Sfântului Apostol Ioan. 225-231. 35-38. A urmat „părintele nostru chir Iacov pănă la această Institutul Teologic Universitar din Sibiu dată". 2004. fiind bătrân şi bolnav. trei ani de stăreţie. Natanail Dreteanovschii „eclesiarhul (1987-1992) pe care 1-a finalizat cu sfintei mănăstiri a Putnei" scrie. p. 2005. pr. Iaşi. Iaşi. îngrijită de arhim. p. 83 şi 1756 a scris Prothesis. iar decretul imperial de Cernăuţi. Mitric. ADRIAN IOAN .. O vizită la câteva Leucuşeşti .. OL. în parohia (Ştefănescu) Episcop. an I. viziunea Sfinţilor Părinţi".

p. din 28 iunie 2006.. Suceava. nr. Ciolca. 1981. ediţia a Il-a. V. Buna pe luna iulie. noastre. Ilustraţia manuscriselor tuns în monahism cu numele Dimitrie şi slavone în mediul cărturăresc al hirotonit ieroshimonah. Monah crescut şi mitropolitului Anastasie Crimcovici educat în tradiţia şcolii greco-slavo-română Psaltirea. limbile greacă şi slavonă. Popescu-Vâlcea. românească. 2005. 2005. în „Cetatea Rodnei". 27 Dobrovăţ. C-ţa.. din 1504. 2007.A. 2005. sinuciderea şi Biserica. Libertate versus libertinism. A mai copiat Minei „Crai Nou".R. 2005. ms. însemnarea copistului se află la f. în lui de Emil Turdeanu) şi care se păstrează Ia „Crai Nou". Minei pe luna de educaţia tineretului şi nevoile lui noiembrie. Biserica şi păstrare la B. E. l) ţ Clonarea-o problemă a zilelor noastre. Dicţionar enciclopedic de artă medievală românească. Bucureşti. cuprinde Nou". ornamentat cu un frontispiciu (f. Fălticenilor de la A Ia Z. sfinţilor sărbătoriţi în această lună (f. Sfinţii patruzeci de mucenici. Educaţia creştină. 37-46. meditaţie. Turdeanu. din 8 februarie 246v. Găieşti. în „Crai Nou". Bucureşti. în „Crai 1). la 18 mai 1504 termină de ianuarie 2006 şi 10 februarie 2007. şi începutul celui de-al XVI-Iea. în „Crai Nou". p. Dovezi ale folosirii lumânărilor în Sfânta duhovniceşti şi cultură teologică.A. 2005. 1958. muzica Scriptură. scris în limba slavonă pe hârtie Grădina Raiului. Berza. cu 162 file (atribuit vestire. Naşterea Maicii separat slujbele sfinţilor şi sărbătorilor Domnului. Botezul Domnului. sl. 211-nr. fiind Costea. 400.. în volumul coordonat de el EMO. vieţuitor în obştea călugărilor putneni. (DIAC) MONAHUL . 2010. nr. 201- din 6 ianuarie 2007. Iaşi. 2005. 41. în „Crai Nou". psaltică. cu frontispiciu (f. Miniaturi şi „Crai Nou".. nr. titluri şi iniţiale în chinovar. în „Lumină şi speranţă". coord. în „Crai Nou". Rodna. 440. artă din timpul lui Ştefan cel Mare". M. din 9 iulie 2005. sl. Salutul creştin. p. Astfel. serial în „Crai Nou". copiind - Găieşti. 1908.. 540. monumentelor şi obiectelor de artă din 16. mai multe minee comandate de Marele Magia şi vrăjitoria. din 17 iulie 2008 şi altele. sl. ispite ale zilelor Voievod Ştefan pentru noua sa ctitorie de la noastre.. Berza. p. Bucureşti. 1976. 1943. CI. din 9 septembrie. 130. sufletul. păcat strigător Manuscrise slave din timpul lui Ştefan la cer. cu învăţături Artei". în „Crai Nou". în „Crai Nou". Suceava. în „Crai Nou". 93 . Porunca să nu ucizi şi alături de monahul şi cântăreţul Pahomie - eugenia. caligrafiat Minei pe luna ianuarie. cel Mare. II. Bucureşti. lea). A intrat ca româneşti Ia Putna. ms. Euthanasia o ispită a zilelor Inscripţii din bisericile României. Curentul manuscrise. din 13 iulie 2006. 103-104. seria „Artă plastică". Gh. voi. C.A. începutul mântuirii noastre.. 79.R. Bucureşti. cu 222 file scris pe spirituale imediate a scris articolele hârtie filigranată. N. în p. p. speranţă". din 18 filigranată. Repertoriul Fălticeni repere în timp. Problema A activat spre sfârşitul secolului al XV-lea calendarului. 1958. p. p. 1988. Bucureşti. 2004.. în „Crai „Repertoriul monumentelor şi obiectelor de Nou". în B. Comori ale spiritualităţii XV-lea în ţinuturile Sucevei. în titluri şi iniţiale în chinovar. 538. Iaşi. din 26. DUMITRU. Rugăciune şi 246v). Homosexualitatea. 3. Preocupat B. Repere bibliografice: Nistoreasa. în „Lumină şi speranţă". 422. din 7 septembrie domneşti din ianuarie (f. Cartea timpul lui Ştefan cel Mare. din 25 martie 2009. ms.. 126. iar manuscrisul se păstrează la 2007. Născut pe la jumătatea secolului al Paradais. şi el se află în „Tinerii azi". în 1504. 401. Repere bibliografice: lorga. cu 246 Căsătoria-rânduiala lui Dumnezeu din file.. în „Studii şi Cercetări de Istoria de la Mănăstirea Putna. Drăguţ.. 469. din 8 februarie 2007.R.. Miniatura monah caligraf de la Putna (secolul al XV. V. în „Lumină şi caligrafierea şi înfrumuseţarea manuscriselor. 204. mai 2006. V. 544. 1-201) şi Vieţile 2006. 468. în „Cercetări literare". M. Găieşti. din 24 noiembrie. p.

fiind unul din cei mai 5-8. în timpul său se revigorează puternică duhovniceşte şi cultural.monah la Mănăstirea de prof.. în şcoala mănăstirii. p. având predilecţie pentru 2010. II. româneşti. A fost ales episcop al Huşilor 4. 2007. p.. unde va păstori doisprezece ani lea. şcoală înfiinţată la Documentele lui Ştafan cel Mare. Bucureşti. 2. Chiţimia. indici şi reproduceri Sihăstria Voroneţului unde este hirotonit de Ol*. p. P. p. la prefaţă. retrăgându-se în schima secolului XVI. nr.episcop al Rădăuţilor (aprox. XV-lea. Pelin. 1913. 312-nr. V. a avut mare grijă de al obştii. Ioanichie arhim. 2012. S-a stins secolului al XVI-lea este ales egumen al din viaţă în primii ani ai secolului al XVI. Mănăstirea Moldoviţa). Popescu-Vâlcea. 17-41. P. Suceava. Moldoviţei. Manuscrise din XVI). voi. Bucureşti. 1994. p. 126. 14. 7. p. Intră în viaţa monahală a obştei domnia lui Ştefan cel Mare (I). Brătulescu. note. unde va fi tuns în „Analele Putnei".C. I. eclesiarh şi duhovnic duhovnicească. ştiind Sfânt a ridicat biserica „Sf. Bălan.. să citească şi să scrie în limbile greacă şi Gheorghe" a Mănăstirii Voroneţ. 1998. călugărească. nr. Iaşi. lufu. Editura Episcopiei Miniatura şi ornamentul manuscriselor Romanului. p. 43. ieromonah şi primeşte preoţia. prof.. duhovnicesc Sf. 298-299. 118. Cedează slavonă. ediţie îngrijită. Putna. 2008. 3. p. P. 1550. L. 1956. 66.egumenul manuscris de 171 file. împreună cu părintele său Mănăstirii Dragomirna. p. pârâului Viţeului. numeroasă cu peste şaizeci de călugări. Sfânta ' Mănăstire Panaitescu. muzică psaltică. V. I. înflorire duhovnicească şi culturală a „Studii Teologice". p. 538. dar şi activitatea şcolii de caligrafi şi copişti. nr. Fondul Vine. Simîonoviei. apoi episcop de Rădăuţi 94 . 133-134. Deprinde învăţătura filocalică în Cuviosul Daniil Sihastrul când acesta a şcoala monahală de aici. limbile slavonă şi greacă şi colectiv Sfânta Mănăstire Putna. în mănăstirii Moldoviţa. Tuns în monahism şi hirotonit Manuscrise răzleţite de cazaci la 1653. mănăstirii. Se instruieşte cel M a r e (O). 1480 va fi ales egumen la Voroneţ. nr. Moldoviţa (a doua jumătate a secolului 384-385-nr. p. în ieroschimonah.. a îngrijit de dezvoltarea şcolii de copişti şi S-a născut într-o localitate de pe lângă caligrafi iar în timpul său Ştefan cel Mare şi Suceava şi a fost educat din copilărie. Acum s. Intră în viaţa călugărească la egumenia mănăstirii mentorului său Daniil Mănăstirea Moldoviţa în a doua jumătate a Sihastru. I. IV. pr. este o epocă de Viaţa şi faptele lui Daniil Sihastrul. lăsând în urmă o obşte monahală (1595-1607). după EFREM . M. dr. Catalogul manuscriselor Voroneţ. într-un E F R E M SCHIMONHUL . album ştiinţe teologice. Mitric.. 89. 26. Daniil Sihastrul. Manuscrise apropiaţi ucenici ai lui Daniil Sihastrul. Em. Moldoviţa de Isaia Pustnicul şi dezvoltată Bucureşti. călugărie cu numele Efrem şi hirotonit 120 şi Manuscrise din domnia lui Ştefan schimonah şi ieroschimonah. voi.. a mers la Sihăstria din valea „Magazin istoric".. slavo-române din Moldova. Suceava-1626. Bucureşti. 312-313-nr. Elena monahie. fiind atras de tânăr spre viaţa Repere bibliografice: Turdeanu. Patericul românesc. fiind tuns în monahism şi monahală şi trăind ultima treaptă hirotonit ieromonah. (1607-1608). 2001. Bucureşti. iar spre sfârşitul îmbătrânit şi a devenit neputincios. 129. nr. S-a loasaf păstrat în Biblioteca Mănăstirii născut în deceniul patru din secolului al Dragomirna. retrăgându- se din stăreţie Misail ieroschimonahul. Rezuş. 2. Spre sfârşitul secolului al XVI-lea copie. în 1488. rezumat. de Anastasie arhimandritul. literatura hagiografică şi apocrifa. III. duhovniceşte şi învaţă. bisericilor de mir. romanul Varlaam şi Mănăstirii Voroneţ (secolele XV-XVI). 2003. 64. ediţie îngrijită EFREM . 2008. 1993. 227-240. Mc. pentru cărţi de slujbă necesare preoţilor şi Repere bibliografice: Bogdan. slavo-române şi slave din Biblioteca Academiei Române. Gh.

p. manuscris dactilografiat din fondul Tetraevangheliar (1613) cu 307 file. 60. 356. în această calitate Bucureşti.S. un Liturghier (1626) caligrafiat de ieromonahul Epifanie. p. Zugrav.. Contribuţii la istoricul ştiutori carte.. limbile greacă şi slavonă. A fost liturgice de la Episcopul Efrem al ucenic duhovnicesc al viitorului episcop de Rădăuţului. Iaşi. nr. înmormântat în gropniţa pe care şi-o 1986. Contribuţii la istoria continua în scrierile sale după cum aflăm Oraşului Rădăuţi (până la 1918). Suceava. Rădăuţilor şi zideşte „clisiarniţa cu două caturi". 159. Suceviţa. cărţi de slujbă-manuscrise pentru pr. Iaşi. Viena. Dan. voi. 35. Mănăstiri şi biserici din Nordul fondul „Cetkov" al Muzeului Istoric din Moldovei. ca danie mănăstirii Moldoviţa. 1986. p. dr. 1940. Bibliotecii Bucovinei I. R. Predescu. 116. după deces fiind colecţii străine. Editura Civitas. Eug. S-a instruit duhovniceşte şi a învăţat. Ioanichie arhim. Moldoviţa. Posluşnicu. pr. Em. 1975. I. Dicţionarul filigranată şi care se păstrează la Mănăstirea teologilor români. C.episcop. 1963. Balş. p... Păcurariu. Dimitriu. Mănăstirea Moldoviţa. 1556 este amintit în documentele vremii ca I. 63. Patericul în slavonă pe pergament. Bucureşti. Suceava. M. Bucovina în perioada stăpânirii anonim la Suceviţa şi păstrată tot aici.M.. I. 72-76. în Dini. trăind încă trei ani ca simplu monah în Manuscrise de origine românească în mănăstirea dragă lui. Bucuresci. scris Bălan.. Sbiera. Şt. se retrage din scaun 428-455. artelor frumoase. în 30 iunie 1559. Iufu. cu monograma şi românesc. dar s-a pregătit şi pentru ierarhia Istoria musieei la Români. Istoria Bisericii Ortodoxe mănăstirea sa de metanie Moldoviţa. univ. pe care îl va 456-472. care în Huşilor în secolul al XVII-lea şi începutul 1887 încă exista în Nord-Estul Mănăstirii secolului al XVIII-lea. Evangheliar (1615). Roman Macarie Cronicarul. p. Octoih sau Anghelis copiat de episcop la 2003. La 17 decembrie bisericeşti a românilor din Bucovina. p.(1608-1614. 73. voi. 1774-1918. S. Bucureşti. stareţ la Humor. 7-8. şcoala monahală. p. Bucureşti. copiat în slavonă chiar de el pe hârtie Păcurariu. Enciclopedia 22 septembrie 1624. 2003. p. episcop al Romanului. p. 193-194. I. p... Bucureşti. 529-530. bisericească. 1-2. Bucureşti. 289 p. secolul manuscris ajuns într-o bibliotecă de al XVI-Iea. Intră de tânăr în viaţa mănăstire din Serbia. pr. Păcurariu. urcă treptele călugăriei 1928. Bucureşti. M. 1616-1623). 1996. Moldovei Iliaş Rareş.. Imperiul a rămas un fragment şi care se află în sacru. Piteşti. 55-56. L. p. 302... C. 1912. voi. EFTIMIE . p.. p. din care se mai Bucovinei. 46. P. Cronica Episcopiei de Rădăuţi. în Române. Istoria vieţii ajungând arhimandrit. „Sfântul Nicolae" a Episcopiei din Rădăuţi- Bucureşti. Iaşi. Psaltire (1614). Satco. 61.. Constantinescu. iar între 1558-1559 Enciclopedia Română Cugetarea. în MMS. Severin. 2004. Ungureanu. Moscova. 7-8. acad. 64. Teologia în Bucovina. călugărească. păstrează doar o filă. voi. nr. 117 şi 1623 se retrage din scaunul episcopal. construieşte noi biserici şi hirotoneşte preoţi prof. De la el au rămas. II. centru cultural important din Lăpuşneanu-Eftimie apare ca episcop aici.. Gr. 1981. data sculptării scrierii pe pisania bisericii Nicolescu. fiind tuns în monahism la Repere bibliografice: Idieru. Datorită unor neînţelegeri cu domnitori'! XV-XVIII).. Editura Episcopiei Romanului.. Rezuş. din manuscrisul „Cronicii" lui Isaia de la 95 . cronicar. 1858. Mănăstirea înnoită şi adăugită atunci de Alexandru Moldoviţa. în M. cu 176 file. p. M. Reli.. 1963. pr. Suceava. A scris el însuşi sau a comandat 1979. III. nr. Repertoriu. M. semnătura sa. G. perioada culturii în limba slavonă (sec. Froicu. p. Trei manuscrise la mănăstirea de metanie Humor. un 89-90. prof.. pregătise din mai 1619.. p. Istoria Mănăstirea Humorului cu numele Eftimie.. din care 2001. P. în MMS.. 1958. austriece. pr. Psaltire (1618) scrisă de un C. Intre martie 1610-august 1612 Episcopiilor Romanului.

p. Intră în monahism la Mănăstirea Putna. I. a cronicii domniei ediţie îngrijită. Episcopiei de Roman. M. II. Panaitescu. p.. Vechile unde se instruieşte duhovniceşte şi învaţă cronice moldovene înainte de Ureche. Sbiera deduce că Eftimie Iaşi. Rotaru. 159-160. Istoria Bisericii româneşti şi a ce cuprinde comentarii Ia omilii şi cuvântări vieţii religioase a românilor. Istoria Bisericii Ortodoxe adresa lui Lăpuşneanu decât o cronică Române. ediţie florale stilizate şi se păstrează într-una din îngrijită de. p. 1912. brusc prin relatarea detaliată a sfinţirii 5. Cartea a fost decorată cu frontispicii şi P. Dicţionarul literaturii bisericii de la Mănăstirea Slatina. „ctitor de sfinte biserici şi mănăstiri. 155.. Bucureşti.. suprapunerea primilor ani din „Cronica" lui Bucureşti. Adevărata identitate a sprijinind un pretendent la tronul Moldovei. şi episcop ortodox în Ardeal (1566-1574)... scrise slavoneşte. 40. literaturii române vechi..G. voi. Cronica Romanului şi a la Mănăstirea Putna (secolele XV-XVI). p. cu motive geometrice şi XV-XVI. p. Istoria literaturii române de la origini porunca voievodului Bogdan al III-lea... cel până.. univ. relatând a doua domnie a lui Petru prof. I. 20. D. voi. Bucureşti. voi. 289 file şi a fost copiat pentru folosinţa Cartojan. Dicţionarul teologilor români. în Transilvania română veche. Bucureşti. 1972. ctitoria române de la origini până la 1900. 275-280. Slatina. 69-71. Viena. Mişcări culturale şi literare Contemporan al vestitului Evstatie la Românii din stânga Dunării. sale.. a fost scris vechi. psaltică şi copierea de manuscrise. pr. P. N. Protopsaltul al Putnei. 41-42. pr. prima variantă-ce va expune fapte petrecute p. N. muzică Bucureşti. 164-165. este unul şi acelaşi cu episcopul Rădăuţilor. XenopoF. Mihăilă. ale lui Grigore de Nazians. p. G. Manuscrisul are voi. „Analele Institutului care fusese învins de Alexandru de Istorie şi Arheologie A.. Bucureşti. limbile greacă şi slavonă. 310-311.... Contribuţii Ia istoria Rareş şi cele ale lui lliaş Rareş „Turcitul" şi Episcopiilor Romanului şi Rădăuţiului în fratele său Ştefan Rareş. Călinescu.. 1979. 1874. 207. dr. Rezuş. Mihăilă. 161-162.. 1975. teologie. I. Păcurariu. 96 .. în limba slavonă pe hârtie filigranată. M. elaborării. p. Păcurariu M. 90-92. scrisului în limba română. lui Alexandru Lăpuşneanu. G„ Zamfirescu. Materiale româneşti din arhive străine. Repere bibliografice: Melchisedec EFTIMIE IEROMONAHUL . voi I. p. lucrare teologică a lui Nichita din Heracleea Iorga. 130-136.. cinstitor şi Hristos iubitor". Sbiera. Minea. 1976. 1941. I. p. Contribuţii la istoria culturii şi aşa va fi descris în Cronica Moldovei. Bucureşti. p. însă Eftimie Bucureşti. 1988. Contribuţii la între anii 1541-1554. p. nr. p. P. I. termină de scris la 23 aprilie 1511 48. întrerupându-se secolul al XVI-lea.. 332-333. din G.. 1925. bibliotecile Federaţiei Ruse. 140-161. Ea începe cu istoria Oraşului Rădăuţi (până Ia 1918). Bucureşti. 1981. Iaşi. 1940. Orb. face mai mult un panegiric cu laude la pr. Cronica bisericească de aici. 31-32.monah (Ştefănescu). bine credincios. Eftimie ieromonahul Episcopiei de Rădăuţi. D„ Lăpuşneanu îi încredinţează sarcina Literatura română veche (1402-1647). Bucureşti. 191-203. Gh. P„ începuturile şi biruinţa Repere bibliografice: Mioc. p. iar Ioan Bogdan îl arată pe Eftimie ca fiind 1996. 24. Bucureşti.. D.. Cronicele slavo-române din secolele iniţiale în culori... în anul 1556 va fi nevoit să fugă. 491- istorică. Ep. Bogdan. 1969. p. G. Macarie. p. Iaşi. 165-193. Panaitescu. p.. P. pentru că se amestecase în intrigi politice Pungă. I. Cernăuţi. creator de muzică 1897. 1928. introducere şi "note de. cronicarului Eftimie. 1959. Istoria literaturii române monahilor din Mănăstirea Putna. 191-20*3. în slavonă.. Dan. p. 1981. Bucureşti. I. 104-163. 1891. 64. Literatura de frica domnitorului. p. Letopiseţele moldoveneşti Tâlc ui rea Sfântului Grigorie Bogoslovul. în 1553 voievodul Alexandru 1965. p. ediţia a Il-a. în MMS. Păcurariu. I.. 492 şi voi. Lăpuşneanu. I. publicate de Ion Bogdan. prof. 45. D. Bucureşti.

Putna. redacţie medio-bulgară. 1973. Constantinescu. M. 173-175. care se Materiale româneşti din arhive străine. III. manuscris cu 390 file Moldoviţa (secolele XVI-XVII). p. arhimandritul.. din Moscova. M. Manuscrise de origine Putna. III. este scris pe Constantinescu. M.nota 49. Putna.de la Theofilact de Ohrida. 25. Dragomirna. Se instruieşte însemnare de pe una din filele manuscrisului. ajunsă aici prin secolului al XV-lea şi începutul celui intermediul anticarilor. 99. album colectiv din secolul al XV-lea. 168-169 nr. 2007. Manuscrise de origine hârtie filigranată. manuscrisul a fost caligrafiat VI. împodobit un Tetraevangheliar. 1. termină de copiat şi înfrumuseţat Tâlcuirea Evangheliei Iui Ioan a arhiepiscopului EPIFANIE. cu 235 file. 333-334-nr. III. termină de caligrafiat şi Repere bibliografice: Mioc. Sfânta Mănăstire Putna. în Mănăstire Putna. la vestita şcoală greco-slavo-română. Nichita din Heraeleea EPIFANIE. folosită în Repertoriu. artişti veniţi de la Neamţ.nr. 1986. care 1-a pregătit în ştiinţe 168-169. Manuscrise răzleţite din învăţat muzică psaltică. 1552-1553 copiază în limba slavonă şi 465-nota 49. păstrează în Biblioteca Mănăstirii în „Studii şi Materiale de Istorie Medie".. caligrafierea de scriptoriul şi biblioteca Mănăstirii Putna. comandat de obştea de călugări a Mănăstirii Moldoviţa. p. Bucureşti. de la sfârşitul fond Egorov. 158. p. MONAHUL . 11. 1977. în anul 1616. Bucureşti. Szekely. următor. p. 24. M. Moldoviţa. 10. 2007. .. p. este format intelectual şi Repere bibliografice: Szekely. Bucureşti. p. în limba slavonă de românească din colecţii străine. în "Analele manuscrise de la unul din vestiţii monahi. 3. Putnei". învăţând caligrafierea de biblioteca Mănăstirii Putna. 334-335-nr. nr. în ultimele decenii ale secolului al XVI-Iea. posibil Moldovei. p.monah biserică şi pe la chilii. 158.în „Studii şi Materiale de Istorie Medie". în înfrumuseţarea de manuscrise în şcoala Cetatea de Scaun a Sucevei. p. a fost Repertoriu. p. din Moscova. La 25 mai 1509 22. Constantinescu. Manuscrise răzleţite parcursul secolelor XV-XVII. 1. Bogdan al Ill-lea pentru Mănăstirea Putna. monahi a Mănăstirii Putna. ucenic al lui Andonie Protopsaltul-cu care a Szekely.. Tâlcuirea Evangheliei lui Ioan se din îndemnul episcopului Efrem al găseşte în fondul de carte veche la Biblioteca Rădăuţilor care era cu metania la Naţională a Federaţiei Ruse. R„ Texte româneşti în arhive străine. din scriptoriul şi biblioteca Mănăstirii VI.. 1973. Bucureşti. Călugăr în obştea de în Biblioteca Naţională a Federaţiei Ruse.500. 809. în BOR. 2010. intrat de tânăr în viaţa monahală a Mănăstirii Constantinescu. pentru folosirea ei de călugării Putnei în ELEAZAR. album colectiv Sfânta teologice şi limbile greacă şi slavonă. Glose teologice inedite p. A Grigore de Nazians. nr. nr. Intră în şi copiat în limba slavonă. 2007. scriiptorile mănăstirilor moldovene pe tot 485. Manuscrisul se află caligraf (secolul XVI). nr. MONAHUL . duhovniceşte şi învaţă teologie. în „Analele Putnei". 2010. 392. nr 7-8. p. nr. 1986. caligrafierea şi în care Ştefan cel Mare şi Sfanţ deceda. era încă domn al mănăstirii Moldoviţa. limba slavonă.. 20. cuprinde cele 97 . 1. IEROMONAHUL - Comentarii la cele 16 cuvântări ale lui monah la Mănăstirea Putna (secolul XVI). D. M. înfrumuseţează o Psaltire. colofonul este scris la f. 97 . M. manuscrise şi tipic bisericesc-şi Filotei în „Analele Putnei". R. 811. 389 şi a fost scris Este tuns în monahism cu numele Epifanie pentru uzul călugărilor putneni. 1977. Bucureşti. instruindu-se duhovniceşte şi învăţând românească din colecţii străine. 465. Bucureşti. 4.. duhovniceşte în şcoala greco-slavo-română Manuscrise răzleţite din scriptoriul şi de aici. 808. în cerneluri cu negru şi roşu. 23. R. Putna. Dintr-o şi hirotonit ieroschimonah. muzică reiese importanta informaţie că în momentul psaltică. R.

Manuscrise slavo-române ridică Mănăstirea de la Sălăgeni (Sălăjeni). cu titluri şi această carte. apoi ales egumen în Moldova". limba slavonă. care a Lăpuşneanu pentru ctitoria sa Mănăstirea fost în trecut vameş kir. numită Tipic. între 1527-1528. care a EVLOGHIE. Sălăgeni. S.P. vignete. note.. 23. fost vistier 1959. 1991. 1460-1530).. Preotul academicianul Mircea dr.. ctitor de mănăstire.. p. Macarie cronicarul. Olimpia Mitric.P. Brătulescu. în MMS. Note şi (aprox. Şirul numele de Evloghie. vistiernic al domnitorilor Ştefan cel Mare şi p. finalizat la 24 mai 1557. de Artă al României şi are o amplă are 144 file şi se află în Biblioteca însemnare a episcopului de Roman. de mitropolitul Calistrat copiat şi înfrumuseţat o Psaltire (1552) în (1528-1530) al Moldovei de care. M.. la 18 km de rezumat. reparat această sfântă carte.„Faptele S-a format la şcoala de caligrafi şi Apostolilor" sau „Apostol". iniţiale şi lavre. în zilele binecinstitorului. lufu. OL. pr.în anul Cartea românească manuscrisă din 7037(1529)" Nordul Moldovei. MONAHUL Academiei R. apoi ieroschimonah. însemnările: „S-a Liturghier. 77-83. Iaşi. AL I. Retras din viaţa laică. 121. fiind comandat de logofătul purtătorului de Dumnezeu părintelui nostru Grigorie Fierăie pentru Mănăstirea Neamţ. la 98 . 58. Evloghie ieromonahul caligrafiază în şi hirotonit schimonah. 517. Manuscrisele slave din Biblioteca EVLOGHIE. univ. care se miniaturişti ai mănăstirii Putna. din Moldova.patru evanghelii ale lui Marcu. I. p. Ciurea. numită . Mănăstirii Dragomirna. de către iniţiale împodobite cu motive stilizate şi monahul Evloghie şi s-a dat în biserica discret colorate în nuanţe calde. terminat la 6 august 1555 de copiat şi Sfântului Sava. 1555. cu nr. aflată acum în Rusia. în anul 1527-probabil mitropoliţilor Bisericii Ortodoxe din la Mănăstirea Moldoviţa-şi hirotonit Moldova. în slavonă. Bucureşti. ediţie îngrijită. fiind vistiernic şi mare Moldovei (I). ieromonah. Istoria Sfânt. A mai caligrafiază un Tetraevangheliar cu 302 copiat şi Tipicul slujbei bisericeşti a file.. Bisericii Ortodoxe Române. comandă a voievodului Alexandru cu voia stareţului. ediţia a Il-a. unde s-a găseşte în fondul de manuscrise slave al instruit duhovniceşte şi a învăţat limbile BAR. în viaţa mireană s-a îndreptări pentru istoria Mitropoliei numit Ieremia. 32-34. Păcurariu crede că este vorba de acelaşi Evloghie ieromonahul de la Putna. din sfânta. 1995. nr. indici şi reproduceri de prof. Repere bibliografice: Panaitescu. Iaşi. prof. apoi atunci. 21. p. călugărească şi este tuns în monahism cu 576. în 1528. IEROMONAHUL - copiat un Tetraevanghel cu miniaturi în monah din Mănăstirea Putna (secolul XVI). Suceava. dr. nu se ştia de existenţa lui. aflată pe atunci încă în construcţie. p. Luca lui Hristos.după rânduiala sfintei împodobit cu frontispicii.. mănăstire Repere bibliografice: Mitric.. Ieremia-acum Evloghie ieromonah-era fiind tuns în monahism cu numele Evloghie mort. Sava". Fondul Mănăstirii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului" . A mai scris un scris cu cerneală roşiatică.. s-a scris începutul fiecărei Evanghelii. înv. 471. Bogdan al III-lea şi Ştefăniţă Vodă. 1-2. cu frontispicii frumos împodobite la Fiului şi săvârşirea Sfântului Duh. un Praxiu . în ctitoria sa. „. Bucureşti.." şi „Cu voia Tatălui şi ajutorul şi Ioan. Iaşi. Şt. 2012. A terminat de două însemnări. azi în comuna Dumbrăveni. intră în viaţa voi. Păcurariu. până limba slavonă. a celui între sfinţi.. voi.. La f. elină şi teologie. 1980. în el aminteşte. cinstitei Adormiri. V. manuscrisul care se află la Muzeul Naţional Tipicul. pr. a preacuviosului şi miniaturi. prefaţă. iar acum următor al Slatina. scris tot în limba slavonă în 1529. 570. monahul Evloghie. Matei. I.. 143 găsim. Tot acum. Dragomirna. I. or Ia acea vreme fostul vistiernic Intră în viaţa călugărească a obştei putnene. dr. prof. P. în volumul „Credinţă şi cultură ierodiacon şi ieromonah. Gorovei. Bucureşti. pentru Mănăstirea Moldoviţa. Tipic. 1998. p. Română.

Aici. 2007. Istoria Bisericii Ortodoxe dascăl de psaltichie. terminată în 1757. album colectiv Sfânta loasaf şi monahii care-I însoţeau. îşi face numeroşi al Moldovei. şi acest manuscris se românească a versiunii comprimate a păstrează într-o biblioteca din Moscova. Iaşi. mănăstirile moldovene şi în cele de la Repere bibliografice: Dan. limbile greacă. 570. de mai târziu. 1998. slavonă. terminată la 6 mai 1760. iar între psaltice şi cântările pe cele opt glasuri. R. nr. dec. p. Eustatie o versiune comprimată a romanului Protopsaltul de la Putna. timp de peste 40 de ani a crescut Mănăstirea şi comuna Putna. Bucureşti. Evloghie dascălul a mai tradus dascăl şi protopsalt. monah în Mănăstirea Putna. p. 1440. noiembrie. p. Iaşi. mai multe manuscrise pe care le-a sfinţilor pe luna octombrie. 173-175. în spiritualităţii româneşti de Ia Putna. Putna. Gheorghe îi va caligrafia manuscrisele. III. începe să „tălmăcească" din ucenici şi îşi consiliză domnul cu sfaturi. monahism de foarte tânăr la Mănăstirea 22-23. a copiat. pr.205. PROTOPSALTUL . (EUSTATIE) Repere bibliografice: Păcurariu. Bucureşti. Szekely. 82. în slavonă în limba română. Prima traducere De la el au rămas un Stihirar. 1520. chinonice. se Vâlcea. fiind de însuşi voievodul Ştefan cel Mare. Vine la Putnei". Cartea românească introducând haşurările în aur. melurg. DASCĂLUL . Ol. dar în 1750 era deja muzicale putnene. 140.f. 16-31. Bucureşti. 1986. Vieţile didactic. prof. cu 158 file. p. axioane. CI.. A domnitorului Ştafan cel Mare şi Sfânt. p. A. copist (aprox. p. N. 471. Manuscrise de Neamţ. teologie şi tipicul bisericesc.. Comori ale unii ajungând vestiţi în mănăstiri. în „Analele introdus în antologhioanele sale. Repertoriu. insistenţele mitropolitului Iacov Putneanul tropare şi heruvice. aprox. Pune bazele vestitei şcoli domnească ot Iaşi". 81. dr. 1981. chemaţi Mănăstire Putna. 22-26. p. 24.. 50. 1995. la 15 împodobit şi care. Episcopia Rădăuţilor şi Mitropolia Sucevei. Vieţile sfinţilor pe luna au înstrăinat ori s-au pierdut. în scop septembrie. a fost cunoscut în hagiografic Varlaam şi loasaf. romanului Varlaam şi loasaf din Vieţile Evloghie prezintă o nouă variantă a ilustrării Sfinţilor. A fost dascăl. Bucureşti. Mănăstirea Putna odată cu arhimandritul 20. 1905..204. monahi şi preoţi de la sate. Mitric. p. Aşa Cunoştea creaţiile marilor protopsalţi au apărut Vieţile sfinţilor pe luna bizantini şi athoniţi. 465. în 1759. fac pasul către arta grafică a ilustrării textului paginilor de carte. învăţat muzică psaltică. la compune mărimuri. 84. 1750-1760 Vieţile sfinţilor pe luna autointitulându-se rithor. 576. pe vestminte şi manuscrisă din Nordul Moldovei. nr.203. 23. combinând culorile cu aurul. scrie antologhioane. Miniatura şi ornamentul pare că a studiat şi în vreo mănăstire din manuscriselor româneşti. „Cronica". 24.monah. 99 . M. Participă la târnosirea.monah la conduce corul psalţilor la înmormântarea Mănăstirea Putna (aprox. din păcate majoritatea s- decembrie 1758. pr. cunoscând aici creaţii p. miniaturilor cu cei patru evanghelişti. 95v se află colofonul. 25. Intrat în Miniatura românească. consilier al domnului. Gh.. I.. 14. 2010. voi. miniaturile lui 1998. Paradais.. în anul 1466. 202. 156. 1988. 22. M. E VST ATI E. Muntele Athos. Popescu. zeci de ucenici. Cristeşti peste Prut- 517. a Mănăstirii Putna şi EVLOGHIE. Vieţile sfinţilor pe luna predând monahilor gramatica muzicii mai... domesticus. Române. D. Bucureşti. M. Constantinescu. iulie 1504. din 3 septembrie 1470. 396. Athos. Popescu-Vâlcea. nr. Bucureşti. Mănăstirea Putna). nota 63. unde s-a instruit duhovniceşte şi a origine românească din colecţii străine. 1. 82. muzicale ale marilor melurgi bizantini şi de Manuscrise răzleţite din scriptoriul şi unde a adus cântări pe care apoi le-a biblioteca Mănăstirii Putna. 90. Gh. Ursu. din fost „Dascăl slavonesc de la şcoala gospod. p. 1710-1770). iar fiul său calitatea sa de „consilier domesticus". p. martie. 237. Numele său. 1981.

creaţiile muzicale ale lui Evstatie au scris p. Cartea de cântări a lui Evstatie din Bisericii Albe (din Baia?-n. T„ Putna-centru de cultură iunie.S. 8. Suceava. 1985. Manuscrise de zeci de muzicieni bizantinologi. în „Arhiva Bucovina. 1. cu nr. p. în explicaţiile tipiconale sunt scrise în slavonă. Iaşi. p.P. ziua unsprezece. 145- Dragomirna. Cartea. 1985.E. 143. Secolul al XVI-lea". Repertoriu. p. pr. voi. p. 1931. Prolegomene bizantine. V.. restul aflându-se Bucureşti. 684.. nr.. 227. „Muzica în Moldova medievală. cu cântări în Pennington. 1981. M. Satco.. lonescu. 1981.E. 374. din Grecia. Evstatie. Popescu-Vâlcea. Satco. D. dr„ Istoria Bisericii Ortodoxe Petersburg. Cartea de Române. în „Muzica în Liturghie ale lui Ioan Cucuzel.. 237. Vasile. 182-183. Theodosie Pennington. în Pennington. aflat în păstrare la Biblioteca Mănăstirii Secolul al XVI-lea". Domnul nostru Ioan Bogdan voevod. 14 file într-o bibliotecă din Sankt. Bucureşti.. 158 se află revista „Studii de Muzicologie". p. I. 1983. 53. doar şase mai sunt în ţară. Putna. R. 1985. Petersburg. p. voi.. protopsalt la Mănăstirea Putna. voi. Despre carte veche românească. eu. Bucureşti. Muzica în Bucovina. p. A.. 130. 101-141. CI. 1970. 1985. Structura Cărţii de limba greacă pentru Utrenie. Noi mărturii. D.. 6.E. Suceava. Protopsaltul-în număr de şapte-monahul Bucureşti. iar secolului al XVI-lea. Paradais. un Antologhion muzicală medievală românească. Pava. 1981. Bogdan. în „Muzica în Moldova medievală. 31 -67. Bucureşti.E. prof. p. Leipzig şi Mănăstirea din I. 2-3. Bucureşti. p. Bucureşti. de-a lungul veacurilor s-au ocupat Bibliotecile şi instituţiile Academiei de cu muzica de tradiţie bizantină în Ştiinţe a U.. 18. spiritualităţii româneşti de la Putna. în „Revista Istorică România. Gh.E. p. 149. cântece. 1985. A.. 12.. Vecernie şi cântări a lui Evstatie. 229.n. Colecţia Sinodală.. Bucureşti. la f. p. 127-130. în 100 . Un polihronion în file scrie: „Iată. 265. Ioanichie. binecinstitorului şi de Hristos iubitorul Ghid. 1985. Secolul scris acest Irmologhion". Agathonos. 335-345. 1938. A mai Bucureşti. colofonul iar manuscrisul se păstrează cu Bucureşti. monahul Teodul şi alţii. în anul românească. Arta în de pe manuscrisele vechi. 1986. Bucureşti. terminat la 11 iunie 1511. 1991. T. manuscris 1511. 73-nr. ce al XVI-lea". R. Panţîru. Em. din cele unsprezece manuscrise Moldova medievală. 77. în zilele 575. Comori ale Repere bibliografice: Berechet. Pennington. Muzica în Moldova Zotica. Em. înv. din creaţia sa. 360.. 148-149. „Muzica în Din păcate. are 141 file. Pennington. a în „Muzica în Moldova medievală. 1962. şapte mii nouăsprezece [1511] în luna Moisescu. 187-188-nr. pr. Medie". A. Gr. născut la cinstea lui Ioan Alexandru al Moldovei. în cele unsprezece manuscrise tradiţia muzicală a Moldovei în secolul al muzicale care provin din scriptoriul Putnei..S. 6.).. Sofia. Stat din Moscova. 17. Sankt Moisescu. Constantinescu. cuprinde irmoase. pe una din 185. Societăţii Ştiinţifice şi Literare".. Gh. Muzica bizantină în manuscrise şi Leimonos-Lesbos. p. Iaşi. C„ Lexicon al celor nr. 99. scris şi un Irmologhion care a aparţinut A. Evstatie Moldova medievală. V„ Pagini nescrise din istoria Cartea de cântece a lui Evstatie de la pedagogiei şi a culturii româneşti. Patericul românesc. restul în Moscova. Secolul al Bizantinologul Titus Moisescu a identificat XVI-lea". în (august. p. 34.E. Miniatura Domnul ţării Moldo-Vlahiei. Păcurariu. care. Gr. filologi şi origine românească din colecţii străine. 132-nr. 179-190. II. I. Dometian Vlahul. p. 608. 1515) aflat la Muzeul Istoric de revista „Studii de Muzicologie". Bucureşti. p. 56-57. 17. 1995. 1994. Importanţa însemnărilor slavo-române 1988. Mănăstirea Putna şi Protopsaltul. arhim. 207. Cristeşti.. A. Secolul al XVI".R. în „Studii şi Materiale de Istorie Bucureşti. Română". un număr de 186 de cântări ale lui Eustatie Conomos. în biblioteci din Moscova. Ghid. p. XVI-lea.. Şt. 42. Şcoala muzicală de la Putna. Voi. p. 350. Bălan. pedagogi din ţară şi de peste hotare. 1863. nr. p.

. Nu se ştie cum a ajuns în biserica din Roznov. este ornamentat cu ajutorul Fiului. Iaşi. coord. 2007. 169. nr. unde a fost tuns în monahism cu numele 2010. în limba slavonă. 54. 150. nr. p. în 27 septembrie 1489 termină de deschise. I. 2001. călugări a Mănăstirii Putna în ultimile împreună cu Dumitru. Memoria Secţiunii Istorice. 1958. D„ V-VI. pentru Mănăstirea Zografu din chinovar. în 101 . nr. întreagă.. 36-37. 12-14. MONAHUL . în manuscris slavon din timpul lui Ştefan BOR. în „Analele Mare (I). manuscrisul are frontispicii simple Tetraevangheliar. Severin. a diacului Fedca". în „Analele Academiei Române". p.. 1 se află însemnarea Muntele Athos. p. 2004. epoque d Etienne le Grand (1457-1504). calde şi reci. 1946. Intră în obştea de arhimandritul.. Pelin. tipic bisericesc. Talpalaru. S-a format în şcoala artiştilor caligrafi şi FEDCA. I. titluri şi iniţiale în aprilie 1502. în revista "Hrisovul". în „Analele Putnei".copist şi latina de Ia Cotnari. Evanghelii-cu frontispicii şi iniţiale mari Cu mâna multpâcătosului robului lui scrise cu aur şi în culori. III. sale păstrează schema tradiţională a unde învaţă limba slavonă. 2007. 969-971. Putnei". Manuscrise din domnia Iui Ştefan cel biblioteca Mănăstirii Putna. Manuscrise din domnia lui Em. Turcu la colofonul. 109.monah la pictori miniaturişti de aici. p. 2008. Suceava. II. VI.. Un proiect miniaturist (secolele XV-XVI). IV. în prima pagină. studiate. colectiv Sfânta Mănăstire Putna. Manuscrise răzleţite din scriptoriul şi V. L activite litteraire en Moldavie a 1 Viena. Pahomie.. p. Eftimie. III. p. p.Editura Episcopiei Romanului. 170. nr. pe f.. teologie. Trei manuscrise slavone. seria II. p. Mineiul a iniţiale mici la predoslovii. p. a fiecărei anul 6997 (1489). C„ Un Enăchescu. Ia f. 1957-1958. 120.. cel Mare. Ştefan cel M a r e (I). La porunca copiat. 5-12. Bogdan. Scris în limba slavonă pe ctitorului cu colofonul: "Cu voia Tatălui şi pergament. Enciclopedia Bucovinei. 364-365. decenii ale secolului al XV-lea. Bucureşti. Academia de Ia Suceava şi Schola FI LIP. are compoziţii academice. Pelin. acum se află într-o colecţie Viena. un Minei pe luna voievodului Ştefan cel Mare monahul Filip septembrie scris pe hârtie filigranată. 28. are 258 file. DIACUL . nr. 2003. unde s-a păstrat în Biblioteca Naţională (fostă Imperială) din timp. cu frontispicii şi Dumnezeu. 1886.. Filip şi hirotonit ierodiacon şi ieromonah. p. îmbunătăţind desenul copierea de manuscrise.Io Ştefan voievod. Câteva manuscrise slavo- Bucureşti. Repere bibliografice: Ghenadie. unde se află şi în prezent. V. 178. luna septembrie 27 zile. monumentelor şi obiectelor de artă din 139-140. 392. 400-nr. Bucureşti. 32. 12. M. Mănăstiri şi biserici din Nordul Berza. particulară. 154-155. Szekely. Repertoriul Despre daniile româneşti la Athos. timpul lui Ştefan cel Mare. Imperiul sacru. 2. Repere bibliografice: Turcu. M„ Putna. a fost ucenicul acestora. p. Turdeanu. în limba slavonă. 2010. iar cromatica este realizată cu grămătic dar şi diacon-prima treaptă în acorduri calme între tonuri închise şi preoţie. Bogdan. muzică psaltică şi personajelor. 1888-1889. în „Analele Putnei". la 23 cu motive geometrice. 274-275. nr. Moldovei. Spiridon şi Paisie. veniţi de la Mănăstirea Putna (a doua jumătate a Mănăstirea Neamţ odată cu loasaf secolului al XV-lea). 168-169. fiul lui Bogdan voievod. V. domnul miniaturile celor patru evanghelişti-pe Ţării Moldovei. compoziţiei. 245 se află fost descoperit de cercetătorul C. p. 105-109. Era diac-scriitor. formându. Putna. române din Biblioteca Imperială din Em. copist. în miniaturile se la nou creata şcoală a caligrafilor de aici. p. voi. M. Intrat în european. Satco. 1. C. Eleazar. cu caligrafiază şi împodobeşte un 282 file. album viaţa monahală a obştei Mănăstirii Putna. p. Piteşti. în „Revue des Etudes Sud-Est Europeenes". 2. tom.

Humor. p. dr. 276. de artă din timpul lui Ştefan cel Mare. iar după ce va fi mutat în parohia ierodiacon. prefaţă. Berza. 9. Păcurariu. Comori ale spiritualităţii din Iufu. CI. p. 275-282. apoi în satul natal Gălăneşti FILOTEI. VI. Miniatura Repere bibliografice: Arhiva şi românească. Protopsaltul. V. Suceava şi din alte centre coord. între anii 1929-1939 Societatea şi morala. Imperiul sacru. 2. Aici Putna îl va lăsa în locul său. 381. pomelnicul Mănăstirii Putna. Manuscrise de origine arhim. Paradais. 1943. 415. i faima.. p. C. Mănăstirii Dragomirna. I. Ioanichie Bălan. 420. 1976. 37. prof. Berza. p. metanie Putna. rămânând românească. preotul tuns cu numele Filotei în prima jumătate a Leon Abageriu îl învaţă muzică şi dirijat secolului al XVI-lea.. februarie 1975. Bucureşti. Popescu-Vâlcea. p. nr. 2008.. Em. 1941. S-a întors în mănăstirea sa de muzicală „Armonia" din Cernăuţi 102 . 346. Olimpia Mitric. Bălan. IV. mănăstirile din Muntele Athos. fila 1. Pleacă într-o mănăstire de la Bucovina. activitatea la biserica din parohia Iaslovăţ (1924-1928). 1981. Bucureşti. Istoria Bisericii Ortodoxe Române. univ. Bucureşti. Gălăneşti . arhimandrit şi dascăl al şcolii putnene peste Cartojan. indici şi reproduceri 1984. Drăguţ. cu nr. Rădăuţi). 1965. retorica. ediţie îngrijită..egumen la (1928-1965).. citate de Constantinescu. în Teologic din Cernăuţi (1920-1924). pr. Bucureşti. Voroneţ. Ca dascăl a fost cunoscut în în „Omagiu lui Petre Constantinescu-Iaşi". DASCĂLUL . 1998. Bucureşti. dar mai ales prin cunoştinţele în teologie.. Absolvent al 2003. voi. MELITON . laşi. care se păstrează în Repertoriu. Manuscrise din Şcolii cantorale de pe lângă Seminarul domnia lui Ştefan cel Mare (II). fiind apoi hirotonit coral. După 1928 s-a instruit duhovniceşte. rezumat. 90. R. 26-29. p. p. C. Brătulescu. p. Bucureşti. 14. 35. Prezenţe culturale româneşti. Şi-a început 292-nr. ca dascăl în şcoala greco- p.. p. p. 20. Miniatura şi 2001. cântăreţ şi lector bisericesc. 37. Bucureşti. note. V. ediţia 2012.. Gh. Patericul a Il-a. prin concertele susţinute în Muntele Athos pentru a-şi desăvârşi localităţile învecinate. de prof. nr. unde a crescut zeci vechi. Intuind marele talent de Mănăstirea Putna (secolul XVI). 161. cântăreţ Severin. 1986. p. 19. în toată munca sa de dascăl a 420-nr. 128. Tetraevanghelul românească din colecţii străine. 1980. arhim. ediţia a Il-a. 195-197. devenit „Analele Putnei". 5-6. 435. a refuzat Dicţionar enciclopedic de artă medievală alte trepte ierarhice monahale. Pelin.„Arhiva românească". Mănăstiri şi bisericesc (29 iulie 1902. 1988.. Ioanichie. V. Bucureşti. dr.. mai târziu a din timpul lui Ştefan cel Mare. Fondul 345. la Pecerska Bucureşti. pentru că aici veneau la studii şi Repertoriul monumentelor şi obiectelor monahi din mănăstirile Moldoviţa. 1992. inv. 290. M.. V„ Lavra şi chiar în Constantinopol. slavo-române din Moldova. generaţii de ucenici „spudei". Turdeanu. Piteşti. 84.. pe atunci de numai 15 ani. 184-186. Cândea. a învăţat limbile corul din Gălăneşti a fost o prezenţă de greacă şi slavonă. Gh. în preluat conducerea şcolii putnene sporindu- „Cercetări literare". Manuscrise slave slavo-românească de aici. Iaşi. Editura Episcopiei Romanului.10 biserici din Nordul Moldovei. 15. 88-89.. Bucureşti. românesc. 1958. 1776/687. N„ Istoria literaturii române cincizeci de ani. p. I. dogmele corale. Manuscrise româneşti de la Putna... A intrat în conducător de cor al tânărului Galan obştea monahală a mănăstirii Putna şi a fost Meliton. unde a studiat participarea de mare ţinută la concursurile scrierile sfinţilor părinţi. tipic bisericesc şi muzică prestigiu în cântarea corală religioasă din psaltică.. ieromonah şi arhimandrit. călugăreşti. GALAN. V. Simionescu. M„ Unde a fost lucrat fost ajutat de Andonie Ieromonahul şi manuscrisul călugărului Filip din 1502?. p. biblioteca Mănăstirii Dragomirna. p. 143. ornamentul manuscriselor româneşti. Popescu-Vâlcea. M.

de frescă (secolele XV-XVI). I. repertoriul iconografic al picturii „Junimea literară". Bucureşti. cu credinţă şi 24. Ieromonahul. LEONIDA . Un veac de moldovenească în timpul lui Ştefan cel muzică corală în Ţara de Sus. Fiul ţăranului temeinică. Compoziţiile de Ia Bălineşti. ediţia a II- Suceava. îl recomandă ca rămâne adevărate documente. Bucovinei. C.. Boteşti-Horodniceni-5 undeva şi-a format o cultură teologică aprilie 1977. manuscris caligrafiat de Drăguţ. . pr. N. 2003. nr. „Cina cea de este invitat de Radiodifuziunea Română la taină". în la biserica „Adormirea Maicii Domnului" 103 . bisericii.pictor 97. p. A urmat cursurile primul pictor cunoscut din vremea lui teologice ale Seminarului „Veniamin Ştefan cel Mare.. 408. 1929. corul va obţine locul I şi zugravi unică. Arta românească. 99.organizează concursuri ale corurilor care mai apar numele diaconilor Ioan şi ţărăneşti din Eparhia Bucovinei. 150. însă şi un bun teolog. 95. 189. Enciclopedia a. din secolele evului mediu românesc. fiind tuns în monahism cu numele Gavriil şi hirotonit GAVRILESCU. O. La astfel Grigore. V. manuscris dactilografiat din 190. în 1936 corul un mare plastician dar şi teolog. Ulea. M. Suceava. 404. voi. pr. Numele său apare pe o Costachi" de la Socola . dar în mod cert noiembrie 1908. unde va înregistra un concert Măslinilor". împreună au format o echipă de de concursuri. lucrările adevărat conducător de şcoală... din Nordul Moldovei. „Cavalcada Sfintei Cruci" şi coral care s-a bucurat de o mare audienţă în reprezentarea celor Şapte Sinoade îl rândul radio-ascu Itătorilor. 1976. Em. p. voi. 2004. Piteşti. pr. p. p.. 236. IEROMONAHUL . Păcurariu. Satco.. Severin. pe care a servit-o până la sfârşit. Iaşi. Dicţionar enciclopedic de artă pr. însă este invitat să organizeze şi Repere bibliografice: Tafrali.. sunt consemnate cronici favorabile care vor realizate între anii 1494-1496.. Vasile Onică. Gavriil apărând ca un Medalia de Aur de fiecare dată. autorul frescelor de la necrolog în MMS. 51. în 1955. Teologia în Bucovina. pe Muntele Bucureşti. Dimitriu. publicist (29 mănăstirea de metanie. Suceava. Comarnescu. Suceava. Bucureşti. In marele merit de a fi înnoit şi lărgit presa timpului -„Glasul Bucovinei". 434-447. Imperiul sacru. voi... Cântăreţul recomandă ca unul din marii compoziţionişti bisericesc Meliton Galan se pensionează în ai vremii. 3-4. 1975. Pentelescu. G. I. p. în volumul „Cultura 356-357. tânăr în viaţa călugărească. V. p. Enciclopedia Bucovinei. Drăguţ. Bălineşti. Mare". P. îndreptar artistic al monumentelor sale. „Rugăciunea de. „Făt Frumos" şi altele. anul 1965.preot ierodiacon şi ieromonah. p. . Bucureşti. p. poet. pionier al slavonă şi a studiat pictura în frescă. oraşului Rădăuţi. A mai învăţat limbile greacă şi autodidact Petru Gavrilescu.. 1982. Meteş.. Nu i se cunoaşte iconom stavrofor. 401. Istoria fondul Bibliotecii Bucovinei I. Fălticeni). dr. 2004. moldoveneşti. 188. Bucureşti-Succava. 36. p. să dirijeze în continuare corul Catedralei îndrumări culturale. Sbiera. prof. Bucureşti.. 191-195. Cluj. peste patruzeci de ani strana româneşti. Zugravii bisericilor dragoste.Iaşi. G. Bucureşti. 1961. continuând mică inscripţie a zugrăvelii bisericii apoi Facultatea de Teologie a Universităţii „Sfântul Nicolae" din Bălineşti-Grămeşti şi din Cernăuţi (1928-1932). 187. 1964. A intrat de voi. 1977. Bucovinei /. 1986. aflat în fondul Bibliotecii medievală românească. p. Hirotonit diacon pe nişte grafite descoperite aici. dar muzica a fost pasiunea vieţii P. I. p. Eug. p. a slujit. fiind aviaţiei româneşti. Sbiera. Suceava. Froicu.. p. 1992. Em. Repere bibliografice: Pentelescu. având ziarele dar şi pe -profesioniştii vremii. S„ Gavril Cântăreţul bisericesc Meliton Galan. GAVRIIL. Bisericii Ortodoxe Româneşti. 1927. Şt. N. I. A fost muzicale interpretate sub conducerea lui printre cei mai mari artişti plastici români Meliton Galan entuziasmând publicul. Mănăstiri şi biserici din Nordul Moldovei. Satco.

Suceava. p. de Ia „Peninsula" . titlu a şi graficianului Ion Irimescu şi altor oameni fost obţinut numai de doi români. Suceava. p. voi. în data de 18/31 august 1907. magnificus" al Universităţii din Cernăuţi. Em. pentru Literatura şi Cultura Română în Dr. 14 parohiile din Blăgeşti. 2004. eseuri. studii. 1-2.. Un martir necunoscut: 104 .Canal. 1-a găzduit la Facultatea de Teologie a Universităţii din pe Nicolae Labiş .teolog. p. fiind arestat în ziua de GĂINĂ.. preocupat de literatură şi istorie. 15 august 1952 şi dus în lagărul de la Galeş. din Suceava (1881-1887) şi superioare parohia „Sfântul Ilie" din Fălticeni. 100-101. 130. Fălticeni. transferat preot la pr.18/31 august 1907. dări de seamă Repere bibliografice: Satco. acordat doar celor care-şi actorului Grigore Vasiliu-Birlic. 72. în Publicaţii: învierea în „Biblioteca calitate de director. nr. în „Crai nou". 3. unul dintre cei mai importanţi profesori de Portrete în cuvinte. Suceava. Se înscrie la doctorat „Nicu Gane". „Sfântul Ilie" şi „Adormirea Maicii 2007. lângă Paşcani. al hnperatoris. nr. cărturar. note. p. nici 39 de ani. Suceava. C„ românilor bucovineni. V. p. dar şi pentru flori. Măzănăîeşti- după trei luni a fost mutat în temutul lagăr Drăgoieşti . între 1946-1947 a fost protoiereu al repere în timp. bisericii catedrale „Adormirea Maicii pentru specializare în teologie la Domnului". Domnului" din Fălticeni-ctitorie a familiei 2007. în fapt el fiind întemeietorul încumetat să-i publice lucrările. teologie din învăţământul superior românesc. iar în 1905 protopresviter. I. din Târgu Neamţ. a lucrat mult la grădina din jurul o bursă din partea Consistoriului eparhial. sculptorului încheiau studiile cu medie maximă. „Candela". Aioanei. în urma căreia va fi numit studii la revistele „Biblioteca bunului creştin" profesor docent la Catedra de Teologie Fălticeni şi „Mitropolia Moldovei şi Sucevei". Aioanei. Primeşte din oraş. 217-220. în anii '50 cade victimă a regimului comunist. dar mai morţii (1907) a fost ales „Rector ales poeme şi poezii. 17. articole. Fălticeni Gane. a scris lucrări de referinţă în Iaşi.pe atunci elev al Liceului Cernăuţi (1887-1901). a fost membru activ al Societăţii Mănăstirea Râşca în MMS. organizarea „Galeriei Oamenilor de Seamă" Vasile Găină şi Romulus Cândea. VASILE . nr. a condus Foaia clericală bunului creştin". Fundamentală sau Filosofie Creştină şi Pentru că a fost deţinut politic nimeni nu s-a Apologetică.influenţându-i creaţia poetică. Intelectual cu o bogată cultură. Cernăuţi). Ciolca. 42. aducând seminţe şi răsaduri de universităţi romano-catolice şi protestante la grădini botanice din ţară şi cultivând din Viena. publicist (6/18 mai 1868. 1960. Pe când era preot în or. Timotei arhim. Iaşi.. în „Lumina". 5 şi în „Dacia literară". care au rămas catedrei. 2007. a colaborat cu articole şi doctorat. p. Revenit în ţară se abilitează cu teza de poet şi publicist. ambii de de cultură falticeneni. toamna anului 1953. 3-6. Aduceri aminte om cu mare autoritate ştiinţifică. Timotei arhim. şi recenzii pe care le-a publicat în revista Enciclopedia Bucovinei. copaci şi arbuşti ornamentali. ediţia a fundamentale" al românilor s-a stins subit la Il-a. „Părintele Teologiei Cartea Fălticenilor de la A la Z. martie 2007. 1979. Timotei arhim. judeţului Baia. în Teologie şi în 22 iulie 1893 susţine teza fiind el însuşi un bun versificator de poeme „Theorie der Offenbarung" obţinând titlul religioase şi istorice. 1947. fiind eliberat în Studii secundare la Gimnaziul Superior gr. Berlin şi Bonn. A sprijinit substanţial la Facultatea de Teologie din Cernăuţi. 2010. Bucovina. 2009. Aioanei.. Nistoreasa. morală şi despre oameni şi locuri din ţinutul culturală. domeniu. A fost un apropiat al summis auspicius augustissimi scriitorilor Vasile şi Horia Lovinescu. în anul 1898 este hirotonit în arhiva familiei unde se păstrează presviter. articole. p. Toader Mardare-necrolog în MMS. „Viitorul". Preot teologie ortodoxă la Atena (1893-1896). profesor. Iaşi. 411. Leonida Gavrilescu. în anul manuscrise cu studii. a luat parte activ la viaţa spirituală a Fălticenilor.322.. 2007.

S. nr. 43 p. nr. 16. 77-85. 227. Vasile Arhiepiscopul şi mitropolitul dr. Dr. 1940. Bucureşti. „Candela. 357-371. 152. 35. Cuvânt la moartea 366-378. 1897. 21. în volumul „Apologeţi bucovineni". p. 125-130. Vasile Găină. în limba română Cernăuţi. Calendarului nostru. Calistrat Repere bibliografice: Dr. 1899. Vasile Găină (f 1 sept. p. 1-19. în Andrievici. Apologeţi creştini. Vasilescu. 124-125. 497-511. 684-698. Arhiepiscopul şi Cernăuţi. 430-443. Em. 555-556. 15-31. Vladimir de Repta. an XXI. 567-583. dr„ f Vasile Găină-necrolog în „Revista Argumentul cosmologic şi fisico-teologic teologică". 1-2. 1907. 129-144. Reli. O.. p. 638. 557-571. 145-161.dare de seamă în „Candela". în pr.necrolog în Universalitatea. 341. 1907. pr. 443-451. 293-310. V. 756. 1899. 389-421. 380-381 şi 1-23. prof. 1907. 67. Rezuş. Predescu. 579. p. prof. II. Cernăuţi. 91-107. Candelei. Publicaţii: Discurs de inaugurare al Die griechischorientalische Kircheufrage prelegerilor. 495-505. 1925. Bucureşti. 211-227. Cernăuţi. in der Bukowina und die Jungruthenen. 4-5. Vasile Găină. în „Candela". pr. 9-10. 1907. Cernăuţi. nr. 387. 1907. profesorului Vasile Găină-necrolog în 654. Czernowitz. 5-6. sau teologie pentru existenţa Iui Codreanu. Cernăuţi. în „Calendarul Budhismul şi Creştinismul. prof. p. argumentele pentru existenţa Iui 1907. dr. 1907. Sibiu.. 1907. 1898. 229-234. 1942. vedere dogmatic. 1899. p. p. în „Patria". Cernăuţi.. Cernăuţi. 279-286. în „Candela". 231 p. an. 437-446. Renunţul facultăţii Vasile Găină-poezie în „Călindariul teologice. mitropolitul dr. 1906. inaugurare ca Rector Magnificus. „Voinţa poporului".. p. p. Discurs de Cugetarea. G. Dr. p. Idem. 1907. Memoriei doctorului extras Cernăuţi. I(sopescu). în 395. căsătoriei a doua a preoţilor din punct de 173-183. poporului bucovinean pe anul ordinar 147-148. p. rectorul Universităţii-necrolog în ortodoxe. p. 244 p. „Călindariul poporului bucovinean pe anul p. ordinar 1908".. 8 septembrie teza de doctorat. 1898. 1-26. nr. p. 77-93. p. p. din 1 septembrie. în „Candela". Cernăuţi. Cernăuţi. oinul şi 105 .. p. „Candela". 240 şi extras Cernăuţi. 175-177. dr.. în „Candela".. p. de la robirea (1775) Ia desrobirea 488-505. extras Cernăuţi. Vasile Dumnezeu. 1898. întemeietorul şi Primprotectorul „Biblioteca teologică". p. Cernăuţi. facultatea teologică. p. 1901. apologetic. Silvestru Morariu. p. 1901. 635- religiunii. 1944. XXI. nr. 1898.. 1942. Facultatea de Teologie din „Candela". Theorie der Offenbarung. 1-8. în „Candela". 1-17. Cernăuţi. 1907. 1. 81-97. Monumentul Iui pr.. 237-252. 41. nr. 151. 561-576. 492-507. „Candela". 1914. 177-195 şi Simiganovschi. L. 426-440. p. 160 p. O(ctavian). Asupra catedrelor de Ia 1908". 349-365. 423-437. în „Candela". p. p. 1907. Găină. 1905. Vasile Coca-învăţătura dogmatică a bisericii Găină. 64-67. Admisibilitatea Candela". 28-35. 325-328. 623-658. Studiu Română în Bucovina". Nistor. în „Candela". Profesorul Vasile Găină. 1900. Dr. 1907. 32. 335-342. Cernăuţi. 145. Isopescu. 9. 209-216. 1904. 621-636. canonic şi practic. Candelei... 1906. 277-294. Calistrat Coca-Apologetica lucrare de sinteză rămasă neterminată şi creştină ortodoxă-dare de seamă în nepublicaîă. bucovinene în menţinerea românismului 160. Teologia fundamentală sau 1909. Din istoria Apologetică. 429-446. Rolul preoţimei 678-704. în Czernowitz. p. 157-171. p. 89-109. 1901. p. fiinţa şi originea „Candela". 189-202. I. în „Patria". dr. în Dumnezeu în genere. p. P. Bucovinei (15 XI 1918). 42. 1896 p. Dan. 1898. Cernăuţi. 737-756. 510-519. II. p. 216-220. 338. 658-671. Cernăuţi. Curs de 296-302. Dr. protectorul actual al Caransebeş. 1904-curs litografiat. N. 749. Dim.. Balan. Teologie Fundamentală-în manuscris- 592. cu o introducere despre Găină-necrolog în „Şcoala".) . 330. Teoria revelaţiunii. (George Tofan). Asemănările şi Societăţii pentru Cultura şi Literatura deosebirile între ambele religiuni. Enciclopedia Română 396 şi extras. 713-740. 34. 1899. 417-431... 641.

65. îşi va instrui fiul ca logofăt. bisericească. 2010. 86. şi un bun pedagog. 2001. a mai slujit şi după domneşti cu formula „a scris Grad". Nistor. p.. este numit consilier la mitropolitul Iosif I Muşat.291. p. 242.315. Schola latina de la Cotnari.. 2004. 1986. Ierarhii Bucovinei. 262. Istoria cultural european. Docu mentele slavoneşti dinainte de 1991. pr. Bucureşti. 1937 studiază la Facultatea de Teologie a 271. rolul său fiind acela de a „învierea"-toate din Fălticeni. I. Bucovina. oamenii avuţi ai vremii. 128. Dicţionarul teologilor români. 272. p. Un proiect Suceava. D. unde va domnească" de la Suceava a voievodului sluji timp de 26 de ani. devenit mai târziu „Academia parohia Valea Glodului-Vuitureşti. 278. p. Suceava. p. 1981. Pascu. 482. 1957. Rădăuţi. Istoria Bisericii seamă. 178-179. pe Isaiia Donului.. I. Universităţii din Cernăuţi. V. După din Cernăuţi în perioada interbelică. p. voi. Dimitriu. voi. M. N. 1933. 1993. Mitoc- Suceava. 504.grămătic. Suceava. Botoşani . Iaşi. Istoria Bucovinei. război mondial. 8. alături de protopopii aprilie 1943. Ghid bibliografic. voi. între 4 august 1942- Alexandru cel Bun. Gârde se dovedeşte un' cărturar de Păcurariu. 141-142. G. Candela. Grigore Ţamblac Spitalul de Campanie nr. 130. el fiind *unul dintre Bucovina. Rădăuţi. 1999. 167.. 2004. Monteoru.. Grigoroviţă. 135. Bucureşti. I. 8 de la Cotul şi alţii. absolvirea şcolii primare în satul natal. 1983. M. o garanţie în emiterea din Valea Glodului-distrusă în război. Pagini de enciclopedie.. Nistor. 11. autentificarea „a scris Grad" reprezintă slujbelor sale. p. MMS. Voi. Pagini Bucureşti. Păcurariu. Irimescu. în anul şcolar 1937-1938 îl vom întâlni profesor suplinitor GÂRDE. 90. 260. coord. laşi. Iacobescu. la Liceul „Nicu Gane" din Fălticeni. GRAD. acad. slujba credincioasă" voievodul îi face Froicu. p. Bucureşti.. 2012. p. dar el pensionare în parohiile „Adormirea Maicii nu era un simplu copist aflat la dispoziţia Domnului". unde va sta întâlni în documente. 100-102. Şt. Fălticeni). CONSTANTIN . voi. M. Revistă teologică şi (până la 1821).. Enciclopedia Bucovinei. Bucureşti. 270. fiind apreciat formula edicte ale acestuia . poet. prof. aşa cum îl vom parohia Mihăieşti-Horodniceni.. voi. apoi la GRADOVICI) . I. Satco. p.. în timpul celui de-al doilea Iuga şi Petru. Bucovina (1862-2012). Din Ştefan cel Mare. nescrise din istoria culturii româneşti. între 1933- şi realizări. M. La 150 de ani. Scriind acte de stat şi manuscris dactilografiat din fondul scrisori ale domniei în limbile slavonă. ediţia a Il-a. Academia Domnească de la Suceava şi Valenciuc. Şt. 193. copist (secolele un gimnaziu din Dorohoi. apoi 106 . şi latină.. Moişă Filosoful. Suceava. p. D. Făcea parte din anturajul este hirotonit diacon şi preot (1938) în cultural. la „Fălticenii Vechi" şi capela domnitorului. (GÎRDE. 145... pr. ediţia a Il-a.. Era ultimul dintre cei opt copii ai familiei. 546. L. 139. 374 şi istoria Bucovinei. Seria a Il-a (1923-1946). Universitatea dar la patru ani rămâne fără mamă. I 1774-1862. Ca preot a refăcut bisericile un certificat de calitate. I. greacă Bibliotecii Bucovinei I. pr. care ştia şi Teologie ortodoxă dar era Ortodoxe Române. p. p. Bârsănescu). III. p. 194. Iaşi. P. Costăchescu. 127-134. Bisericii din Bucovina. în anul 1969 se va transfera în Gradici sau Gradovici. p. Bârsănescu. 1-2.preot. III. 2003. Societatea urmează Seminarul „Sfinţii Trei Ierarhi" pentru Cultura şi Literatura Română în din Edineţ-Hotin şi pe cel de la Socola-Iaşi. 1971. p. Se căsătoreşte şi XIV-XV). Valenciuc. voi. Em. Suceava. Suceava. Istoria învăţământului din România pr. Talpalariu. dr. La cincizeci de ani de la moartea acelui document (Şt. Teologia în numeroase donaţii. 1996. 128.412.apanaj al unui pentru profunzimea predicilor şi frumuseţea erudit. Bucureşti. GEANOPOL.. voi. p. Repere bibliografice-. M. Ioil. Eug.21 octombrie 2002. „Pentru sa. Istoric întreţinându-se din meditaţii. opera. Gârde apare în actele până la pensionare. 2005. M. Sbiera. publicist (20 ianuarie 1912. nr. p.

Se presupune Brăileanu. 12. prof. p. fiului său Ştefan. Viena. timp. fiind înmormântat din Cernăuţi. 1998. Constantin Geanopol. 2002. Mulţi din istoricii literari şi importantă conţinând ediţii complete ale cercetătorii cred că acest Tabel ar fi fost scris unor ziare şi reviste din epocă. acad. p. Bucureşti. Mareş. 3. p.din Mihăieşti şi Rotopăneşti.. din episcopului Ghedeon şi că ar fi fost destinat tinereţe. p.apărută la lângă biserica mănăstirii. Studii arhim. oameni de seamă cum ar fi Alecu Balş şi despre care se ştie că îşi făcea zilnic notiţe în fiica sa Anastasia Greceanu. 2007. N. Gheţie. p. p. 1912.. pentru instrucţia de război. Dan. voi. 1596. în manuscris i-au rămas. Tabelul cronologic a fost A cules informaţii şi date din viaţa unor descoperit în arhiva personală a domnitorului. (până la 1821). în prima sa Dragomirna (secolele XVII-XVIIl). Ciolca.egumen la Mănăstirea în anul 1591 Aron Vodă. pr. 11.. 490. în anul 1578 era egumen 1992. Preotul şi documente. apare românească manuscrisă din Nordul semnând alături de mitropolit într-un Moldovei. Cartea al mănăstirii. 26 sept. GHEDEON . Bucureşti. Aioanei. 2010. 396. numărându-se Veniamin. Liviu Rusu.. Timotei lui Petru Şchiopul. Nistoreasa. cu o introducere de Al.. Pascu. împreună cu literatură istorică tradus în limba română. apoi cărţi chiar de episcop. 59-60. Originile scrisului în limba română. printre cei mai importanţi Geanopol. Satco. în casa profesorului Traian că textul ar proveni din cercul cultural al Brăileanu. Iaşi. Mănăstirea Râşca). p. De la el a rămas o bibliotecă Rădăuţi.. Portrete în cuvinte. Istoria învăţământului din România GlIEI)EON . V. în limba română. secolul al XVI-Iea.. „înmuguriri" . Naţionale din Bucureşti. Ilarion şi Dosoftei. Documentul se află la Arhivele Cantacuzino şi liderul antiunioniştilor. când era ieromonah şi îl educa pe Ştefan. epigrame şi poezii nepublicate. şcoala Române. se retrage Ia mănăstirea sa de publicat versuri şi articole în revistele metanie Râşca. fiind tuns cu Bucureşti. iaşi. I. voi. voi. Timotei arhim. 16. Bucureşti. V. 2007. 2004. p. Ionel Ţurcanu şi Traian copiat în anul 1587 sau 1588. unde se stinge din viaţă la „Pagini cernăuţene" şi „Bucovina literară" 21 noiembrie 1596. Bucureşti.episcop de Rădăuţi. Timotei Repere bibliografice: Iorga. M. Suceava. ediţia a Il-a. 1983. ales episcop de Rădăuţi. 414. 406-409. Fălticeni repere în Rădăuţi. 80. 162 şi 396. care l-ar fi elaborat pe arhiva familiei. 101-102. voi. 1979. Cronica Episcopiei de 2007. Istoria Bisericii Ortodoxe instruit duhovniceşte şi a învăţat în . Intră de tânăr în Al. 1985. istoriograf (aprox.. important în dezvoltarea culturii moldoveneşti Aioanei. Slujirea în tăcere. p. Documente şi însemnări româneşti din Cartea Fălticenilor de Ia A la Z. în timpul studenţiei. este amintit în Pomelnicul Mănăstirii Moldoviţa. 1530 . I). Din timpul Fălticeni şi condusă de profesorul Virgil păstoririi sale deţinem un scurt Tabel Tempeanu. Păcurariu. rămase toate în Teodosie Barbovschi. OL. Vasile după originalul slavon alcătuit în Serbia şi Posteucă. în „Candela Moldovei". nr. alţii îl atribuie mitropolitului rare şi manuscrisele sale. Enciclopedia ultimii doi jucând ceva mai târziu un rol Bucovinei. numele Ghedeon şi hirotonit ieromonah. Şt. I. 129-131. în tinereţe a episcopal. ediţia a II.. Episcopul Ghedeon a avut arhim. Bucureşti. Suceava. Mitric. în „Lumina". Intrat domnie. Mareş. I. o plachetă de versuri şi un Jurnal voievodului Petru Şchiopul.21 noiembrie I. p. cota CCC/2 şi ar fi postelnicul cărturar Neculai Istrati din cel mai vechi text copiat în limba română la Rotopăneşti. dr. 27. coord.. monahală de aici. 493. document din 28 februarie 1586.. obştea Mănăstirii Râşca. s-a pr. fiind cel mai vechi text de fondează revista „Iconar". 1926. Iaşi. p. despre Maria limba română. a. fiul Repere bibliografice: Aioanei. îl sileşte să părăsească scaunul în obştea de călugări a mănăstirii 107 . Mircea Streinu. în 1935 cronologic. Em. C. Preotul nonagenar Constantin şi ucenici. p.

VII. Octoihul este ornamentat cu moldovene şi preoţii de mir din târguri şi frontispicii şi iniţiale având elemente florale sate. „Sfântul Ilie" . Mare (II).. Kyr Gheorghie este ales Iaşi. 51. apoi egumen al Mănăstirii Mănăstirea Neamţ). I. R„ Manuscrise de origine refăcut bisericile Mănăstirii Probota.1 aprilie 1508. dar mai ales Mihail" din Războieni. cu nr. nr. creator de muzică psaltică şi păstor duhovnicesc. în "Analele Putnei". / monahism cu numele Ghedeon. de aici. Putna. Repere bibliografice: lufu. „Sfântul Gheorghe". Ştefan cel Mare şi Sfânt termină de copiat zugravi de frescă. în „Studii şi Materiale de Suceava. Hirotonit ieroshimonah şi mitropolit. Repere bibliografice\ Mioc. A intrat de tânăr în Dragomirna. 2008.monah din Mănăstirea Moldovei. înv. „Sfântul Nicolae Domnesc"-Iaşi. Manuscrise Acum vor deveni ctitori şi vor construi răzleţite din scriptoriul şi biblioteca biserici marii boieri Şendrea . 395. românească din colecţii străine. Mineiul are 280 file. Ilie". aici s-a instruit duhovniceşte şi a învăţat carte în Kyr GHEORGHIE. p. Ucenic al Mitropolitului Dragomirna. (Vaslui). mănăstirile Tazlău. 157. 165. 110-111. 277-278. p. III. „Sfântul Gheorghe" . teolog.Bădeuţi. 1986. creator de muzică ieromonah. Manuscrise slavo-române de arhimandrit şi a fost ales egumen al din Moldova. în ultimele două decenii ale nr. muzică se păstrează în Biblioteca Mănăstirii psaltică şi limbile greacă şi slavonă. în 20 iunie 1712 termină de obştea Mănăstirii Neamţ. la 9 martie 1495. în "Analele Putnei". Aceştia copiază manuscrise. Teoctist I şi continuându-i proiectele după rezumat.Dragomirna. p. Manuscrise din domnia lui Ştefan cel Suceava. V. 1974. mitropolit. Szekely. Din comanda lui caligrafi.Suceava. ctitorie nouă a pregătesc viitorii ierarhi ai Bisericii voievodului. cu nr. muzicieni şi dascăli pergament.Hârlău.de lângă din străinătate. p. Manuscrise slavo-române în biblioteca Războieni. IV. Borzeşti. DAVID - şcoala monahală. a patronat mişcarea 108 . Neamţ. moartea acestuia. Crescut şi educat în schituri şi mănăstiri a cunoscut o mare vestita şcoală de caligrafi şi miniaturişti de dezvoltare.. 285-286. făuritori ai în limba slavonă şi înfrumuseţat pe obiectelor de cult. 1. în anul 1468. album colectiv Sfânta secolului al XVII-lea.Floreşti de Stat a Federaţiei Ruse. un Octoih învăţaţi. p. miniaturişti. M. Timp de treizeci şi unu de ani. A urcat treptele călugăreşti până la rangul Brătulescu. 2. Luca Arbore pe moşia sa de la Arbore Putna. M. fond 209. indici şi reproduceri de Ol. şi Ioan Tăutu la Bălineşti. traducători. în vremea sa.la Dolheştii Mănăstirii Putna.. fiind tuns în caligrafiat un Minei Prăznicar pe lunile monahism de însuşi mitropolitul Sucevei septembrie-ianuarie. 1430 . Dragomirna. ediţie îngrijită. ştiinţe teologice. pe construit bisericile şi mănăstirile „Sfântul ultima filă aflându-se şi colofonul. nr. ales duhovnic al obştei de psaltică (aprox. pictori iconari. Pelin. A studiat la şcoala scris în limba română pe hârtie filigranată şi monahală. în ele funcţionând şcoli de la Mănăstirea Putna. XV-XVI). Fondul Mănăstirii Mănăstirii Neamţ. biserica de la Reuseni . pregătindu-se pentru ierarhia bisericească. Dobrovăţ-Iaşi. toate în judeţul V. 2012. p. Bucureşti. Voroneţ. clopotniţa cu paraclis a Mănăstirii Bistriţa. Pătrăuţi. unde a fost tuns în Mănăstire Putna. Om de mare cultură teologică. D„ „Sfinţii Arhangheli"-Scânteia (Vaslui).. destinat Bisericii „Sfântul Arhanghel elaborează metodici şi erminii. Istorie Medie". 2007. cât a păstorit Biserica Ortodoxă a GHENADIE .Mirăuţi din Suceava şi Repertoriu. note. 569. pe care el le-a sfinţit. în culori şi cuprinde 332 file. „Sfântul manuscrisul se află în custodia Bibliotecii Procopie". viaţa culturală şi spirituală din Putna (sec. prefaţă. Mari. 154. călugări. este Teoctist I. 2010. Mitric. în Moldova s-au stilizate. din Moscova. 1939/1009. S-au Constantinescu.

. în BOR. 126-127.. copiate la români. E„ Biblioteca Naţională din Sankt Petersburg.. Bucureşti. "Cuvântul domniei Iui Ştefan cel Mare. I. f. duhovniceşti ori legate de cultura teologică. Istoria Bisericii cu text în. Miscelaneu. arhim. Documenta". Bucur-Barbu. cota 1296. 425. 166. voi. Chinonicul de ia Duminica Tomii. p. M.monah psalt şi dascăl în Repere bibliografice: Iorga. 1237. dr. ediţia a Il-a. 1995.. 3-4. Dim. 11-12. M uzica în Moldova medievală. 99. Alexandria în literatura românească. 36. Biserica în timpul inclus romanul „Alexandria". M. nr. Popescu.. C. Bucureşti. nr. p. Bucureşti. Suceava şi al Ţării Moldovei". p. 30-37. p. Dan. în BOR. M.. voievod pe Bogdan al III-lea şi pe fiul său Patericul românesc. prof. românească". G H E O R G H I . pr. 717-729. 510. Bisericii româneşti şi a vieţii religioase a „. de-a lungul A fost sfetnic de taină al domnitorului veacurilor s-au ocupat cu muzica de Ştefan cel Mare. Editura „Trinitas".. Dincă. I. V. ediţia a H-a. 7-8. Chinonicul de la Duminica Tomii a fost Bucureşti. duhovnicească. cu sediul în Imperiul sacru.cărturărească de tip slavon din Moldova. manuscrisele 13. laşi. Secolul al f. A.. lOv-ll şi 56/544/576 1 din Biblioteca XVI-Iea. p. nr.V. S„ Şcoala muzicală copiază un manuscris slavon în anul 1503. p. în BOR. p.. în „Glasul Bisericii". p. Mănăstiri şi biserici din Suceava. predea în şcoala mănăstirii după ce 1908. 401. Ioanichie. A. Istoria literaturii habsburgii au desfiinţat vestita Academie româneşti. V. nr. N„ Moldovei din secolul XVI. laţimirski. îmbrăcând marea schimă monahală cu numele David. de la Putna. 1-2. Mănăstirii Putna. Editura Episcopiei Ştefaniţă. 1971. N„ Istoria Mănăstirea Putna (secolul al XVIII-lea). în ". prof. Bălan. Ciurea Al. Corugă custodia Bibliotecii Academiei Române.. inclus în Ortodoxe Române. i s-a atribuit la Putna. consiliindu-1 în probleme tradiţie bizantină în România. în cuprinsul căruia a fost 1-13 Boldur. p. M. din Muntele Athos. S. 2003. Păcurariu. Manuscrisul 56/544/576 I de Compozitor psalt controversat. p. în volumul „Credinţă şi Cultură polon Ioan Albert.. 201.mai micul între dascăli" rămaşi să românilor. univ. pr. manuscrisul se află în Bucureşti.. I. p. 28.. a iscălit tratatul de pace în 12 iulie 1499 şi Şirul mitropoliţilor Bisericii Ortodoxe alianţa dintre Ştefan cel Mare şi regele Române. glas I Păcurariu. p. tradiţie bizantină pe teritoriul României. Bucureşti. Putnii. î). p. 1990.3.. doi mitropoliţi necunoscuţi ai Repere bibliografice: Cartojan. 1975. Este de ierarhi şi preoţi din trecutul Bisericii printre primele „Alexandrii" traduse şi Ortodoxe Române. 385. Mănăstirea Zografu. N. 1969. nr. Bucureşti. 1-2. 1981. Gheorghe al II-lea şi Grigore de Ia Catalog. în 1781 scrie. 1989. limba slavonă. înv. Severin. 1985. voi. la bătrâneţe s-a retras în Nordul Moldovei. Bucureşti. I. Bucureşti. N. voi. Vasile. în BOR. Gh. arhanghelului Uriil către Ezdra". voi. un 1964. în „Studii de muzică veche Muzicologilor din România. Antologhion... 68v. 1910.. I. Piteşti. 332. 194-195. Pennington. Vetre de transpus şi reprodus în „Izvoare ale muzicii cultură muzicală românească. Bucureşti. G. româneşti. Bucureşti.şcoala David-Mitropolitul Moldovei (+1508. 57-58. Neamţ. pr. a uns p. Gheorghe Ştefan Raierez. 1980. Lexicon al celor care. Bucureşti. fond A. Bucureşti. p. în transcrierea lui Gheorghe Ciobanu din Biblioteca Uniunii Compozitorilor şi şi idem. 47-48. slujba înmormântării lui Ştefan. 1936. 152-154. 1984. La cronologice ale ierarhilor Bisericii îndemnul său un monah român de la Ortodoxe Române. Se autointitula „Mitropolit de Romanului. alături de dascălul copist 1925. C. mănăstirea sa de metanie Neamţ. manuscris cu nr. în mănăstirea Putnii" un apr. 2001. I. Cultura muzicală de manuscrise aparţin lui Evstatie Protopsaltul. 93-94.V. Ionescu. Figuri fragment eshatologic şi un descântec. pr. a condus întregul cler la în Moldova". Listele Rolul preoţimei bucovinene în păstrarea 109 . 1994. dr. Iorga. p. Bucureşti. ambele Bucur-Barbu.. p. 22781 1983. pr. prof.16.

43-49. moldoveneşti şi românească manuscrisă din Nordul greceşti câte se află întru aceast|ă| Moldovei. ieromonah şi eclisiarh. Astfel a început redactarea unor Mitropoliţii Sucevei de Ia anu 14[0|8 lucrări privind Mănăstirea Putna până la ănu 1710. Postum pr. ibidem. f. „Corespondenţă diversă". Vicovu de Sus însemnare asupra igumenilor. din ianuarie 1864. Lucrări în manuscris: Pomelnic sau diptihonu răpousaţilor Molitvelnic copiat în 14 octombrie 1832. Izvod asupra a tot Cernăuţi. Intră în viaţa Monastirii Putnii. ctitorilor şi făcătorilor de bine acestei mss. 14. 4. Em. studiului său „Arhimandritul Vartolomei Dipticonul ctitorilor şi făcătorilor de bine Măzăreanu". 519. 2002. lira mii Sfinţilor Apostoli Petru şi Putna. AMP. în Putnii". Izvod asupra ani mai târziu de Mihail Kogălniceanu la celor mai momentuase documente şi Iaşi. 1/1865. vicar de egumen al de lemn a lui Dragoş Vodâ-în limba mănăstirii Putna (1860-1866). Mănăstirea Putna). de Sevastian (1848). p. f. 1844. în cult ci şi cu biblioteca şi arhiva mănăstirii. 77R şi rânduind dascăli dintre monahii învăţaţi. însemnare aici i s-a deschis plăcerea pentru a studiul asupra fiitorilor episcopi de la Episcopia trecutului mănăstirii şi a celor care au trăit Rădăuţului. Istoria bisericii localitate (1851-1869). în AMP. Putna. ieromonah (12 august 1812. în şcoala mănăstirii îşi rangul igumeniei şi archieriei au păşit va întregi cunoştinţele teologice şi de limbă precum la rândul anilor. Mănăstirii Dragomirna. ecxesterisează. Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel din 110 . odoarele. 1844. Ia (1836). în Bucovina. -11/23 iulie 1880. idem. din condica scrisorilor şi din 1843. Tuns în monahism în Care izvod. cu numele Sevastian şi hirotonit uricele pomenitei monasterei s-au scos. 1841. în duhovnicesc la biserica parohiei din AMP. p. dosar îngrijea de şcoala sătească a Putnei. manuscrisul acestuia acestei biserici. Mitric. 2R.. 8 martie 1838. ibidem. numit eclesiarh al Alcătuită în Sffânta] Monast|irc] Putna. B. inscripţiile şi fi 25. 1854. din martie 1842.R. la „Arhiva Românească". OL. mss.A. 1921. care se Satco. (AMP). 1843. 1/1864. Mormintele. p. care acum ca parochialnică AMP. în ea. în AMP. în AMP. Letopiseţul mic despre ctitoria inonastirii G H E O R G H I E S C U . p. SEVASTIAN . 20. 27-28. idem. 20 decemvrie 1877. în cadrul Putna. fond „Documente". aflat în AMP. f. inv. Dimitrie Dan tipăreşte. archimandriţilor a Sântei Monastiri Provine dintr-o veche familie de răzeşi Putnii-copie din 1900 după originalul bucovineni. urmează. 5858. 1925. 1916/1962 şi Rânduiala biserici (capela de earnă) hramul târnosaniei. p. 42. rom. bisericii „Adormirea Maicii Domnului" 12 februarie 1850. 1998. urice aflătoare în Sf[ânta| Mănăstire acad. cu nume de botez Ştefan pierdut-cu titlul însemnare asupra Georgescu şi termină clasele primare la igumenilor. în 1865 se germană. Antologia poeţilor români din găsesc în „Arhiva Mănăstirii Putna" Bucovina (1775-2002).românismului de la robirea (1775) la ambele manuscrise aparţin acum Bibliotecii desrobirea Bucovinei (15 XI 1918). 19-21. în 1842. f. administrator parohial şi asistent Georgescul. unii după alţii. XIV/1842. din această monastire Putna. monastire Putna. idem. Bucureşti. cu începerea de la anii călugărească a obştei Mănăstirii Putna 1469 şi până la 1850.. Distihul asupra t u t u r o r repausaţilor îndeplineşte ascultarea de eclesiarh. ieromonah (1844). înv. laşi. dosar 3/1900. numită Paraclisu de Descriere pentru Biserica din satul earnă. inv. ca rasofor. Inventar al bibliotecii Mănăstirii clopotele [din] Mănăstirea Putna din Mănăstirii Putna în limba germană. numită „Mănăstirea veche a Pa vel. fiind în ctitori şi făcători de bine Sf[intei] contact permanent nu numai cu odoarele de Monastirei Putna. 93v. Cartea feliu de cărţi ruseşti. germană şi română. publicată douăzeci de AMP. archimandriţilor a Sântei Şcoala trivială din satul natal. ms. în jos. 24.

Delitzsch şi marelui Române". 1911 şi extras Bucureşti. stavrofor (1918) şi arhipresviter mitrofor Dijmărescu.p u b 1 i c a t ă de Mihail Kogălniceanu. 157. 602. 31. Câmpulung „Mănăstirea veche a Putnii". exeget. Arhimandritul Vartolomei prelegeri şi cursuri ale ebraistului C. colectiv Sfânta Mănăstire Putna. Consistoriului spiritual central din Manuscrise româneşti din Moldova. Iaşi. Putna din B u c o v i n a . 584. Paradais.. laşi. Dan. tom. în gr. ca parochialnică ecxesterisează-publicată com. inv. Mănăstirea şi comuna Putna. p. p. 591. Ol. Meni. exeget G. Bianu. Egumeni ai (1923). p.. 177-180. 28 Putnei". p. Bucureşti (1927-1928). 17 februarie. în „Analele Academiei orientalistului Fr. manuscrisă din Nordul Moldovei. 1911. Aici va urmări pr. Putna. Dim. Studiile de pr. 273. O vizită Ia câteva pe care-1 va susţine în 1897. 1998. Bucureşti. Cartea românească (1896) şi preot. Lit. Hodoş. Bucureşti. Arheologie şi untersucht und erklăst". Chipuri de studiul monahului Alexie Cojocar „Chipuri cărturari putneni: ieromonahul de cărturari putneni: ieromonahul Sevastian Sevastian Gheorghiceseu. A fost membru şi apoi comunicare susţinută la „Colocviile vicepreşedinte (1924-1929) al Societăţii . nr. 347. A fost consilier consistorial onorar Mănăstirii Putna din secolele XVUI-XX. tipar încă din 1930.acesta mănăstire Putna. decembrie 1877. arhipresviter Bucureşti. Dosoftei ierom. 69. 30. Alexie monah. 75. Dan. or din Suceava (1882-1890). p. 250. Bucureşti. între 1897 şi 1899 face o studii de Bucureşti. Breslau şi Leipzig. 1084. GHEORGHIU. Dumbrava Roşie. 49. 86-87. Secţiunea cursuri la Facultatea de Teologie a literară. Neamţ). în „Analele Putnei". 526. în cerecetător al istoriei Mănăstirii Putna: 1938 este ales membru de onoare al Sevastian Georgiescul (1812-1880). 623-625. p. Hirotonit diacon Mitric. membru al Academiei Biserica din satul Putna. 586. 319 şi extract. satul Cut. 2007. p. Bonn. Românească Veche. Seria II. 2.. Iaşi. 01. Mitric. 1903-1944. pi 19. odoarele. III. 1. Bucureşti. Simonescu. publicată în limba Filologie". astfel a rămas netipărită. preşedinte al III. Bibliografia şi sub forma unui studiu în limba germană. 520-date culese din 2009. gata pentru Putna. VASILE . p. din Leipzig. Academiei Române. Cojocaru. 64. inscripţiile şi clopotele |din| Mănăstirea 2010. nr. Alexie. 595. album Publicaţii: Mormintele. 597. 1508-1830. în „Arhiva Românească". în AMP. care acum Moldovenesc-29 noiembrie 1959. 1905. ediţia a VlI-a. cuprins în lucrarea „Novum Testamentum Comori ale spiritualităţii româneşti la graece cum apparatum critico". limba germană „Der Jacobusbrief în „Revista pentru Istorie. urmate de „Analele Academiei Române". Măzăreanu. 1911. monah Un teologilor Ortodocşi de la Atena (1936). Cojocaru. Era 191 l. Iaşi. 614. (Ştefanescu). nota 15. Secţ. V.teolog. numită Române (16/28 iunie 1872. Dimitrie Dan în studiul său secundare le-a urmat la Gimnaziul Superior „Arhimandritul Vartolomeu Măzăreanu". romano-catolice şi protestante din Viena. BOR la Conferinţa a doua Mondială a 290. D. N. 2009. 616. nr. în „Analele Gheorghiescu". 75-79. protopresviter (1908). p. Bickel.. 599.. p. II. 429-478. 621. 301-318. (1918-1925). R. Dim. voi. 68. Universităţii din Cernăuţi (1890-1894). 75-79. specializare în Teologie la universităţi pr. 62-63. CI. 1988. 274. a lucrat permanent la ea 545. cu teza în mănăstiri şi biserici antice din Bucovina. secretar general al cultelor din Chipuri şi morminte.. Tom. Putnei". Bucovina (1921). 1883. Ep. unul dintre cei mai buni studenţi şi a fost Repere bibliografice: Melchisedec recomandat pentru obţinerea doctoratului. 2007. rodul studiilor sale va fi Bucureşti. apoi presviter (1898).. 588. 605. română în „Candela" din 1899 la Cernăuţi I.. 1862. reprezentant al Catalog. Gregory de la Universitatea 33. Descriere pentru profesor... încercând încontinuu s-o îmbunătăţească şi 600. p.

în Către P. aflată la Sf. 1907-1911. 65-76. Cernăuţi. Cernăuţi. „Epistola către Romani" cu explicări. între 1909-1913. 165 p. „Mitropolia Banatului" din 40 martiri-traducere în „Candela". Timişoara. Was bestimmt Ediţia critică a textului original al Sfintei der hi. Cetitorii jurnalului nostru. 332-335. 360-378. 1911. Cernăuţi. Profesor docent (1901). p. Vasile Tarnavschi redactează recente pe terenul criticii textului cărţilor sinteza Indice general al Foaiei Testamentului Nou. p. în stadiul de publicare. pentru Cultura şi Literatura Română din 125-137. 1909. 524-527. Viaţa şi 1882-1914. „Mitropolia Ardealului" şi Ceva despre magii cari s-au închinat „Telegraful român" din Sibiu ş. apărută la Editura activitatea Sf. 1912 (în "Xenia". Adresaţii epistolei către şi „Moldova". p. Biserica Ortodoxă. dr. O înlocuindu-1 pe profesorul Em.. p. 404-408. 1-2. 1933-1947). în „Candela".'419-427. 474-484. Epistola lui Iuda. lucrarea monumentală „Candela". unde va muri satul Toporăuţi. „Biserica Ortodoxă Sfântului Vasile cel Mare asupra Română". 1912. în 1942 avea pregătită. La BAR Bucureşti îi Hommage internaţional â l'Universite sunt înregistrate 36 de lucrări. „Junimea" 1915. într-un regretabil anonimat. p. 104-107. p. Facultăţii în patru legislaturi consecutive. romanelor clementine după Langen. Predica Ia Testament a Facultăţii de Teologie din Sfinţii Trei Ierarhi. redactor principal. Der Jakobsbrief. 1913. einleitung und (1913-1918). 1-8. Cernăuţi. şi în „Candela". 184-189. 65-79. 584-596. 1901. introducere şi agregat (1905) şi titular (1908) la Catedra comentar. Athen. 580-586. 356-359.a.. dări de seamă. Publicaţii: Originea şi tendinţele 638-644. Apostol Pavel. împreună „Candela". preşedinte al Asociaţiei Clerului Einleitung und Kommentar. în 286-290. redacţional al Foaiei clericale „Păstorul" partea I. Neamţ. în „Candela" 1913. versiunea românească completă Cernăuţi. şi în cleriale „Viitorul" (1910-1914) din „Candela". „Bucovina". p. „Candela" (1910-1933) şi director al acestei Mănăstire Putna. 517-523. „Revista Teologică" şi „Studii şi cuvintelor „La început a fost Cuvântul" - Cercetări ale Academiei Române" din traducere în „Candela". ales decan al „Candela". „Dacia". 84 p. p. Cernăuţi. în „Candela". 1895. 112. T. Raportul literar dintre „Candela". din 462. 112 . Cernăuţi. Două documente relative la Dumbrava Roşie. 457-462. 1912. în 1923. aproape (1919-1921). 27 fiind National de Grece). Reformele cu prof. aproape toată revista. 1912. în „Candela". Cernăuţi. filialei „Şcoala Română" din Cernăuţi Der Brief des Judas. din Bucovina (1913-1926) şi preşedintele 1899. studii. Omilia a XVI-a a Sucevei" din Iaşi. 455- 1947 se retrage în parohia Cut. 1909. Sf. 355 p. înlocuindu-1 pe Vasile Vladimir 73-79. 1912. Cernăuţi. la cruce din Scumpul Lemn. p. Ce hotărăşte Sf. p. în „Candela".- studenţeşti „Arboroasa". 1912. 197-204. 1909. „Mitropolia Moldovei şi p. preşedintele comitetului Apostol Paul. 130 p. 1904. Apostol Paulus in betreff der Scripturi a Testamentului Nou. „Academia Ortodoxă". membru onorar al academiilor Kommentar. Bucureşti. 1911. 84 p. 1908 şi în reviste (1911-1914. 1904. Omilia a note la revistele „Candela" şi „Păstorul" XIX-a a Sfântului Vasile cel Mare Ia cei din Cernăuţi. prim predicator al Foaiei Galateni. bisericeşti-literare Candela pentru anii Cernăuţi. 136 p. 1908. şi în „Candela" pe 1907 şi Cernăuţi. 58-77. recenzii şi în „Candela". Voiuţchi. în „Candela". articole. toată revista şi extras Cernăuţi. Consistoriului Arhiepiscopesc al Bucovinei. 1908 p. viaţa şi activitatea lui. Cernăuţi. 237-243. 1911. 1911. 531-537. unicat în Priesterehe?. 1901-1911. Bucovina. jud. p. în „Candela". 1909-1910 şi pentru Studiul Biblic şi Exegeza Noului extras Cernăuţi. A colaborat cu străpuns Domnul nostru lisus Hristos?. în şi Mitropolit al Bucovinei. 1914: p. în ce coastă a fost publicate în Cernăuţi. După Mântuitorului. Apostol Paul cu de Repta-devenit Arhiepiscop de Cernăuţi privire Ia căsătoria preoţilor.

mitrofor şi rectorul seminarial Mihail 1959. Sibiu. 20. 1927. Gheorghiu. 1-10). împăcare şi mântuire la noi. 354-355. 35-51). XXXI+74 p. III. 275 p. II 1926. 1931. Bucureşti. p. despre apostolul şi presbiterul Ioan până I. H. Indice general al Foaii mai pe urmă (Apoc. 1. 1927. 1-3. Dan. partea traducere şi comentar. comemorative „Valerian Şesan". Tradiţia delegaţii Sinedriului din Ierusalim (Ioan. I. în „Candela". Arhipresviterul Galileii (Ioan. 1927. 497 p. 1-29. din Cernăuţi. Observaţiuni critice Viaţa şi opera învăţatului teolog 113 . Marcu. în Autobiografie.. în „Candela". 1930 în Berna (Elveţia). ţinută de la 6-12 în „Candela". 231-253 şi 1882-1914. 1-11). Cernăuţi. Noţiuni de cronologie 1923. 1942. introducere şi comentar. 1938. 1940. Sfânta Evanghelie după Matei cu 1-2. Mateiu 19. Studiul Noului Testament la noi în studiu de cronologie şi calendaristică în ultimii 50 de ani.. 171 p. Bucureşti.. Cernăuţi.. voi. în MMS. Conferinţa a doua N„ Prof. p. în Mărturia lui Ioan Botezătorul faţă de „Candela". în „Revista teologică". Cotos. 1941-numere lui Dimitrie Onciul. 19-28). Profesorul dr.-în Codex argenteus uptaliensis. sept. 241 p„ voi. 2. XII+152 p. 165-178. 1928. 1930. Introducere în menţinerea românismului de la robirea Sfintele Cărţi aie "Testamentului Nou". Problema mântuirii Dim. 317-326 şi „Revista 18. în MMS. 898 p. calendaristică „Ortodoxă Română". Gr. Dr. 558-565. p. Cernăuţi. 5-27. pentru 1939. „Candela". 1936. p. (1775) la desrobirea Bucovinei (15 XI Cernăuţi.. 1938 într-un singur volum. Marcu. 1925.. Francmasoneria. originea. Indicele general al a Sfântului Apostol Paul-introducere. 42 p.. 35-36. II. Cernăuţi. occidentali şi la Protestanţi. V. în „Studii Teologice".. Idem. Bucureşti. 1923. p. Naţiunilor-studiu calendaristic. Vasile doctrina şi tendinţele ei. Vasile Gheorghiu (Omagiu). 1-4. 1925. Sibiu. la romano- 1924. 169. 16 s. 1929.. 1-86 şi extras Bucureşti. Paşti şi reforma 1918). p. Cernăuţi. Critica proiectului de Română Cugetarea. p. Facultatea de Teologie Cernăuţi. 102-115. Gheorghiu. în „Candela". 1958. românească. Postum: Nunta din Cana 1926. Iaşi. nr. ediţia a Il-a. calendaristică propuse de Societatea Vasile Gheorghiu. Predescu.. Cernăuţi. I. nr. 1939. p. Omul şi opera. Cernăuţi. est-vestică a teologilor. în „Candela". p. cele trei Evanghelii dintâi sau problema relative la textul "Evangheliei" după sinoptică. Iaşi. voi. La mormântul ss). 1-4. împărăţia de mii de ani şi lupta cea Tarnavschi. 1-2. I... Anul şi ziua în MMS. Anul şi ziua morţii Domnului Isus 1942. Cernăuţi. 1939. Părintele prof. Cernăuţi. 5- „Candela" 1930 p. 9-23. 1940. studiu. p. şi învăţăcei ai Domnului (Ioan. Repere bibliografice: Gheorghiu. Cernăuţi. 1958. Studiu isalogic. 2. "Epistola către Romani". Cernăuţi. 1935. 86 p. la Eusebie din Cesareea. Cernăuţi. nostru Iisus Hristos. calendaristică şi calcul pascal. 1925. 27-28. Cernăuţi.. XVI+206 p. 1935. voi. Profesorul dr. Rolul preoţimei bucovinene în noastre. p. colaborare cu V. Iaşi. La început era cuvântul (Ioan. Sf. p. Cei dintâi soţi de călătorie comentar. p.73-98. 10-25. Marcu. Gr. V. 272-275. Iaşi. p. 36 p. 6-9. organizaţia. 10-20. 1929. 1929. L. extras Cernăuţi. Cernăuţi.. Enciclopedia 1931. 1926. 15. (MA). 1924. Epistola către Romani IV+48+368 p. 1935. S. 1923. în „Candela". 1923. Sibiu. Rovenţa.. desvoltarea.1 traducere în limba ruteană. p. stabilizare al sărbătorii Sfintelor Paşi. Critica nouilor proiecte de reformă 1939. p. în MMS.. 378-393: morţii Domnului nostru Isus Hristos. 1938. Candelei pentru anii 1882-1914. p. Dracinschi.. Vasile teologică".. Tarnavschi. p. 240 p„ voi. 5-6. Cernăuţi. în „Candela". 1959. 225-242. Bucureşti. 2-18. 1956. p. nr. nr. 63-64. Gr. 1932. 144. Reli. Cernăuţi 1938. 156. 397-416. 3-4. în Bisericeşti-literare Candela pentru anii „Candela". în „Mitropolia Ardealului" Mai multă dragoste creştinească. p. pr. 1935. 9-12. 1928.. p. 109-117. 410-412. nr.p.. p. Ideea de 1923. Miruirea Domnului Hristos.

VI. acad. „Mitropolia Olteniei". un „mecena" al culturii voi.. ediţia a Il-a. p.necrolog. Mare iubitor al istoriei 215. 1960. Gr. iar unele comentariu". mutată mai apoi la Cernăuţi. unde Mitropolitul Eugen fondul Bibliotecii Bucovinei I. D. p. dr.. p. Ciudin a elaborat un Gala. pr. Ungureanu. 1959.121-123. prof. Gr.183-184. I.. psalţi din Şcoala de cântăreţi de la Cernăuţi. p. voi. Candela. pr. creator de muzică Gheorghiu. patru capitole intitulate „Istoria musicii Leu. prof. 11-12. 1971. D„ altele „traduse" din V. Hacman înfiinţase până la 1848 o şcoală Suceava.112. Prefaţă la studiul fapt o antologie cuprinzând cântări „pentru „Epistola Sfântului Apostol Pavel către diferite ocazii şi festivităţi de peste an". M. amatorii de musică". acelor vremuri. 20. p. p. vechiul Regat". p. Bucureşti. MA. 58-61. Nicolescu. Vasile bisericesc. Ciuntuleac. nr.. 2012. MMS. 1-2. p. lucrarea avea dedicaţie D. dr. Satco. 1. I. 491-495. Complexul Muzeal Bucovina din Suceava.. cântăreţ benevol la strana Bisericii Preocupări şi studii de teologie biblică. 75. p. Suceava. nr. 163. p. 2004. „Manualul" era destinat studiului ucenicilor voi. 82. 213. inv. fondul donaţiei Octaviei bio-bibliografic. p. Păcurariu. Gh. Dicţionarul teologilor condusă de arhimandritul Emanuil români. C. Enciclopedia Bucovinei. 1960.. Bisericii Ortodoxe Române. I-VIII) şi se află în fondul Universitatea din Cernăuţi în perioada documentar „Ciprian Porumbescu" de Ia interbelică. 78-91. In colaborare Bucureşti. p. Suceava. modificate. Suceava. La 150 de ani. 1983. 1996.. 1980. Suceava. neotestamentar ortodox român preot Bucovina (1862-2012). P. Mihoc. Epistola Sfântului Apostol greceşte „după Psaltichia din usul Pavel către Galateni. p. 22. p. pr. Craiova. voi.. 224. G. MMS. Galaction. Etapa austriacă. cultură vocală şi bisericească. 35-36. Vasile Gheorghiu. 1983. Manuscrisul a fost terminat Teologia în Bucovina. serviciului bisericesc al Românilor din 456-457. profesor Vasile Gheorghiu. dr. Suceava. p.. 1960. Eug. 31. în 1893 pe moşia baronului Gh. II. p. lucrări cu tematică atât Satco. Bucureşti. N„ Studiile biblice în având o voce deosebită de tenor şi o bogată Biserica Ortodoxă Română. Sbiera. 190. Prelipceanu. Bucureşti.. Preotul prof. „Evul mediu până la 1500". „Istoria musicii 536-546.114-119. 102. P.. 56. Froicu. 1999. Mare. Jurnal. 1991. 2000. 2858. 7-8. Em. Grigoroviţă. a terminat de Ghid bibliografic. 5-6. Este primul român Editura Civitas. A fost ajutat material de Em. VIII. traducere şi Cântările sunt culese. Bucureşti. 419-420. I. la Seminarul Teologic din Cernăuţi (1866- Iaşi. 830-849. p. în 288. Dimitriu. Păcurariu. „Sf. 2005. prof. pr. Marcu.. 1-2. în 1892. p. 68-69. Seria a Il-a (1923-1946). N„ „Prefaţă" (p.Mc. Manual de cântări bisericeşti (1893). autor al unei astfel.iunie 1925.. ST. ST. Valenciuc. Irimescu. 2011. p. ST. Capri. Galateni. Absolvent al Şcolii Cantorale de Dr..G. Colegiul Naţional Ştefan cel instrumentale şi vocale a evului mediu". Introducere. Vasile Gheorghiu . Istoric şi realizări. M. 354. 419. Bucureşti. 90. 227.. pr. dr. Dicţionar nr. istoric. cu protopsaltul Gh. GHERASIM. manuscris dactilografiat din satul Iacobeşti. cu 20.. baronul Gh. 69-70. chiar compuse de G. 1986. Pânzar. voi. Sibiu. dr. Istoria cantorală. Andrievici. Şt. Drăgulin. Revistă teologică şi directă Mitropolitului Silvestru Morariu- bisericească. 1850 . bisericească (aprox. 1968. 19. 56. nr.. Personalităţi bucovinene. Marcu. 5-6. III. M. Rădăuţi. Capri din 103-106. 2003. Iaşi. Lupu-Morariu. Profesorul preot Suceava). Bucovina în de la 1501" şi „Resumat teoretic pentru perioada stăpânirii austriece 1774-1918. N. Profesorul pr. 1997. nr. 1869). Gheorghe" de la Mănăstirea ST. 1-2. Manuscrisul are 340 pagini şi o Suceava.... DIMITRIE cântăreţ Slevoacă. nr. „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava". scris o Istorie a musicii universale. p.. de amplă. M„ Societatea pentru locurilor şi având acces la biblioteca şi Cultura şi Literatura Română în arhivele Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou 114 . 3-4. 28.

Ştiinţa în Bucovina. Enciclopedia Cernăuţi. 699-701. II. Preot dr. nr. 180. „Almanahul Parohiei Ortodoxe Române" din Viena. p. II.recenzie. nr. umanism. Bucureşti. Suceava. „Mitropolia ierodiacon. 448.recenzie. 3-4. necrolog în MMS. Muzica în Bucureşti. p. După ocuparea nordului 115 . 1928. 1966. p. 48 p. nr. p. „Telegraful Mare" din Roman (secolul al XVIII-lea). „Zori noi" din Suceava.necrolog. Nicolae Lăzărescu. „Ortodoxia" şi GHERASIM. 249-251. «în manuscris sediul Episcopiei Rădăuţilor din 1936 până monografia Profesor Domiţian Spânu. p. care. Un grăitor exemplu de Marginea-Rădăuţi . Iaşi.preot.. Suceava. Istoria Iaşi. Piteşti. 140-144. Repere bibliografice: Posluşnicu. elegant în pr. M. Sbiera. 1986. Suceava. 2004. Bucovina. apoi paroh la Budeniţ.. învăţând în vestita şcoală Preotul Eugen Prelipceanu . 458-460. la „Sfântul Nicolae". I. traducător.. 422. p. Lugoj. 1970. Mănăstiri din Moldova . N. 1965. 81. a strâns şi publicat MMS. C. Iaşi. colaborat cu recenzii. 1943. p. în MMS. Sfinţilor Părinţi. 1981. 1942. M. Dimitriu. Bucureşti. A intrat inochentismului?.fostă mănăstire şi nr.+14 GHERASIM. P. Rădăuţi). 144. 1963. nr. Lăsaţi aici s-a instruit duhovniceşte din scrierile copiii să vină la mine. E posibilă o reabilitare a bucovineni din ţinuturile Sucevei.306. Iaşi.recenzie. p." 1947. nr.. „Revista fondul Bibliotecii Bucovinei 1. p. şi MMS. Satco. egumen la „Precista Moldovei şi Sucevei" din Iaşi. voi. 156. 1972. Ioan Puiul.. Hirotonit diacon şi documentele mănăstirilor Neamţ şi Secul preot în 1933. „Altarul Banatului" din Caransebeş. publicist (25 iulie 1908. manuscris dactilografiat din „Candela". în 1971. 1-2. Român" din Sibiu. nr. 1968 şi în MMS. Provine dintr-o veche familie de români Publicaţii. era înconjurat permanent cu MMS. în MMS. D„ Andr'onic. 1994. p. Iaşi. p. 109. Istoria musicei la români. N„ liturghisitorr şi predicator. 1933) urmate de cursuri la Facultatea de Traian Cantemir.. 124. de-a lungul veacurilor s-au ocupat 11-12. I. tipografiei în zona argeşeană şi a Oltului vestic . Ghid. voi. 2. 584-585. în MMS.. Amintiri despre tuns în monahism cu numele Gherasim şi fratele meu. 2007. XVII şi în MMS. 447. Biserica documente deosebit de preţioase privind lui Dragoş Vodă din Putna. dragoste de credincioşi. N. Teologia în Bucovina. Preotul Oreste Gherasim-necrolog în discurs. 65 p. 633-634. fiind Gherasim la Viena. Bun Repere bibliografice: Pentelescu. 2004. p. în MMS. răspândite prin ziarele şi revistele vremii. G. ORESTE .. Iaşi. voi. în cu muzica de tradiţie bizantină în MMS. PUTNEANUL „Universul" din Bucureşti. Iaşi. cronici şi articole la Eug. voi. 1967. Preotul Dimitrie Dan. Ionescu. Froicu. p. . „Drapelul" şi „Răsunetul" din Bucovinei. Al. 1970. II.. 3-4. 1983. Grigoraş. Iaşi.. 1972. p. Manuscrise Bucureşti. 1971. Protopresviterul întâmplată în secolul al XVII-lea.. nr. 3-4. Lexicon al celor istoric şi folclorist. hirotonit ieroshimonah şi apoi ierodiacon. 1965. „Voinţa Şcoalei"-toate din Suceava. 5-6. p. p. p. „Glasul Bucovinei". 1964. Caproşu.. 1967. Bucovinei". Satco. nr. 9-10. 177. 1968. T. Pop. ilustraţii. româneşti din Moldova. Studiile secundare la Liceul Preotul Constantin Duinitrescu „Eudoxiu Hurmuzachi" din Rădăuţi (1925. Eug. Suceava.de la Suceava". extras din culegerea „Limbă şi transferat la Pătrăuţi pe Suceava şi Rădăuţi. Suceava. Iaşi.9 noiembrie 1971. p. 9-10. Cernăuţi. 7-8. Matei. în teologică a Putnei. în MMS. Froicu. Gh. 153. 7-8. Catalog. Mitric. M. Iaşi. predicator. Gr. iconom stavrofor (1962). p. A Suceava. Kogălniceanu în Teologie la Cernăuţi. Em. P. 56-58. mutarea mitropoliei Sucevei la Iaşi. predicile sale fiind Dimitriu. laşi. 449-450.. în „Revista Bucovinei". Iaşi. literatură". 1970. Cetatea de Scaun a Sucevei-recenzie. Vasile ca frate în obştea Mănăstirii Putna. Em. Satco. Ol. 1-2. Rădăuţi. Enciclopedia Bucovinei. Biserici şi Em. voi. Augustin Z. p.. p. România. Iaşi. 123rl25.

. bogată material şi spiritual. Ursu. 211-237. A fost confundat permanent cu făceau parte o serie de mari nume ale episcopul cărturar Gherasim Clipa. voi.şi a rămas manuscrisă din Nordul Moldovei. Ol. în 179 . M. p. deja tălmăcise primele Păcurariu. 258-259. Contribuţii alte acareturi din satele aparţinătoare la istoria literaturii române.A. ar fi fost scris de arhimandritul Vartolomei învaţă limbile franceză şi latină.Moldovei de austrieci. Iaşi. fost ales egumen al Mănăstirii „Precista Mitric. Este ales egumen la Mănăstirea Slatina Repere bibliografice: Dan. Contribuţii la istoria literaturii cărţi de cult. intelectualităţii vremii. nr. dotarea ei cu Catalog. 1998. ce. Cuvânt despre unul din cei mai importanţi iluminişti răbdare şi Epistola cătră Evagoras moldoveni. se refugiază Romanului.. 285-319. în 1782 a XenopoF. Iaşi. toate concepute între anii francmasonă moldoveneană.. 45. pe urma sa o mănăstire înnoită-„Precista noul mitropolit al Moldovei Leon Gheucă. nota nr. 239-2. p. pr. Un scriitor necunoscut din Gheucă.. Intră în contact cu mişcarea pentru cinstire. A. 31. nr. 144.Istoria 116 . pr. episcopul Romanului-şi el cu secolul al XVIII-lea. unde ajunge în Moldovii ce s-au numit mare pentru anturajul cultural al episcopului de Roman. prof. ierodiacon şi ieromonah. p.M. Ursu. Iaşi. în prima viitorul Vartolomei Putneanul stareţul de la jumătate a secolului al XVIII-lea. cu farmacie permanentă şi doctor plătit de mănăstire. N. PUTNEANUL fost duhovnicul obştei monahale. obiecte şi N. Sc.. în M. încă de pe Institutului de Istorie şi Arheologie A. 1984. întreprinde lucrări de reparare. făcându-şi arhimandrit. până la N.S. Porcescu.A. 2002. toate cele de trebuinţă: odoare. 18. în 1775. 6. Mare" din Roman-cu obşte numeroasă. Mitric. volumul „Arhimandritul Vartolomei tuns în monahism cu numele Gherasim şi Măzăreanu". Gherasim Putneanul Cuvânt de îngropare După ocuparea Bucovinei se refugiază după vechiului Ştefan voevod domnul „Cordun". OL. la Roman şi intră în anturajul lui Leon Ursu. vitejiile şi vredniciile sale-pe care toţi Leon Gheucă . 1. credeau că la Putna. 451. împreună cu Alexandru-un nepot al Gherasim Putneanul. între 1770-1780.54.. Episcopia Perrau-Ms. după abatele Gabriel 527-538. Taina Huşilor. 16 iulie 1797. egumenul Mănăstirii episcopului Leon . N.R. traducător (secolul al XVIII- mulţi ucenici. cu metanie cercetătorii. p. Aici studiază literatura universală. 80-81. în „Anuarul postrigul în Mănăstirea Putna. voi. A. printre ei s-au aflat Vasile.. Slatina. devine un Măzăreanu de la Putna . p. Acum începe înnoirea şi Manuscrise româneşti din Moldova..„Cuvioasa Paraschiva". lea). Romanului. în Moldova. 1986. Născut în Nordul Moldovei. un spital modern. (1789-1796). p. refacere şi dotare a unor biserici.şi el bucovinean. construieşte. p. atunci i se mai spunea şi „hagiul". Intră de „Precista Mare" şi Procopie. 2006. 1911. D.Cuvânt a unui bun cunoscător al clasicilor antichităţii şi ţăran cătră boieri. organizată. bine urcă în treapta de arhimandrit mitropolitan. I. francmasonilor. se pare că ar fi fost Barbovschi sau cu arhimandritul traducător trimis. Ursu. Ursu îi atribuie acestui hirotonit shimonah. ambii lăsaţi de tânăr în viaţa monahală a obştei Mănăstirii Gherasim drept legatari ai „Diatei" sale din Putna. mori şi 1997. în fruntea obştei până la decesul survenit în Bucureşti. p. Manuscrisele româneşti nouă cărţi din întâmplările lui Telemac de din Biblioteca Episcopiei Romanului şi Fenelon. A. A GHERASIM. N. 1961. D. A. Iaşi. unde se va instrui la şcoala 15 iunie 1797-publicată de Dimitrie Dan în duhovnicească a lui Vartolomei Măzăreanul. Bucureşti. Au urmat în 1778 şi 1787. Cartea românească Mare" . din care 1770-1780. Studii şi mănăstirii. de traducător din literatura universală după Bucureşti. B. împodobirea bisericii mari. 7-8. A murit în 23 iunie 1797.. unde va începe dificila muncă Arhimandritul Vartolomei Măzăreanu. române. lăsând în Revenit în Moldova îl urmează la Iaşi. în târgul note filologice.la studii în Halle. Studii şi note filologice. pr.

A organizat simpozioane şi conferinţe 194-195. Iaşi. origini şi până în 1900. cu Nordul Moldovei..R. Episcopia naţionale cultural-religioase. în şase volume. sub titlul Critil şi Andronius-unele Curtea de Argeş). cota 46) . 1995. ediţia a Il-a. nr.. M. I. 7. Cronica lui Vartolomei ediţia princeps din 1731 (BCU. este absolventă a Facultăţii de cu o prefaţă semnată de mitropolitul lacob istorie de la Universitatea din Bucureşti Stamati. Dragomirnei în timpul ocupaţiei austriece" Paterniratea şi modelul controversatului în Buletinul „Sfânta Mănăstire Comana".rasoforă. 1. la 31 august 1793 termină de M. XVI) în într-o copie din 1814. Ca rol al Xll-lea. în mănăstirile româneşti şi Dragomirna şi traducătorul lui Voltaire (la 1792) ?. Bucureşti. Iaşi.A. craiului Sfeziei. unde a primit ascultare Dicţionarul literaturii române de Ia custode muzeu şi bibliotecar al Mănăstirii.. Păcurariu. Cine este Gherasim. cu teza „Viaţa cotidiană din păstrată la B. Istoria Bisericii Dragomirna în perioada 1875-1918".D. R. pr. 3. 3. publicist (9 august 1978. A.91.. 1991. 1986. Doctor 40). Constanţa. 1996.A. cotidianul medieval al românilor". 1984. Ursu. p. „Dositei Tişcovici. prima traducere în limba română a Ol.R. 2009. IV-5 şi Ms. Catalog. Profesor Mircea Păcurariu îi atribuie şi traducera suplinitor la o şcoală din Curtea de Argeş lucrării Histoire des diferente peuple du (1997-1999). la Mănăstirea Dragomirna.. I (BAR. în ctitorii ei". Mitric. p. Porcescu. N. II. nr. aprilie 2010. Cartea românească inanuscrisă din romanului picaresc al lui A. Ronda. după Ursu. p. 2010. S. 308 din Bucureşti. Scarlat pr. Academicianul preot relatările călătorilor străini". . ms. 7. A participat Ia „Cronica". p. voi. 4619. p. tomul II (B. mai multe ediţii. I. în acelaşi an. Violeta. Iaşi. XVIII-lea. p. 2011 şi 2012. O 2007. în 1795 traduce. „în jurul datării mare pentru vitejiile şi vredniciile sale. a urmat cursuri de masterat franceză. Intră în viaţa dr. desfăşurate în Romanului. voi. 1998. 1994. XenopoF. 4. p. 184.sl. în „Candela". Bucureşti. prof dr. Bucureşti. Ţara Românească şi Moldova (sec. A. nu a lui Ioan Canta.. 18. titlul Viaţa domnului Heruvim de la 29-30. profesor titular (2004) şi cu monde. în „Anuarul Institutului de susţinând comunicările „Rolul religiei în Istorie şi Arheologie A. din limba (2000-2004). N. acad. nr. cota 194. A. în Eminescu". Ursu. N. 258-259. Catalog. 10-12. Lessage. „Cărturari moldoveni-ctitori ai bijuterie a literaturii noastre vechi: Mănăstirii Dragomirna" şi „Activitatea Cuvânt de îngropare vechiului Ştefan pastoral-canonică a mitropolitului Anastasie voevod domnul Moldovii ce s-au numit Crimca" Dragomirna. 126-150.2)" şi „Stareţii Mănăstirii Păcurariu. după Andre d'Orville Istoria (2004-2006) şi apoi de doctorat în istorie Americăi... 190. Cu nume de botez Maria fragmente fiind editate la Iaşi. B. 1986. Ortodoxe Române. N.. pr. generală nr. nr. pamflet: Cuvânt a unui ţăran cătră Mănăstirea Comana.. 1990. 19. publicat articole şi studii în revistele: 117 . p. p.90. români. Posibil să fi scris şi culegerea de în istorie a Universităţii Bucureşti la 23 cugetări morale Pentru ştiinţa stihiilor. I. Bucovineni celebri în ierarhia monahală (2007) şi ajunge rasoforă (2009) Moldovei (1777-1850). cum ar fi „Cultură şi civilizaţie Ursu. astfel de manifestări organizate la Un scriitor necunoscut din secolul al Mănăstirile Putna. p. A. nr. un stareţ al Bucureşti. cota medievală românească (2006-2010). mănăstire. 407-431. 6. A boieri.. prof. 2.43. Catalog. 1979.). Comana şi Dragomirna.R. Iaşi. Bucureşti. „Cronica". 239-254.A. „M. Maria-Magdalena. N. definitivat în învăţământ (2007) la Şcoala Repere bibliografice: Reli. (BAR-Cluj. Mss. Putna. MARIA MAGDALENA alegoriei EI Criticon de Baltasar G rac ian . în „Cronica".. în 1794 traduce două din cele trei părţi ale GHERGHINA. cu numele Cernăuţi. nr. în Liturghierului lui Ghervasie de la Putna MMS. p. Ursu. 1929. Dicţionarul teologilor tălmăcit Bacalaureatul de la Salamanca. istoric. Măzăreanu. A. tom. pr.

de lângă săptămânal. GHERONTIE.. nr. ieroschimonahul în „Foaia poporului". p. Mănăstirea Humor (secolul XV).un stareţ al Dragomirnei în timpul Bibliotecii Bucovinei I. Cernăuţi. Repere bibliografice: Buletinul „Sfânta Enciclopedia Bucovinei. din Gherontie vine la Mănăstirea Humor şi este 13 noiembrie 1910. p. Putna.. 401. 36. Gherman ieromonahul. ! 906. p. p. septembrie. în „Foaia poporului". S-a publicist moralist (1873. 1926. după cea a ieromonahului un bun pamfletar. Mănăstirea Comana. Rădăuţi). dascăli şi caligrafi-iar literaturii romîne din Bucovina (1775. S-a sfârşit.. p. Dositei Tişcovici (1848. devine Ioan Scărarul. acesta cu aproape o jumătate de veac în Constantin Morariu.. ambele din Cernăuţi. un stareţ al Dragomirnei în timpul GHERMAN. Suceava. 1991. monah de la Sihăstria Putnei (secolul al 2011 şi 2012. Em. nr. D.„Candela" . redactor la „Foaia poporului". Rolul humorene (1465-1483). din Putna.serie nouă din Suceava şi 1918). Bucureşti. 425. Facultatea de Teologie a Universităţii din geografie. şcoala de aici pregăteşte preoţi şi dascăli 118 . Pe ultima filă a manuscrisului în Mihai Teliman. Studii duhovnicească" a lui Vartolomei secundare la Liceul Real german din Măzăreanu. Cernăuţi (1897-1910). Froicu. apoi urmă (1726). 49. Intră în viaţa monahală a obştei călugăreşti de la Mănăstirea Putna.. pr. Sfaturi prieteneşti pentru unul din primii ucenici ai lui Daniil ţăranul român. 1925. 8-9. Magdalena Gherghina Dositei Tişcovici. ziar în coloanele Sfânta Mănăstire Putna. Rădăuţi -7 instruit duhovniceşte în „Academia septembrie 1916. căruia a semnat un mare număr de ştiri şi articole. G. George Tofan şi mulţi alţii. Pr. I. Istoria şi monahi-duhovnici. 83-84. Zeflemele-articole satirice. având alături redactori Silvestru. în Rădăuţi. 2010. Suceava. septembrie.egumen la Publicaţii: Cel ce munceşte izbuteşte. IEROSCHIMONAHUL . A fost Cernăuţi. Sihastrul..tălmăcită şi scrisă de George Rotică. Constantin caligrafierea şi împodobirea manuscriselor. ştiinţe teologice.. 273. apoi Cernăuţi (1893-1897). Constantin Berariu. hirotonit ieromonah. Sub conducerea sa preoţimii bucovinene în menţinerea Mănăstirea Humorului cunoaşte o mare românismului de la robirea (1775) la înflorire culturală şi duhovnicească. C. p. 110. 221- Mănăstirea Dragomirna 1609-2009. „Magazin istoric" . pârâului Viţeu. Morariu îi va fi modelul de urmat în în 1770 termină de „tălmăcit" în limba gazetărie şi astfel se angajează redactor la română şi copiat o Leastviţă a Sfanţului ziarul „Deşteptarea" din Cernăuţi. 265. 2009.Bucureşti. ediţia a II-a. în Buletinul „Sfânta Nistor. voi. Eug. ales egumen al obştei Repere bibliografice: Dan. p. I. Atanasie Gherman (1873-1916). 2001. obştea desrobirea Bucovinei (15 XI 1918). după un timp la Sihăstria Putnei. istorie.. Mănăstire Comana"." care l-au sprijinit moral şi profesional.. Cernăuţi. în 222. Istoria Bucovinei. pe când acesta se afla la începutul Cernăuţi. Publicaţii: Timpul unui hram la „Candela". După plecarea lui Daniil în valea „Patria". 1926. XVIII-lea). I. Bucovina. urlde a învăţat limbile slavonă Rădăuţi (1885-1893) urmate de cursuri la şi greacă. (1909-1910)-serial episodic vieţuirii în „Schitul Laura". 163. Vasile Cilievici. Loghin.. Cernăuţi. Suceava. Dimitriu. IEROMONAHUL - ocupaţiei austriece. A Repere bibliografice: Album colectiv mai colaborat la „Patria". retras GHERMAN. muzică psaltică.. ocupaţiei austriece. 205. Mănăstire Comana".preot. p. manuscris dactilografiat din fondul 1860) . se află colofonul: „. P. rasofora Maria 2004. ATANASIE . 10. Satco. scrisă tot la Sihăstria Putnei de încercaţi în preoţii Artemie Berariu. Sbiera. Zugrav. p. Bucureşti. Teologia în „Magazin istoric". 1986. mărindu-se la peste patruzeci de vieţuitori Cernăuţi.

Ciobanu. de-a lungul arhim. însuşi domnitorul i. în volumul „Muzica ieromonahul Nicodim în Mănăstirea Putna. I E R O M O N A H U L - desăvârşit cultura spirituală învăţând greaca monah copist de la Mănăstirea Putna şi slavona şi a studiat temeinic ştiinţele (secolul XVII).. tradiţie bizantină în România. Lexicon al celor care.. Ioanichie C. Voievod prezentând. Gh. p. Pe la anii 1675-î 678 îl Ghervasie transcrie cântările serviciului vom afla în Mitropolia de la Bucureşti.devenit episcop de Strehaia. 1974. Severin. voi. unde se va instrui muzicii „evropene". cum şi a altor feluri de muzică. 1922. 1978. p. Patericul românesc. editată de P. 126-127. Este pentru prima dată liturghiere arhiereşti care cuprind slujbe de când un român din Moldova şi Ţara hirotonire. Bucureşti. 37... datorită lui Ştefan cel Mare şi Sfânt Repere bibliografice: Bobulescu. 159. Imperiul sacru. Tetraevanghel copiat şi decorat în 1473 de Muzica în Moldova. în 1664. celebrul Bucureşti. printre astfel de danii corale. după 9 martie. C. pe care a condus-o aproape douăzeci de ani. p. Liturghie. atelierele mănăstirii.pentru sate. înzestrează lăcaşul. în genunchi. dar şi pe cele uzitate frecvent în cultul unde va caligrafia în limba română două religios ortodox. 2003. Gh. fiind datorită influenţei crescânde a culturii cunoscut nu numai în lumea monahală ci şi muzicale greceşti în Principatele Române dar a credincioşilor mireni. 14. p. Editura veacurilor s-au ocupat cu muzica de Episcopiei Romanului. Cert este faptul că notaţia numele Ghervasie. lonescu. A fost tuns în monahism cu Nu avem ştiri. Din trecutul lor. închinat „Adormirii Lăutarii noştri. Galinescu. este pentru prima dată când realiza în Bucovina după mai bine de două Mănăstirea Humorului se dezvoltă cultural sute de ani. Utrenie. A murit în ultimul 300. GHERVASIE. în volumul târziu egumenul Gherontie îl va împodobi „Studii de Etnomuzicologie şi cu o valoroasă copertă ferecată (1478). Gh. Egumenul Morariu. peste doar cinci ani. Sub influenţa Mănăstirii Putna. p. unde şi-a GHERVASIE. Unde a învăţat „muzica apuseană"? manuscriselor. 714. O astfel de transcriere se va Liturghier Arhieresc. Astfel.. şi a conservatorismului ierarhilor şi monahilor a cerut sfatul în repetate rânduri şi tocmai români ai acelor timpuri. Mănăstiri şi biserici din Nordul monah psalt de la Mănăstirea Putna (aprox. încercarea lui Ghervasie nu a reuşit Gherontie îşi face mulţi ucenici. Moldovei. lângă Daniil . Bucureşti. Ciobanu. înmormântat cu mare cinste în mănăstirea în colecţia „Izvoare ale muzicii româneşti". Este vorba de un 1675-1676. 46-47. se va număra. Muzica instrumentală. Piteşti. apoi ieromonah. terminat de copiat 119 . ambele manuscrise au texte sistemul notaţiei liniare şi asta prin anii aproape identice. Maicii Cultura psaltică românească în secolele Domnului Evangheliarul. alcătuieşte câteva duhovniceşte. p. copierea şi împodobirea liniară. Bucureşti. deceniu al secolului al XV-lea. Intră în obştea de călugări a teologice şi muzica psaltică. ruşi. hirotesie şi alte ierurgii- Românească întreprinde o muncă de diferenţiindu-se una de cealaltă doar în transcriere a muzicii psaltice-cu neume-în partea a doua. Schiţă Maicii Domnului". voi. p. 1994. Câţiva ani mai al XVII-lea şi al XVIII-lea. ieromonahul al obştei putnene.. culegeri de cântări bisericeşti în notaţie printre altele. C. în şcoala mănăstirii învaţă. Intrat în obştea monahală a Mănăstirii Putna prin anii 1650. românească de azi". 1620-1680). 2001. cu danii în obiecte de istorică asupra muzicii noastre naţionale cult şi cărţi de ritual. în Bizantinologie". pe liturgic pentru Vecernie. I E R O M O N A H U L . liniară era practicată curent de polonezi şi era hirotonit ierodiacon.. fiind vocală şi psaltică din secolele XVI-XIX. II. 1939. Pe una din file se află portretul Marelui Bucureşti. în 1879 de mitropolitul Silvastru şi spiritual atât de mult. I. G. Repere bibliografice: Bălan. Niţulescu. iar aceştia au influenţat şi o parte a înainte de 1666 a fost atestat chiar egumen lumii ortodoxe.

sârbeşti şi ruseşti. Cândea. 1. 115. Istoria literaturii române GHERVASIE. III. a fost descoperit şi analizat de P. p. p. I. VI. cel Mare (I).copist vechi. fiind tuns în monahism Szekely. Filiala din Cluj-Napoca. IV. p. Gorovei. Catalog de cărţile Mihăilă. venind aici 120 . V. în 1492. Panaitescu. traducător (secolul Paradais. pe arhimandritul Ioasaf „Analele Putnei". 345-346. 2. 37-62. Intră de tânăr în obştea călugărească a româneşti la Putna. Mănăstireii Neamţ. 2007. 71v. în „Revista pentru Ghervasie de la Putna şi Daniil de Istorie. Strehaia. în însoţi. . ctitorie a Marelui Ştefan. în „Analele Putnei".. la B. miniaturist. caligraf. p. III. nr. 1943. el copie şi 2.. Manuscrise din domnia lui Ştefan caligrafierii şi înfrumuseţării manuscriselor. 2010. 120. P. Ştefan cel Mare a tradus în slavonă şi a 203-nr. p.. V.. voi. Szekely. 601-730) din Biblioteca Academiei Repere bibliografice: Melchisedec Române. la comanda lui enciclopedie. în „Analele Putnei". dar mai ales au crescut ucenici iscusiţi şi semnalat de Virgil Cândea în 1986. Nomocanonul lui Matei Vlastares. P„ Catalogul copiat. Târnovo-Bulgaria. Un Manuscrise slave din biblioteca Academiei ieromonah din Putna la Mitropolia din R. Comori ale spiritualităţii XV). Em. 1. Berza. în Dicţionar enciclopedic de artă medievală „Analele Putnei". Manuscrise de origine românească hârtie.. ieromonahul Ghervasie de la Putna Bucureşti. fiind ucenic al vestitului Gavriil Uric. 2007. III. Se vistiernicul Isac şi dăruit Mănăstirii de la pare că tot ieromonahul Ghervasie mai Feleac. 157. 1958. slav nr. P. 79-86. 1156. 1976.. în „Cercetări literare". în nou ctitorita Mănăstire Putna. 1. p. voi. 1959. Repere bibliografice: Constantinescu. mănăstirii Putna. Drăguţ. Zamfira. Repertoriul monumentelor şi nr. M. împodobeşte un alt Liturghier slavon. în Aici se instruieşte în teologie şi învaţă „Analele Putnei". 2003. Manuscrise Manuscrise slave din timpul lui Ştefan cel răzleţite din scriptoriul şi biblioteca Mare. Mărturii la B. p.1884. VII.R. Bucureşti. în anul 1468. III.. în anul 1488 termină de ianuarie 1677 şi are însemnarea holografa la caligrafiat şi împodobit un Liturghier. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. cu colofon odată cu Nicodim. împreună au pus bazele şcolii la Arhivele Regionale de Stat din Velikovo duhovniceşti greco-slavo-române a Putnei.. p. La nr. limbile greacă şi slavonă. Bucureşti. 1986. Bucureşti. V. p.M. Pelin. N. V. 39. M. p. 881. caligrafiat şi ornamentat pe pergament şi R. manuscrisul are frontispicii. 1. (Ştefănescu) Episcop. Iaşi. Şt. ediţie coordonată de M. nr. 158-159-nr.. nr.. 1. 1988. p. Casian..A. în „Analele Putnei". dar mai ales arta Pelin. 109.. 142. Manuscrise porunca voievodului Ştefan cel Mare îl va din domnia lui Ştefan cel Mare (II). nr. va fi ferecat zece ani mai târziu de Panaitescu în anii '50 ai secolului XX. iniţiale scrise cu aur şi culori şi se află şi el 172. Mică veni la Mănăstirea Putna. p. voi. Pravila mare sau manuscriselor slavo-române şi slave (ms. înainte de a româneşti de peste hotare.. Vasile la f.R. M. 2007. ediţie revizuită de Gh. 265. V.R. tot în limba română.A. Arheologie şi Filologie". Celălalt talentaţi în copierea cărţilor liturgice şi Liturghier Arhieresc datează din 4 pravilelor. care f. Napoca a B. Panaitescu. nr.. Preliminarii filologice. 2007. liturghierul are 120 file şi se află şi lacob. 51. P. 1.. filiala Cluj-Napoca. 131. 135. 1991. scriptoriul şi biblioteca mănăstirii Putna. Manuscrise răzleţite din prin deceniul patru al secolului al XV-lea.S. p. un Liturghier manuscrisul se află în custodia filialei Cluj- care se păstrează în prezent ca ms. 2011. 2. P. 101-118. p. 1980. în prezent copie. nr. cu cota F 165 K. 378-nr. CI. în „Analele Putnei". Turdeanu. MONAHUL .268. Şt. S.. 2008. românească. în 1472. 68v. p.. R. I. 157. (1676-1677). 152: Cartojan. ediţia a Il-a. II. P. titluri şi din colecţii străine. p. Bucureşti. Gorovei. Bucureşti. 124-129. Bucureşti. Chiriac. M„ Două obiectelor de artă din timpul lui Ştefan cel Liturghie re arhiereşti copiate de Mare. pe pergament în 26 martie 1676.A. II..

traducător (aprox.. Ortodoxe a Moldovei. III. dr. pr. Ciurea. Figuri de ierarhi 1789. Mitric. 1928. 156. 1995. p. familii boiereşti de români din Nordul M. prof. 543. 76. 212. D. Hrehor. A fost ^ sârb Dositei . p. 1725-5 iulie prof. Cartea aici a „Cuvioasa Paraschiva". 449 şi 458-459 şi voi.. pr. p. LEON . Iaşi. Ciurea. şi Bucovina. 1981. Bucureşti. II. GHEUCĂ. 2008. Ieremia. 1981. pr. Rădăuţi. Ol. Al. 375.. 2012. Descendent al unei vechi 1942. Istoria voi. p. p. luând cu el pe 1998 p. în volumul „Credinţă şi cultură în Moldova". Iaşi). I. Moldovei. p. C . 121 .a plecat la Hal le. 76-77..

1912. 1934. Cu nume de botez Gheorghe. de GUŞĂ.. catehet (10 august 1831.preot. în fiecare an dăruia haine şi publicist. scrierea. înfiinţatul gimnaziu „Alecu Donici"-viitorul apoi s-a întrecut cu alte formaţii la liceu „Nicu Gane"-unde a funcţionat până Concursul naţional al corurilor săteşti din în 1889.15 noiembrie 1921. p. GRIGORESCU. aici Z. 108-109. Prin strădania de lăcaşuri (7 aprilie 1950. căreia i s-a dat hramul „Trei Sfinţi Ierarhi". locuinţă pentru diriginte. 2010. Ipoteşti- „Veniamin Costachi" de la Socola-Iaşi. Suceava . 85. Em. „Adormirea Maicii Domnului" şi clopotniţa face parte dintr-o familie română ortodoxă bisericii din „Fălticenii Vechii". arhimandrit. în toamna GRIGOROVICI. p. Provine dintr-o familie bucovineană de la Repere bibliografice: Froicu. A mai ridicat. între 1904-1906 se repară biserica Suceava). cu un Buneşti . corul a 1870 este numit profesor de religie la nou fost invitat să concerteze şi la Bucureşti. urmează Seminarul Amintiri din viaţa Economului Vasile Teologic de la Mănăstirea Neamţ (1965- Grigorescu Stavrofor. CONSTANTIN - aceluiaşi an urmează cursurile Seminarului preot. bunicul său. care va dăinui până Repere bibliografice: Monteoru. citirea bisericească 1905).. în 27 septembrie 1844 primeşte Gimnaziul Superior gr. publicată de preotul 1970) şi Institutul Teologic de Grad 122 . 2004. ŞTEFAN . urmate de cursuri fost şi profesorul lui Ion Creangă şi Nicu la Facultatea de Teologie a Universităţii Gane. După 1865 este hirotonit preot şi religioasă. 239. în 1859 preot la Petriceni (1927-1929) şi Mihuceni. s-a stabilit la Petia-Buneşti în Suceava. Oituz. El 1-a botezat pe Jules Cazaban. G. ca supleant a din Suceava (1895-1901). Bucovina. Suceava.. Fiul unde i se schimbă din nou numele în preotului catehet George Grigorovici de la Grigorescu. din banii săi. dirijor de cor (23 iunie 1879. VASILE . viitorul mare actor român. Psaltire. la vârsta de 13 ani merge la şcoala Nistoreasa. la Mihuceni a organizat un cor numit paroh la biserica „Adormirea Maicii mixt cu care a susţinut numeroase concerte Domnului". în anul şi a participat la concursuri de gen. de la Bucureşti. voi. împreună cu învăţătorii Vasile T. P„ Pătrăuţi pe Suceava. trece institutor la clasa a IlI-a a Şcolii de lângă Storojineţ. devenită în timp Şcoala „Al. Vasile Dimitriu. Buneşti. la Şcoala domnească-înfiinţată şi condusă Ciolca. o „Casă de economii". studii secundare la Gimnaziul Fălticeni. Peste ani evlavioasă.1951. 1986. Eug. predând gramatica limbii române. din Podolschi în Ponteanu. în cartea intitulată elementară din Mălini. Grigore Dimitriu-bucovinean şi el-în revista profesor. Fălticeni repere în timp. transferat (1856-1859) până la desfiinţarea ei. manuscris 1812. 2007. p. Satco. încă de pe la cinci ani învaţă să dactilografiat din fondul Bibliotecii citească pe bucvar. iar în 1902 a construit o şcoală cu 2004. Fălticeni). II. Iaşi. I. or. învaţă la şcoala şi-a scris memoriile. din Suceava decretul de supleant la Şcoala catehetică din (1869-1874). Hirotonit diacon şi preot pe seama şi aritmetica. Teologia în Bucovina. 72. ctitorie a familiei Gane. Petia. Suceava. iar la 1856 de catehet. hramul şcolii. ediţia a 11-a. 67. Sbiera. apoi Suceava. Wagner înfiinţează Medalia de aur. Suceava. în Fălticeni. Enciclopedia Bucovinei. apoi trece la Ceaslov şi Bucovinei I. director al şcolii catehetice parohiei din Cupca (1905-1927). C„ Cartea Fălticenilor de la A la de Neofit Scriban arhimandritul (1844). şcoala primară din Petia. „Păstorul Tutovei". pentru tot restul vieţii. Pagini de enciclopedie. băieţi nr. 1. Mihuceni-Storojineţ). Foarte talentat şi pasionat de muzica corală Cuza". voi. 469. „Cuvânt" al lui Arthur Gorovei. cu mulţi copii. ctitor cărţi la 30 de copii sărmani. obţinând locul I şi Lovinescu şi August R. V. i se va schimba pentru prima dată numele. 87. p. istoric al culturii religioase. „Francisco-Josephină" din Cernăuţi (1901- tipicul bisericesc. Podolschi. lui Neculai Daşchevici de la Fălticeni. N„ în 1912. p. I. 150. Mâlini- sa. 456.

Din septembrie 1986 şi până în 1990 numit Ierusalim. 2003. muzee şi care-1 absolvă cu lucrarea de licenţă biblioteci mănăstireşti. confiscate în deceniile cinci-şase timpul în BOR.P. p. Gânduri de I. articole. Pimen Suceveanul". Antonie dr. mănăstirile Suceava. al (la 80 de ani). 106. „Mitropolia Gherasim Putneanul. Mit şi Arhimandrit Ştefan Guşă . I. p. Ştefan cel M a r e şi Sfânt în Trimis egumen la Mănăstirea Durău (1979. Guşă. Iaşi. victimelor violenţelor în familie (2008). Intră Sucevei". acordată de Consiliul omagial „O viaţă închinată Bisericii Ecumenic al Bisericilor şi participă la strămoşeşti şi spiritualităţii naţionale: Î. „Biserica Ortodoxă Română".. cursurile Institutului Ecumenic de la Pimen Suceveanul". regimului comunist al lui Gheorghiu-Dej. Piscopul Gherasim eseuri. aici reînnoieşte biserica şi chiliile. însă 1985. Şt. timp în care va fi Publicaţii: Ştefan cel Mare şi Sfânt. 190 p. 35-37. Patrologie-Ia Universitatea „Lucian Blaga" Ciolca. 2004. află sub tipar: Monumente istorice apoi la Schitul Ţibulcani-aflat în ruină şi bisericeşti în literatura română cultă şi reclădit de el în numai trei ani (1976-1979). 254 p. recenzii. „Ortodoxia". 35-37. nr. Susţine două doctorate Repere bibliografice: Plămădeală. Nicolae Tonitza şi pictura redobândeşte unele bunuri de mare valoare. 2010. Până în 1976 are Olteniei". Domnului" din Ceahlău. 2004. 1985.. Arhim. Din 1994 a Satco. nr. în vicar administrativ la Arhiepiscopia „învierea". Drăgulin. nr. pe români.P. nou la Mănăstirea Durău ca bibliotecar 1986. Tomisului şi Dunării de Jos. Bucureşti. Bossey. Daniil Sihastrul. „Telegraful Român". ridicat. Ierusalim. treilea doctorat. nr. Pe urmele Mitropolitului Varlaam sub „atenţia" regimului comunist. al doilea în Teoiogie-specialitatea monahismului. în ţară. în obştea Mănăstirii Putna din iulie 1974. p. mănăstirea Putna. Sibiu. Hrehor. ascultare de bibliotecar şi ghid la „îndrumătorul bisericesc" şi altele. 583-584. Mitropolit. Enciclopedia Bucovinei. Inaltpreasfinţitul Pimen (1992-1993). despre mănăstiri şi „Monumente istorice şi de artă bisericească schituri în revistele „Mitropolia Moldovei şi în literatura română cultă şi populară''. intră p. „Almanahul Parohiei fiind tuns în monahism cu numele de Ştefan Române" (Goteborg). în BOR. Universitar din Bucureşti (1970-1974).S. 2012. în BOR. din Elveţia. mir. 1985. 2010. Iaşi.Rolul adevăr".. Ceahlăul-Munte Sfânt.. I. 10. Iaşi. iar 2010. p. dr. Se mutat pentru trei luni la Mănăstirea Râşca. Iaşi. apoi trimis din Mănăstiri şi sihăstrii în Ceahlău. acum îşi pregăteşte al Z. . Rădăuţi. 2011. „învierea" (Ierusalim).. Letopiseţul de mătase. în anul 1993 obţine o bursă de „chip al blândeţii" (la 80 de ani). în volumul studii la Londra. 123 . populară. voi. C. însemnări şi note despre sfinţi Putneanul şi Bucovina. 110-111. în volumul omagial „O viaţă căror egumen este. p. Schitului Durău. 7-8. 85. între timp a fost hirotonit arhimandrit. în preajma Vasluiului. ediţia a Il-a. Influenţa Pentru patriotismul şi patosul cu care Sfântului Vasile cel Mare asupra prezenta vizitatorilor adevărata istorie a monahismului românesc. Cuza" din Iaşi (2003) cu teza „Ştefan cel frumuseţi albe. Iaşi. 100 de ani de la naştere. Iaşi. Iaşi. în „învierea". este Moţoc al Moldovei. despre teologie ortodoxă. încă din 1976 a publicat studii. p. Biserica „Naşterii 1986) aflată şi ea într-o stare deplorabilă.. Mare şi Sfânt în folclorul românesc. 287 patriei şi a Putnei lui Ştefan cel Mare. 470. hirotonit ierodiacon şi ieromonah (1976). în MMS. „Binecredinciosul Ştefan cel Mare şi Sfânt" Înaltpreasfinţitul Pimen „chip al blândeţii" şi „Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena". pr. Gh. p. p. 1985. II. voi. 246-250. în diferite localităţi a ridicat şase biserici de Dicţionar bio-bibliografic. 2007. unul în Litere la Universitatea „AI. „Rumanian Orthodox . 7-8.S. nr. 2010. 2. C„ pr. 589-597. 1. folclorul românesc. în istorie. Mit şi adevăr. prof.naş de călugărie fiindu-i viitorul Episcop Church News" (Chicago).. Em. A mai înfiinţat un cămin închinată Bisericii strămoşeşti şi spiritualităţii de bătrâni (2001) şi un Centru de primire a naţionale: Î. Cartea Fălticenilor de la A Ia din Sibiu (2007). p.

favorizând pe ruteni şi teologice la Facultatea romano-catolică a introducând limba germană în administraţia Universităţii din Viena. dr. stabiliţi la reşedinţei episcopale. intră în cinul monahal la Andrei Şaguna. p. arhim. Grigorovici. al Bucovinei pentru studii românilor.III. p. 145. pr. îi cere preotului Loghin. ortodoxe. Cernăuîi-31 martie/12 aprilie pune temelia Catedralei Episcopale de la 1873. Bucureşti. 383. Om cu o bogată cultură teologică. 5 (326).. I (1774-1862). 373. în revista română. 190. or 30-33. lacobeşti (1838). 164. 1981. 35. împreună cu protodiaconul Iosif înmormântat în Catedrala din Cernăuţi. a unei Şcoli normale în G„ Episcopul Eugen Haciuan-utv Cernăuţi (1848) cu predare în limba personaj istoric controversat. dar se opune cu prof. Şcoalei de cântăreţi bisericeşti de la 442-460. p. Voi. Cernăuţi. Fiu al unor ţărani români Cernăuţi-pe care o Va sfinţi în 1864-şi a înstăriţi din părţile Hotinului. A devenit consilier intim al Mănăstirea Dragomirna şi este tuns în împăratului Franz Josph I. Nistor. mai 1994. introduce limba română în locul Enciclopedia Română Cugetarea. A susţinut ridicarea de biserici Şcoala Clericală. 462.. Ierarhii Bucovinei. la Institutul Teologic. Imperiul Habsburgic. Ales şi şi Dalmaţiei. a condus autoritar Eparhia Obţine o bursă din partea Fondului Bucovinei însă a lovit în interesele religionar gr. Cernăuţi. a Şcolii Reale superioare ortodoxe „Magazin istoric". nr. 124 . Din Consistoriul episcopal apoi. Privire scurtă istorică- catedra Studiul biblic al Vechiului statistică asupra arhidiecezei Bucovinei Testament de la Institutul Teologic. voi.. românesc cu învăţături morale pentru 10. pe Eug. întors în ţară. Ignatie Hacman învăţător la bisericeşti. 141.. încă din 1837 militează pentru dezvoltarea Cernăuţi. fiind atât de mult încât a aprobat ridicarea repede hirotonit în Paraclisul episcopal Episcopiei Bucovinei la rang de Mitropolie ierodiacon şi ieromonah. D. C. p. 50-124. pe care o termină în bisericească. 78. L„ popor. 1926. A fost Bucovinei. 95. 192.. M. M. 377. reşedinţa la Sibiu sub conducerea lui în 1823. p. care 1-a stimat monahism cu numele de Eugenie. 486. Tot acum este a Bucovinei şi Dalmaţiei. 1993. înfiinţarea de noi şcoli primare româneşti: a Bucureşti. 1893. 1899. 193. Istoria Bisericii Ortodoxe vehemenţă introducerii alfabetului latin în Române. p. HA CM AN. 461. lângă Cernăuţi. I. Din păcate n-a numit catehet la Şcoala trivială reuşit să se bucure de mărirea pentru care s- moldovenească din Cernăuţi şi profesor a luptat atât de mult. septembrie 1827 . La 15 iulie 1844 Văslăuţi. 12-13. Istoria literaturii române din Porfirie Dimitroviţă editarea unui calendar Bucovina (1775-1918). sfinţit Episcop al Bucovinei în octombrie Naţionale und Kirchliehe Bestrebungen 1835. construieşte căminul Văslăuţi.. 370. 463. care ar fi avut viitorul împărat habsburgic.episcop al în Suceava (1860). pe care încearcă să le c uit ural în viaţa românilor bucovineni. Cernăuţi şi altor instituţii. S-a opus înfiinţării unei 1823. arheologia biblică. p. 378. obţine istoria Bucovinei. deoarece a murit subit provizoriu la Institutul teologic din capitala la 31 martie/12 aprilie 1973 la Viena. Numit profesor titular. aici predă limba ebraică şi construită în timpul păstoririi sale. Ursul. 62. 467. administraţie şi Biserică. Viena). Istoria Bisericii învăţământului românesc primar şi a din Bucovina şi a rostului ei naţional- şcolilor confesionale. 311. a Şcolii cantorale la Bucovinei. der Ruinanien aus der Bukowina. Valenciuc. EUGENIE . aici îi va fi profesor pentru limba singure mitropolii pentru toţi românii din română prinţului moştenitor Franz Joseph. Cu ajutorul unui Seminarului Teologic şi Administraţiei unchi al său. or. 1916. Repere bibliograficei Vorobchievici. Predescu. 42. latinei în studiul disciplinelor teologice de Bucureşti. Păcurariu. 1940. 131.octombrie 1835. pună sub controlul Consistoriului Episcopal Bucureşti. pr. Ortodox de la Cernăuţi. în 1837. lacobescu. ctitor de şcoli româneşti (1793. absolvă această instituţie. Reorganizează 186-189. la Cernăuţi şi a Gimnaziului Superior gr.

2011. D e s p r e interpretarea Urmează. 203-220. voi. De ce este sfânt Ştefan cel Bucovina (1862-2012). Pătrăuţi. 2006. 123-124. în conducerea Neagu Djuvara. 1998) urmate de cursuri la Facultatea de Suceava. 2012. este episcop de Rădăuţi şi ştiinţific la volumele „Bisericile de lemn I-Iotin. Irimescu. p. Cernăuţi). C. 2006. p. HERESCU. Editura Civitas. avut reşedinţa la Rădăuţi. 201 l . Potenţialul duhovnicesc al icoanei. Iaşi (1998-2002). în volumul 2004. D e s p r e moartea şi învierea alături de Universităţii ieşene (2012) cu teza „Mesajul Hristos-postfaţă la lucrarea „Omul în eshatologic al spaţiului liturgic creştin. tâlcuirea p ă r i n t e l u i Stăniloae. nr. I. Vaslui). M . 2003. XV-XVI". La 13 noiembrie 1750 este „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava". Arhitectură şi icoană în Moldova secolelor Pătrăuţi. voi. ca ierarhi. p. 177. din 25 martie 2006. 2007. Intră de tânăr în bucovinean" (2007) şi a construit Centrul mica obşte a Sihăstriei Putna.. 2006-2008) absolvind-o cu neînţelegere la înţelegere-trăire. între 1771-1774. 2003.preot. 216. finalizate cu teza de C u n o a ş t e r e a apofatică în biserica de licenţă îndrumată de P. tom. voi. Iaşi. DOSITEI (DOSOFTEI) - Î. In 2003 a fost hirotonit preot pe seama parohiei „Sfânta Cruce" din Pătrăuţi. 67- Plastice şi Design din Iaşi. pentru Cultura şi Literatura R o m â n ă în Iaşi. Ungureanu. 53-58. Trece ca ieroschimonah la Mănăstirea Moldovei. p. Pătrăuţi. p . Suceava. 470. p. Publicaţii: Lumina din inimi. M a r e ? . Mănăstirea Hurezi. Pătrăuţi publicist (1 iunie 1978. 45. episcop al Rădăuţilor. 2008. Rădăuţi. 134. spiritualitate isihastă în traducerea şi Enciclopedia Bucovinei. Daniel-pe atunci răsărit. la Facultatea de Teologie din Iaşi. 65. Baia Mare.. 1774-1918. A scris volume teologice şi Bucovina în perioada stăpânirii austriece culturale şi este coautor la altele. nr. La 150 de ani. fiind ucenic social-cultural (2009) pentru cei ce vor să al ieromonahului Sila. p. „Filosofie creştină şi dialog dr. Pimen încredinţându-i grija restaurării episcop. 23-27 şi în „Crai Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae" din Nou".Suceava. „Crai Nou" din Suceava şi înglobarea eparhiei Hotinului la cea a „Tabor" din Cluj Napoca. P e l e r i n a j în spaţiul Istoric şi realizări. A Editura „Artec Impresiones" din Segovia. în „Candela". p. în paralel. doctorat (2007-2012) la Facultatea de Arte în „Tabor". 2010- 36-37.P. I. în volumul „Adversus Haereses". Suceava. Doctor al 80. în teza de licenţă „Hermeneutica simbolului în „Adversus Haereses". 140. publicat studii şi articole în „Candela". Studii 1497. 2001. realitate politică şi Costache" de la Mănăstirea Neamţ (1933. Facultatea de Filosofie Sfintei Scripturi sau Drumul de la (2001-2003.S. începută în 2004. provocare spirituală. prin serie nouă.39. 5. H E R E A . Spania. 2008. A românesc (1710. Cluj-Napoca. de mitropolitul Iacov Putneanul. I. Societatea colectiv „Centenar Dumitru Stăniloae". 179-182. ambele apărute în 2009 la Bisericii moldovene a străinilor de neam. 2. II. Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei şi prof. La 1 ianuarie 1752 participă la din Maramureş" a lui Teodor Baconsky şi Sinodul din Iaşi unde s-a hotărât „Bisericile din Moldova" scrisă de istoricul neadmiterea. I n t e g r a r e a în teologice la Seminarul „Veniamin Uniunea E u r o p e a n ă . 5-7. Cursuri de 386. Satco. Monumente UNESCO din România-în colaborare. teolog. sacru bucovinean. în Mănăstirea 125 . reeditat în 2011. Cluj-Napoca.49. Este colaborator permanent a! Putna. Rădăuţi-22 ianuarie/2 înfiinţat muzeul „Casa preotului februarie 1789. 155. cultural". 2009. A sfinţit. ctitor de biserici şi de învăţământ Bisericii Monument. unde este hirotonit ieromonah şi publicaţiei „Biserica din sufletul copilului" arhimandrit (1747) şi ales egumen al care apare bilunar sub patronajul Mănăstirii mănăstirii. vestitul egumen de studieze iconografia specifică Nordului aici. p.F. Em. 365- icoana de tradiţie bizantină". tradiţia creştină" a lui Florin Mihăescu. G A B R I E L . 2010. Consultant Rădăuţiului.

Păcurariu.şi salariile preoţilor. 55. A construit clopotniţa bisericii sa ea episcop 1750-1789. „Sfânta Treime" din Cernăuţi şi la I. pr. Cernăuţi. 3*1-39. Dan. Unele. (1773). Dan. L„ deosebite în dezvoltarea învăţământului Enciclopedia Română Cugetarea. 5-9. Istoria datoriilor pastorale şi despre purtarea Bucovinei. p. M. 47. iar mai târziu-în istorică-statistică asupra arhidiecezei timpul episcopului Isaia Băloşescu. contextul reformelor şcolare din timpul Ioan cel Nou de la Suceava. Situaţia Episcopiei Rădăuţului pe anii 1757-1782 învăţământului bisericesc al românilor în şi a alcătuit Biografia Sfântului M. 158. Dosoteiu Herescul.. p. 1916. obiceiuri rele despre superstiţii. Cernăuţi. apoi reînhumat în „planului regulativ" impus de austrieci în „Cripta Arhiereilor" de la Catedrala 1786. Zieglauer. clerul mirean despre împlinirea Sbiera. Despre 1986. Suceava. pr. p. 3 martie 1786.. de menţinerea românismului de la robirea la Stryi-Zolkiew. P„ Dimitriu. Froicu. Dragomirna ca depozitare ale bunurilor 11. pr. în această 1789 la Cernăuţi. 1925. Pastorala către din fondul Bibliotecii Bucovinei I. apariţia şcolilor normale de la Suceava (3 Contribuţii la istoria oraşului Rădăuţi februarie 1783) şi Cernăuţi (1 martie 1783). Cronica Episcopiei de biserici la Vadul Vlădicăi. Nistor. episcopale „Sfântul Nicolae" de la Rădăuţi. 1825. 1984. 274. Viena. Bucureşti. al Bucovinei (1783). rămânând doar Putna. A întocmit Catastiful de hirotonii al Mălinaş. 1943. moaştele „Sfântului Ioan (1775) la desrobirea Bucovinei (15 XI cel Nou de la Suceava". 114-115. 13. 1940. manuscris dactilografiat pocăinţă.. I. Geschichtliche mănăstirile. 33. p. 63. prin introducerea obligativităţii Bucureşti. 1912. Vor fi desfiinţate 10. Dim. 201. D.. anii 1757-1782. Bucovinei. 284. fiind înmormântat în calitate reorganizează eparhia conform biserica din Horecea. deosebit de 3. 68. A trecut Episcop al Bucovinei. 45. 126 . Pardini. Bucureşti. 44. voi. p. Acte religionar gr. ediţia a Il-a. Eug. 64- interesante. anume autonomie a Bisericii Bucovinei faţă Rolul preoţimei bucovinene în de autorităţile imperiale. aprilie 1786. 25. Novac.. or. 11. Nistor. a readus în ţară. A reuşit să păstreze o Bucureşti. p. se găsesc în „Protocolul 66. arhim. confesionale triviale. Mănăstirea „Sfântul Ilie" de lângă Suceava Vorobchievici. a avut merite în Mitropolit al Bucovinei Catastiful de îndrumarea şcolilor confesionale şi în hirotonii al Episcopului Rădăuţului pe deschiderea de noi şcoli triviale în sate. Tit frecventării şcolii primare. Dim. din Bucovinei şi Dalmaţiei. 1975.. Bucureşti. Cu „aprobarea" sa vor fi secularizate Mitropolitană din Cernăuţi.. P. Cernăuţi. F. Teologia în Bucovina. al împăraţilor Iosif al II-lea au rămas câteva epistole episcopale: Către (1780-1790) şi Leopold al II-lea (1790- poporul ortodox despre înrădăcinatele 1792)-teză de doctorat. clirică. din 4 iulie 1783.. sihăstriile şi schiturile din Bilder aus der Bukovvina. M. 62. p. p. 5 martie 1788. M. 41. 13. Priv ire scurtă şi bisericile bucovinene. Cernăuţi. Tot de la el (1740-1780). lângă Rădăuţi Rădăuţi. 6 mai 1786. păstrată în domniei împărătesei Maria Tereza Arhivele de Război din Viena. Viena. averile mănăstireşti şi se va înfiinţa Fondul Repere bibliograficei Onciul. arhim. p. p. viaţa şi activitatea desfiinţate. 1893. G. din privitoare la instalarea episcopului acest fond au fost subvenţionate şcolile Dosoftei în Cernăuţi la 30 ianuarie 1782. 114-127. Rezuş.. 49. Către protopopii din eparhia Eug. 1893-1906. Istoria Bisericii din Bucovina. Vicovu de Jos (1777). românesc. Suceava. 144. Simedrea. din 22 133. 1991. până în 12 decembrie poruncilor" pe care fiecare preot era obligat 1781. 136. Şcoala Clericală de la în „Candela". 111-135. zur Zeit der Bucovina. (până Ia 1918). 1901. I. „Sfântul Nicolae". 26. prof.. 1890. când este mutat la Cernăuţi şi instalat să-1 achiziţioneze pentru parohie. Predescu. apoi Episcop Exemp la cele veşnice în 22 ianuarie/2 februarie al Bucovinei. Suceviţa şi osterreichischen Militărverwaltung. patrimoniale ale tuturor celorlalte T. a avut merite 1918). 77.

Hrehor. Iaşi. Iaşi. pr.. 2004. Despre păcatul furtului. Iaşi. laşi. Bucureşti. 170. Bucureşti. f. în 1996. cu teza „Mănăstirea „Şezătoarea".teologilor români. Ol. „Solia Moldovei". Iaşi. 1915. Iaşi. Bucovina lupta cu adventiştii. stăpânirii austriece 1774-1918. Autobiografie. Suceava. Neamţ. „Poporul Viena şi Varşovia. p.poezii. 1924. Păcurariu. Severin. Bucovinei.. Pocăinţa unui ocnaş. 196. 1922. Ciocârlia-fiul Putneanul şi Bucovina. p. 1999. 1931. 279.. acad. L. Mitric. Iaşi. ediţia a Bucureşti (1915). Dicţionarul. I. împărat. Iaşi. A noiembrie 1890. Atanasie. f. p. Ca licean a cules folclor literar. Din războiul pentru reîntregire. 289. p. 1934. Galiţia.a. 108. 74. de la Viena. p.. culegeri de folclor la liceale la Gimnaziul Superior gr. 481. m. 47. îndemn uri pastorale. a. D. Facultatea de Teologie a Universităţii din Bucureşti. p. folclorist.. 294.preot. Valenciuc.378. Neculai Ilodoroabă: Fata de împărat profesor. pr. Studii Pamfilie". Letopiseţul de mătase. Hirotonit preot la parohia 2004. 1998. 1919. Publicaţii: Războiul în Bucovina şi ediţia a Il-a. Suceava. Folclorul literar românesc. f. „Neamul teologie la universităţi romano-catolice din românesc pentru popor". Neamţ. „Neamul românesc".dr. Monografia parohiei Sfântul Civitas. 160. din judeţul laşi. profesor suplinitor la HOSTIUC. cu specializare Ia Enciclopedia Română Cugetarea. p. Preoţimea şi armata şi 179-182. 1993. Suceava. voi. 1998. Cazanul cu rachiu-dramat izare. 1928. . fără noroc. Ceauşu.a. Cuvinte către ostaşi. p.. „Solia"... S. a. documentare în istorie şi specializare în „Lumea". NECULAI . Suceava".recenzie în revista „Tudor 1888.. I (1774-1862). Satco. 191. 1935. Cântece ostăşeşti. Em. transferat la Tureatca (1912-1918).. Hânţeşti-Suceava. 44-45. Bucureşti. 1931. M. 1926. Istoria Sfântă a Vechiului şi Noului biserici din Nordul Moldovei. 284.. or. 2012. Bucovina în perioada Neamţ. O vizită la mănăstirile Neamţu şi Secu. „Calendarul revistei Ion Facultatea de Teologie a Universităţii din Creangă". M. „Opinia". pr. Iacobescu. 397. C„ Imperiul sacru. „Ghiduşul". C. Imnuri . 2001. 107. Iaşi. 1928. 1921. ctitoria lui Ştefan cel Mare din „Vestitorul satelor". Mănăstiri şi 1930. 1-2-3. 201. III. C. 4 februarie 1963. Testament. 177-178. Sibiu). 117. II. Din istoria învăţăminte din război.. Piteşti. M. Mitoc u Dragomirnei- colaborat cu studii. nr. Studii poezii. 1925. 1992. „Calendarul Suceava (1902-1910). publicist (17 februarie fără noroc . 230-231. Răpirea fetei de 141. „Cultura Cernăuţi (1910-1914). lui Dumnezeu. 94. din „Almanahul cooperativ". „Calendarul Universul". 195. Enciclopedia Bucovinei.. 1929. Voi. 66. publicist (8 câteva şcoli din laşi (1924-1931). Iaşi. pr. (1910-1911) şi Mogoşeşti (1911) ambele Enciclopedia Bucovinei. laşi. Bucureşti. Truşeşti-Dorohoi (1911-1912). 21. 110. 1926. în anul 1939 obţine românesc".. ERAST (COSTEA) - Seminarul „Veniamin Costachi" şi în alte protosinghel. p. Din faţa altarului. p. p. Episcopul Gherasim f. Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti. urmate de studii la sătenilor". Bolşevismul în lumea satelor. M u r ă r u ş şi Zâna Zorilor. doctoratul în Teologie. D.. Povestea proştilor. 86. Şt. fa. Iaşi.?). 110. voi. Repere bibliografice: Furtună. Rădăuţi. profesor. 2003. Stroescu. 2003. „Ion Creangă". Cernăuţi (1910-1914). 488. învăţător la Buda Mare (I-a. 1923.. Dicţionarul Costachi" de la Socola-Iaşi (1902-1910) şi folcloriştilor. p. 1979. „Tudor Pamfilie".. A urmat cursuri de poporului". 1928. Din habsburgică de Ia anexare Ia Congresul umbra satelor. articole teologice. Ungureanu. p. 49-50. „Universul". 127 . niaiiuscrisă din Nordul Moldovei. Editura 1931. Fata de împărat voi. 187. 80. HODOROABĂ. Suceava. Sfântul Ilie. Predescu. f a . 109. Ierarhii Bucovinei. 73. istoric. C .. Iaşi. p. Em. Datcu teologice la Seminarul „Veniamin I. poveşti. Satco. Iaşi. Parabolele. Iaşi.. Cartea românească Neamţ. 172. George Enescu. 1925. I.

. 1940. Ctitoria voivodului Ştefan predă religie ortodoxă la Liceul Real din Tomşa al II-lea de la Solea (1613-1785- Rădăuţi (1915-1918). p. doctorat. 401.. 128 . 175 p.. literaturii şi folclorului. manuscris din Fondul Solea (1939). p. Cernăuţi. la Liceul „Diaconovici Loga" din Ştefan cel M a r e din Suceava 1488-1783- Timişoara (1846-1948). Cernăuţi. 7-9. nr. pe care 1-a publicat în prestigioasa revistă Zamostea (1722-1783). Facultatea de Istoricul fostei mănăstiri de maici din Teologie din Cernăuţi. Cernăuţi. Repere bibliografice: Anuarul „Revista Bucovinei". în revista „Ţara „Ion Creangă" din Bârlad. 1939. de maici din Iţea ni (Suceava-Bueovina). Societăţii pentru Cultura şi Literatura 1944. Patru pensionare. nr. Credinţa funcţia de inspector misionar al Eparhiei şi viaţa.. Română în Bucovina.cu text în limbile română- la Sibiu desfăşoară activităţi ample de germană-franceză. p. . 1937. 174-216 şi extras. 1928. a obţinut premii ale Memorial şi Documentar „Simion Florea Academiei Române. 1928. iulie. „Universul" ş. 1937. 1929. sihăstriile din Bucovina. 1. Cernăuţi. în „Revista Bucovinei". 344 p.. „Biserica Bănăţeană". 22-25. Cernăuţi. „Glasul Bucovinei". 1943. istoriei. . Câteva (1918) şi preot la Storojineţ. Cernăuţi. partea I cercetare ştiinţifică. Schiţă istorică cultură temeinică în domeniile teologiei. povestiri şi studii pe care sinteza Mănăstirea Voroneţ . Cernăuţi. Cernăuţi. I. a lui Tudor Şepeniţului". 193'9-cu catehet la liceul de aici (1923-1927).. A tradus şi publicat. 96 p. 327-366. articole istorice. în două părţi. 1943. 1943. 6-8. Hirotonit diacon 1938). Biserica Sfântul altădată. Cernăuţi.a. 1936. Mănăstirea Sfântul Ilie. Slujind (1948-1950) unde rămâne până la Domnului. Bucureşti. fiind hirotonit libere a Societăţii pentru Cultura protosinghel. în manuscris a lăsat Bucovina. Cernăuţi. până atunci îndeplinind Română. 169. 30 p. A scris sinteze tragedia „Peste mări" a lui Bjon Bjornson în monografice ale principalelor mănăstiri din Bucureşti. 1939. „Bucovina literară". L. Cernăuţi. Cernăuţi. Din arhiva Mănăstirii Voroneţ. ctitoria lui 1944). Marian" din Suceava. filosofiei. 91 p. de Dogmatică şi Teologie Profesor de religie la Liceul „Mitropolitul morală publicate în „Glasul Bucovinei" în Silvestru" din Cernăuţi (1927-1940 şi 1941. 1942. Pentru sintezele sale Cernăuţi. prof. Mănăstirea Sfântul Ilie. Bocşa Română 1938. S. 194 p. 175 p. p. Imediat după absolvirea facultăţii p.. Cernăuţi. Cernăuţi. 1928.. Schitul Onufrie de lângă Şiret. Rectificări şi Asociaţiei Profesorilor secundari din completări la monografia Bisericii din judeţul Storojineţ şi vicepreşedintele Lipova. Cernăuţi. broşuri sau în Ştefan cel Mare şi Amintiri. I. în şi în „Candela". ctitoria lui 1945). dr. 1928. Iaşi. partea a Il-a revistele „Ţara Şepeniţului". dr. Predescu. 26. 1942 şi 1943. apoi la Liceul „Ştefan cel Mare" din Ştefan cel Mare din Suceava. Reli. 26. 1942. G„ monografice Schiturile şi sihăstriile Erast-Eutimie Costea (1890-1963)- Bucovinei de altădată (1936) şi Ctitoria documentar al Liceului din Storojineţ pe 6 voivodului Ştefan Tom şa al II-lea de Ia pagini dactilografiate. asupra Mănăstirii Voroneţ. 1940. Pr. schiţe. Din 1950 se stabileşte la Sibiu. „Glasul Bucovinei". Macri. nr.teză de Suceava (1940-1941 şi 1945-1946). Cernăuţi. Pătrăuţi pe Suceava. 51 p.. Istoricul fostei mănăstiri Bucovinei pe anul 1937. Cernăuţi. p. în anul 1940 s-a călugărit cu conferinţe ţinute în cadrul Universităţii numele de Eutimie. 1943- având o bună pregătire intelectuală şi o monografie cu ilustraţii. p. în MMS. Română Cugetarea. 48 p. în acelaşi timp înseninări bisericeşti. Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937. 1943. 1940. Schiturile şi Bucovinei. Schiturile şi sihăstriile Bucovinei de Zugrav. 25. Amintiri. profesor la un liceu din Bucureşti (1944. Calendarul (1915-1946). Cernăuţi. A fost preşedinte al (1900-1915). Pamfilie. prof. 1936.ctitoria lui le-a publicat în volum. pr. Enciclopedia în „Candela". 109. Timişoara. Anuarul Mitropoliei Publicaţii.

2000. M.poezii.poezii. Lup Iară haită . 66. Ministerului Educaţiei. cel Mare şi Al. Cheile în Istorie al Universităţii „Ştefan cel Mare" împărăţiei-îndrumător teologic. 388. Muntele mărturisitor-anii istorie şi Filosofie a Universităţii „Ştefan rezistenţei..1961. manuscris dactilografiat din lui Mihai Eminescu în satul natal Suceviţa fondul Bibliotecii Bucovinei I. anii suferinţei . Păcurariu. 2002. de Ştefan Stoenescu. Cernăuţi în perioada interbelică. Suceava. 2012. 82. profesor (18 zidită . 2004.. A.poezii.în colaborare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei episcopul Gherasim Putneanu Cucoşel. p. TV. p. Suceava. 214-220. Dicţionarul teologilor români. 1998. membru al Uniunii Letopiseţul de mătase. Bucureşti. 1999. A obţinut numeroase premii. 1996. Poezia română actuală. 125-126. 2003. Suceava. (1991). G. către Institutul Biografic American. 2004. Botoşani. de ani. nr.preot. Piteşti. 1449-1462. Doctor Gavril Vatamaniuc. p.în colaborare cu episcopul Colegiile „Petru Muşat" din Suceava şi Gherasim Putneanu Cucoşel. „Eudoxiu Hurmuzachi" din Rădăuţi. 2001. P. „Cetăţean de Onoare" al oraşului Şiret şi voi. Enciclopedia Bucovinei. Rădăuţi. Iaşi. 122. Mănăstiri şi biserici din Scriitorilor Bucovineni. a Bucovinei şi a Preşedinţiei României. o frescă-medalion bucovinene. iar ca grafician cu trei ani mai înainte. p. Botoşani. Iaşi. încă de la înfiinţare. Şiret vatră de istorie şi „Prier" la editura Cartea românească din cultură românească. de Jugo Goldner.pentru fresca de la voi. 1991. I. 111. nr. Satco. Convorbiri sub scara cu îngeri . Suceava (1991-1996). M. voi. C . Dimitrie Vatamaniuc. dr. Câmpilung din Suceava. pr. 4. p. p. 297-300. Grăniceşti şi în mai multe emisiuni Radio- Bucureşti. 438- Bucureşti. Iaşi. 2002. Suceava. diplome din partea Ministerului Culturii. Silvestru Morariu Andrievici" (2008). ediţia a Il-a. fonduri pentru realizarea. Hirotonit preot (1980) Andriev ici . Bucureşti. Suceviţa). Lille-Franţa (1990). Froicu. Bucureşti. Tradus în limba engleză Grigoroviţă. Episcopul Gherasim Scriitorilor din România (1992). Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (1862-2012). Studii liceale la drumul pelinului . 1996. M. 1994. comunei Suceviţa. a donat integral Eug. medalii şi acad. Mierea din august. prof. la Grăniceşti. 1992.. voi. A realizat. Rachiereu. p.teza de doctorat în istorie. literar în revista „Dialog" din Iaşi (1979). prozator.. Fundaţiei Culturale Nordul Moldovei. voi. Iaşi. I. Profesor. III. N. Păstorul viziunilor- poezii. Constanţa. L.încadrat de portretele lui Ştefan Mincu. Societăţii Imperiul sacru. Sbiera. grafician. I. 1994. Consultant în două filme Suceava. 2004... D.convorbiri cu cel Mare" din Suceava (2002-2006). 1. Bucureşti. 2003. p. în bronz. debut Repere bibliografice: Popescu- editorial în 1992 în volumul colectiv Sireteanu. cursuri la Facultatea de Botoşani.în colaborare Şcoala Internaţională de Jurnalistică din cu episcopul Gherasim Putneanu Cucoşel. A Monteoru. 1999. Bucureşti. Universitatea din în „Caietele internaţionale de poezie". Ninsori providenţiale - poezii.. 388. 129 . a statuii 1986. Irimescu.. Dimitriu. A debutat Putneanul şi Bucovina. 2002. Istoric şi realizări. 2012. Tămâie şi exil . Em in eseu . Păcurariu. Teologia în Bucovina. Bucovina. p. „Un altar voievodal". p. Iarba din roata amurgului . 2005. 1-2. 272-273. 510. 2010. Rădăuţi. voi. îngerilor . 78. Istoria poeziei de la Grăniceşti (1989). Heathrow O'Ilara (SUA) şi în limba germană la Suceava. fiind apoi numit preot paroh. p. Priv irea poet. pr. Augsburg.poezii.dialog Teologic „Mitropolitul Dosoftei" din cu acad. Em. M. p. 1953. Suceava. Suceava. la Seminarul 2005. Stagiu la Suceava.. 1991. în biserica parohială 440. La 150 Publicaţii: Portret cu fructe . 155. Pagini de fost nominalizat „Om al anului 2000" de enciclopedie. CONSTANTIN . Timişoara. Severin.. p. Cuza. M. 1988.296. III. 1996. Târziu înclinat-poezii. Şaguna" din Sibiu (1976-1980). 82. Pseudonimele HREHOR. cu teza „Silvestru Morariu Moldovenesc. Istoria documentare „Eminescu la Suceviţa" şi Bisericii Ortodoxe Române.

Cârneci. absolvindu-1 cu teza Alba Iulia. 9. în calitate de Baia. p. VASILE . La 150 Durău (1958-1859) şi trece înapoi la de ani. 495. I. 1965. Numit exarh al Mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşi (1959) II REST IC. apoi mare stavrofor (1 martie 1950-Iaşi). 2004. p. I. în 1990. cu teza de licenţă despre 1973) şi sfinţit arhiereu (27 ianuarie 1974). nr. Tânărul Âurel Hriţcu 2002. 2006..preot iconom şi preot slujitor la Catedrală. Satco. C. 1- Iaşi. 501.. Letopiseţul 2. 371. Mănăstirea Putna. Enciclopedia arhimandritului Victor Ojogl Urmează Bucovinei. la revistele „Mitropolia Moldovei şi Sucevei". 41. 1960. cu numele Botoşăneanul ghid şi muzeografia Biserica „Trei Ierarhi" (1980) şi arhiepiscop la Arhiepiscopia şi Mănăstirea „Cetăţuia" ambele din Iaşi. 130 . 140. voi. Veniamin Costachi la Mănăstirea Slatina.A. în MMS. Din 1998 este redactor la revista marcantă personalitate teologică. I. Iaşi. 2009. până teologice în Italia şi Franţa (1973). Mănăstiri şi biserici din „Biserica Ortodoxă Română". voi. reportaje şi note Repere bibliografice: Severin. între 1972-1975 este Episcop vicar. 327. timp urmează cursuri practice de pictură la 10. Publicaţii: Dezarmarea. 255-260. Bucureşti (1953-1957). ctitorie a lui Petru Rareş din 1532. colaborat cu articole. arhiepiscop.). septembrie 1959. Iaşi. cântăreţ la Biserica Belvedere C. A fost o cunoscută şi paroh. Adânc pe adând- şi hirotonit ierodiacon (1951). Episcopul Gherasim mijloc de desăvârşire morală". p.. I. porunca Cartea Fălticenilor de la A la Z. la Conferinţa „Adormirea Maicii Domnului". în tot acest Putneanul şi Bucovina. C. ediţia a Il-a. Rădăuţi. Mănăstirea Plumbuita. p. Iaşi. Bucureşti. Imperiul sacru. Rădăuţi. 142. pr. Hrehor. HRIŢCU. Episcopul Gherasim Putneanul MMS. p. p. doar pentru lunile aprilie- 2012. Satco. p. 2012. I.M. R„ Poezia pădurii. Asterie al Almasiei şi opera sa. p. Istoric şi realizări. Mănăstirii Neamţ. V. intră ca vieţuitor în obştea călugărească a Pagini de enciclopedie. III. în MMS. Institutul Teologic Universitar din Murgeanu. 97-98. C. 2003. 2012. Suceava. India. Antologia poeţilor teolog.. 508 Ciolca.. Nistoreasa. p. ceasului de faţă. Absolvent al eclesiarh al Catedralei Mitropolitane din Institutului Teologic Universitar din Sibiu. fostă „Interferenţe bogată activitate misionară şi publicistică. români din Bucovina (1775-2002). (coord.. 1948-1953 studiază la Seminarul Teologic de la Neamţ. Timişoara. Istoria literaturii române la Bucureşti (1946-1948) şi funcţionează contemporane.pe Română la diverse manifestări şi congrese atunci. Irimescu. Botoşani). între Barbu. Iaşi. Piteşti.. Poezia la zid. „Vestitorul" Nordul Moldovei. Rădăuţi. a culturale". în MMS. studii. 641. C . Bucovina. 26. publicist (22 februarie 1926. în de mătase. 183-188..416. Fălticeni repere în timp Suceava. 2001. Hrehor. Slatina.. Iaşi. I. 1-2. p. Poezia Bucovinei. 2007. p.. voi. pr. cel mai tânăr protopop din ţară. Mitropolitul şi Bucovina. 116. Bucureşti. 1967. Rânduiala Panageriei. de licenţă „Făgăduinţele călugăreşti-un Letopiseţul de mătase. Şcoala de Cântăreţi a Mănăstirii apoi pleacă Holban. voi. având o „Interferenţe" din Fălticeni. C. nr. 2010.. până la pensionare. Ştiubieni. cu sediul la Paris (1982- Parohia „Adormirea Maicii Domnului" din 1992). Moscova (1977) şantierul de restaurare a bisericii-monument şi a condus delegaţia B.R. ales arhiereu vicar (17 decembrie promoţia 1971. Em.419. din ierarh a reprezentat Biserica Ortodoxă 1978 este ales protopop de Fălticeni . nr. Monteoru. este tuns în monahism (1950) Ungureanu. Em.. 2007. Este ales egumen Societatea pentru Cultura şi Literatura (1957-1958) la Mănăstirea Slatina. 2007. ADRIAN. 91.. fiind ucenic al 2004. Iaşi. La începutul anilor 1990 deschide Germania şi Austria (1976). în Ortodoxă Română pentru Europa Centrală noiembrie 1975 este hirotonit preot în şi Occidentală. Suceava.O. N. la care este Ecumenică de la Cairo. din Paris etc. 7-8. apoi la Română în Bucovina (1862-2012). Se înscrie la sacerdoţiu liric. M.

în MMS. Ştefan cel Mare protopop la Suceava (1959-1979) şi preot în conştiinţa credincioşilor noştri paroh la Biserica „Sfânta Treime" din creştini.313. în MMS. nr. în MMS. în „Nouvelles de Grandchamp". nr. Mitropolitul HRIŢCU. 1974. nr. în MMS. Iaşi.386. D. preot. Iaşi. nr. nr. 5-6. 3-4. documentarist şi cercetător. Grandchamp. Independenţă. nr. nr. Eug. cultură laică şi religioasă. 2001. 96-97. Iaşi.Viaţa monahală la Mănăstirea Bucureşti. Iaşi.. din ţinutul Putnei- MMS. Sbiera. în MMS. în Protopopiatul Ceahlău (1957-1959). Antoie dr. a Arhiepiscop pentru Europa Centrală şi colaborat cu studii şi articole pertinente în Occidentală. Hirotonit MMS. preot paroh la Sabasa-Borca-jud. 1981. 7-8. 6-8. Biserici vechi. 2007.. 6 septembrie 1986. 7-8. Iaşi. p. Viaţa şi activitatea al statului francez (1936-1937) se Mitropolitului Veniamin Costache. nr. Hrehor. 1980. Iaşi.. 9-12. La a specializează la Facultatea de Teologie a 175-a aniversare a întronizării sale. nr. Iaşi. istorici religiilor şi 1983. Elveţia. p. La Burdujeni-sat. 131 . Aspiraţie spre unitate Ia Biografie. Rădăuţi. având preocupări Paharnicul Dimitrie Suceveanul. 62-64. mitologiei. nr. D. 1-2.noi. Adrian Hriţcu.. nr. Iaşi. 1978. caligraf pasionat. Suceava). 5-6.P. Bursier Iaşi. P„ Dimitriu. protoiereu la operele Sfântului Vasile cel Mare. Cernăuţi. MMS. în MMS. 1974. Timotei Dionysos. apusean. 1986. publicist (2 iulie 1913 Iaşi. 9-11. 1970. I. 2008. 1973. p. pr. hirotonirea şi instalarea Prea vechi. 1977. p. Aioanei.352. 1979. nr. C„ pr. Publicaţii: Cultul extatic al Iui Suceava. 32-34. p. Românii ortodocşi la 2012. 3-4. 1972. A avut preocupări în conservarea. 1973. 1. 9-12. Viaţa socială în Neamţ (1938-1957). cercetător.S. Suceava. domeniul teologiei. în MMS. Episcopul Comunităţi. Iaşi. DUMITRU . 11-12. €. ctitor în domenii ale teologiei. 1967. Plămădeală. istoriei principal de cântare psaltică religiilor. Dosoftei la Mănăstirea Probota. Mitropolit. arhim. Iaşi. p. Un pribeag fericit. nr. Valenciuc. în MMS. românească. Cărturar cu o bogată şi elevată Paraschiva. Studii secundare la Liceul Unitatea spirituală a poporului român în „Ştefan cel Mare" din Suceava (1924- Războiul pentru Independenţa de stat a 1932).. 1-2. „Mitropolia Moldovei şi Sucevei". Letopiseţul de mătase. 11-12. Cetăţuia. Bucureşti. aprofundată în arhive şi a unor documcnte Alegerea. p. p.. 1977. Gherasim Putneanul şi Bucovina. 1972. culturii româneşti la revistele de specialitate Teologia în Bucovina. „Lumina". Sfântul Andrei diacon şi preot (1938) la Catedrala din în tradiţia Bisericii şi în viaţa creştinului. 7-8. Ierarhii Bucovinei. Iaşi. Dascăli de cuget şi studierea şi valorificarea Fondului simţire românească. Aioanei. în BOR. chinovia Neamţului în veacul al XX-lea. pr. manuscris dactilografiat din fondul Ortodoxă Română" şi „SUCEAVA . 396-402. Alegerea noului arhierei Filaret şi Neofit Scriban. urmează cursuri la Facultatea de României oglindită în literatură. Muzeului Judeţean". 1979. 80 de ani de slujire pentru ce a exercitat-o asupra catolicismului Hristos. Războiul de Dumbrăveni-Suceava. Schitul Sucmezeu şi hrisovul „Portrete în cuvinte". Suceava. ctitorie a fraţilor arhierei Prea Cuvioasa noastră Maică Scriban. Hriţcu semnalează Sfinţitului Adrian Botoşăneanul ca descoperirea existenţei unui lăcaş de cult- Episcop vicar al Arhiepiscopiei laşilor. 1978. domnesc al Iui Scarlat Grigore Ghiea Aioanei. Froicu.Anuarul Bibliotecii Bucovinei l G. 48. în MMS. în schitul Sucmezeu. Vieţuitori din voievod-1758. memorial-documentar al cărturarilor p. T. în Universităţii din Strassbourg.. în volumul 457-464. în BOR. în MMS. p. Iaşi. Vrancea. Timotei arhim. Iaşi. Teologie din Cernăuţi (1932-1936). 22 februarie 2006. p. Pseudo-Dionisie Areopagitul şi influenţa Timotei arhim. Prin cercetarea Repere bibliografice: Meleşcan. 1-2. Iaşi. în MMS. 1942 nr. 19-20. Vasiliu. „Biserica 15.. Bucureşti. 1979.94. 5-6.

Dobrogei. metoh al Schitului celui mare din Repere bibliografice: Iorga. (1932-1936). 637-649. din 1949 şi până la moarte preot la Suceava. p. în 1568. Sub stricta-i supraveghere s-au Murgul la Academia Mihăileană din laşi copiat cărţi filocalice şi s-au _ caligrafiat şi un atestat de studiu eliberat liturghiere. numit şi „cel vrednic". 171-172." 806-811. Bălan.627-637. una de IACOB. teologie Axiologia Bisericii Ortodoxe. La îndemnul MMS. Suceava. VII. Rădăuţi- arhiereului Neofit de Edesa Scriban (1803. 1972. E„ folclorului. 6-14. Suceava. p. şi culegere de folclor local. fruntaş unionist şi poet al Unirii. 2001. N.. p.locotenent de Argeş. arhimandritului lacob.. voievodul Alexandrii Dionysos în Grecia (Cultul lui Dionvsos Lăpuşneanu a înnoit mănăstirile Bistriţa. sa activitate duhovnicească şi culturală a S-a aflat în fruntea obştei monahale timp de fost distins cu rangul de iconom stavrofor. 3 ianuarie 1981. muzică psaltică şi se cercetau Bucovinei. 500. CONSTANTIN . Pentru meritele sale a fost Românească. Pentru întreaga Mănăstirea Slatina. cronici. urmate de protosinghelul Neofit Scriban. voi. Iaşi. în 1558. nr. în MMS. G. (7-1872). Din monahism pe domnitorul său cu numele de corespondenţa Mitropolitului Şaguna cu Pahomie. Bucureşti. Satco. 1981. primul ei cursuri la Facultatea de Teologie a director. parohia Dănila-Dărmăneşti (1937-1949). 1948. cu revoluţionarul paşoptist Marin Serghiescu IACOBAN. Suceava. în anul 1572. I. p. documente cu privire la Istoria Urme ale teatrului antic pe teritoriul românilor. Iaşi. hărţi sub a cărui conducere s-a ridicat. în manuscris: Editura Episcopiei Romanului. 41-42. O sută de ani de la moartea publicist (11 mai 1913. A avut o bogată activitate dactilografiat din fondul Bibliotecii misionară şi preocupări în cercetarea Bucovinei I. 1-3. p. „Bogdana"-Rădăuţi şi„Sfântul ultimelor descoperiri. Iaşi. voi. limbile greacă Constantin. 2004. Monografia 131. 9-12. cu Slatina (secolul XVI). 1986. Hrisostom Asanei. primul egumen al Mănăstirii cealaltă Monografia satului Bucşoaia. p. p. manuscris Bucşoaia-Frasin. Iaşi. s-au arhiereului Neofit Scriban . de pe teritoriul patriei noastre în lumina Tazlău. 132 . voi. Patericul românesc. 1981. p. planşe.studiu pregătit preoţi şi cântăreţi pentru bisericile comemorativ-centenar al morţii sale în de mir din târguri şi sate. 9-10. 15 ani. note. Em. Arhimandritul Neofit Scriban. episcop . Ioanichie arhim. revistele „Mitropolia Moldovei şi Sucevei" şi „Candela". Hirotonit diacon şi preot în Repere bibliografice: Froicu. Sbiera. 513. 772-776. praxii şi cronici. minee. 116. recenzii. Eug. Bucşoaia-Frasin). Enciclopedia Bucovinei. în MMS.. în MMS. Satu Mare. 101. 1981. scriind articole. Corespondenţe oficiale ale Universităţii „Regele CaroPdin Cernăuţi Mitropolitului Veniainin Costache. fiind şi primul ei stareţ. în MMS. Legăturile arhiereului Neofit Scriban. în Muntele Athos. Enciclopedia manuscriselor. Studii 1884). şi slavonă.. 1982. Este cel care 1-a tuns în Iaşi. s-a stins din viaţă la 786-790. însemnări şi comentarii în 2004. Teologia în Bucovina. I. Satco.. 1-3. Este arhimandritul o anexă însoţită de documente. „CEL VREDNIC" . Putnei. p. P. Autor a două lucrări. 1-2.preot. Studii şi Galiţia. Mănăstirii Slatina. p. arhimandrit. în MMS. în MMS. 10-12. Preotul Iacoban se învăţau ştiinţe teologice. Schitul Sucmezeu din ţinutul Mănăstirea Slatina. p. influenţa acestui Dumitru" din Suceava şi a construit lăcaşuri cult asupra gândirii greceşti). Cariera didactică a lui Eftimie cronicile. 9-12. caligrafierea şi ornamentarea 183-184. iar la moartea acestuia a arhiereul Neofit Scriban din Moldova şi condus întreg soborul la slujba de Mitropolitul Ni fon din Ţara înmormântare. p. înfiinţând şcoala mănăstirească unde Repere: Moroşan. Iaşi. 1978. iar Dimitriu. p. 1904. T. 1973. 125. Şcoala Domnească din Fălticeni şi secundare la liceul din Coţmani.

2010. pr. p. Arta în epoca lui Ştefan cel Mare. Păcurariu. nr. 392. şcoli superioare celei de la Neamţ. cu iniţiale mari. IV. în manuscriselor.. 436. 157. ornamentate bogat în motive florale şi geometrice. povestiri despre vieţile sfinţilor prăznuiţi în încă de la 12 ani. p. în „Analele Putnei". C. 437.. 1964. Manuscrisul cuprinde cuvinte 2003. p. pentru Mănăstirea Rădăuţi (1745) la numai 26 de ani. Bucureşti. Bucureşti. Este unul din duhovnicii şi medievale din Moldova. omilii şi povestiri din vieţile sfinţilor 2007. de Grigore monahul şi presviterul Marii Manuscrise din domnia Iui Ştefan cel Biserici a Moldovlahiei. Ioanichie arhim. 2. Şt. I. Piru. manuscrisul se păstrează mitropolit al Moldovei. 440. Eustatie şi Vasile pentru a pune bazele unei 1988. în „Analele Putnei". Comori ale Nicodim. decoraţiile scoarţelor şi monahism cu numele Iacov. Putna. 1. Putna. Pelin. M. III. dr.. spre sfârşitul secolului al XV-lea. Bucureşti. 1966. Ghervasie. Paradais.. p. scrisă 2007. Patericul a fost şi dascăl în nou înfiinţata şcoală românesc. numele Iacov şi hirotonit ieroshimonah. nr. intră vieţuitor în obştea luna decembrie. 314. mai şi iunie. din porunca lui Ştefan cel Mare a Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Istoria literaturii române.. p. Mănăstire Putna. La 20 2001. 125. slavonă şi greacă. ediţia terminat de caligrafiat şi împodobit „pentru a Il-a. traducător.. Cluj-Napoca. ieromonah (1736). Mănăstirii Putna. mai 1474. III. 164. care autor de cărţi didactice (20 ianuarie 1789. Prin activitatea învăţat slavona şi greaca. nedatat. tâlcuirea Vechiului şi 133 . 422. 6. Casian. 23. Nicolescu. Sbornic pe luna decembrie. 118. M. fiind hirotonit ierodiacon şi „Sintagma" lui Matei Vlastares. arhimandrit (1744) şi probabil copiată după cea a lui Ghervasie ales egumen al Putnei. învăţătură. 349. a învăţat limbile Mănăstirea Putna. caligraf greco-slavo-române de la Putna şi a şcolii (secolul XV). la Putna Bălan. Putna 500. Sbornicul conţine 208 file. fiind tuns în însă caligrafierea. Fond 98. I. prof. p. Sfinţit episcop de monahul din 1472. Graţie filigranul hârtiei sunt asemănătoare cu cele însuşirilor intelectuale. Manuscrise de laudă şi de învăţătură consacrate sfinţilor răzleţite din scriptoriul şi biblioteca pomeniţi în lunile aprilie. p. ieromonah şi arhimandrit. 421. mănăstirea sa de la Putna" un Sbornic: Severin. 2. în „Analele Putnei". 1992. Iaşi. caligrafierea şi ornarea C.M. copiate în limba slavonă cu 2008. Sbornicul conţine Mare (II). Mănăstirea Putna). nr. 1948. Mănăstirii Putna în anul 1731. p. Imperiul sacru. „Tribuna". copiat ctitor de învăţământ românesc. unde şi-a format ucenici. 1964. fiind unul din ucenicii lui volumul „Cultura moldovenească în timpul Gavril Uric. 37. Rădăuţi-15 mai 1778. p. cu 334 file. Putna. urmându-1 pe arhimandritul loasaf . organizatorice şi ale celui scris de el pentru luna mai. 742. V... care a fost chinuit în Cetatea Albă. p. 308 file. V. p. monahală. a studiat sa creatoare.mitropolit.. Mare (I). nr. printre care şi Mucenicia Manuscrise din domnia lui Ştefan cel sfântului slăvitului mucenic Ioan cel Nou.. la vârsta de la Biblioteca de Stat a Federaţiei Ruse la 31 de ani. noul egumen al mînîstirii-alături de nr. Putna. 112. p. 120. 346. în 23 spirituale urcă rapid treptele ierarhiei decembrie 1475 termină de scris Pravila - monahale. 267. lacob ieromonahul a ajutat Ia canoanele şi dogmele. s-a instruit duhovniceşte. cuprinde cuvinte de laudă şi de învăţătură.. dascălii formaţi la Mănăstirea Neamţ. Szekely. Al. în prezent. CI. In 1468 vine la voi. album Sfânta cerneală neagră şi roşie. Pelin. 247: Pascu. în şcoala monahală de la Putna a Moscova. IACOV. acestor luni. Chiriac. Mănăstiri şi Cazanie cu vieţi de sfinţi şi cuvinte de biserici din Nordul Moldovei. I. voi. Piteşti. PUTNEANUL . spiritualităţii româneşti la Putna. 441. Editura Episcopiei Romanului. pr. în 1750. A fost tuns în monahism cu lui Ştefan cel Mare". ARHIMANDRITUL întemeierea şi ridicarea pe noi culmi a şcolii ieromonah Ia Mănăstirea Putna. 27. apoi Neamţ. I se mai atribuie încă un IACOV.. aici Repere bibliografice: Zugrav.

Noului Testament, muzică psaltică, tipicul înmormântat la loc de cinste în pridvorul
şi învăţăturile Sfinţilor Părinţi şi s-a pregătit bisericii mari din Putna, cu hramul
pentru ierarhia Bisericii moldovene. Ca „Adormirea Maicii Domnului", vis-a-vis de
egumen al obştei putnene dezvoltă şcoala Teoctist I „cel Bătrân".
greco-slavă-română, aducând aici crema Lucrări tipărite: Sinopsis adecă
dascălilor vremii şi formând caligrafi, adunare a celor şapte Taine, Iaşi, 1751;
profesori de greacă şi slavonă, traducători Târnoşenia Sinopsis adecă adunare a
de cărţi de cult şi de învăţături, dascăli celor şapte Taine, Iaşi, 1752; Pomelnicul
pentru şcolile altor mănăstiri; la şcoala Mitropoliţilor Moldovei, întocmit după
putneană au venit să înveţe carte monahi şi documente ale Mitropoliei, Iaşi, 1754;
laici din ţinuturile Maramureşului, Bucvar sau începere de învăţătură -
Ardealului, Năsăudului, Galiţiei şi Greciei. primul abecedar alcătuit „pe pământul ţării
A mărit obştea de călugări ai mănăstirii, a noastre" (Teoctist Arăpaşu), Iaşi, 1755;
întărit disciplina şi a început reparaţii la Alfavita sufletească spre folosul de obşte,
biserica mare, chiliile şi zidurile Putnei. Ca Iaşi, 1755; Cereasca floare, Iaşi, 1755 şi
episcop continuă importanta muncă de un Apostol, Iaşi, 1756; Sinopsis adecă
editare a cărţilor în tipografia organizată de Adunare de multe învăţături, Iaşi, 1757-
predecesorul său, Varlaam episcopul alcătuit „din multe scripturi"; Psaltirea
Rădăuţilor. Ca episcop de Rădăuţi a pus fericitului proroc şi împărat David, Iaşi,
rânduială în mănăstirile eparhiei şi a întărit 1757; Despre lemnul Sfintei Cruci, Iaşi,
şcolile mănăstireşti şi din târguri, trimiţând 1759-care cuprinde documente istorico-
preoţii de mir să înveţe carte apoi să fie bisericeşti, culese în timp din arhivele
hirotoniţi. Tot în această funcţie subscrie, Mitropoliei; Liturghie, Iaşi, 1759-1760.
alături de ceilalţi ierarhi moldoveni, la Repere bibliografice: Erbiceanu, C.,
decretul domnitorului Grigore Ghica Vodă Istoria Mitropoliei Moldovei şi Sucevei,
de înfiinţare a şcolilor româneşti în sediile Bucureşti, 1888, p. 24-27; Eftimie, C.,
episcopiilor, decret din decembrie 1747, Viaţa şi activitatea mitropolitului
fiind ctitorul Şcolii Episcopale de la Rădăuţi. Moldovei Iacob I Putneanul, Bucureşti,
Ca mitropolit al Moldovei a desfăşurat o 1900, 73 p.; Dan, Dini. pr.. Cronica
rodnică activitate administrativă, socială şi Episcopiei de Rădăuţi, Viena, 1912, p.
culturală mărind numărul bolniţclor din 112-114; Iorga, N„ Istoria literaturii
mănăstiri şi oraşe, tipărind cărţi, organizând române în secolul al XVIII-Iea (1688-
Sinodul de la Iaşi (1752) prin care s-a 1821), voi. 11, Bucureşti, 1925-1933, p.
hotărât nealegerea ca episcopi ori 593-597; Iorga, N., Istoria bisericii
mitropoliţi a străinilor de neam; este româneşti şi a vieţii religioase a
întemeietorul spitalului public din Iaşi, pe românilor, ediţia a II-a, voi. II, Bucureşti,
care 1-a organizat în chiliile Mănăstirii 1928, p. 161-163, 169-170; Predescu, L.,
„Sfântul Spiridon". A restaurat în întregime Enciclopedia Română Cugetarea,
biserica şi Mănăstirea Putna pe cheltuiala Bucureşti, 1940, p. 410; Bârsănescu, Şt.,
sa; a mutat tipografia din Rădăuţi la Iaşi, Istoria pedagogiei româneşti, Bucureşti.
unde a început o muncă fără precedent de 1941, p. 78-81; Grigoraş, N„ Mitropolitul
tipărire a cărţilor didactice, de învăţături şi Iacob I Putneanul, în MMS, Iaşi, 1958, nr.
duhovniceşti. în aprilie 1760, datorită unor 9-10, p. 791-810; Rămureanu, I.I.,
neînţelegeri cu domnitorul de atunci, se va Comemorarea a 500 de ani de Ia
retrage din scaunul mitropolitan în înfiinţarea Mănăstirii Putna (1466-1966),
mănăstirea sa de metanie, Putna. în ultimele în BOR, Bucureşti, 1966, nr. 7-8, p. 632;
cinci zile ale vieţii îmbracă marea schimă Lăudat, I. D., Istoria literaturii române
monahală cu numele de Eutimie, duhovnic vechi, voi. III, Bucureşti, 1962-1968, p. 99-
fiindu-i ieroschimonahul cărturar Nathan 105; Piru, Al., Istoria literaturii române,
Dreteanul, de la Sihăstria Putnei. Este voi. II, Bucureşti, 1970, p. 157-158; Rezuş,

134

P„ Contribuţii la istoria oraşului Rădăuţi Cernăuţi). Se trăgea dintr-o familie de
(până la 1918), Bucureşti, 1975, p. 60; români macedoneni cu numele de Arnâutu.
Arâpaşu, Teoctist Mitropolit, Mitropolitul După absolvirea studiilor secundare la
lacob Putneanul, Mănăstirea Neamţ, 1978, Gimnaziul Superior gr. or. din Cernăuţi
128 p.; Dicţionarul literaturii române de (1820-1828), se înscrie la Facultatea
la origini până la 1900, Bucureşti, 1979, p. Juridică din Lemberg (Lwow) pe care o
445; Istoria învăţământului din România urmează doi ani însă, îmbolnăvindu-se, o
(până la 1821), coord. acad. Şt. Pascu, voi. abandonează, urmând cursuri la Institutului
1, Bucureşti, 1981, p. 373; Mălinaş, I.M. Teologic din Cernăuţi (1830-1834).
arhim., Situaţia învăţământului bisericesc Suplineşte ca profesor la diferite şcoli din
al românilor în contextul reformelor oraş (1834-1836). Hirotonit preot în anul
şcolare din timpul domniei împărătesei 1936, este imediat solicitat ca profesor
Mar ia Tereza (1740-1780), al împăraţilor pentru Studiul Biblic şi Exegeză a Noului
Iosif al II-lea (1780-1790) şi Leopold al II- Testament la Institutul teologic din Cernăuţi
lea (1790-1792)-teză de doctorat, Viena, (1836) şi activează aici până la decesul
1984, p. 32, 33, 44, 45. 216; Froicu, P„ survenit în anul 1866. A mai predat limba
Dimitriu, Eug., Teologia în Bucovina. română la Şcoala Preparandială, Pedagogiul
Suceava, 1986, p.119, manuscris Ortodox şi Liceul Real (1848-1859), apoi
dactilografiat din fondul Bibliotecii Bucovinei pedagogie la Pedagogiul din Cernăuţi
I. G. Sbiera, Suceava; Paradais, CI., Comori (1857). Translator „gubernial" pentru limba
ale spiritualităţii româneşti la Putna, Iaşi, română în Guvernul Bucovinei (1852-
1988, p. 43. 44, 48, 49, 139, 141, 142; 1860), deputat în Camera ligislativă a Ţării
Păcurariu, M. pr. prof. dr., Istoria Bisericii (1862-1860) şi membru onorar al Societăţii
Ortodoxe Române, ediţia a Ii-a, voi. I, pentru Cultura şi Literatura Română în
Bucureşti, 1992, p. 263-265 şi voi. II, p. 345- Bucovina. Om cu o vastă cultură teologică,
350; Iacobescu, M., Din istoria Bucovinei. juridică şi filologică, preocupat în mod
Voi I (1774-1862), Bucureşti, 1993, p. 41, deosebit de domeniul lingvisticii, este unul
276, 488; Ciurea, Al. I. pr. prof. dr.. Şirul din primii autori de gramatici ale limbii
mitropoliţilor Bisericii Ortodoxe a române în Bucovina, alături de Teoctist
Moldovei, în volumul „Credinţă şi cultură în Blajevici, Aron Pumnul şi Silvestru
Moldova", Iaşi, 1995, p. 74-75;' Păcurariu, M. Morariu-Andrievici. Avea o mare uşurinţă
pr acad., Dicţionarul teologilor români, în a se exprima şi stăpânea temeinic limba
Bucureşti, 1996, p. 202-203; Bălan, Ioanichie română; a făcut traduceri, a scris lucrări de
arhim., Patericul românesc, Editura istorie literară şi teologice de referinţă.
Episcopiei Romanului, 2001, p. 278-282; Pentru întreaga sa activitate didactică,
Severin, C , Imperiul sacru. Mănăstiri şi politică şi culturală a fost răsplătit cu înalta
biserici din Nordul Moldovei, Piteşti, 2003, distincţie imperială „Crucea de Aur" cu
p. 37-38; Ungureanu, C„ Bucovina în coroană.
perioada stăpânirii austriece 1774-1918, Lucrări tipărite: Gramatica limbii
Editura Civitas, 2003, p. 205; Monteoru, N„ româneşti, Viena, 1851-1863; Grammatik
Bucovina. Pagini de enciclopedie, voi. III, der romănischcn Sprache fiir Deutsche,
Suceava, 2004, p. 557; Satco, Em.. Viena, 1855; Istoria literară, tâlcuire a
Enciclopedia Bucovinei, voi. I, Suceava. cărţilor Noului Testament, voi. I-V
2004, p. 517; Hrehor, C. pr., Letopiseţul de Cernăuţi, 1856-1861; Gramatica practică
mătase-Episcopul Gherasim Putneanul şi a limbii germane pentru a patra clasă a
Bucovina, Rădăuţi, 2012, p. 170. şcoalelor poporene, Viena, 1861-retipărită
în 1863, 1870, 1893; Gramatica limbii
IANOVICI, VASILE - preot, reolog, româneşti pentru a patra clasă a
profesor, didactician, deputat (31 decembrie şcoalelor poporene. Viena; 1861;
1806, Cernăuţi-14/26 septembrie 1866, Gramatika limbei româneşti pentru

135

întâia şi a doua Universităţii din Cernăuţi (1896-1900).
ompusă de Vasile Ianoviciu la Hirotonit preot cooperator pe seama
de cărţi scolastice, Viena, 1861; Parohiei Camena (1900-1903); transferat
Gramatica lini bei româneşti pentru a preot cooperator la Pârteştii de Jos (1903-
treia clasă a şcoalelor poporene, Viena, 1916); administrator parohial în Pârteştii de
1861; Ermeneutica Sus din 1916 şi preot paroh (1919) până în
Viena, 1868. în manuscris: 1937; revine ca preot paroh la Pârteştii de
limbii grceşti a Sfinţilor Părinţi şi a Jos (1937-1939). înfiinţează Societatea
scriitori bisericeşti (1860) şi Biblia în culturală „Arcăşia" şi o filială a Băncii
limba română-tradusă şi prelucrată între Naţionale în Pârteştii de Jos; are aceleaşi
1860-1866. iniţiative şi la Pârteştii de Sus; în 1931 este
Repere bibliografice: La mormântul răsplătit cu rangul de iconom şi asistent la
lui Vasile lanovici, în „Foaea Soţietăţii Protoieria din Arbore. Cânta la vioară şi
pentru Cultura şi Literatura Română în iubea mult muzica; a creat poezii de factură
Bucovina", 1866; Dan. Dim. pr.. Rolul patriotică, pe care însă nu a apucat să le
publice, toate găsindu-se in „Condica
ului de la robirea (1775) la parohială" de la Pârteştii de Jos. A avut mai
Bucovinei (15 XI 1918), mulţi copii, unul dintre ei Oliviu fiind şi el
1925, p. 18-19; Loghin, C„ preot în Bucovina.
Anuarul
1775-1918, Cernăuţi, 1926, p. 22. 69, 89; 1937,
L„ Enciclopedia Română Cernăuţi, 1937, p. 46: Condica Parohiei
Bucureşti, 1940, p. 412; Froicu, Pârteşti de Jos, mai multe pagini
P„ Dimitriu, Eug., Teologia în în ani diferiţi; Ieţcu, I.
Suceava, 1986, p.l 19, dr., Pârteşti de Jos, 1415-2000.
dactilografiat din Suceava, 200, p. 41.
Bucovinei I. G. Sbiera, Suceava; Nistor, I.,
Istoria Bucovinei, ediţia a Il-a, Bucureşti, IENACHI, OLIVIU - preot (28
1991, p. 125, 126; lacobescu, M., Din septembrie 1904, Pârteştii de Jos-22 mai
Voi. I (1774-1862), 1986, Suceava). Aparţine unei vechi familii
1993, p. 447, 450; Monteoru, N., de preoţi bucovineni, fiu al parohului Ioan
:lopedie, voi. II, lenachi din Pârteştii de Sus şi Pârteştii de
2004, p. 325; Satco, Em., Jos. A studiat la Liceul "Ştefan cel Mare"
voi. I, Suceava, din Suceava (1920-1928) şi la Facultatea de
2004, p. 517-518; Grigoroviţă, M., Teologie a Universităţii "Regele Carol" din
iţi în Cernăuţi. Se căsătoreşte (1931) cu fiica
2005, p. 65; Berariu din Stroieşti - unul
ai Bucovinei-şi este
preot pe seama parohiei din
2007, p. 47-57; Drăgoieşti; a mai slujit la bisericile din
Cultura şi i pe Siret-Storojineţ şi Pârteştii de Sus
în Bucovina (1862-2012). La 150 (1945-1967), de unde s-a pensionat. Pentru
şi realizări, voi. I. Rădăuţi, calităţile sale şi pentru felul în care a înţeles
2012, p. 45, 53, 75, 262, 263, 396. să slujească Biserica Ortodoxă şi enoriaşii

IENACHI, IOAN - preot, poet (10 stavrofor. După P pensionare s-a stabilit la
iunie 1876, Suceava - 4 martie 1939, şi a ajutat în oficierea slujbelor
Suceava). Studii secundare la Gimnaziul
Superior gr. or din Suceava (1888-1896); din Suceava, alături de bunul
cursuri la Facultatea de Teologie a pr. Modest Grădinara. Iubit,

136

apreciat şi respectat de enoriaşi pentru IEREMIIV, (JEREMIIEVICIU,
modestia sa; apreciat de colegii săi preoţi 1 E R E M I C I U C ) D I Q N I S I E - preot, teolog,
pentru abnegaţia, corectitudinea şi sufletul profesor, publicist (27 ianuarie 1866^
depus în slujirea serviciului divin; slujitor al Mămăeştii Noi-Cernăuţi-1937, Cernăuţi).
altarului cu mult har duhovnicesc. Studii secundare la Liceul german din
Repere bibliografice'. Anuarul Mitropoliei Cernăuţi, urmate de cursuri la Facultatea de
Bucovinei pe 1937-1938, Cernăuţi, 1938, p. Teologie a Universităţii „Francisco-
140; Timoceanu, V., P r e o t u l iconom Josephine" (1885-1889). Hirotonit diacon,
s t a v r o f o r Oliviu lenachi-necrolog în apoi preot (1890) şi numit preot paroh pe la
M.M.S., Iaşi, 1986, nr. 4, p. 132-133; diferite biserici, până în 1897. Profesor
Irimia, D., pr., M o n o g r a f i a Bisericii secundar, suplinitor (1897), profesor
învierea Domnului din Suceava, secundar definitiv (1898) pentru religie, în
Bucureşti, 2009, p. 163, 195. învăţământul secundar; profesor agregat
(1899) şi titular (1905) confirmat abia la 6
I E R E M I A , V A L A H U L - călugăr, august 1919; profesor la Catedra de
canonizat de Biserica Romano-Catolică (29 Teologie Practică, Omiletică, Liturgică şi
iunie 1556, Sasca Mică-Cornu Luncii - Pastorală (1919-1934) unde au predat
1625, Bari-ltalia). Născut la Sasca Mică- Vasile Mitrofanovici şi Teodor Tarnavschi,
Cornu Luncii într-o familie numeroasă şi doctori în teologie şi profesori de excepţie.
săracă. Datorită nevoilor părăseşte casa A rămas în amintirea tuturor prin
părintească şi pleacă în Ardeal, ajungând la capacitatea de sinteză şi farmecul dialogului
Alba Iulia; aici îl va cunoaşte pe medicul de la catedră şi altar.
italian Pietro Giacomo, care-1 tratase pe Publicaţii. Pimeniea Ortodoxă în două
principele Transilvaniei; de la doctorul volume, în care a inclus şi lucrarea
italian învaţă tratarea unor boli şi farmacia prelucrată de el „Pastorala" lui Vasile
naturistă. în 1575 medicul pleacă în Italia, Mitrofanovici, Cernăuţi, 1929; M e m o a r e l e
la Bari, fiind însoţit de tânărul Ieremia. unui nebun, în „Candela", 1899, p. 339-
După un timp, Ieremia se va retrage la 342; Die griechische Messe, Cernăuţi,
mănăstirea capucină „Sfanţul Efrem", 1900; Despre persoana păstorului de
călugărindu-se sub numele de Ieremia suflete (I), în „Candela", 1925, nr. 3-4, p.
Valahul. Pentru că nu ştia carte şi nici limba 129-165; Despre p e r s o a n a p ă s t o r u l u i de
ţării, va fi rânduit să îngrijească bolnavii suflete (II), în „Candela", 1926. nr. 1-4, p.
din infirmeria mănăstirii. Se spune despre el 59-72; Importanţa moralei creştine în
că era un om blând, credincios, având darul viaţa socială, în „Candela", 1926, 1-4, p.
vindecării unor boli, îngrijindu-i mai ales pe 55-72; Despre activitatea păstorului de
cei săraci. în scurtă vreme s-a bucurat de suflete în scopul îngrijirii spirituale a
faimă în tot ţinutul, dar în anul 1625 se comunei întregi şi a singurilor membri ai
îmbolnăveşte şi moare la vârsta de 69 de ei. în „Candela", 1929. 4-6. p. 157-208;
ani şi peste 45 de ani de monahism. în anul Pimeniea Ortodoxă, voi. I, Cernăuţi, 1928
1678 a fost trecut în rândul fericiţilor, iar şi voi. II, 1929.
din 30 octombrie 1983 canonizat oficial la Repere bibliografice: Anuarul
Roma, de către papă şi Biserica Romano- Universităţii din C e r n ă u ţ i pentru anii de
Catolică. studii 1933/1934, 1934/1935, 1935/1936,
Repere bibliografice-, Dăianu, E., Un Cernăuţi, 1937, p. 55; Predescu, L.,
sfânt p r i b e a g r o m â n , Cluj, 1926; Stan, L. Enciclopedia Română Cugetarea,
pr. prof.. Sfinţi români. Sibiu, 1945, p. 76; Bucureşti, 1940, p. 415; Froicu, P.,
Severini, Francesco, Ieremia Valahul, un Dimitriu, Eug., Teologia în Bucovina,
călugăr român în italia. Milano, 1982; Suceava, 1986, p. 123, manuscris
Bălan, Ioanichie arhim.. Patericul dactilografiat din fondul Bibliotecii
românesc. Editura Episcopiei Romanului, Bucovinei /. G. Sbiera, Suceava; lacobescu,
2001, p. 187-190. M„ Din istoria Bucovinei. Voi. I (1774-

137

1862), Bucureşti, 1993, p. 117; Satco, Em.. Putna (I), în B.O.R., Bucureşti, 1962, nr. 1-
Enciclopedia Bucovinei, voi. I, Suceava, 2, p. 110, 133-134-nr. 6; Brătulescu, V.,
2004, p. 521; Grigoroviţă, M., Miniaturi şi manuscrise din mănăstirea
Universitatea din Cernăuţi în perioada Putna, în MMS, Iaşi, 1966, nr. 7-8, p. 466-
interbelică, Suceava, 2005, p. 73. 467; Adrian, II. V., Burtea, I., Lupu, P..
România, monumente istorice şi de artă.
IGNAT, IOAN POPA - preot la Bucureşti, 1972, 426; Duzinchievicj, Gh.,
Coţmani, copist (secolele XV-XVI). „Popa Ştefan cel Mare şi epoca sa. Bucureşti,
Ignat", pe numele său Ioan Ignat, era preot 1973, p. 83; Paradais, CI., Comori ale
de mir la Coţmani pe Ceremuş, parohie spiritualităţii româneşti la Putna, Iaşi,
aparţinând Episcopiei de Rădăuţi. Mai mult 1988, p. 410-411; Pahomi, M., Din istoria
ca sigur că s-a pregătit în şcoala greco- Bisericii Ortodoxe Române a Nordului
slavo-română a Mănăstirii Putna, unde a Moldovei. Episcopia de Rădăuţi, Suceava,
învăţat şi caligrafiera de manuscrise. La 1 1998, p. 44; Calinic Botoşăneanul, Episcop-
iunie 1504 termină de copiat, pe hârtie vicar, Fărâme dintr-o existenă
filigranată în slavona medio-bulgară, un exemplară. Arhimandritul Iachint-un
Minei pe luna noiembrie, cu 253 file; stareţ simbol, Cluj-Napoca, 2005, p. 10;
manuscrisul conţine slujbele zilnice din Pelin, V., Manuscrise din domnia lui
luna noiembrie şi vieţile sfinţilor din Ştefan cel M a r e (I), în „Analele Putnei",
Sinaxaml acestei luni. La f. 253 se află III, Putna, 2007, nr. 2, p. 120; album
însemnarea holografă: „S-a început şi s-a colectiv Sfânta Mănăstire Putna, Putna,
sfârşit această carte în zilele 2012, p. 395.
dreptmăritorului şi de Hristos iubitorului
domnului nostru Io Ştefan voievod...prin IGNĂTESCU, VASILE - preot,
mâna păcătosului popa Ignat, în vestitul sat teolog, profesor, misionar, publicist (10
Coţmani. Anul 7012 (1504), luna iunie 1". decembrie 1927, Părhăuţi-Todireşti). Studii
Pe f. 189 este desenată o vignetă cu stilizări la Liceul „Ştefan cel Mare" din Suceava
florale; manuscrisul este legat în coarţe de (1942-1948), urmate de cursuri la Institutul
tei, îmbrăcate în piele brună gravată cu Teologic de grad universitar din Bucureşti
motive geometrice şi imagini de pajure (1948-1952); doctor în Teologie al
bicefale. Se păstrează în Biblioteca Universităţii Bucureşti. Hirotonit diacon şi
Mănăstirii Putna, cu nr. înv. 43/39 (nr. preot la Silvaşu de Câmpie-Turda, Vlădeni-
vechi 577 IV/1863; 563). Braşov, Nemţişor-Neamţ; preot misionar în
Repere bibliografice; Dan, Dim., pr. Canada (1974-1976) şi ctitor la Los
acad., Mănăstirea şi comuna Putna, Angeles-California (1976-1989) al parohiei
Bucureşti, 1905, p. 78-79-nr. 22; Idem, ortodoxe „Sfinţii Arhangheli". Cărturar de
Cronica Episcopiei de Rădăuţi, Viena, valoare, preot şi profesor cu merite
1912, p. 210-211; Ursu, II., Ştefan cel deosebite în formarea unor întregi generaţii
Mare Domn al Moldovei de la 12 aprilie de slujitori ai altarului, unul dintre cei mai
1457 la 2 iulie 1504, Bucureşti, 1925, p. cunoscuţi misionari ai Bisericii Ortodoxe
420; Zugrav, I. pr., Mănăstirea Putna, Române. A colaborat, cu studii, eseuri,
Suceava, 1948, p. 23; Berza, M„ Ultimul articole şi note la revistele „Ortodoxia",
manuscris miiiiat din epoca lui Ştefan cel „Mitropolia Moldovei şi Sucevei" (MMS)
Mare, în „Studii şi Cercetări de Istoria şi „Calendarul Credinţa" din Detroit.
Artei", Bucureşti, 1955, nr. 3-4, p. 109; Publicaţii-. Netemeinicia dogmatică a
Berza, M. coord., Repertoriul practicii indulgenţelor-rostul suferinţelor
monumentelor şi al obiectelor de artă din în concepţia creştină ortodoxă. în
timpul lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, „Ortodoxia", Bucureşti, 1955, nr. 2, p. 222-
1958, p. 424; Popescu, Paulin ierom., 229; Penticostarul în viaţa duhovnicească
Manuscrise slavone din Mănăstirea a Bisericii Ortodoxe, în MMS, Iaşi, 1960,

138

nr. 5-6, p. 326-334; Neamţ şi schiturile Sihla şi Sihăstria cu
în imnografia triodului, în MMS, Iaşi, cinci sute de vieţuitori. Trebuia
1961, nr. 3-4, p. 203-212; o anumită unitate şi disciplină în
Mănăstirii Neamţ, în MMS, Iaşi, 1962, nr. iar călugării să se instruiască în
5-6, p. 451-460; Slujitorii altarelor şi învăţătura duhovnicească şi
scrierilor filocalice. Astfel,
apărători ai păcii, în MMS, Iaşi, 1964, arhimandritului llarie, s-au tipărit mai multe
7-8, p. 409-416; cărţi în tipografia mănăstirii, cum ar fi
de artă di Cuvintele Sfântului Isaac Şirul în 1819;
în MMS, Iaşi, 1965, nr. 9-10, p. 524-537; Evanghelie în 1821; Cartea pentru
în 1823 şi Psaltirea în 1823-1824,
în MMS, în timpul său şi terminată după
Iaşi, 1968, nr. 11-12, p. 617-627;
între 1818-1823, perioadă plină ' de
în „Calendarul Credinţa pe anul 1980", ale schiturilor, sihăstriilor şi
Detroit, Michigan, 1980, p. 121-123;
Graiul nostru românesc, în „( Secu şi a Sihăstriei-jafari, ucideri şi
Credinţa pe anul 1981", Detroit. ilugărilor în timpul luptelor
1981, p. 93-96. turci şi grecii eterişti. llarie însă pune la s

icoanaPfâcătoare de minuni a Maicii Domnului
din Los Angeles, în BOR, Bucureşti, 1983, şi tipografia, pe care le ascunde în munte; după
pe nepotul său
cu alti doi 1
1982, p.'l36,"l37, 138. 142, 143. 144, 145; le aducă. în
Froicu, P„ Dimitriu, Eug., Teologia în la o ^ anume _ înflorire
1986, p. 124-125,
dactilografiat din fondul
Bibliotecii Bucovinei I. G. Sbiera, Suceava;
Satco, Em., Enciclopedia Bucovinei, voi. I, Creţulescu, N„
, 2004, p. 527-528. Neamţ şi
citat de
ILARI E, ARHIMANDRITUL - Bălan; Tomescu, C„
egumen la Mănăstirea Neamţ (cca 1760, Scurtă povestire istorică despre Sfânta
Valea Seacă-Suceava - 1823, Mănăstirea 1942, p. 42-43; Bălan,

la Mănăstirea Dragomirna, pe când Editura Episcopiei 2001, p.
aici Paisie Velicicovschi. După 339-340.
Bucovinei de către austrieci îl va
însoţi pe Paisie şi ucenicii săi la Mănăstirile ILARION, IEROMONAHUL - dascăl
Secu şi Neamţ. Pe la începutul secolului al de psaltichie la mănăstirea Putna (secolul
XlX-lea îl îndrumă spre monahism şi are XVIII). Ilarion Ieromonahul, intrat de foarte
grijă de nepotul său, viitor arhimandrit
Neonil Buzilă vestitul egumen al din Patmos-Grecia. Vine la
Aici, la Mănăstirile Secu şi at de arhimandritul Vartolomei
llarie începe s ca dascăl de cântări psaltice în
călugăreşti la de aici. Printre alţii îl
duhovnic şi arhimandrit. în anul la muzică şi pe Ioan Bălăşescu,
1818 este ales egumen al obştei lavrei fiul ului paroh din localitatea Putna,
Secu şi episcop al Bucovinei. Când

139

Moldova de Nord va fi ocupată de trupele al XVII-lea a trăit ca simplu
Ilarion îi va însoţi în refugiu, la la Mănăstirea Râşca, acolo unde
pe Vartolomei Măzăreanu în 1778, probabil s-a instruit; a fost tuns în
iar „Academia de la Putna" este închisă. Pe Ilarion şi hirotonit. A
Încerc „de pre
în 1778 lui Isaia Băloşescu, drept dirept româneşte" din „Dioptrâ"
al filosofilor Patmosului". N. A. lui Filip Solitarul, pe care o termină de
Ursu, într-un studiu extrem de bine copiat la 4 iunie 1673; în
„Ilarion ot Râcica";
atestat este un fals din secolele X1X-XX şi în Biblioteca Academiei
că ieromonahul Ilarion nici nu ar fi la cota 2135. După cinci-şase ani
la Mănăstirea Putna. îl întâlnim la sediul Mitropoliei Sucevei şi
Repere bibliografice'. Urechia, V. A., Moldovei, ca monah ce deservea pe
Arhimandritul Vartolomei Măzăreanu mitropolit; în anul 1686 îl „însoţeşte" pe
(1720-1780) - notiţă biografică şi Dosoftei în Polonia, fiind ridicat de lehi din
bibliografică, în „Analele Academiei Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la
Române", Memoria Secţiunii Istorice, Suceava" împreună cu
Bucureşti, 1889, p. 26-27; Dan, Dim. pr.. Nicolae şi ieromonahii Adrian şi
Ioan cel Nou şi arhiva
Mitropoliei şi duşi la Stryi Zolkiev, unde
Secţiunii Istorice, Bucureşti, 1911 şi
Bucureşti, 1911, p. 61; Nistor, L, Mitropolitul Dosoftei.
Bisericii din Bucov ina, Bucureşti, 1916. p. , N„ arhiereu, Istoria
31-33; Iorga, N., Istoria învăţământului Fălticeni, 1901;
românesc, Bucureşti, 1928, p. 117;
Breazul, G„ Un capitol de educaţie vechi. Bucureşti, 1980, p. 216; Mitric, O.,
muzicală, Bucureşti, 1937, p. 23: Mălinaş,
I. M. arhim., Situaţia , Bucureşti, 1998, p. 30, 87.
al românilor în
şcolare dii ILASIEVICI, VASILE - preot, teolog,
Maria Tereza (1740-1780), al profesor, didactician (1821, Cernăuţi-14/26
împăraţilor Iosif al II-lea (1780-1790) şi 1897, Cernăuţi). A fost fiu de preot
Leopold al II-lea (1790-1792) - teză de cu studii secundare şi Institutul
doctorat, Viena, 1984, p. 34, 45; Ursu, N. Teologic din Cernăuţi (1841-1845) pe care
A., Două documente false privitoare la le-a absolvit cu distincţie. După 1880 îşi
de doctor în Teologie al
de la Mănăstirea Putna, în Universităţii „Francisco-Josephine" din
Institutului de Istorie şi Arheologie A. IX Cernăuţi. A fost hirotonit preot la una din
XenopoF, Iaşi, XXII/2, 1986, p. 843-852; bisericile din capitala Bucovinei; numit
Gh. C., Lexicon al celor care, de- prefect seminarial şi catehet la Şcoala
Normală şi Pedagogiul cernăuţean;
de tradiţie bizantină în România, consilier la Consistoriul Episcopal. Director
Bucureşti, 1994,' p. 173-174; Mitric, O., la Şcoala Normală şi Pedagogiu; inspector
şcolar pe oraşul Cernăuţi şi apoi al
Nordul Moldov ei. Bucureşti, 1998, p. 18. întregului district; membru în comisiile
pentru examenele finale de la Institutul
ILARION, MONAHUL - călugăr la teologic şi Facultatea de Teologie. Membru
Mănăstirea Râşca (secolul XVII). A fost activ al Societăţii pentru Cultura şi
unul din primii traducători români de i în Bucovina. Cărturar cu
literatură teologică. în a doua jumătate a laică şi religioasă, având o

140

Odată cu nedeterminatului. în a reuşit publicarea lor. Cernăuţi . Teologia în titularul catedrei de Filosofie şi metafizică. unde este tuns în „Cadran". DIACONUL . în eseuri: Eusebie Mandicevschi (1857- anul 1794 se afla „în satul Zamostie" 1929).?. după Revoluţie. a Miscelaneu de literatură teologică. p. fost numit lector la Catedra de limbă Societatea pentru Cultura şi Literatura germană a Institutului Teologic din Română în Bucov ina (1862-2012). p. 528. S-a instruit în studii.. P. Bucovina. p. 126. p. ajungând chiar Olteniei" din Craiova. în 141 . de Cultură „Mihai Eminescu". Facultăţii de Teologie din Cernăuţi. 295. 175 p. filosof (1923. ediţia a II-a. Printre scrierile sale MMS.. se refugiază în Moldova. Manualele pe care le. Ceva mai târziu a Suceava. p. „Mitropolia Vartolomei Măzăreanu. Repere bibliografice: Mihail. 125: Mitric. 18. 1998. nedeterminatului".. Ajunge Bucovinei (15 XI 1918). Agatha Grigorescu-Bacovia. literar „George Bacovia" de pe lângă Casa 2012. nr. în „Candela". a Sectorului V din Bucureşti.296. alături de Ştefanache ILIE. 1994. „germană". au circulat în manuscris pentru că nu Mitropoliei Moldovei. membru activ al Cenaclului de ani. G. Istoric şi realizări. 1897. Istoria Bucovinei.profesor. sporadic i-au fost publicate articole. M . pe vremea aceea fiind arhivar-registrator şi Em. 405-409. Dim. Sbiera. Habsburgic. Bucureşti). p. la Mănăstirea Putna (a doua jumătate a Andrei Ciurunga şi alte personalităţi. VICTOR . pr. I. copiată de colegul 906-911. teză de doctorat. manuscrisul fiind semnalat în Biblioteca Bucureşti. 1986. Rădăuţi. în anul 1950 îşi susţine cu mult succes teza manuscris dactilografiat din fondul de doctorat „Introducere îr metafizica Bibliotecii Bucovinei I. 105. de Imperiul Bucureşti. 10-12. nr. voi. Cernăuţi. era „cu slujba învăţăturii protestante într-o revistă protestantă. având probleme cu regimul comunist- Moldovei. său dascălul Ştefan Raierez. Intră în obştea de activat şi în colegiul redacţional al revistei călugări a Mănăstirii Putna. 1975. Eug. promovat bibliotecar. teologice bucovinene. contribuit substanţial în formarea multor manuscris care se află acum în Biblioteca generaţii de slujitori ai Bisericii şi şcolii Mitropoliei Moldovei. voi. Recenzii în „Mitropolia Olteniei". nr. 1925. pe lângă „mănăstirea cea veche" (biserica Publicaţii. pe ani de Manuscrise româneşti din biblioteca studiu. 133-164. Ol. Dan. studii. Cernăuţi. p. aducând cu el Esopia.. Aici. P„ Dimitriu. 5-6. dublate copiilor" boierului locului. I. 1998. Articole. p. Cartea Din 1 noiembrie 1950 începe calvarul vieţii românească manuscrisâ din Nordul sale. Introducere în metafizica de lemn a lui Dragoş Vodă-n. în perioada interbelică manuscrisâ din Nordul Moldovei. Iaşi. Vasile llasievici-necrolog ILIESCU. Froicu. a mai secolului al XVIII-lea). tipări de-abia în anul 1994.). eseuri şi recenzii în „Mitropolia Academia duhovnicească a arhimandritului Moldovei şi Sucevei" din Iaşi. completate cu bucovinene în menţinerea românismului studii superioare la Institutul Teologic de de la robirea (1775) la desrobirea Grad Universitar din Bucureşti. Suceava.411. O. Ecouri Zamostea. 2004. îm MMS. Suceava. asistent al profesorului Mircea Florian. p. teolog. copiază un de o disciplină riguroasă. lucrare pe care o va Nistor. adică „Ortodoxia" din Bucureşti şi „Almanahul şcoala pentru copiii din sat care funcţiona parohiei ortodoxe române" din Viena. la Craiova. La 150 Bucureşti. pr. (continuare). Suceava. 1957. 1-2.mare putere de sinteză şi de muncă. dascăl-probabil în „şcoala mică". 440-441. „Glasul Bisericii". Irimescu. Satco.. Cartea românească Catehetică. 41. Rolul preoţimei Studii secundare la Cernăuţi. p. p.n. Enciclopedia Bucovinei. ocuparea Bucovinei. se numără şi un T r a t a t de Teologie Mitric. 1991. a elaborat pentru diferite clase. 123. I. Bucureşti.. 1957. Repere: Dr. monahism şi hirotonit diacon.diacon şi dascăl de Popescu. Iaşi.

a muzicale din Crasna Ilschi. an 17. în „Ortodoxia". Bucureşti. a construit gardul împrejmuitor şi Parlamentul de la Viena. Aioanei. Timotei arhim. Pe coperta Bucureşti. Fălticeni-mon amour. Teologie din Bucureşti. 123. Timotei arhim..Sutzawa une 27-en September februarie 1914. Fălticeni). 2006. Caragiale şi Viena. Având numărul de seama parohiei din Mălini (1937-1939). Bucureşti. p. Repere bibliografice: Ilisei. V. 1065-1069. Des (aprox.psalt. 1236. Filosofia anistorici sau a dăinuirii. 1974. Mc. naştere. p. Cartea Fălticenilor de la ani de la întemeierea Facultăţii de A la Z. 191. Dincolo de Bucureşti. p. Curriculum vitae de la teza de cuvinte. lucrarea Osteneli sacerdotale. 5. Aioanei. nr. 66. Popescu în documentele Securităţii Gheorghe" de la Mănăstirea „Sfântul Ioan comuniste. 11. laşi. 287-292. Suceava. Grigore a fost probabil unchiul preot şi preot paroh la „Fălticenii Vechi". Mălini . Nil Monahul cu cântări transpuse în notaţia prof. 2010. Nistoreasa. prăznicarul. M. 1790. nr. Preotul Ilie Ilisei-90 de ani de la (J. Drăgulin. Bucureşti.. p. G. 3. 11-12. p. Suceava. 75 de 111. p. p. „George Breazul" de la Biblioteca Uniunii Româneşti. Bucureşti.. 1850. 2007. ediţia a Il-a. laşi. Fălticeni repere în timp. 4. restul-de la 46 la 48 pastorală a bolnavilor". N. Iliuţ a copiat. pr. dr. nr. 1957. în „Dacia literară". ILIE .. Hirotonit diacon pe este scris de altă mână. Bucureşti. I. una din stranele bisericii „Sfântul M. GRIGORE . 2003. prof. C. La fila 3. manuscrisul se află în fondul transferat preot în localitatea Avântul. Suceava. interioară a manuscrisului a consemnat: „Geschricben dUrch mich. „Almanahul parohiei ortodoxe din Viena". în Nistoreasa. 2010. Iaşi. Slujirea în timpul furtunii.. asupra esenţei creştinismului ca analiză a Portrete în cuvinte. Moltmann). Profesorul T. Scoasă de Nil urmează cursuri la Facultatea de Teologie a Monah". 126. 2007. Bulat. T. 262 Suceava). în BOR. apoi Dumnezeieştei Liturghii. în „Glasul Bisericii".. Metafizica istoriei. în unui alt cantor şi copist de manuscrise afara activităţii misionare şi duhovniceşti. Compozitorilor şi Muzicologilor din Lămăşeni-Rădăşeni şi Mănăstioara. Iaşi. 20-21 şi în „Lumina". doctorat. în româneşte. 464. inventar 4702. în manuscris: „Crai Nou". Studii secundare în Gura „început cu D-zeu cel S-nt al Humorului şi Fălticeni (1927-1933). 120-123. din 31 ianuarie 2004. Universităţii din Cernăuţi (1933-1937). p. Bucureşti. A.. din cele 115 cât absolvită cu teza de licenţă „îngrijirea numără manuscrisul. 2006. 2011. dr. Cântăreţ şi lector bisericesc la p. Gr. 1958. numai filele 1-45 şi 78-115. în 27 septembrie Teologie Ortodoxă din Bucureşti". în „Anuarul Facultăţii de cel Nou de la Suceava". 142 . Craiova. pr. p. 1831 termină de copiat un manuscris a lui Bucureşti. nr. publicist (4 Grigory. jud. a împodobit-o cu frescă şi Cernăuţi pentru alegeri de membrii în mobilier. noii reforme a lui Hrisant. Timotei 1964.. 124. Iliutz ILISEI. 353.. postum i s-a editat creştinism. Theologie der Hoffnung arhim. Ciolca. p. 106. Dicţionar bio-bibliografic. din 11 Dolorosa. Fălticeni Repere bibliografice: Istoricul repere în timp..mai buni p. 442-446. Gh. 1958. p. V. 261-262. 198-207. Bucureşti. în reclădit biserica din Poiana Mărului-Mălini.aprox. Al. Despre rugăciune. p. din 1955 România. 2007. încercare iulie. ethosului rugăciunii creştine (1992). Cunoaştere şi simbol în predicatori ai Fălticenilor. Via p. ca membru din Fălticenii Vechi a renovat biserica pe interior Dieta Imperială şi Comisia electorală rurală şi exterior. 2009. Crasna Ilschi . 1950. I. 2. Ciurea. în notaţie hrisantică. A fost unul dintre cei. Petcu. la anul 1848 a făcut parte. Fenomenologia diabolicului. p.. în 1969. Iaşi. 2009.. Pâra ie. Poiana Mărului-Mălini.7 martie '831".„Mitropolia Olteniei".preot. 362: Institutului Teologic Universitar din Aioanei.. în „Glasul Bisericii". p. specifică: 1985.... Toader Iliuţ. nr. 595-598. origines â nos jours. copist Theologie Orthodoxe Koutnainc. De la ILIUŢ. nr.. 7-8. 98-105.

533. p. 795." Bucureşti. dăruit în 1598 de p. O.. 1962.I. voi. dirijor de cor (1815.O. Em. argintar (a doua jumătate a secolului al Repere bibliografice: Cosma. p. Antologhionul. un alt mare Lexicon al celor care. şi lector bisericesc. p. în „Muzica românească de mijlocul secolului al XVI-Iea. Gh. Ioan tradiţie bizantină în România. 1-2. p.. loasaf arhimandritul.ierodiacon. Este autorul caligrafierii unui manuscris muzical IOAN. Moisescu. 165. A ferecat mai multe în secolele XVI-XIX.. nr. sub cota 816/S(ofia) este Bucureşti. Bucureşti. ediţia pârcălabul de Hotin Gheorghe Izloveanul. 1939. Satco. Diaconul este considerat unul din marii 1994. C. Bucureşti. voi. Ionescu. p.. Cernăuţi. Paulin tradiţie bizantină în România. p.zlătar şi Vlahul şi Kyr Gheorghie mitropolitul. p.. Manuscrise slavone din 1994. Muzica caligrafic de un autor anonim de pe la în Bucovina. A trăit şi a creat la Suceava. Din istoria Bucovinei. 153. voi.. veacurilor s-au ocupat cu muzica de Repere bibliografice: Popescu. biblioteca Mănăstirii Putna. Iaşi. lacobescu. N. 533. Andonie Ieromonahul. Rusu. între care Tetraevanghelul de muzicii româneşti". Bucureşti. Intră de tânăr în viaţa monahală manuscrisul cuprinde cântări pentru a obştei monahale din Mănăstirea Putna. V. cantor românească. meşter argintar cunoscut şi apreciat la Ionescu. B. Emandi. 1973.. în „Izvoare ale liturghiere. p. Istoria literaturii române Crasna llschi-1895. specialitate la Şcoala Cantoralâ din Enciclopedia Bucovinei.. Utrenie. care 1-a lăsat moştenire timp va deveni şi el dascăl în această Bibliotecii Uniunii Compozitorilor şi şcoală. fiind Bucureşti. Bucureşti. Repere bibliografice: Ciobanu. I. pe care M. p. a „ferecat-o cu mâna în ţărână a robului lui 1862). Dicţionar enciclopedic de artă medievală ILIUŢ.localitate Em. copist. Voi. p. de-a lungul dascăl şi compozitor putnean din prima veacurilor s-au ocupat cu muzica de jumătate a secolului al XVI-Iea. Dumnezeu loachim zlătarul. Este menţionat şi pe o Evanghelie. Enciclopedia Mănăstirea Putna (I).Cântăreţ şi vechi. 175. Bucovinei. de-a lungul luna martie. Habitatul urban şi cultura acum în Ucraina. Gh. 175. Bucureşti. creatori de muzică bizantină provenit din Enciclopedia Bucovinei. Bucureşti. II. I. Bucureşti. 175.. p. la Mănăstirea Putna. însă va crea şi „cântări" care se vor Muzicologilor din România. XVIII). Suceava. 147. 2004. M. Cartojan. Istoria Bucovinei. Em. I. 1996. 1991.. Bucureşti. sfârşitul secolului XVI şi începutul Muzica instrumentală.în anul 7107. Gh. Domitian IOACHIM.R. 383. XVI-Iea . lector biblioteca Muzeului de Istorie şi Arheologie bisericesc şi dirijorul corului plugarilor din Bisericească din Sofia şi un altul aflat în Crasna Ilschi (1837-1874). Toader Iliuţ a regăsi în manuscrisele muzicale 816/S din fost mulţi ani cântăreţ de strană. lector bisericesc în Crasna Ilschi .. Em. Suceava.. compozitor de muzică psaltică (secolele probabil pentru a-1 folosi la strană. scris de Andonie Ieromonahul. azi"..primele decenii ale secolului Hronicul muzicii româneşti. a Il-a. 1976. Protopsaltul. 114... p. Drăguţ. ierom.. Şi-a făcut studiile de spaţiului. 1980. Şcoala 143 . 1994. C. 2". L. şcoala putneană. 1993. Ionescu. compozitorul Gheorghe Mandicevschi. voi. Satco. copiat Repere bibliografice'. Crasna).. TOADER . Nistor. în George Breazul. Gh. voi. studiind muzică bisericească cu 2004.. ARGINTARUL . T. XV-XVI). vocală şi psaltică secolului XVII. Theodosie Zotica. Ciobanu. 1978.psalt. 121-122.volum editat de Petre Niţulescu. Suceava. I. L. 180.. 37. I. p. alături de Eustatie 2004. Lexicon al celor care. Satco. Vecernie şi Sfânta Liturghie şi s-a fiind ucenic al vestitului Eustatie aflat o vreme în posesia profesorului Protopsaltul în şcoala muzicală de aici. cu notaţie în noua reformă a lui Hrisant.. I (1774. DIACONUL .

Manuscrise ră/leţite ierodiacon şi ieromonah. românească a Florii darurilor. M. voi. N. cu 283 texte româneşti. O traducere românească Nordul Moldovei şi a fost tuns cu numele din secolul al XVI-lea a cărţii Floarea Ioan. lonescu. fond manuscrise studiat. note. află în conservare la Biblioteca Mănăstirii Mareş. 16. slavo-român. 1785/696.. Bucureşti. Dragomirna. (I. Gh. Bucureşti. „rithor şi sholastic" şi dascăl în Putna. româneşti nr.. 1980. IV. cu nr. în BOR. p. Ştrempel. Cea mai veche versiune Athosului. 1962. p. OL.. 1992. N„ pr. Brătulescu. monahism cu numele Ioan şi hirotonit 80. C. în „Analele Putnei". 2007.monah al XVI-lea ca şcoală slavo-greco-română de copist de la Mănăstirea Teodoreni. Bucureşti. album colectiv Sfânta Mănăstire Lucaci. p. Cartea românească manuscrisă din Vieţuitor la Mănăstirea Putna. Este „cea pe teritoriul României. p. mai veche versiune românească a Florii 28. IEROMONAHUL . Manuscrisul atestă probele Bucureşti. Mănăstirea Putna (secolele XVI-XVII).R.. IEROMONAHUL - 1585. Contribuţii filologice şi file şi colofonul la f. p. p.. fiind tuns în monahism cu numele între 1592-1604. P. învăţat.. a Putna. „Limba română".fost monah la Mănăstirea Putna (secolul al XV- episcop al Romanului. tipic bisericesc. 3. Mitric. înv. din nivel mediu. manuscriselor româneşti. Catalogul rezumat. 1992.. Gheţie). Bucureşti.. p. Bucureşti. Nu darurilor. p. Fondul Mănăstirii limba română. Originile scrisului în din Moldova. IV. în şcoala slavo-greaco-română a nr. Pentru Mănăstirea „Pantocrator". 52. p. 1962. tuns în Nordul Moldovei. 121-122. S. Iaşi. 1982. G. 1998. 32. darurilor" (Al. 4620. monahală într-una din mănăstirile din Smochină. Putna.. dar se pare că nr. 263-316. 1. Al. AL. prefaţă. p. limbile greacă însemnări de pe manuscrise şi cărţi vechi şi slavonă. fiind cel care a scris şi prelucrat vestita Pravilă (Nomocanonul) în IOANICHIE. S-a instruit din scriptoriul şi biblioteca Mănăstirii duhovniceşte în cadrul obştei monahale. Floarea darurilor ştiinţe teologice. 2008. 1989. II. 466-nota 87. 722-723-nota 49. manuscriselor. celelalte pagini sunt cuprinse rugăciuni. înv. indici şi reproduceri de prof. Neamţ. 2012. S-a instruit duhovniceşte şi a păstrează la B. 1983. Manuscrisul este scris Ioanichie şi hirotonit ierodiacon şi bilingv.monah la Timişoara. Filiaţie şi în anii 1605-1606 va caligrafia în limba localizare. IEROMONAHUL . hirotonit ierodiacon şi ieromonah. în şcoala monahală a Neamţului. dr. Suceava (secolele XVI-XVII). Chiaburu. Intră în viaţa Repere bibliografice: Smochină. muzică psaltică şi copierea din Ţara Moldovei. Din iniţiativa sa şi a lui Eustatie .muzicală de la Putna.N. traduce în limba lea). Floarea darurilor sau Fiore di Virtu. Iaşi. Cultura muzicală de tradiţie bizantină slujbe. I. 381-392.. I.A. Szekely. 547-548. Roman- a fost o vreme şi la una din mănăstirile Moraru. Pandele-Olteanu. A fost contemporan cu 547-548. 7-8. ediţie îngrijită. Putna. 1994. Barbu-Bucur. 2012. P. 178.. 110. Mareş) şi "cea mai veche şi de-a lungul veacurilor s-au ocupat cu singura versiune completă înainte de 1700" muzica de tradiţie bizantină în România. 187-nota 6. limba 144 . Manuscrise slavo-române 222-230. Bucureşti. în revista Repere bibliografice: lufu. Antologhion. E. nr. V. iar pe Bucureşti. aduse de profesorul Ştefan Bârsănescu că la Mănăstirea Putna funcţiona încă din secolul IOAN. 69-70. 1985. Cea mai veche versiune Dragomirna.. I. IOAN. are 627 file şi se ieromonah. Gheţie. Lexicon al celor care. se ştie când şi unde s-a instruit. p. Intră în obştea de călugări a Mănăstirii română şi transcrie Floarea darurilor. Olimpia Mitric. românească a Florii darurilor. p. univ. această şcoală. Caproşu. un Gromovnic şi pascalii. p.M. în volumul „Cele mai vechi slavonă un Minei pe luna ianuarie.. ştiinţe teologice. Manuscrisul se lingvistice". este copiată pe ultimele 71 file. mănăstirii. Bucureşti. 197. 108-109.

.. 2007. manuscrisul se află în fondul de carte veche Undolskij). nr.A.395-396. cu frontispicii din cercuri înlănţuite în 2993). iar în 1901. O. IONICHIE) Catalog. în de Dumnezeu .. fiind în limba română la 12 aprilie 1806. cu 231 f . N. care. Rugăciuni către Născătoarea d Etienne le Grand (1457-1504). Catalog. 118. având o activitate rodnică de Moldovei. în nr. Pecerscăi.R. 3003). Fălticeni. 2007.R. apoi a fost cumpărat de şi scrie „pre limba noastră" un Miscelaneu anticari şi acum se află la Biblioteca de Stat de literatură monahală. nr. Pelin. 87-89. 30.A. terminat de copiat vieţuitor în obştea Mănăstirii Râşca. 2952). chemaţi aici de Marele 1795 scrie un Miscelaneu de literatură Ştefan pentru noua sa ctitorie. pentru Mănăstirea Putna. ieroshimonah şi ieromonah. Mineiul s-a păstrat la Mănăstirea Putna săptemvrie 8" termină de tradus din slavonă până în 1860. La 6 iulie origine românească din colecţii străine. în „Analele Putnei". în 1800 „prescrie cu a sa obiectelor de artă din timpul lui Ştefan cheltuiala şi osteneală" Patericul cel Mare. Mănăstirii Secu.. în „Analele Putnei".. 136. II. Ultimul manuscris al său IEROMONAHUL . Bucureşti. (B.A. Manuscrise de cuvioşilor părinţi de la Rosiia. copiere şi traducere a unor manuscrise şi Mitric.„în stihuri (versuri) de pre „Revue des Etudes Roumaines".R. p. 1986. de la f. 120. el se află „Cuvinte de învăţătură Părintelui III.R. terminat la 1 decembrie 1797. Repertoriul monumentelor şi Cantacuzino. ceva mai târziu. 119-nr. Moldova. adecă Vieţile s(finţilor) prea nrl87.. în arhimandritul loasaf şi călugării cărturari anul 1794 transcrie Patericul Pecerscăi. cota 3007). fond 3 iO (Colecţia V. II.. a Mănăstirii Agapia.R. Cartea şcoala monahală învăţă limbile greacă şi românească manuscrisă din Nordul slavonă. 2008. 1805 caligrafiază Theoretocarion şi alte rugăciuni către Maica Domnului (B. II. manuscrise. Em. M. pentru ca între 1798-1800 să scrie A culori şi iniţiale cu motive florale în fericitului Theorit episcopul Chiprului.. 1957. Pelin. 2. 333. chinava. II. II. IV. 445. 2877). manuscrisul este copiat pe august 1798 copie un alt Miscelaneu de hârtie filigranată şi are 333 file. Bucureşti. de inventar. V. Catalog. 1802 copie un Miscelaneu de literatură Repertoriu. La „leat 1800. în colofonul. Dimitrie. muzică psaltică şi copierea de numele grecizat Ioanichie sau Ionichie. 4. mitropolitul aetivite litteraire en Moldavie a 1 epoque Rostovului. în care-1 însoţeau. nr. teologică. într-o frumoasă şi curgătoare limbă. înv.slavonă. 254. fără nr. voi. 142. 1958. Manuscrise româneşti din miscelanee de literatură religioasă. R. V.. împreună cu Meletie din îndemnul voievodului Ştefan cel Mare ieromonahul transcrie un Miscelaneu de Minei pe ianuarie şi Minei pe februarie literatură monahală (B. Mitric.238-239. cu nr. Catalog. IOAN. au fost copertate într. 2. elinie pre slovenie".. Manuscrise din domnia lui îl denumeşte „Facerea omului" pentru că în Ştefan cel Mare (I).. în 1467 scrie religioasă. Catalog. p. în limba slavonă. 78. 620. cu 50 f .copist şi traducător este un Miscelaneu de literatură religioasă (secolele XVII1-XIX). p. are colofonul scris pe ultima filă. O. Catalog. f. (Catalog. 441. p. care se află la B. 58 şi Repere bibliografice: Turdeanu. p. 1998. 2956). Aici îşi va Istoria sfintei mănăstiri Râşca. ale lui Dimitrie 1958.A.A. II.A. Iaşi. desăvârşi învăţătura duhovnicească. p. L cuprinde Viaţa Sf.. a Federaţiei Ruse. Bucureşti. tuns în monahism după 1760 şi hirotonit Repere bibliografice: Creţulescu. p. 50. La 21 un singur volum. moldoveni. Intră de tânăr ca (B. Constantinescu. II. Tâlcuire ia Cântarea Cântărilor. A venit la Putna odată cu după „moda" fanariotă a acelor vremuri. ornamentat literatură monahală (B. uneori îl găsim semnând cu 145 .R. tălmăcite de el sau de alţi călugări 31. (IOANICHIE. nostru Vasile cel Mare pentru facerea Manuscrise din domnia lui Ştefan cel omului" şi se găseşte la Biblioteca Mare (II).

S-a format în Repere bibliografice: Bogdan. 135-136. Cei doi maeştri au fost preocupaţi duhovniceşte. La început Printre cele mai reuşite compoziţii se făcea ascultare îngrijind bolnavi şi se ocupa remarcă tabloul votiv „Legenda Sfântului de aducerea mâncării şi celor trebuincioase Nicolae". Manuscrise slavo-române ucenici. l-au scris mult păcătosul şi realizatori ai compoziţiei picturilor de pe nedestoinâcul robul lui Dumnezeu. Iaşi. acum egumen la Pobrata. română un Octoih. I. al cărui ucenic era. Ioan schimonahul s-a îndeletnicit Suceava" şi „Legenda lui Moise". fiind un capodopera este „Scara virtuţilor" inspirată copist caligraf talentat şi rapid (tahigraf). Octoihul se păstrează Suceviţa. din porunca alte informaţii despre viaţa şi activitatea celor mitropolitului Grigorie Roşea. lăsând în. ieroschimonah şi ieromonah.. brun şi alb pe un fond verde monahală a Voroneţului s-a desăvârşit smaragd. ediţie îngrijită.monah la conţinut patristic-pentru mănăstirea sa de Mănăstirea Moldoviţa (secolul al XVIII-lea). Sunt principalii Osmoglasnic. I. pe care îl Simionovici. fevruarie 26". Ioan şi Sofronie au mai destoinici ucenici ai lui Daniil pictat şi icoane pe lemn pentru catapetesmele Sihastrul. 2001. metanie Voroneţ. scenele „Aducerea Cuviosului Daniil Sihastrul. încadrare perfectă în spaţiu. V. p. Ioanichie copierea manuscriselor. teologie. în limba română: „Această carte (secolele XVI-XVII). p. muzică bisericească dar şi arhitecturii locaşului şi simbioza între ele. Elena monahie Sfânta împodobeşte cu titluri scrise cu roşu şi Mănăstire Voroneţ.. a învăţat slavonă şi greacă. bun gust şi Dragomirna. indici şi reproduceri de prof. din „Leastviţa" Sfântului Ioan Climax Mai târziu este chemat la Mănăstirea (Scărarul). Olimpia Mitric. MONAHUL . 2008. frescele interioare şi exterioare de la ieromonah Ioan ot Moldoviţa. 58. După moartea moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Sfântului. Sfântului Efrem Şirul .Vleat 7251 biserica „înălţarea Domnului" a Mănăstirii (1743).. urma lui numeroşi monahism cu numele Ioan şi hirotonit ucenici duhovniceşti şi harnici copişti. cu 86 file. zugravilor..manuscris cu 146 . cu nr. din păcate nu se cunosc 1550 termină de scris. Spre sfârşitul vieţii s-a retras Intă în obştea Moldoviţei. în 26 februarie arhim. pictori de la complexul monahal de aici. ca staroste al breslei în Biblioteca Mănăstirii Dragomirna. Patericul românesc. în limba Episcopiei Romanului. Sihastrul. univ. note. şcoala mănăstirească de aici. Editura 1743 termină de caligrafiat. Cuvintele doi zugravi moldoveni. unul din cei din secolul al XVI-lea.copist (secolele culorilor. Bălan. Fondul Mănăstirii compoziţii pline de originalitate. în şcoala galben. Probota este cea în care se remarcă o dr. Repere bibliografice: Iufu. însă cu copierea de cărţi pentru slujbe. a fost conducătorul echipei de înv. făcând ascultare pe lângă o culme a artei plastice religioase ortodoxe arhimandritul Grigorie Roşea. 235.' I. armonia IOAN. 35 şi 71. 70 se află IOAN ŞI SOFRONIE . 27. după Mănăstirea reuumat. unde a învăţat Documentele lui Ştefan cel Mare. Ioan. au folosit o vieţuitor în obştea Mănăstirii Voroneţ. 1909/820. 2012. p. fiind cromatică variată şi generoasă. La f. p. limba slavonă. IEROMONAHUL . IOAN. frontispicii bogat ornamentate cu motive florale pe filele 6. întreaga realizare este considerată Probota.din pronaos. dar şi o valorificare a artei XV-XVI). Suceava. prefaţă. fiind secondat de fratele său Sofronie şi de alţi Brătulescu. voi. accentuată umanizare a chipurilor şi atitudinilor fireşti ale personajelor.zugravi colofonul. 1913.. muzică psaltică şi Bucureşti.. caligrafierea de manuscrise. încă din copilărie a trăit ca tradiţionale moldoveneşti. întreaga lucrare se remarcă prin din Moldova. tuns în monahism la 18 ani de însuşi Daniil predominând armonizarea culorilor roşu. permanent de încadrarea picturii în cadrul teologie. fiind tuns în la Voroneţ. în anul unor biserici de mir.

putnene. Bucureşti. Şt. Arta românească. în „Antologhionul" copiat Bucureşti. p. S-a instruit în şcola Bârsănescu. Bucureşti.. 440- p. A. 1971. vom găsi stihira A fost enciclopedic de artă medievală înşelat Adam ce se cântă la Buna Vestire. româneşti. Moldova de Nord (reprodusă în facsimil de Preistorie. Evul Mediu. 1969. Bucureşti. Hirotonit Pagini nescrise din istoria culturii ieroschimonah. de după epoca lui (până la 1821). Antichitate. Putna". în această calitate s-a îngrijit de româneşti. 1958. Ghervasie. Predescu. 165- conservarea mănăstirii Neamţ. A intrat încă din adolescenţă ca Repere bibliografice: Dan. Din porunca lui Ştefan cel Pascu. 75). române. dr. Ionescu. V. I. Istoria literaturii spirituală şi duhovnicească a monahilor. fiind autor al unor cântări întâlnite 206-228. 1966. 120.C. la f. Hronicul muzicii mănăstirii. 1976. Satco. I. loasaf Arhimandritul este şi Brătulescu. 6.. 204. 116.. ARHIMANDRITUL . Piteşti. a Bucovinei. „Mihai Eminescu" din Iaşi la cota Bucureşti. dar mai C. 437. manuscriselor. octombrie 1484. ediţia în „Studii de Etnomuzicologie şi a Il-a. 1964. mănăstirii. Bizantinologie". 1973. protosinghel şi arhimandrit. 117. Vătăşianu. Mare. I. p. I. 237-238. p. lăsând în urma sa ucenici compozitor de muzică psaltică (aprox. Nordul Moldovei. 232. 2. Păcurariu.U.. de-a lungul ales de caligrafiere şi împodobire a veacurilor s-au ocupat cu muzica de 147 . printre ei numărându-se îndreptar artistic al monumentelor din Nicodim. Bucureşti. 2004. greco-română de la Mănăstirea Putna. bizantinologul Gh. în „Revista muzeelor". 1957. 30. Dicţionar 1-26. Pictura murală din Nordul Moldovei. care au pus bazele unei 202. Mănăstirea culturală a mănăstirii Putna. Musicescu.. Enciclopedia Română pe atunci arhimandrit şi egumen al Cugetarea. p. 29. N. p. Mănăstiri şi Este ctitor al şcolii de tip mediu slavo- biserici din Nordul Moldovei. vieţuitor în obştea Mănăstirii Neamţ. muzicii româneşti. 180. 173. nr. Cartojan. I. Astfel. 84-88. Documenta". p. Ioanichie.. ieromonah. Bucureşti. teologie. Em. aflat V.. voi. luând cu el mai mulţi monahi talentaţi şi 122. Bucureşti. 1940. 534. 345.. 1980. în MMS. Berza. voi. p. dascăli de muzică. Bucureşti. p. nr. aflată încă în construcţie. Pictura Suceviţei şi fondatorul aşa-zisei „Şcoli muzicale de la datarea ei. p. Ion şi Sofronie. Şt. întărirea 166. Casian... 610. 428. 294. unde a Mănăstirea şi comuna Putna. 1982. 293.. p. 1988. Lexicon al celor care. teologie. V. M.. pr. Bârsănescu. Bucureşti. L. în „Revista de greacă şi slavonă. Drăguţ. p. 1905.. Suceava. M. de Andonie Ieromonahul pe la 1545. Bucureşti. p. C. 5-6. Paradais CI. Al.. manuscrise şi muzică psaltică. Dim. P. prof. primul egumen al Putnei. Putna. 111. Putna). voi. coordonator acad.. Moare la 29 arhimandrit. pr. duhovnic. Imperiul sacru. L. 80. Bucureşti. Enciclopedia sfetnic de taină al Marelui voievod. mai târziu în manuscrisele muzicale zugravi de icoane... 2003. Şcoala greco-slavo- duhovnicească de aici învăţând limbile română de la Putna. p. în B. V. p. monahală cu numele losif. IV. când s-a retras şi a îmbrăcat marea schimă IOASAF. Şt. voi. 601. voi. 1974. Gavril Uric. Efremov. Bucureşti. care vor duce faima duhovnicească şi 1420-29 octombrie 1784. devenită în timp colindă întâlnită în 290. 54. 201. fost tuns în monahism de însuşi Teoctist I . 296. 447. Iacob ş. în anul 1467 pleacă la nou ctitorita Comori ale spiritualităţii româneşti la Mănăstire Putna. Bucureşti. Vasile. Iaşi. Gh. 1982. M„ puternice şcoli monahale greco-slavo- Mănăstirea Suceviţa. 1991. 15. Drăguţ.. înfiinţarea şi dezvoltarea unei şcoli de Istoria învăţământului din România caligrafi şi miniaturişti. voi. condus obştea putneană până în 1476. Severin. iaşi. române vechi.a. românească. nr.. 447 şi transcrisă în notaţie liniară tot de el Istoria Bisericii Ortodoxe Române. pravile. p. 454. Repere bibliografice: Comarnescu. O. caligrafierea de pedagogie". ales egumen al Cosma. Ciobanu în „Izvoare ale Renaştere şi Baroc.

31. I. Bucureşti. 167. din B.A. pe unele Miroslava-Iaşi. Bârsănescu. p. Satco. Pascu. mai mult ca sigur că a învăţat mai Voroneţ). Piteşti. 2001. nr. Şt. alături de Pascu. 1793. un Minei pe luna august scris de două Editura Episcopiei Romanului. terenul donat aflându-se lângă mai multe în scop didactic. Em. p. unul dintre cei doi Mănăstiri şi biserici din Nordul copişti a fost în mod cert ierodiacomil Ioil Moldovei. Timp pustie la Cârligătura. La 1784 va proiect cultural european. Talpalariu. 1725. v(leat) 7288 (1780)". potrivit unei 119-120. Ol.A. Un document.. înv. 1959. fiind voievodului la Suceava. apoi la Suceava şi avea un fiu-Giurgiu. aici a Voroneţeană. 145. Mitric. în B. 36. Şt. Repere bibliografice: Grigoraş.A.R. Bucureşti. glasuri . 533.R. p. 1968. Moişe Filosoful. aşa cum singur 1982. Pagini nescrise din istoria culturii termină de scris un Catavasier. „Calendarul Glasul fost tuns în monahism cu numele Ioil şi Bucovinei".tradiţie bizantină în România. Bucureşti. manuscriselor slavone. aflat la B. A fost născut pe meleagurile mulţi fii de boieri aflaţi în capitala Rodnei. A învăţat carte în consilierii apropiaţi. octombrie 1778 Floarea cântărilor pe 8 Istoria învăţământului din România. coordonator acad. 2003.monah din Iaşi. 134. 41-47şi 148 . N„ semnat „Ioanichie.. Ţamblac şi alţii în aşa-zisa „Academie domnească de la Suceava". învăţătura diecilor i proci. Cartea românească manuscrisă din mitropolitul Iosif I Muşat. Biserici şi mănăstiri vechi din ot Rodna". Bucureşti. 1971. P„ Suceava. 81. p. I.. Un Mănăstirii Văratic. datat 25 şcoala monahală de aici. 1982. între 1775-1790 copiază Viaţa Moldova până Ia mijlocul secolului al Sfântului Alexie. în 14 alt act dat de Petru Aron.. Nicolae din Poiană". p. 179. Patericul românesc. însemnări marginale. voi. V. P. p.. în secolul al XVI-lea. Se pare că în acest an (1784) pleacă la Voroneţ unde. C.. XV-lea. voi. coordonator acad. 2010. în IOIL. într-un traducându-le din greacă şi slavonă. iar la 6 româneşti. devenind el însuşi mai 1434.ca să-şi facă de peste douăzeci de ani a copiat cărţi. 59..protopop (secolele XIV-XV). Era protopop de I O M C H I E .P. Catalog II. fiind şi unul din hirotonit ierodiacon. p. mâini.monah 17 august 1790 termină de copiat un caligraf (secolul XIV). 111.. 1922. pe care 1-a instruit singur şi care a ajuns lângă Năsăud-aprox. voi. Enciclopedia Bucovinei. unde s-a instruit Repere bibliografice: Morariu.' Bucureşti. cu o tablă grafică realizată de obştea Mănăstirii Pobrata. Bălan. Bucureşti. 2004. Iaşi. IERODIACQNUL . IOIL . arată că un oarecare preot Ioil a dascăl în această şcoală. p. Severin... domnitorului Alexandru cel Bun. Repere bibliografice: Panaitescu. cele mănăstire". cota 63 se păstrează Ioanichie arhim. p. Mănăstirea grămătic. voi. 102. la fondul 1994... ţinutul Bistiţei şi a intrat în viaţa Moldovei. Grigorie Nordul Moldovei. Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei R. Bucureşti. 1994. Cernăuţi. cota 1870. fosta „Sfântul „Ironim Stealar. 41. Stătea mai mult în preajma monahală a Mănăstirii Humor. 1998. se spune că august 1775 termină de scris un Octoih. copia Mântuirea păcătoşilor.Cântări trebuitoare pentru I. A fost vieţuitor în Osmoglasnic.R. Bucureşti. I.R. p. p. în 17 iunie 1776 Şt. de la Pobrata. protopopii Juga şi Gârde. Mănăstirea Humor (aprox. ardelian baiozat Caproşu. Rodna. preotul loil ridicase deja mănăstirea sa. L„ Un duhovniceşte şi a învăţat limbile greacă.. Isopia slavonă şi copierea de manuscrise. DASCĂLUL . manuscris cu cota 5329. Imperiul sacru. nou manuscris vechi. monah.. A Istoria învăţământului din România făcut parte din anturajul cultural al (până la 1821). unde a predat primit danie de la domnul Moldovei „o tipicul bisericesc şi muzică psaltică. hirotonit ierodiacon. Catalog II. I. Academia de la se explică în menuscrisul aflat în biblioteca Suceava şi Schola latina de la Cotnari. la 18 februarie 1456. 37.

Ioanichie arhim.. fiind tuns în obştea bani şi daruri pentru plata garanţiei. Istoria Bisericii Ortodoxe Brătulescu. p. dr. în MMS. Ardeal-12 martie 1678. Olimpia Mitric. calvinismului printre români. în 1640. 53. V. Păcurariu. Bucureşti. unde va urca treptele din nou în Moldova. Editura Episcopiei Romanului. Aici s-a instruit al XVII-lea reprezentant al scriptoriului duhovniceşte şi a învăţat. Univ. Ajunge Mănăstirii Neamţ. eliberat şi pleacă în Moldova pentru a Făcea parte din familia domnitoare a strânge banii. 118. principele Transilvaniei-mitropolitului Brătulescu. 95. prof. Patericul Catalog. Intră de tânăr în urmă fiind primit de către acesta. trimite banii la Alba ierarhiei călugăreşti la ieroschimonah.în „Bibliotecile noastre" . Mitric. unde moare şi este înmormântat lângă mitropolitul Halici însă nerecunoscut de zidul bisericii mari. înv. cu copiat pe hârtie filigranată. un bisericească. în preajma altarului.. p. 88. V. Letopiseţul de IOREST. p. Bălan. Mănăstirii Moldoviţa. II. prof. note. 1998. 76. prefaţă. 2012. OL. a fost hirotesit înainte retrage din scaun la mănăstirea sa de metanie de 1386 episcop al Cetăţii Albe. p. 2007. la recomandarea sărbătorile împărăteşti. Este Moldovei (aprox. 28. mitropolitul Varlaam şi Muşatinilor şi din cercul de cărturari de mai domnitorul Vasile Lupu îi dau scrisori de târziu al lui Alexandru cel Bun. cu 150 file. Dicţionarul Bucureşti. Bucovina. domnitorului Vasile Lupu. Bucureşti. Diac din secolul numele lorest. ediţia a 11-a. M. este ales colofonul se găseşte la f. pr. Ol. Fiind o vreme de custodia Bibliotecii de la Mănăstirea mare expansiune şi a unui intens Dragomirna. Este hirotonit ieroschimonah Minei pe tot anul. Iaşi. Mitropolit al fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română Moldovei. 134. în aşa zisa recomandare către ţarul Rusiei.. voi.. 1994. nr. 1965. C„ pr. Iaşi. p. I. psalmi şi canoane la şi ieromonah apoi. în în 1955. lulia. p. cu nr. Ţamblac a făcut verificarea autenticităţii 149 . pomenirea sa facându-se anual în timpul patriarhului Matei I. 78-79. românesc. Rădăuţi. 3. prof. oficial din 26 iulie 1401. 202. teologilor români. Manuscrise româneşti din Moldova. în şcoala greco. ILIE MĂRTURISITORUL mătase. indici şi reproduceri de prof. 1350-1415. 362.mitropolit al Ardealului (aprox 1600. 5. arhimandrit şi duhovnic.supliment al revistei Repere bibliografice: Păcurariu.. 65-68. după ce Grigore ziua de 24 aprilie. după doi ani se împreună cu Meletie. rezumat. 9-10. episcop de Huşi (1656-1657). voi. pr.primul mitropolit al 1000 de taleri fixată de autorităţi. Manuscrisul. M. Păcurariu. Fondul Mănăstirii cere să lucreze în favoarea răspândirii Dragomirna. în cele din „Academie de la Suceava". se află în scaunul în Alba lulia. 284. Iaşi. p. 84. mitropolit al Ardealului. Manuscrise slavo-române lorest i se stabileşte un program în care i se din Moldova. 37.. Este înlăturat. unde a fost tuns cu Moldoviţa (secolul XVII). Cartea românească daco-romani şi români.copist la Mănăstirea obştei mănăstirii Putna. nr. probabil şi diacon- slavo-română. 1938/1008. 2001. până când credincioşii ardeleni ortodocşi au garantat că vor plăti suma de IOSIF I MUŞAT . II. 149. Sfinţi 545. Hrehor. 543. grafitele de Ia mănăstirile Voroneţ şi 1991. însă el refuză. 312-313. „Făt-Frumos". Episcopul Gherasim Putneanul şi . s-a pregătit şi pentru ierarhia termină de caligrafiat. în 1643. an 111. Cernăuţi. A Patriarhia Ecumenică. 49. DIACUL . 213. 1926. în limba slavonă. Nume de călugări şi dieci în Române. dar rămâne în Moldova unde va fi ales ieromonah. Iaşi. dr. p. pr. dr. 1996. de către Putna. primeşte viaţa monahală. nouă luni. în anul 1675 pictor iconar. scaun şi închis dr. ediţie îngrijită. p. M. prozelitism calvin-susţinut de însuşi Repere bibliografice: Iufu. 2012. ajungând un bun caligraf şi prima treaptă a preoţiei... Mitric. manuscrisâ clin Nordul Moldovei. Tânărul Ilie a intrat în viaţa monahală a IOSIF. Suceava). Mănăstirea Putna). Humor. din.

Ciurea. Editura Ştefan cel Mare.. în la Rădăşeni şi Valea Glodului. dr. Iaşi.. Istoria Bisericii Ortodoxe Române. 2001. Pagini nescrise din istoria Petru şi Pavel din Rădăşeni. (1969-1986). voi. acad.. dr. cel dintâi 1945. 155. Dumbrava minunată şi Biserica Spitalului 1995. cunoscut şi căutat de ierarh român. p. ca schimonah. 24. N. 1988. azi.viitoarea Probotă. sihaştri şi mireni care găseau celorlalte biserici. Păcurariu. prof. Municipal Fălticeni. întâiul mare ţară. nr.. p. Episcopiei Romanului. 386. 52. M„ arhim. retras la Mănăstirea Boiştea. Ioanichie. 126-139. M. voi. p. Ajutat de vrednicii săi enoriaşi Al. învăţătură duhovnicească şi a pus bazele peste patruzeci de ani şi a strâns în jurul său unor biblioteci mănăstireşti. Bălan. 55. Bucureşti. Pentru o vreme s-a Repere bibliografice: Creţulescu. de lângă serii de cărţi de cult. p. Păcurariu. 219. a avut grija călugări. La cuviosul Iov veneau-pentru împodobite celebrele manuscrise ale lui rugăciune. Iaşi. Bucureşti. dr. pr. Şirul mitropoliţilor a zidit din temelii şi a restaurat şase biserici Bisericii Ortodexe a Moldovei. pr. citat de Repere bibliografice: Costăchescu. minuni a Maicii Domnului cu Pruncul. Compendiu. I. Bucureşti. Bălan. Acum se în mijloc o bisericuţă din lemn unde se scrie vestitul Pomelnic al Mănăstirii săvârşeau slujbe şi rugăciuni în toate zilele Bistriţa şi încep să fie caligrafiate şi şi nopţile. 1991. p. p. Scarlat pr. Preot paroh la mitropolit cunoscut al Moldovei.preot (6 august Porcescu. A Dicţionarul teologilor români. Istoria Bisericii Ortodoxe care vin să se spovedească şi găsesc alinare Române. Istoria Bisericii Ortodoxe alături de domnitorul Alexandru cel Bun. prof. p. M. 61-66. SIHASTRUL . 100-101. care atrage ortodocşi din întreaga Zaharia. La Rădăşeni. Bucureşti.. mănăstirile şi schiturile „Sfântul Nicolae din Poiană" . M. IOV. Şt. 93-95. Humor şi altele.. păstorit Biserica moldoveană timp de 1996. Mare duhovnic. credincioşi din mai multe judeţe ale ţării. când a înfiinţat Patericul românesc. p. pr. C. 1935. Ortodoxe a Moldovei. mănăstiri înţelegere şi alinare. Istoria Sfintei Mănăstiri Râşca. univ. 1991. mai târziu se dificila muncă de copiere caligrafică a unei va ridica Mănăstirea Bogdăneşti. Pleşeşti-Vultureşti). „Credinţă şi cultură în Moldova". Ioanichie Bălan. apoi şi-a dat la libertatea şi independenţa Bisericii sufletul fiind plâns de călugări şi popor. Ioan cel Nou de la Suceava" mulţi ani a fost sihăstria monahilor de la şi le-a aşezat la biserica Mirăuţi. p. întemeiază aşezarea care moaştele „Sf. cincisprezece ani. Aşezarea avea conducerea arhimandritului Domeţian chilii din trunchiuri şi crengi de copaci. p. Iaşi. pe 150 .. Intră de tânăr' în viaţa pe lângă aceste mănăstiri. iar pentru a fi mai bine administrate. transferat la Sfinţii Apostoli Bârsănescu. Ioanichie Documente moldoveneşti dinainte de arhim. 2001. în 1921. unde a început călugărească pe locurile unde. I.călugăr (secolele Horodnic.. I.. Sibiu. sfat şi spovedanie-mulţi Gavriil Uric şi discipolilor săi. IRIMESCU. de lângă Târgu arhiereu. a unit Bogdăneşti-Râşca şi care peste ani s-a mănăstirile Neamţ şi Bistriţa sub numit „Sihăstria lui Iov". a murit în anul 1415 la Suceava. fiind Fălticeni. a deschis şcoli XIV-XV). schituri. în biserica din Valea Glodului-Vultureşti MMS. înmormântat în pronaosul Mănăstirii Bistriţa. Iosif. donată de arhimandritul Veniamin Piticarul. Moldoviţa. prof. Pomelnicul Mănăstirii Râşca. cărui unchi şi sfetnic de taină a fost. 1972. voi. M. 55. A adus mulţi ucenici. I. aici a sihăstrit. voi. unde slujeşte şi culturii româneşti. 1901. cărţi didactice şi de Fălticeni.. arhim. pr. 1957. prof. al Române. Neamţ. 1964. A trăit astfel până la construite până la el şi a vegheat permanent începutul secolului al XV-lea. Mereşti. 1971.pr. Păcurariu.. Bucureşti. Patericul românesc. numirii şi a adus gramata patriarhală. I. Păcurariu. 123. Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Iosif I Muşat. aici se află o icoană făcătoare de 151. PETRU . 158. 3-4. şi înţelegere. p.

ridicând primul Suceava. ca mâine opera literară a lui Gala Galaction". nouă. 2005. Preotul Gheorghe Şutu . în volume în Moldova. icoane.necrolog în „Candela". Sfinţirea bisericii din revistele „învierea" din Ierusalim. în revista „învierea" din şi Pavel" din Rădăşeni s-au rugat trei Ierusalim. peste patruzeci de preoţi şi Dumitriu-necrolog în MMS. nr. C. VASILE . cadrul A. Grădinara. candelabrul unicat locale de radio şi televiziune. unde va sta trei ani. Sărbătoarea Sfintelor din Suceava. nr. în „Candela". 1999. p. 13- sediu permanent al protoieriei din Suceava 14. p. Dr. „Candela".necrolog în „Candela". 10-12. „Candela"serie făcut ample lucrări de reparaţii capitale atât nouă şi cotidianul „Crai Nou" din Suceava. 6. p. părintelui Manolaehe Dobrescu (1915- transferat la Cajvana (1980-1984). 4. p. 151 .C. 1989.necrolog în lucrări începute din anii 1982-1984 de pr. locuri şi multe altele. 100 kg. Iaşi. Gânduri de Domnului" din Suceava. 2010. Despre Sfânta Cruce. Iaşi. Protoiereu la Protopopiatul Paşti în biserica învierea Domnului din Suceava. pastoral-misionară a preotului şi Fălticeni repere în timp. p.realizată Suceava. de la 1 iulie 1995. Broscăuţi. voievodale şi pictarea în frescă . Pr.S. 1996. 2001. 3-4. 17-18. Modest Trifan . ediţia a p. 2000. p. nr. 3. Seminarul teologic „Mitropolitul Dosoftei". Biserica Sfânta înviere Succava- Universale şi Catehism (1991-1995) la 450 ani de la sfinţirea ei. Sfântul Ioan iulie 1995 a bisericii „Sfinţii Apostoli Petru Gură de Aur. A scris articole şi studii în nr. absolvind ca şef de De vorbă cu studenţii creştini ortodocşi. 128. 6. licenţă „Chipuri de preoţi duhovnici în nr.pe interior. 8 şi nr. 34-35. clopotul de cca. 1998. 1998. 7. 4-6. nr. p. Neamţ (1968-1973). Sfântul IRIMIA.parcursul timpului scurs de la sosirea sa.mare c ă r t u r a r şi „Veniamin Costache" de la Mănăstirea Ierarh. Sfânta Olimpiada. 8. p. a mai colective a publicat amintiri „in memoriam". 31-32. „îndrumător bisericesc. nr. Ioan Gură de Aur. nr. Termină restaurarea bisericii Manolaehe Dobrescu. Dă. urmează cursuri la Institutul în „Candela". în „Candela". dimineaţă să mă trezesc pe perna mea! - Hirotonit preot în parohia Soloneţ-Todireşti gânduri de veneraţie în memoria (decembrie 1977). 1981-1984. 2.serie publicist (16 martie 1972. 1996. Sfinţirea Bisericii Sfânta înviere Repere bibliograficei Ciolca. p. 2007. în „Candela". Suceava.000 de enoriaşi. profesor. nr. interviuri şi comunicări în pictura murală. Nistoreasa.preot. din Suceava. promoţie. 1. în „Candela". în MMS. invitat la posturi mobilier. s-au Moldovei şi Sucevei" din Iaşi.254.. 27. construit două case sociale cu peste 100 de Publicaţii. 3. cu susţinerea lucrării de p. 197. 2004. apoi 1988). 1989. 1995. 27. La sfinţirea din 16 Despre Maria Egipteanca. 1990. 10 şi nr. 1.O. 6. importanţa ei în viaţa credincioşilor. p. Suceava. în „Candela". iconom stavrofor veneraţie în memoria Părintelui (1987). în 231. (1973-1977). 1. „Mitropolia satul Trei Mov ile. nr. în „Candela".. susţinut conferinţe. 1983. în „Vestitorul Ortodoxiei". preşedinte al Asociaţiei cele veşnice. Iaşi. Suceava. Pânzariu protopop Mandache Ciobotar şi pr. 8. 11-12. Iaşi. Prof. Studii teologice la Seminarul Mitropolitul Dosoftei . (2006-2007). Arhimandritul losif arhierei. p. nr. Teologic de Grad Universitar din Bucureşti Fericita Antuza.R. 2. Doamne. în „Candela". de pictorul Ioan Grigore . Profesor de Istoria Bisericii p. 7. 3. 10. 1993. Botoşani). unităţilor de cult ortodoxe proprietare de A trecut la Domnul Preotul Vasile păduri din Protopopiatele Suceava şi Rădăuţi Vasilescu . 2004. în „Candela". nr. nr. p. în „Crai Nou". p. p. nr. catapeteasma. Cartea Fălticenilor de la A la Z. 118-123. preot paroh la biserica domnească „învierea Bucureşti. Sfânta Liturghie în lucrarea Il-a. a în exteriorul cât şi în interiorul biscricii. 2001. p. Ene Branişte-la şi ctitorind aici capela „Sfinţii împăraţi împlinirea a 20 de ani de la trecerea Ia Constantin şi Elena". policandre noi. nr. aproximativ 30. V. Pr. 14. Suceava. misionar şi patriotic".

549-550. 28. 14. 1998. scris în limba slavonă şi 152 . D. Dr. N. moldoveneşti cunoscută până acum. Alexandru Lăpuşneanu. dr.ierodiacon. tipicul bisericesc. Mănăstirea Slatina unde ctitorul. p. Un prieten al tuturor. Altare închinate „învierii 1577 se retrage din scaun. p.. Ciolca. DIACUL . p. anul 1564.. Ortodoxe Române. Bucureşti. 166. 3-4. era interesat de istorie şi studia din vechile voi. 1957. 520. apoi se va stinge din „Părintele Arhidiacon Ioan Ivan-comoara de viaţă la 7 iulie 1592. 1959. 2001. o „hronologie Ioanichie arhim. Satco. Casian. Fi lip şi Iacob-al vestiţilor copişti 1 s-au încredinţat misiuni diplomatice în putneni Ghervasie. I. Bucureşti. domnitorii Alexandru Lăpuşneanu. p. pr. P. la metania sa de Domnului". în februarie. pr. p. pr. Ucenic-alături de Tiranul. volumul „Urme în eternitate. p. Păcurariu. unde va îmbrăca marea 2006. caligraf a lui Macarie" şi „Cronica lui Eftimie". din 27 aprilie la Agapia Veche. dr. pr. 637. voi. I. învăţând limbile greacă şi p. 1975. ediţia a Il-a.. 58. Istoria slavonă. 131-132. 420. Bucureşti. o cronică bulgară. 351. este ales episcop al de la Mănăstirea Putna. monahală de aici. Prof. Mihai Rădulescu 1912. I. în Paladie. 164. Istoria Bisericii Teoctist al Moldovei şi Sucevei". Em. reprezentându-i pe Alexandru caligrafiat şi împodobit un Minei pe luna Lăpuşneanu şi Ioan Vodă cel Cumplit. M. ştiinţe teologice. toate luate dintr-un alt 176-177. „Letopiseţul Putna I". M. Isaia introduce în circuitul Moldovei. românească manuscrisă din Nordul a scris un „Sbornic" ce cuprindea anale Moldovei. Bucureşti. Iaşi. ediţie îngrijită şi Repere bibliografice: Dan. 41-43. pr. în românilor. voi. 2009. Listele cronologice ale ierarhilor Bisericii ÎS Al A . în „Crai Nou". prof. p. 2008. ştiinţe teologice. p. Ioan muzica psaltică. 214. Bucureşti. 157. Un Bisericii româneşti şi a vieţii religioase a ierarh care nu şi-a uitat binefăcătorii. OL. 64. ediţie revizuită şi completată de P.. secolele XV-XVI publicate de Ioan Monografia Bisericii învierea Domnului Bogdan. A condus episcopia sub limbile greacă şi slavonă. Până la 1564. 2009. Cronica Episcopiei de Rădăuţi. 374-377. 164-165. la Moscova şi Bran. 2010. p.in memoriam. Aron caligrafierea şi miniatura.. 2003. „Cronica prescurtată ISAIA. 233-245. Cronicile slavo-roinâne din Repere bibliografice: Irimia D. sârbeşti. C. Cartea intitulată Povestire pe scurt despre Fălticenilor de la A la Z. C. Bălan. Imperiul sacru. Păcurariu. pe scurt de la crearea lumei" până la 1425 şi Editura Episcopiei Romanului. în şi miniaturist (sfârşitul secolului al XV-lea). Bisericii Ortodoxe Române. muzică psaltică. Polonia. Bucureşti. Severin.8-9. nr. 171. Iaşi.. Petru Şchiopul. p. 1520-7 iulie 1592. La 25 ianuarie 1492 termină de Transilvania. p. prof. Panaitescu. coordonator Arhim. 128. Timotei Aioanei. Istoria . Bucureşti. unde se va instrui la şcoala Rădăuţi (până la 1918). Bucureşti. Patericul românesc. Cartea mare centru de cultură. P. Nicodim. Piteşti.. ediţia a Il-a. Viena. p. Vodă Viteazul.'. După 1558 este chemat la 494. în BOR. domnii moldoveneşti. dorea s-o vadă un 1996. p. Mitric.. sub tâmpla Mănăstirii Neamţ". 4. dr. 1991. M. Suceava. obştea monahală a Mănăstirii Agapia prof. 156.. în „Crai Nou". din Suceava. domnul Dicţionarul teologilor români. 639. 2004.episcop de Rădăuţi (aprox Ortodoxe Române. graţie cunoaşterii limbilor Intrat în viaţa monahală a obştei de călugări străine dar şi erudiţiei. cronici. p. p. Bucureşti. Contribuţii la istoria oraşului Veche. Intră în 1975. 493. Iaşi. Mitropolitul 1928. Agapia Veche). 108. „Sbornic" al lui Roman diacul din Baia. Iorga. aici s. 492. unde a studiat Rădăuţilor.. p. în volumul schimă monahală. I. voi. 0 cronică bizantină. Păcurariu. La Mănăstiri şi biserici din Nordul Slatina. 34-35. Ştefan Răzvan şi Ieremia Movilă şi Vasile.193. este formată din 2010. ediţia a II-a. Rezuş. p. manuscriselor prima colecţie de cronici Enciclopedia Bucovinei. 322-355. acad.

A. scris: „Ms. încă cu 120 fi. în către vestita şcoală slavo-greco-română de limba română.. Istoria Bisericii Ortodoxe cărţile 6-10 . voi. protopsalt (aprox 1550-1620.se află la B. din Lwow. laice.G. Bucureşti. filiala Iaşi. 1991.M. română. învaţă în şcoala episcopală de la Rădăuţi Mauscrise româneşti din Moldova. se păstrează în Biblioteca Mănăstirii 153 . arhimandritul Filotei. I. Ms. OL. Adr. 1996. Spre sfârşitul secolului al XVIII-lea pentru sine. I. Ieromonahul. nr.G. Iaşi. Mitu..N. Biblioteca „Osolinski". făcându-şi mulţi Oxenstiern (D. Cartea românească Nicolae" a episcopiei din Rădăuţi. 743". tipicul bisericesc şi din învăţăturile Sfinţilor Părinţi. tuns în monahism şi hirotonit ierodiacon. la 23 „avgust" 1780 în limba slavonă şi împodobeşte un „Isaie Ierodiacon ot Rădăuţi. 143.A.R. unde este manuscrisâ din Nordul Moldovei. Iaşi. III. V. filiala Iaşi. Manuscrise din domnia lui Repere bibliografice: Duţu. M. conducătorul şcolii. voi. iar limbile greacă şi slavonă. p. lui Odiseus. în manuscris. 1998. sec. fiul lui Odiseu. volum este partea I a traducerii. p. Pelin. la 4 septembrie 1780 termină de caligrafierea şi ornarea cu miniaturi a tălmăcit Cugetări de multe feluri. unde studiază tipicul un Miscelaneu. cititorii acelor vremuri. 205). A lăsat un număr de şapte titluri ISAIA.A. Bucureşti.N. Tot la Putna a învăţat cota 743). 86. Pe o filă volantă. albă. Catalog. 2. 2006. vignete. 2007. multpăcătosului Isaia. M. La 23 martie 1780 copiază filosofia şi scrierile Sfinţilor Părinţi cu întâmplările lui Telemac. Bucureşti.G. 420. muzică psaltică. Rădăuţi). Ms. fiul dinaintea primului război mondial. nr. 28. p. Păcurariu.N.a fost unul din ctitorii în Mănăstirea Moldoviţa. şi alta a preotului academician Mircea în „Analele Putnei".. A. pisar" scrie Tetraevanghel. Acest Putna. CI. 121. 74-75.. Manuscrisul Theatron politicon. OL.. care se află la Direcţia bisericesc şi cântările psaltice cu Antonie Generală a Arhivelor Naţionale. 96-97. Pe una din filele manuscrisului traduce şi copie Zăbava fandasiei. în „4 fevruar" 1779 transcrie la Mănăstirea Putna. manuscris nedatat (D. Intră de tânăr în Mănăstirea „Sfântul Mitric. din 6 decembrie 1960. apoi a intrat egumenul Slatinei .A. între 1595-1606.. de Fr. aşa zisul diac". inv. ms.. egumenul Putnei şi cărţile 6-10. IERODIACON . p. Ştefan cel Mare. întâmplările lui Tilemac. capitolele 1-10 are frontispicii. cartea a Il-a). 122 Luca. Ms. traducător (aprox. tom I. limbile greacă şi slavonă. 13 este o copia făcută de Isaia ot Comori ale spiritualităţii româneşti Ia Rădăuţi. Din vechile cărţi de înţelepciune la ISAIA. Iaşi. de Johann Thuresson. s-a întors ca dascăl şi 1-2.. care era copist la episcopie. Mitric. se poate citi că „a scris cu mâna Loredano. Păcurariu. în Române. iniţiale şi o şi tom II. A sihăstrit mai arhimandritul Gherasim Putneanul mulţi ani în codrii Ciumârnei. el se găseşte câte o consemnare a Szekely. 76 . PUSTNICUL . XVIII.ieromonah.. din 11 iulie 1984 scriptoriul şi biblioteca mănăstirii Putna. pr. Ms. la cererea egumenului său Arhiva Aşezământului Brătianu. 11-20. 24. Ms. cu 257 file. 13. 1730-1800.. foarte căutate de caligraf. p. 125. 1.A. partea a Il-a - prof. Bucureşti. de Fenelon (B. dr. Al. Cărţile de înţelepciune în cultura 2007. p.comandat de marele logofăt Ioan Tăutul şi 123).R. III. Ursu. filiala Iaşi. 1988. conte de protopsalt la Moldoviţa. A fost îndrumat traducerilor laice din literatura apuseană. cap. 120.. ucenici în şcoala mănăstirească de aici. Alături de Mănăstirea Moldoviţa). cartea I şi Biblioteca Naţională Bucureşti. cărţile manuscriselor. şi pentru mănăstirea Moldoviţei caligrafiază XLI/13. în „Analele Putnei". Manuscrise răzleţite din cercetătorului N. este Repere bibliografice: Paradais. p. Catalog. de Ambrosius miniatură care-1 reprezintă pe evanghelistul Marlianus (D. români: Cugetările Iui Oxenstiern. I. La Biblioteca Episcopiei manuscrisul mineiului este păstrat la Roman se află manuscrisul cu nr. 1972. p.copist. Br. 160.

516-524. Facultatea de litere a Universităţii din Iaşi 236-245. 154 . Pomelnicul teologiei române şi universale lucrări Mănăstirii Moldoviţa. 18-24. 16-25. urmează cursuri la Facultatea de „Candela". 1908 şi în limba română. Ubersetzung und Auslegung. german. 57-64. Publicaţii: Profetul Obadia. a dat culturii şi Romanului. în „Candela". 348-357. einzige autorisierte Ubersetzung pentru limbi orientale şi Studiul biblic al von Dr. Introducere. A publicat articole. Die la biserica „Sfântul Sava" din Iaşi (1918). decembrie 1878. note.. 296 p. p. 69-77. Fiul profesorului de istorie şi masoretic.. 177-184. armeană. dr. Bălan. 1909: p. note. 289- superior românesc. Plângerile lui Iereinia. tradusă şi explicată după textul Iaşi). rusă. traducere şi Teologie din Cernăuţi (1900-1918). 635-641... 1776/687. pr. anecdote şi prof. Iufu. 583. studii.. din Viena. numărul jubiliar al „Candelei" (1882- 1900). Cuvânt final la Teologie a Universităţii din Cernăuţi (1896. terminând cu calificativul „excelent" (1888. voi. prefaţă. vorbind şi scriind în 295. Dragomirna. indici şi tuturor timpurilor. OCTAVIAN SILVESTRU „Candela". Cartea Iov. M. mondial a funcţionat ca preot militar. Alături de spătarul Olimpia Mitric. 1902. . dr. ebraică. Nicolae Milescu. franceză. Dr. de mare rigurozitate. diacon şi preot. Profetul Vechiului Testament la Facultatea de Malahia. 2012. 1991. arabă şi coptă. 1909. 639-647. 404-412. von Dr. unul din marii duhovnici ai acelor vremuri. p. p. 533-549. Mitric. în ISOPESCU. secundare la liceul la care preda tatăl său. 21- complecşi poligloţi din învăţământul 28. 1907. 233-244. MUnchen şi Breslau. 291-299. 1902: p. 460- (1918-1922). hirotonit arhimandrit. Suceava-30 august 1922. E. a trecut la cele veşnice făcut comentarii şi traduceri din Vechiul în primele decenii ale secolului al XVII-lea Testament-în colaborare.. 1907. p. Mainz. la el venind pentru spovedit şi împărtăşit aramaică. explicare. 1907. Cernăuţi.. latină. Iaşi. înv. neogreacă. A fost unul din cei mai 466. elină. în „Candela". Cernăuţi. 519. greacă veche. V. a elaborat un dicţionar armeano- Române. citat de arhim. profesor. Isopescul. 183-184. ştiinţifică şi culturală. Brătulescu. 1901: p. p. tradus şi explicat după textul masoretic. Studii Introducere în Cartea Iov. în „Candela". Der Prophet Malachias. aforisme. în limba coptă a tălmăcit Repere bibliografice: Păcurariu. în limba română. 715-722. 345-354. 590.. Profesor docent Vojuzki. ediţie dintre cei mai vestiţi orientalişti români ai îngrijită. O(ctavian). cum Laudae. C. 59-60. Era şi limbile germană. în „Candela". 1911. p. Vasile Tarnavschi este considerat a fi unul Fondul Mănăstirii Dragomirna. 2001. Plângerile lui Ieremia. 181-186. I. a tradus Coranul şi a fost înmormântat în cimitirul mănăstirii. inegalabile. Wiederverehelichung der Priester in der se călugăreşte cu numele Silvestru şi este morgenlăndisehen Kirclie. cu nr.arhimandrit. obţine titlul de doctor în Teologie al 1907). 35: Discurs universităţi romano-catolice şi protestante inaugural al prelegerilor. 809-816. univ. Dimitrie Cantemir şi Manuscrise slavo-române din Moldova. p. A mulţime de oameni. şi publicat maxime. Istoria Bisericii Ortodoxe proverbe. rezumat. în „Candela". din Suceava. Ioanichie arhim.). traducător (23 878-883. Vasile filologia semitică şi de orientalistică la Găină. eseuri. în timpul primului război Einleitung. Hirotonit 1909. 1907. 1904:' 62 p. 19-25. în 1896). Editura Episcopiei „Candela" din Cernăuţi. ediţia a Il-a. profesor de limbă şi literatură greacă la 1910: p. geografie Samuil Isopescu de la Gimnaziul 116 p. apoi Czerowitz. în „Candela". 27 p„ 1908: aproape toată revista. Vasile Găină (f 1 capitala Bucovinei cu calificativul Magna sept. or. valoare Ioanichie Bălan şi publicat de prof. Bucureşti.. reproduceri de Ol. Superior gr. Studii de specializare în Cuvânt la moartea profesorului dr. 113-120. 126-132. 1908. 1903: 123 p. 1909: 36 p. p. dări de seamă şi recenzii în revista Patericul românesc. Universităţii „Francisco-Josephine" din I(sopescu). I. în "Candela". siriacă.

2009. din Lennard-Manitoba (1955-1966). în Canada şi III. p. Suceava. VoL I (1774-1862). pr. Iorga.. 193. Cernăuţi şi Bucureşti (1928-1932).R. 4. Teologia în Gheorghe din Blue Wing". Vancouver şi „Sf. N. 224. Un orientalist român: S. Suceava. Almanah noiembrie 1909.. Enciclopedia Bucovinei. Bucureşti. 151. 1957. „Sf. p. S. lacobescu. 209. voi. 1912.. p. pr. apoi emigrează în Canada. D. 447. Orientalistică română. Em. p. Iaşi. Este numit preot spiritual la Tarnavschi. Scrierile părintelui nostru ieroschimonh urcă ierarhia monahală până Efrem Şirul . pr. p.. între 1942-1946 slujeşte ca românismului de Ia robirea (1775) la preot la biserica domnească „învierea desrobirea Bucovinei (15 XI 1918). voi. Ioan Bucovina. „Sf. Cernăuţi. apreciat şi stimat de toţi enoriaşii M. 1912. (1936-1942).35. nr. Froicu. 272. Bucureşti.retipărire. 401-409. M. 1996. 155 . activi misionari ai B. 57-64. Transferat la revizuită şi tipărită în 1940. Pânzar.. director la Internatul Institutului Bucureşti. în studiat la Facultatea de Teologie de la „Candela". 214-215. 436.. Bucovina în perioada stăpânirii austriece Monografia Bisericii învierea Domnului 1774-1918. p. . dr. 129-131.. Pleacă la Cernăuţi. Editura Civitas. MARTINIAN limba şi literatura coptică. 70. Legile 1994. Suceava. p. Bucureşti. în volumul arhimandrit. voi. Valea Seacă-Suceava - jubiliar". Bucureşti. N. prof. 557-558. Suceava. -p. „Sf. V. Ceva despre IVANOYTCI. ca preot misionar dr. E. Ungureanu. în parohiilor româneşti „Sf. în MMS. pr.. Enciclopedia Ortodoxe Române din America şi Canada Română Cugetarea. p. Nicolae" din Regina - 1991. V. 1993. la treapta de arhimandrit. Em. voi. 1956. nr. ortodocşi români şi străini. Isopescu (1946-1954). Treime" din Istoria Bucovinei.. „Sf.O. Bucureşti. D. A agrare ia evrei după dreptul mozaic. 2003. biserica română din Paris. Reli.. C. Istoria Saskatchewan. p. hirotonit Cernăuţi.. biserică ce a servit Cernăuţi. Din istoria Bucov inei.. dr. ediţia a Il-a. I. Indice general al Foaii internatul Institutului Teologic şi profesor bisericeşti-literare Candela pentru anii de Tipic bisericesc la Şcoala de cântăreţi 1882-1914. Dicţionarul teologilor români.A. 2004. S. bisericeşti (1942-1944). Eug. respect. misionar (16 „Academia Ortodoxă (1884-1909). Nicolae Cotos. Cernăuţi. din Suceava. Sbiera. p. apoi la Slatina lui Alexandru Lăpuşneanul Repere bibliografice: Gheorghiu. p. Regina-Saskatchewan. Petru şi manuscris dactilografiat din fondul Bibliotecii Pavel" din Canora. 538 p. traduse şi explicate după textul masoretic.. 21. 1924. în acele timpuri drept paraclis pentru Facultatea de Teologie din Cernăuţi. Dan.. Enciclopedia Bucovinei. Satco. A fost unul din cei mai Bisericii Ortodoxe Române. Neaga.. prof. p. Suceava. (1878-1922). Păcurariu.. Mănăstirea Cetăţuia din Iaşi (1935-1936). 1942. P„ Dimitriu. 1991. 5-6-7.traducere. dr. M.U.. pr. Nistor. 1925. de pr. J r i m i a . 13. monahism cu numele Martinian. prof. Predescu. p. VIII. „Sf.. VII. 456-466. Botezătorul" din Shell Valley. p. Cernăuţi. Rolul Teologic Cernăuţi (1945-1946) în retragere preoţimei bucovinene în menţinerea la Suceava. Aici este ales vicar al Arhiepiscopiei p.. I. prof. Domnului" din Suceava. 1986. Ilie Tesviteanul" „Ortodoxia".. 237 p. Cernăuţi. 1922. 1909. ediţia a II-a. 37-38. Satco. p. Repere bibliografice: Satco. practica studenţilor teologi. traducere după originalul viaţa călugărească a obştei Mănăstirii arăbesc. MacNutt-Saskatchewan. univ. p. O. ridicat în memoria sa o troiţă. Cernăuţi. postum. G. (1960) şi preot slujitor la bisericile Vasilescu. Bucureşti. 1940. intră în Coranul. Treime" din Bucovinei I. 1911. Personalităţi bucovinene. Em. ambele din Cărţi reprezentative din viaţa omenirii. p. Păcurariu. 1909 . 278. 551-552. în semn de Bucureşti. la Fort Qu'Appelle-Regina s-a acad. Cernăuţi. 468-472. II. L. 1997. profesor. I. 2004. Rumănische Cernica (1932) unde a fost tuns în Erzăhlungen-povestiri în limba germană. Canada).

coperta faţă Suceviţei. monahală.. colofonul se află la f. în MMS. 106. în sediul Episcopiei de Rădăuţi. 91. prefaţă. Horodnicu de se află la B. voi. Avea aplecare Melchisedec.. 11 aprilie 1894. centru important în perioada culturii jos pictează portretele acestora. Se va instrui fondul ms. Viena.. manuscriselor româneşti. 1600-1670. 441- chenarului un spaţiu mic. Iaşi. IV A N O li . din 169 file. Iufu. 1959. p. muzică psaltică. A fost 1863) şi ieromonah (aprilie 1865). Biblioteca Mănăstirii Dragomirna. Mitrici.monah. unde a fost tuns în miniaturi reprezentând simbolurile monahism cu numele Veniamin.. iar mai 1875. păcate. 1998. p. Croniea târziu ajunge dascăl în şcoala episcopală şi Episcopiei de Rădăuţi. rezumat. miniaturi ale sfinţiilor Ioan Gură de Aur. comandat românească. manuscrisul Suceava. Chronica Romanului şi a către caligrafiere şi ornamentare a Episcopiei de Roman. 6. draperii pe mese şi pereţi. 206. Bucureşti. iar în fundal Bucureşti. domnitorului Vasile Lupu . JACOTĂ. 256. fiind evangheliştilor.şi soţia sa tahigraf (aprox. tipic bisericesc şi Repere bibliografice: Episcopul caligrafierea de manuscrise. Bucureşti. I. miniaturi pe pagină întreagă-cu portretele apoi intră de adolescent în obştea Mănăstirii celor patru evanghelişti. pe când era ierodiacon a 156 . p.. Probabil' că Ivanco a în şcoala episcopală de aici. ediţie îngrijită. note. care servea drept Muzeul Naţional de Artă al României. 1963. 2012. 1981. încadrată de un ştergar românească. mitropolitul Varlaam Moţoc. p. Manuscrise slavo-române din mai 1643 caligrafiază şi înfrumuseţează un Moldova. 7-8. 29.A. Bucureşti. Fiu de preot. Popescu-Vâlcea. VENIAMIN . Miniatura şi ornamentul Vasile cel Mare şi Grigorie Teologul. 101. Mănăstirea 1646 termină capodopera sa. din limbile greacă şi slavonă. IVANCO. cu oraşului Rădăuţi (până la 1918). de episcopul Anastasie al Rădăuţilor şi Pahomi. Iufu. 26. ales comandat de hatmanul Gavril-fratele vicar al mănăstirii. cu nr. P. Liliana pentru a-1 dărui ctitoriei lor Ivanco sau Ivanciu intră de tânăr în viaţa Mănăstirea Agapia * Veche. ştiinţe teologice. P„ Manuscrise slave copierea cărţilor. sus reprezintă simbolurile evangheliştilor. înv. Dan. 48-49. II. Mănăstirea Moldoviţa. lăsând XVI II. P. Fondul Mănăstirii alt Liturghier slavon. se păstrează la p. 232. Iaşi. Gh. 1998. dăruit Mănăstirii Moldoviţa.ieromonah. îşi va creşte ucenici pentru împodobirea şi 133. cu frontispicii şi Suceviţa (1853). ajungând la Mănăstirea „Sfântul Tetraevangheliarul se află în păstrare la Nicolae" din Rădăuţi. iar Zaharovici. sec. dascăl. Bucureşti. pr. I„ Brătulescu. Rădăuţi). manuscrisul gravor (15 septembrie 1832. voi. compoziţia româneşti în limba slavonă. La 8 iulie Sus . 254- miniaturii împărţind pagina în două planuri. Hirotonit ierodiacon (decembrie cealaltă „Iisus purtat de îngeri". Manuscrisul este ferecat cu ucenic duhovnicesc al egumenului coperţi „bătute" în argint aurit. 90. M„ Episcopia de Rădăuţi. are miniaturi cu sfinţii Ioan Gură de Aur. V. 1976. bucovinean. Dicţionar apare icoana „Maica Domnului cu enciclopedic de artă medievală Pruncul". încă de copil învaţă cojocăria. nr. 86.R. Drăguţ. slav nr. 170.. planul secund 442. arhimandritul Ghenadie reprezintă scena „Coborârea la iad". învăţând mai caligrafiat şi alte manuscrise care. un Dragomirna). p. Rezuş. p. tetraevanghelelor şi liturghierelor. 1912. La 8 mai 1641 termină de scris Popescu-Vâlcea. p. La 23 V. I. XV- iconografică domină pagina. comandat de marele logofăt Theodor Ivanovici şi dăruit arhiepiscopului Sucevei. cu Dragomirna. p. 93.. indici şi reproduceri de Olimpia Vasile cel Mare şi Grigorie Teologul. Dim. cu nume de Tetraevanghel slavon cu 302 file. având botez Vasile. Bucureşti. 2. Panaitescu. încă nu au fost găsite. Contribuţii Ia istoria este înlocuit de un interior de chilie. 1975. Miniatura un Liturghier în limba slavonă. Gli. Este un inovator al din BAR. 52.. p.

Teologic din Cernăuţi. 107. nr. 13. Societate culturală din Suceava. Istoria Sfintei Mănăstiri la Bucureşti.34-36. Sf. 1991. 65.. în recrutarea celor răspunsuri la Sfânta Liturghie. mai meritoşi viitori elevi români. I. îndeplinit şi ascultarea de monah-învăţător 1859. Sbiera. p. V. Nestor Ep. 1872. locul I la Bucureşti. III. 1965. străinătate. în descoperit încă. Ateneul Român şi Radiodifuziunea din p. 337. Participă griechisch-orientalischen Bukowinaer la concursuri corale. preot paroh la Catedrala semnată şi executată în lemn de păr în Mitropolitană „Sfânta Paraschiva" din 1859. Din 1883 a fost anul 1908 formează un cor mixt cu enoriaşii împuternicit de Societatea „Şcoala săi. Studii mănăstirea sa de metanie Suceviţa. în MMS. în repertoriul corului au fost 157 . semicentenarului său. 560. Sibiu). Rădăuţi-1943. 1907) ambele din Cernăuţi. Cernăuţi. lucrate secundare la Liceul „Aron Pumnul" (1894- între anii 1855-1859: două Maica 1902) şi Facultatea de Teologie (1903- Domnului cu pruncul în braţe.. Clerical. 122-123. Concursul naţional al corurilor ţărăneşti de Ipolit Ep. de sculptura porţilor şi a Enciclopedia Bucovinei.. I„ toate acestea de la bătrânii satelor şi în Retrosprctive nordice. al Societăţii pentru Cultura laice aparţinând celor mai apreciaţi şi Literatura Română în Bucovina. compozitori români şi deven unul din Repere bibliografice: Schematismus der corurile de referinţă în Bucovina. Dimitriu. 3-4. Em. 1878). Ortodoxe Române. p. la şcoala mănăstirii (1859-1865). Atras încă de mic de împodobirea Bucovina. Fiind preot la Cozmin. Iaşi. timp în care ocupă şi manuscris dactilografiat din fondul postul de prefect de studii la Seminarul Bibliotecii Bucovinei I. Gheorghe. a la Cernăuţi. p. din 1870. stâlpilor din pridvoarele caselor.. cu care dădea Română".. 1925. Rădăuţi. 1908. Este hirotonit diacon şi preot (1907) Maica Domnului cu Pruncul. Vornicescu. animator cultural şi dirijor de lăsat mai multe clişee-xilogravuri pentru cor (1881. iconom stavrofor (1922). I. 450. peste tot adunând lauri şi Czernowitz. ca „agent".protoiereu icoane din Moldova secolului al XlX-lea. în timp.. membru corul îşi va îmbogăţi repertoriul cu cântece activ. M. între Froicu. 1986. pr„ Societatea „Armonia" în cinstea Mănăstirea şi comuna Suceviţa. adusă la Mănăstirea Dragomirna Cernăuţi (1913). de sărbătoare. ca invitat special în Palatul Mănăstirea Suceviţa. prof. ediţia a Il-a. Şcoala succese răsunătoare: Medalia de Aur şi Română. coral. Teologia în 1870-1874 urmează cursurile Institutului Bucovina. Istoria Bisericii interimist la Mănăstirea Dragomirna (1875. chiar de autor. meşteşugul în artă. între anii 1855. p. xilogravură la parohia Cozmin. icoană gravată în 1857. în 1933. egumen al obştei de aici (1878. Pagini de enciclopedie. 84-85. 1856. a învaţat 2004. A fost unul dintre cei mai străluciţi xilogravori şi zugravi de JANCOVSCHI. N. Satco. Probabil a mai avut lucrări protoiereu al Cernăuţilor (1929) şi membru care. 2004. p. 48. Suceava. Dan. Maica Domnului cu studenţie s-a remarcat prin vocea de tenor pruncul lisus. datorită vicisitudinilor timpurilor. Suceava. Bucureşti. xilogravură-clişeu. 35-37. Iordan. Mai concertează la Dragomirna. încă din xilogravuri din 1855. Hradcany. 182. p. II. p. Bucureşti. p. voi. simpli ţărani gospodari. s-au în Consiliul Bisericii Ortodoxe Române din distrus. EUGEN . voi. Dim.. Eug. au fost pierdute ori nu s-au judeţul Cernăuţi. concertează în ţară şi Diocese fur des Jahr 1841-1914. Locţiitor de stareţ şi conducător Păcurariu. deosebit de frumoasă şi talentul în dirijatul M. Vorobchievici. 1923. G. apoi la „Radio Praha" şi susţine Xilograuri . 1894). M. voi. 2011. Monteoru. atelierul mănăstirii. clişee executate de un recital în faţa preşedintelui Eduard ieromonahul Veniamin Jacotă la Benes. P. transformând 31-33. dr. Suceava. în Cernăuţi. locul I (1931) la Concursul coral iniţiat de Suceava. Procopciuc.. cămăşilor şi bundiţelor din portul popular Suceava. p. ediţia a Il-a. pr.

1890. Bucureşti. în documente. mai şi „Răsunetul Ardealului" de Ion Vidu. Gânduri şi fapte din Ţara de 1436. 74. Bibliotecii Bucovinei I. Documente privitoare la istoria Românilor. 1977. P„ Dimitriu. Cernăuţi. Duma şi Toader. p. voi. credinţă al voievozilor săi. 1931. 1935. Ghid. Iaşi. carte şi alţi fii de boieri sau de clerici Froicu. tom. Em. 662. Costăchescu. 383.. p. „Tabăra latină şi slavonă şi era sfetnic de taină şi de Română" poemul lui Ciprian Porumbescu. protopopii Ioil. Enciclopedia Bucovinei. 1937. Eug. cântece patriotice şi de privitoare la istoria Românilor". 1932. din 25 Filosoful. manuscris dactilografiat din fondul Repere bibliografice: Haşdeu. nr. cărturar (secolele XIV-XV). Armonia cu ocazia împlinirii a 50 de ani Mihul sau Mihai a ajuns grămătic. voi. româneşti. Studiase teologia. 560-561. p. 158 . Moişă „Universul". partea I. Muzica în că. la 30 martie 163-164. L„ 1392 întâlnit la Roman drept Jupân Juga. p. N. ca 1937. 3. Sbiera. că în hrisoave se subliniază că „protopopul Pentelescu. Van Beethoven şi altele.. preot la Baia. C. apoi la Suceava. Concursul de coruri grămăticul Gârde. p.. Potopop de Suceava în Bucureşti. B. 18. protopop apare de-abia din 7 decembrie Arcaşii.. cu el au mai învăţat Bucovina. Em. 838-nr. pentru Sus. 1905-1940. 152. Satco. nr. fiul lui Jurjiu".. în Iosif I Muşat. pe lângă băieţii săi. voi.P. E. p. Cernăuţi. Enciclopedia Română Cugetarea. apoi de la moartea lui Ciprian Porumbescu.). „Mărire lui Konstanz (1414-1418) şi cel de la Basileea Dumnezeu" de L. 1940. Predescu. Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul teologie şi filosofie. Satco. Suceava. limbile greacă. Bucureşti. 386-387. Un veac de muzică Juga n-are a primi ordine nici de la biserici corală în Ţ a r a de Sus. Bucureşti. române!". compozitor: „Cerurile spun" şi „lehova mă 1890. 4. era preţuit şi ocrotit de domn. ţării ci numai de Ia domn" sau „el să asculte Onică. 2004. în Documente moldoveneşti dinainte de timpul domniei lui Alexandru cel Bun a fost Ştefan cel Mare. vremea domnitorilor Iliaş I. Concertul de Ia Alexandru cel Bun. pr. F. Hurmuzachi. JUGA. Bucureşti. Corul plugarilor „Academie Domnească de la Suceava" a lui bucovineni în Capitală. p. în logofăt şi mare logofăt al Moldovei. Cernăuţi. 74..protopop de p. Serviciile sale au şi „Luna" de Constantin Şandru. 134-135 Moldovei. nouă şi alt judecător să nu aibă". pe toţi „Făt Frumos". (23 iulie 1431-18 decembrie 1438) la care Repere bibliografice: Societatea se pare că Juga jucase un rol important în Armonia (1881-1931). I. trei i-a învăţat limbile greacă şi slavonă. „atestat" prima dată la 11 aprilie 1431 îmbinându-se într-un tot armonios cântece pentru servicii „credincioase" aduse religioase cu prelucrări de folclor muzical voievodului său (Hurmuzachi „Documente românesc. 315. voi I. 161. avea casă şi moşie „Iancu" de Victor Vasilescu. Petru şi noiembrie 1933.. 145. fii ai lui Alexandru cel Bun. G. Cernăuţi. Suceava.abordate lucrări cu tematică diversă. 1940. II. M„ Suceava. "p. Bârsănescu. I. Ştefan al II-lea Pagini nescrise din istoria culturii şi Petru. Teologia în moldoveni aflaţi în capitala de atunci a Bucovina. de la care a „Săi. p. Suceava. ales că avuseseră loc Conciliul de la „Cântec" de Gh. Ortodoxe. „Corăbeasca" şi poemul primit numeroase danii.. 169. p. I.. p. A asigurat el însuşi ţărăneşti organizat de Societatea educaţie fiilor săi Mihul. 76. şi dregătorii şi nici chiar de la mitropolitul 198-207 manuscris caligrafiat de pr.. adică în păstrarea Bisericii Frumos". Suceava. 1981. Suceava. alături de mitropolitul Ateneul român-cronică de concert. Mandicevschi. 249. 1971. 149. Sbiera. în revista „Făt neunire. P R O T O P O P U L . nr. Archiva istorică a României. „în ochii tăi" la Buciumeni-Fălticeni. 325. p. Doboş. Grigorie Ţamblac. conduce" de Isidor Vorobchievici. 1986. 451. Probabil G. „Arcaşul" fost de natură spirituală şi culturală. Bucureşti. A făcut parte din aşa-zisa Lungulescu.. din fondul Bibliotecii Bucovinei /. Şt. Suceava. V.

1883. în paralel cu Facultatea de Litere Sankt Petersburg (1891) şi al Academiei şi Filosofie-specialitatea filologie slavă-a Române (1890) de la Bucureşti. 1845-3 iulie 1914. C. 13. 556. p. unul din primii a lungul veacurilor s-au ocupat cu cercetători ai manuscriselor muzicale muzica de tradiţie bizantină în România. voi. I. putnene din arhivele oraşului Lvov. 380. 14-15. 619-620. în „Romano-slavica". pentru istoria 1857.. Hinsicht". 2004. Bucureşti. Ciobanu. I. pr. T. dr. Gh. Bucureşti. p. Gh. 1985. Suceava.. 139. Fălticenilor de la A la Z.. Satco. Un proiect cultural european. muzicii şi cultura muzicală românească de Cernăuţi). E. Din istoria Bucovinei. la Suceava şi Schola Latina de la 53. Pennington. p. voi. T. p. Bucureşti. Bucureşti.. Bucureşti. semnalând pentru prima dată Bucureşti. 294. aflate în parte la Biblioteca Bucovinei. bizantine. p. profesor istorică şi documentară pentru cultura de slavonă bisericească (21 decembrie românească de tip slavon. Istoria Bucovinei. 101.. 1991. voi. 1994. p.Păcurariu. ediţia a II-a. Talpalariu. 198- importanţa lui Evstatie Protopsaltul pentru 199. 1993. 131. Studii secundare la Liceul Real formaţie bizantină.. Viena. Ciobanu. 30-36. p. prof. p. profesor (23 ianuarie ediţia a Il-a. putnene. Beitrage zur alteren Geheimschrift la arhivele Ministerului de Finanţe comune der slaven (Contribuţii privind scrierea (1892-1893). Profesor de lacobescu. 1888. 218. Gh. Bucureşti.. Enciclopedia slavon putnean. 113. Manuscrisele de la Ortodoxe Române. I. 153. 145. Moisescu. nr.. A fost membru german şi superioare la Facultatea de corespondent al Academiei de Ştiinţe din Teologie. unde şi-a Hurmuzachi". I. Cernăuţi (1899-1933). Bucureşti. Emil Viena (1892-1893). 1994. 1948. Monumente de limbă slavonă palaografischer. ca practicant. Em. voi.. de Litere şi Filosofie a Universităţii din Ionescu. I. Moisescu. EUGEN A. p. A obţinut o bursă de specializare cunoscuta „Colecţie de documente Eudoxiu la Universitatea din Viena (1891). paleograf slavon. Şcoala Profesor extraordinar (1899) şi profesor muzicală de la Putna. (1893-1897) şi Dobronouţi (1897-1898). bisericească la Facultatea de Teologie din în revista „Muzica". Evangheliarul de la Putna. A colaborat Universităţii „Francisco-Josephine" din la editarea documentelor slavone din deja Cernăuţi. Cernăuţi). 107. Voi. 2010.slavist. 167. Muzica bizantină în muzica medievală moldovenească şi spaţiul cultural românesc... 1991. 9. ediţia a II-a. 1985. 2004. de Etnomuzicologie şi Bizantinologie". 12. B. Prolegomene Iaşi. medievală românească. M. E M I L . WUrtigung desselben in literar-historischer 1878. Biserica sârbească „Sfântul Sava" din Repere bibliografice: Damian. V. 23. Iaşi. Putna şi unele probleme de cultură Bucureşti. 143. tot acum lucrează.. 2010. Suceava. corelarea dintre paginile manuscrisului 1996. KALUZNIACKI. Kunsthistorischer. p. A pus în evidenţă valoarea lor KOZAK. A. p.preot. C„ Lexicon al celor care. în 1893 a fost' hirotonit secretă mai veche a slavilor). de- Cernăuţi (1875-1914). Cartea II. Ciolca. Satco. M. Cotnari. Voi filologie şi paleografie slavonă la Facultatea I (1774-1862). susţinut şi doctoratul în slavistică (1892) cu Publicaţii: Documente moldovene şi teza „Czernowitzwr Sbornik von Jahre 1359. în volumul „Studii Em. Muzică veche în manuscrise şi carte veche românească. ales decan al 159 . . 1979. 500 de ani de ordinar (1904) de limba şi literatura slavonă existenţă a ctitoriei lui Ştefan cel Mare. Bucureşti. 111. diacon. din Sankt-Petersburg şi restul în cea din Moscova. 141. apoi preot şi numit administrator la „Comission bei Cari Gerold's Shon". 570. Academia de Secolul al XVI-Iea. Nistor. Istoria Bisericii p. Enciclopedia Bucovinei. Bucureşti. Muzica în Moldova medievală. 131. sprachlicher veche. Slobozia Banilei -5 septembrie 1933. 1966. Se întoarce în Kaluzniaki şi scrierea chirilică Bucovina ca preot în parohiile Verenceanca românească.. p.

icoane. Mircea Păcurariu. şi paroh la Moara-Liteni (1985-1988). Culegerea de inscripţii moldoveneşti din transferat. Iaşi. R.. Pânzar. 235-255 şi voi. Satco. Czernowitz. Teologia în Bucovina. „Francisco-Josephine" din Cernăuţi (1911. 567. L. palâographischer. p. Z u r 400 jăhrigen Suceava. 595. Române. M. ţinuturilor Succvei şi Cernăuţilor-inscripţii lui Grămadă Nicolai). p. manuscrise. 81-82. dr. I. p. Bulamina. Enciclopedia Română pe care. p. 1893. Păcurariu. N. Slavist şi paleontolog reputat. Pagini de enciclopedie. C. 224-225. (Sonder- de Grad Universitar din Sibiu (1980-1984) Abdruck aus den Jahrbuchern fur protest.preot. Die ăitesten Urkunden din Cernăuţi în perioada interbelică. S„ tipărească. 271.. Botuş-Fundu und praktischer Beziehung-discurs de Moldovei). 405. Cosminului". Historische. p. (Ia.. Minerva. 31. literarischer . 1988. im Kirchenkongress. Suceava. medio-bulgară din bisericile şi mănăstirile p.. 605. 616. p. 1912). 614.. fiind îndrumat de pr. Partea 2. G. 1933-1934. 1921. 566-567. odăjdii şi obiecte de cult. Em. Gedenkfeier des Todes Stephans der Grossen. 1891. Grigoroviţă. 137-138 manuscris dactilografiat din fondul biblice la slavii meridionali. editura a II-a. 2005. nu a reuşi s-o Cugetarea. N. revista „Archiv fur Slavische Philologie". Bucureşti. ălteste Urkunde des Klosters Putna. slave din Arhiva Braşovului şi a elaborat Eug. 384.. 279. Reli. 1940. Die Enciclopedia Bucovinei. 512. Satco. Ungureanu. Suceava. 588. perioada stăpânirii austriece 1774-1918. Monteoru. P„ Dimitriu. 411. Moldova şi Bucovina". prof. epigraphische und bibliographische 1991. Suceava. 78. Bucovina în voi. 1911. 33. Beitrage. întocmindu-şi o bogată colecţie p. finalizate cu lucrarea de licenţă „Viaţa Theologie). Hirotonit preot (1985) Repere bibliograficei Iorga. Suceava. Kirchengeschichte. 601-603. pisanii. Bukowinaer Erzdiozese Moldovenesc". 584.. Facultăţii de Teologie (1910-1911) şi Pardini. Die Bedeutug LAZĂR. Suceava. 586. voi. Benennung religios-morală din zona Câmpulung der Ort. 2003. 1892. art. p. 1891. Bibliographische. 468. Mihoveni-Şcheia. I. Czernowitz. 1916. Sbiera. 770 p. p. Czernowitz. Comori ale spiritualităţii J a h r e 1359. Cernăuţi. dr. Predescu. pr. Universitatea Cernăuţi. Cluj. şi în Personalităţi bucov inene. p. Epigraphische Beitrage zur N. V(asile). 378. Czernowitz. Bucureşti. Resultate meiner Forschungen im M. din 1988. 161-204. N„ Eugen A. p. culturală şi filologică anul de studii 1933-1934.. 612. 599. 1986. 592. 615. publicist des Kirclienslav ischen in theoretischer (22 octombrie 1954. VIOREL . Bibliotecii Bucovinei I. Em. voi. Hinsicht-teza de doctorat. 1942. Publicaţii: Czernowitzer Sbornik vom Paradais. 1997. 15. unde slujeşte şi azi. 595. 598. Grămadă. în „Codrul de pe fresce. cursuri Ia Institutul Teologic Literatur bei den Slaven. voi. Studii medii la liceele „Dragoş- inaugurare a anului de studii 1907-1908. 449. Kozak. Vodă" din Câmpulung Moldovenesc (1968- Cernăuţi. îndemnat de Grigore Tocilescu a Facultatea de Teologie din Cernăuţi. în revista studiază inscripţii în slavonă de redacţie „Codrul Cosminului". p. 1907. Kozak. p. 1904-recenzie în volumul Rector Magnificus ai Universităţii „Inscripţii din bisericile României. Enciclopedia Română. clopote etc.. 1930. 33. des Klosters Putna. voi. din păcate. Wien. Die Inschriften aus der Editura Civitas. prof. Quellenkunde der Landes-und III. CL. 2004. I . Froicu. Cernăuţi. 18-20. Gr(ecu). 2004. Cernăuţi. pregătit o Culegere de urice şi hrisoave Cernăuţi. Cernăuţi. Bucureşti. 32. Aici 160 . Wiirdigung desselben in româneşti la Putna. 31. Anuarul Universităţii Cernăuţi pe documentar-istorică. o Bibliografie a literaturii apocrife p. 437- sprachlicher und Textvergleichender 439.Orient. 1933-1934. preot paroh la Bucovina a d-lui E. 403. 592. 1904. VIII. 1970) şi „Mihail Sadoveanu" din Iaşi Uebersicht der bibiischapokryphen (1970-1972). Istoria Bisericii Ortodoxe Kloster Sociawica. Bucovina. p. Cernăuţi. 1937. 1903. 14. 1904.

Suceava. Hrehor. stareţă la Mănăstirea Văratec (1797. 161 . Bucureşti. Ioanichie caricaturizat într-un catren de poetul Matei arhim. refăcând pictura bisericii „Adormirea Sfinţire la stână. în rădăcini şi orizonturi. a mai dăruit şi un clopot. 344. Iaşi.. maica Eufrosina a construit.serie nouă şi „Crai Nou" din stăreţiei sale. din 2 şi 3 iulie fondat prima şcoală de fete din Văratec 2009. Preotul Modest Grădinariu „Crai înnoiri în incinta mănăstirii şi a înfiinţat Nou". în manuscris. în timpul „Candela". din 21 mai 2009. 2010 . lângă zidul bisericii „Adormirea Maicii Filon.monahie. LAZU. Nicolae Orăşanu. şi pr. în Suceava. 368 p.recenzie în murit în anul 1888.şi colaborare. 1958. în 1811 fata renunţă la Episcopiei Romanului. II al ateliere pentru confecţionat covoare. V. pr.. Rădăuţi. 37. cultivate dintre maici. Gh. p. din 11 iunie Maicii Domnului" (1882). Suceava. Iaşi. Văratec.a renovat Biserica „Sfinţii Arhangheli viaţa mireană şi averea familiei şi intră în Mihail şi Gavril". fiind înmormântată „Candela". Suceava. voi. p. Tablouri şi schiţe Letopiseţul de mătase . I. Mihai Repere bibliografice: Pr. Mănăstirea Tomnatică (Văratică). Florin Melinte .. von Kotzebue. Mănăstirea Văratec). von. Bolintineanu relata că i-a vizitat locuinţa. în chiliile din 2009. 2010. Chiper- Gherasim Putneanul şi Bucovina. 2010. V. Suceava. „Călătorii în Moldova". volumul "Din Moldova. tot acum o va dota cu 55 de Olimpiada şi de losif Pustnicul-mare strane sculptate de artistul artizan Petru duhovnic al timpului. Bârgăoan. Suceava. 7-8. p. în volumul „Monumente istorice şi Născută pe moşia de la Drăguşeni-Suceava. Activitatea filantropică în Parohia ctitoria sa „Naşterea Sf. Mănăstirea Drăguşeni-1888. 368 p.în locul uneia de lemn. Editura Milu. note şi necrologuri în maici şi surori ale mănăstirii. p. A îngrijeşte 44 de ani de peste cinci sute de colaborat cu articole. Profesor de urcă treptele călugăriei fiind aleasă maică religie.. 1-2. împodobiţ şi dotat bisericile „Naşterea Publicaţii: Mihoveni . loc de taină şi (1860).rădăcini şi Sfântului Ioan Botezătorul" (1844) . 3-4. a făcut reparaţii şi 2010. Lucău. D. Neamţ. W. Bălan. 1968. Veronica Miele şi alţii. Studiu care ţinea o bibliotecă bogată „cu toate monografic. pe care a retencuit-o pe obştea Mănăstirii Văratec. Preot „Schimbarea la faţă" (1846-1847) din Corneliu Dan Grădinariu-necrolog în cadrul mănăstirii. Călătorii. Patericul românesc. Viorel Lazăr Eminescu. Studiu monografic . în „Crai Nou". în colaborare Suceava. Gheorghiţă. 1974. Domnului" din Mănăstirea Văratec..Episcopul din anul 1850". Editura George cărţile tipărite în româneşte pe atunci". Lazăr. MMS. A Tofatt. Poetul D. C„ pr. nr. 11-12. EUFROSINA . Mănăstirea Văratec. 2009. bisericeşti din Mitropolia Moldovei şi a tatălui său postelnicul Constantin Lazu. 459. Mănăstirea Orata. cu toate gradele didactice obţinute duhovnicească şi stareţă a obştei (1844). Mănăstirea Orata loc de taină şi odihnă. Bolintineanu. în monografiei despre satul Mihoveni şi un calitate de stareţă a primit în ospeţie pe volum cu poezii religioase create de elevii Dimitrie Bolintineanu.Mihoveni . Suceava. în „Crai Nou". voi. II. nr..pe orizonturi. nr. 2010. 1944. 298-300. tunsă în monahism. 134. la Şcoala din Mihoveni.recenzie în „Candela". Pr. Iaşi. Suceava. în „Crai Nou". din 31 ianuarie 2009 în 1880 a făcut adăugiri. 2009. din cimitirul vechi . Dinograncea. se încă din 2000. 2009. 611-616. diac. Sucevei". „Cai Nou". diplomatul cărturar şcolii din localitate. p. 2001. p. Ioan Botezătorul" a Mihoveni. . Repere bibliografice: Kotzebue. interiori şi icoanele catapetesmei bisericii Pentru apropierea elevilor de morala „Naşterea Sfanţului Ioan BotezătoruF'şi creştină. ca învăţătoare numind pe cele mai odihnă-monografîe. pictând pereţii şi în „Candela"-serie nouă. aici a fost dinafară şi a pictat-o în frescă pe interior îndrumată duhovniceşte de stareţa (1996-2000). Ungureanu din Tg. La nici 14 ani. în 2012. nr. W.

Suceava. voi. p. Gherasim Clipa. care s-a transmis şi fiului său. Bucureşti. pr. Iaşi). 207. Teologia în Bucovina. români. Sim. Veniamin Costachi şi în Moldova". fără pregătire adecvată. Se instruieşte tipărirea de lucrări laice şi religioase. p. Nistor. dr. Păcurariu. în volumul „Credinţă şi cultură lacob Grecul. în Istoria Bisericii Ortodoxe Române. p. Bucureşti. dar cu un program de Mănăstirea „Sfântul Nicolae" din Rădăuţi. (Ştefănescu) Episcop. 1940. Bucureşti. 1826 este ales episcop al Romanului. p. 415-416. Suceava . ediţia a II-a. Moare în cu care înalţă o mică biserică din lemn. L„ Enciclopedia Română seama Catedralei Mitropolitane ieşene. este chemat de Episcopiei de Huşi. în 26 mai 1991. dr. Ciurea. 1929. După Repere bibliografice: Melchisedec întemeierea Episcopiei Rădăuţilor în timpul (Ştefănescu) Episcop. 29- Gherasim Clipa-Barbovschi. prof.. voi. în urma îmbolnăvirii chilii şi colibe şi pun bazele unui schit . Aici i s-a 30. Păcurariu.. ocupării Bucovinei de trupele imperiale p. Bucureşti. studiu mult redus. elaborarea şi Lavrentie de stareţul de aici. MELETIE BRANDABURUL 393.. 1996. scaun. Stamati şi hirotonit arhidiacon (1798) pe Predescu. Satco. I. 396. tatăl său. prof. 1901. 1991. cu nume de botez Leontie. AL. ceea ce a dus la episcop al Rădăuţilor. ediţia urma decesului unui alt bucovinean. 2004. Enciclopedia Bucovinei. boierească bucovineană. Froicu. Iaşi. M. intră în viaţa monahală fiind tuns în Discurs de inaugurare. Şirul impus plata enormelor datorii acumulate în mitropoliţilor Bisericii Ortodoxe a numele episcopiei de înaintaşii săi episcopii Moldovei. Dicţionarul teologilor bugetul la zi achitând toate sumele datorate. 95. LEFTER.pe de holeră. obârşii în patriciatul sucevean.mitropolit al Moldovei (1777. p. Lavrentie". ca frate la absolvent de seminar. 200. 10-12. p. Născut în a prestigiului lor. a Il-a. (în 17 martie 1803). ctitorie a lui Petru Rareş la Roman-avariată Istoria Bucov inei. 539. având vechi Bucureşti. prof. 33. pr. epidemie abătută peste capitala care localnicii l-au numit „Sihăstria lui moldavă şi care a făcut ravagii în acel an. I. 200. „Lavra" (Laura). 407-431. p. 539. în reşedinţele de judeţ a doua jumătate a secolului al XlV-lea la înfiinţat douăsprezece şcoli catahetice ţinutale. se va refugia la Iaşi unde. în această calitate face Suceava. 13. 1869. 213. 207. în această calitate a hirotonit preoţi Suceava. atras de viaţa sihăstrească alăturându-se fruntaşilor paşoptişti şi se retrage în codrii Vicovului. Sbiera. Eug. Intră în conduse de un profesor sau de un catehet călugărie din adolescenţă. G. în duhovniceşte din cărţile sfinţilor părinţi şi timpul Revoluţiei a avut o atitudine demnă. pr. voi. 138. la 20 iunie 1848. spre valea chemând poporul la luptă prin tragerea Putnei.. Moldovei. Meletie reuşeşte să aducă M. întemeietor de viaţă diminuarea pregătirii preoţilor şi scăderea sihăstrească (secolele XIV-XV). în „Candela". p. Viaţa şi activitatea Episcopilor Ioniţă Lefter. dr.Romanului 20 iunie 1848.. 409. 190. La Cugetarea. 190. II. III. pr. călugărie de însuşi mitropolitul lacob Cernăuţi. 1995. Reli. Bucovineni habsburgice. 227. Cronica Huşilor şi a lui Alexandru cel Bun. 1795. Melchisedec . în celebri ai Ierarhiei Moldovei (1775-1850). învaţă teologie. în urma unui mare cutremur. p. Al.. Cristea. domn în scaunul episcopal şi păstoreşte aici 162 . 138 manuscris renovări masive la catedrala episcopală cu dactilografiat din fondul Bibliotecii hramul „Sfânta Cuvioasă Paraschiva". Rădăuţi. 1986.cursurile Seminarului LEONTIE DE LA RĂDĂUŢI - Teologic de la Socola. avea porecla „Brandaburul" Eparhiei Romanului în secolul al XlX-lca. Cronica . Dintr-o familie şi a Episcopiei de Roman. Bucureşti. la patru ani . în urma Bucureşti. în jurul său se adună mulţi ucenici clopotele de la bisericile din Iaşi. 1875.. 10. a încurajat intelectualii şi fiind tuns în monahism cu numele tinerii teologi în traducerea. Bucovinei I. acad. p. 1940. p. a redus la jumătate-de la opt. numai 26 de ani este ales episcop de Huşi P„ Dimitriu. La 2 februarie 1844 este ales mitropolit al Em.

163 .'a Teologic de la Neamţ. iar odoarele bisericii şi „Bogdan I întemeietorul". împărat al credinţei.. 9-10. idem. prof. nr. Voievozi. Bucureşti. peste ani a unde slujeşte şi în prezent alături de tatăl fost deshumat şi trupul său găsit întreg şi său. Ştiinţa Păcurariu.. p. 14-20. 1994. Biserica Sfinţii Voievozi din 1971.. Idem Sfinţi români şi apărători nr. Bălan. ca student a publicat la „Candela ucenici. Bucureşti. idem.R. se retrage îmbracă populară şi învăţătura bisericii". FLORENTIN renaşte.preot. Crăciunului şi ^ ale Anului Nou la Sfinţi români. trăire ortodoxă şi Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae" din învăţământ românesc-monografie. Mănăstirea Neamţ. Căi de deschidere spre mântuire-Sfintele Ioanichie ierom. a murit în primele decenii ale revista Seminarului. „Candela" . Constantin cel românească.220 de ani de istorie Seminarul „Veniamin Costache" de la cunoscută . 70-71. p. în din localitate. îngropat în biserica „Sfinţii Voievozi" din Bogdăneşti (1993) „Sfântul Nicolae" din Rădăuţi. 1. dr. N.O. 2004. în MMS. 1974. 1997. între ei pe Cuviosul Daniil Moldovei" unde a fost membru în redacţie Sihastrul. 1991. în „Candela Moldovei". M. Mănăstirea S f . 368. Istoria Bisericii căutării. A XVIIl-lea se va desfiinţa. dr. Editura Iaşi (1992-1996). p. 1964. „Candela Moldovei" hotărât canonizarea sa şi trecerea în rândul din Iaşi. M. I. ediţia a Il-a. în 289. nr. Bogdăneşti. pr. Mare. în acelaşi timp membru şi în metoh al Mănăstirii Putna. 1990. ambele din moaştele sfântului au dispărut. 5-6. 331. încă din marea schimă monahală sub numele de timpul liceului a cochetat cu scrisul în Leontie. Mănăstirea Neamţ. Editura „Bogdana". fiind şi secretar de secolului al XV-lea lăsând în urma sa redacţie. Ilie Bogdăneşti. la mijlocul Bogdăneşti-Suceava. îmbătrânind. în „Candela Moldovei". Biserica de lemn Sf. a cules şi prelucrat de 1 iulie. Doctor în Filologie al „Duh şi Slovă". director la Editura „Duh şi fost prădat în 1639 de o ceată de tâlhari din Slovă" a Fundaţiei creştin-filantropice Nordul Moldovei. voi. Iaşi.. CONSTANTIN . Cuza" din Iaşi (2005) calitate în educaţie (Multimedia CD. După 1470 sihăstria ajunge (1990-1992). nr. ibidem. cu teza „Colinda creştină între tradiţia documentar). 369. 1994. din Kiev. 2003. publicist (6 iunie 3-4. A colaborat cu secolului al XX-lea au reapărut şi au fost articole şi studii la revistele „întru lumina aşezate în biserica mănăstirii din Rădăuţi. pr. dr.. pe care le-a imprimat P. Şcoala . 1945. nr. Vetre de sihăstrie Taine. Bucureşti.serie nouă şi „Crai Sfinţilor români. 386. Bucureşti. din Moldova.furnizor de Universităţii „Al. Rezuş. 10. 61. Bogdăneşti.. profesor de religie la şcoala generală nedescompus a fost depus în biserică. 282. 13. 3-4. în locul ei luând fost hirotonit preot pe seama parohiei naştere satul Laura. prof. prof. L. material folcloric privind sărbătorile Repere bibliografice: Stan. Publicaţii: La răscruce de vremuri. p. Sfinţi daco. Iar de ziua şi de ceasul acela nu ai legii strămoşeşti. cu toate gradele didactice anii 1621-1622 ieromonahul rutean Zaharia obţinute în învăţământ. Bogdăneşti. cursuri la Facultatea de 1999. Păcurariu. Stoicescu. Târgul Rădăuţilor a (1999-2000). nr. Sibiu. nr. Fălticeni). 19-21. Studii teologice la Bogdăneşti . în „Candela Moldovei". nr. ştie nimeni. Ortodoxe Române. Sfântul Leontie de la documentar pe CD-uri şi DVD-uri. prof. Paradox.mulţi ani. 11-12. o pagină de istorie LOGHINOAIA. iar în secolul al redacţia Editurii „Trinitas" (1992-1996).monografie. Director al Kopystenski. 1982. îl menţionează în Centrului Cultural Pastoral „Bogdana" lucrarea sa „Palinodia". 1994. pr. Repertoriul bibliografic revista „întru lumina lui Veniamin al localităţilor şi monumentelor medievale Costachi". 1992. Moldovei". fiind cinstit anual în ziua Nou" din Suceava. 1995. 1991. 1987. nr. pr. p. Editura „Duh şi Slovă". 1990. Bucureşti. Secolele IV-XX. 275. Rădăuţi. I. lui Veniamin Costachi" a Seminarului în 20 iunie 1992 Sfântul Sinod al B. p. în „Candela români şi români.

din 2 iunie 2009. Suceava. VASILE . „Preotul şi fiind şi preot slujitor la biserica Mănăstirii românul C. Decan. 2004. Mănăstirea Jebel). Române Ca licean şi student a manifestat chemare spre poezie şi critică literară. hirotonit preot (1970). profesor agregat românească.studiu în Facultatea de Teologie de la Cernăuţi „Candela". Apreciat teolog. Suceava. Bogdăneşti. secundare la liceul din Beiuş. C„ cursuri de Dogmatică. în „Crai Nou". Demnul urmaş al preoţilor profesori Bogdăneşti. la Dosithei al Ierusalimului şi Ioan Şcoala Generală din Bogdăneşti. predici etc. Un om între oameni. 139. Plugul din străbuni traducător. A predat Repere bibliografice: Ciolca.teolog. apoi Colinda şi colindatul . apoi paroh la „Sămănătorul" etc. Timotei (1946-1958). „Făclia" (Caransebeş). Bogdăneşti. în volumul „Miron 1941) şi Suceava (1941-1946). Morariu" şi altele. Publicaţii: Ceva despre mişcarea Repere bibliografice: Ciolca. euharistie". Chestiunea pseudo-lucariană şi urmările ei. având har literar. în „Făclia". ctitor de aşezăminte religioase şi Cernăuţi. ed. începând lucrări de personalitate a învăţământului superior zidire şi construire a bisericilor şi chiliilor. Patriarhul Chirii Iaşi. a II-a. Editura 1881. p. profesor. senator al 2008. „Duh şi Slovă". ediţie îngrijită de arhim. discursuri. „Mitropolia Ardealului" specialitate la Facultatea de Teologie de (Sibiu). a tradus din lirica biserica „Sfinţii Voievozi" din Bogdăneşti. 2010. „Foaia Diecezană" şi Teologic de la Mănăstirea Neamţ (1963. din 30 aprilie 2009. istorie şi contemporaneitate. ediţia a Universale şi Istoria Bisericii Ortodoxe Il-a. Profesor de Dogmatică Bogdăneşti. a colaborat cu studii. Cartea Fălticenilor de la A la Z.. „Bucuria învierii". 3-4. Universităţii cernăuţene (1933). C„ noastră literară mai nouă. publicist (26 octombrie (Multimedia CD. 2008. Membru activ al înfiinţează Fundaţia creştin-filantropică Societăţii pentru Literatura şi Cultura „Bogdan I întemeietorul" şi Aşezământul Română în Bucovina. în două rânduri. Colinda Caransebeş (1907-1924). Vinerea Izvorului Tămăduirii în Teologie de la Cernăuţi. Facultatea de Teologie din Cernăuţi (1924- Miron Aioanei. Cernăuţi (1927-1929). Aioanei. filantropice (23 iulie 1949. Duminica Intrării consecutiv. profesor titular din 1927 la decembrie 2009. 164 . în „Crai Nou". învierea din (1901-1905) unde şi-a susţinut şi doctoratul colinde. După absolvirea Seminarului „Candela" (Cernăuţi). Lucaris. teologic din România. „Duh şi Slovă". în anul Chrisostomul. urmează studii universitare de (Bucureşti). Iaşi. „Fântâna Darurilor" 1967). la revistele Suceava). în „Candela". p. „Revista Grad Universitar din Bucureşti. 1912. profesor la Aioanei-frânturi din viaţa unui om Institutul Teologic Universitar din Sibiu obişnuit". nr. din 10 în 1924. A urmat studii „Crai Nou". nr. LOGHINOAIA. în Teologie (1912). din 2 mai 2008. germană. publicând în „Junimea literară" din preot. vatră de ortodoxie. din 1990. 10-12. al facultăţii de Teologie din Domnului în Ierusalim. Alexie Comoroşan şi Ştefan Saghin la în „Crai Nou". GHEORGHE . Jebel-Banat . conferinţe. 2009. pentru care a susţinut „Acoperământul Maicii Domnului" (1995). mare Mănăstirea Bogdăneşti. în „Foaia diecezană". 2006. 2010.O vatră a ortodoxiei româneşti. documentar). din 31 ianuarie Catedra de Dogmatică a Facultăţii de 2008. Caransebeş. traducător şi 1994 reactivează viaţa duhovnicească de la publicist. 139. Editura LOICHIŢĂ. A fost Teologică" şi „Viaţa Românească" (Iaşi). precum şi lucrări teologice ale lui profesor de religie definitiv.30 decembrie 1958. recenzii. în „Crai la Institutul teologic-pedagogic din Nou". „Mitropolia Moldovei". printre care „Misterul apoi ridică şi conduce un Cămin de bătrâni. Istoria Bisericii Cartea Fălticenilor de la A la Z.

p. p. 1996. ceva despre „Candela". 1923. Perihoreza teologilor români. Sinodul din Ierusalim şi cărţile Repere bibliografice: I(brăileanu). La 150 de ani. Eug. 207. 1926. Caransebeş. p. despre înviere. din 12 decembrie. O Cernăuţi.. p. 1940. Em. II. 3-7. 1-6. acad. Teo şi Christologia Sfinţilor pagină de istorie literară. 64-78. 66. în „Candela". 155-161. în „Făclia". Rădăuţi. p. Antologia scrisului bucovinean.. 75. ediţia a 11-a. Valerian Şesan 1999. Iaşi. P„ Dimitriu. prof. 204-258. dr. „Candela". 2005. Numirile biblice ale Cernăuţi. Seria a 11-a Reginei Maria. p. Noi membri ai Academiei Române. I. 1927. I. Cotlarciuc.traducere din limba greacă voi. în amintirea lui Dr. Suceava. 454. în „Candela". dr. 272. Mitropolit al Bucovinei şi Hotinului. p. Vasile Loichiţă. Grigoroviţă. Em. 1925. 224. 1928. p.. Istoria religiunii creştine. Lui Vasile Tarnavschi. în 2004. lui Dumnezeu şi valoarea lor dogmatică. 48. p. 1924. Idcea Unirii noastre 139-141. Ungureanu. 255. în „Viaţa Chiliasinul (Milenarismul). p. Predescu. în Păcurariu. Anglicanism şi Enciclopedia Română Cugetarea... Doctrina Sf. D. Petreuţă. Valenciuc. 494. în „Candela". p. voi. Alexandru Vlahuţă. în „Candela". 1926. Editura Ierusalimului. Arhiepiscop al Cernăuţilor şi 128-130. 1926. prof. 1934. 460. în „Candela". 58. p. relaţiilor Bisericii Ortodoxe cu bisericile Nonea. p. p. 1944-1945. Istoria literaturii române contemporane. La moartea teologică şi bisericească. L„ „Candela". M. 1930. 161-174. 1912. în „Candela". pr. 1935. Păcurariu. în MMS. C„ Prof. C„ Bucovina în perioada XIV-XXX. Gânduri voi. 1930. p. Revistă Morariu. 31. 165 .. 1-2. Mărturisirea lui Dosithei al stăpânirii austriece 1774-1918. Istoric şi realizări. p. 38. Societatea pentru Cultura şi credinţa ortodoxă. III. Caransebeş. p. (1923-1946). 229- dogmatică. Sfinţii Trei Ierarhi. 1-2. 173-226. Expunere şi Românească".. 279. p. 1942-1943. manuscris dactilografiat din naţionale şi înfăptuirea ei. p. Loghin. „Candela". 91. 1-3. M. S. 87-88. critică dogmatică. Candela. în „Candela". p.. închinare. Enciclopedia Bucovinei. 223. 59. Bisericii Ortodoxe Române. 229-256. Literatura Română în Bucovina (1862- 1943. 351. Cernăuţi. 1938. 1935. 1942. 73-139. Ioan 2012). 1959. p. Sbiera. Damaschin . voi. Moartea . 1938. p. Bisericii catolice orientale despre Irimescu. Dr. în „Mitropolia Crăciunul nostru. în dr. 236-241. 627. Bucureşti. 1920. 1929. 80. în „Candela". p. Satco. pr. Ghid bibliografic. 83. 16. 1997. C. 1931. Bucuria învierii. Bucureşti.. 71. p. 2012. 487-488. G. în G(arabet). Suceava. în Teologia în Bucovina. 49. mişcarea literară mai nouă. Doctrina Sfântului Ioan voi. Vasile Loichiţă (26 eterodoxe. N. 1991. M. p. Personalităţi 337. Facultatea de Teologie din Cernăuţi. 1938. nr. p. 319.. românească după textul original grecesc. Damaschin despre Maica Preacurata. 1942. Loghin. VIII. 512-513. p. Trei Ierarhi. p. în „Candela". Suceava. Iaşi.. 1938. 2003. Cernăuţi. 135-144.teză de 108-123. Dicţionarul „Candela". Suceava. Suceava. 124-128. 296-298. p. în „Candela". 230. în Cernăuţi. 1931-1941. „Candela". române din Bucovina 1775-1918. 1938. 70-71. Iorga. sfinţilor şi a sfintelor moaşte. în „Candela". Bucureşti. Definirea Cernăuţi. în „Candela". I. Pânzar. în „Candela". 1936. simbolice ale Bisericii Ortodoxe. p. M. Preotul şi românul C. 1937. fondul Bibliotecii Bucovinei 1. Ortodoxie. Banatului". pr. 98-101. publicat Ia 1690 în Bucureşti-traducere. în „Candela".. Reli. Froicu. C. (1878-1940). p. în „Candela".. 25. bucovinene. Despre izvoarele revelaţiunii sau ale Suceava. 1957. 1-4. p. în octombrie 1881-30 decembrie 1958)- teologie şi philosophie Nectarie necrolog. I. Istoria literaturii 276-289. 1986. întâia traducere Civitas. Doctrina Sfanţului Ioan abilitare pentru a profesare în învăţământul Damaschin despre cinstirea sau venerarea superior. 1911. p. pr.10-12. Universitatea din Cernăuţi în perioada Epistola preasfinţilor patriarhi ai interbelică.. în „Candela". Bucureşti. Satco. p. 1938. p.

p. fost numai un simplu copist. unde a fost prelucrează o pravilă şi nu face simplă tuns în monahism cu numele de Lucaci şi copie. ci şi adaptate. Introducere. cu o ţinută culturală şi din veacul al XVI-Iea: Pravila" sfinţilor intelectuală deosebite a trăit ca ieromonah părinţi după învăţătura lui Vasile cel la Mănăstirea Putna în ultimele decenii ale Mare. Dumnezeire" al lui Ioan Damaschin şi studiu de limbă în Pravila ritorului altele. Bucureşti. întocmită de ritorul şi scholasticul secolului al XVI-Iea. voi. AL. la cererea fostului episcop de Şt. Titlul întreg al manuscrisului este Gheţie.. Gheţie.. Nu era un simplu Lucaci în 1581. N. Păcurariu. Bucureşti. 247 şi se află în custodia scria şi se citea româneşte. 1998. voi.retras acum în mănăstirea Mănăstirea Putna.. 1984. Pagini nescrise ecumenice". I. 2010. Cluj-Napoca. duce la ideea că acum nu mai era de hirotonit schimonah şi ieroshimonah. călugări şi despre oamenii mireni.. Rizescu. 6. fragmente din „Nomocanonul" din istoria culturii româneşti. 1991. 1971. şi corectat versiunea românească în scopuri practice şi didactice. 168. Intră în viaţa călugărească a Vasile". p.. în anul 1596 termină de caligrafiat un Ne mai demonstrează că fiind tradusă în Ceaslov în limba slavonă. Bucureşti. I. filele 204-210 conţin LUCACI. 574. în fapt este un românească manuscrisâ din Nordul manuscris juridic slavo-român „cel mai Moldovei. Şt. ci a prelucrat laşi.monah. coord. Şt. prof. Originile şi a celor şapte sfinte sărbătoare ale scrisului în limba română. 1966. Un text mai puţin mănăstirii ci „rithor şi sholasticus". 767-771. N. scris limba română. Bibliotecii Mănăstirii Dragomirna. nr.18. Bucureşti. OL. 11-12. O pravilă românească superioară. A activat la volumul „Omagiu lui Alexandra Rosetti". Sfinţilor Apostoli şi a Sinoadelor 269-293. N. cu 251 file. 154-157. Academia Domnească de text literar moldovenesc" (N. pr. Rizescu. vechi manuscris românesc şi cel mai vechi Talpalariu. I.. pr. . Şchiopul şi. pe care a terminat. p. Mitric. dr. M. în BOR. p. se însemnat la f. Cartea învăţături de tot felul. adică cunoscut de drept vechi românesc. 487. ediţia episcopi şi despre preoţi şi despre a Il-a. la Suceava şi Sehola Latina de la Bârsănescu. 238. în „Studii de conţine 354 file şi cuprinde „Pravila limbă literară şi filosofie". lui Ioan Zoras. Nomocanon sau Pravila sfinţilor apostoli p... şi Mareş. Mareş. XV. La ajuns ca lucrările străine să fie doar traduse îndemnul stareţului său ieromonahul Misail. Crestomaţie de preoţilor. p. „Cuvânt despre 1971. Bucureşti. „rithor şi scholastic" Repere bibliografice: Smochină. MONAHUL . I. AL. preacuvioşilor şi purtătorilor de 1985. 1965.monah copist numai text în limba română: „Pravila la Mănăstirea Moldoviţa (sfârşitul secolului svenţilor oteţi după învăţătura marelui al XVI-Iea). Cărturar cu pregătire Smochină. Un proiect cultural european. p. Bârsănescu. 526. redactează şi obştei Mănăstirii Moldoviţa. manuscrisul are colofonul lângă limbile greacă şi slavonă se învăţa. Lucaci nu a Cotnari. în „Revista de Putna-a întocmit aşa-numita Pravilă de la pedagogie". dascăl în şcoala greco-slavo-română a nr. toate prelucrate şi adaptate nevoilor Lucaci. Bucureşti. (secolele XVI-XVII). AL. Şcoala greco-slavo-românească de Ia Roman Evstatie . 173. Smochină). LUCACI . care este un manual juridic ce Nomocanonului prescurtat. Bucureşti. N. I. la Şcoala de la Putna pe pe hârtie. Faptul că el traduce. Putna în timpul primei domnii a lui Petru Bucureşti. 110. I. Mareş. p. Putna sau Nomocanon. Prima pravilă bisericească tipărită în o de tradus. în profesor de retorică şi logică. Bârsănescu. Iorga. I. 79. V. prelucrate şi folosite efectiv. literatură română veche. despre Istoria Bisericii Ortodoxe Române. 1965. Dumnezeu părinţii noştri. călugărilor şi mirenilor români.. limba română şi raporturile ei cu cele Credem că a lucrat ani buni Ia acest mai vechi versiuni în limba Nomocanon. prelucrat şi scris la 8 iulie 1581. 575.

cronici. 198-207. dr. îngrijită.. mai ales în manuscris dactilografiat din fondul Bibliotecii domeniul muzicii corale. ediţie 1903). 635. Froicu.. Satco. dotându-Ie cu tot ce era Cernăuţi (1888-1892). (1943-1976). arhimandrit Siluan al Putnei.. Sbiera. religioase şi laice din târgul Solcăi. Suceava. p. P. Suceava. 2012. duhovniceşte din Sfânta Scriptură. Dimitriu. ctitorită la Solea 1940. Album omagial. p. transferat preot ajutor la biserica V. A fost hirotonit necesar. manuscris dactilografiat din fondul 1506. a dat o mare dezvoltare Satco. 116. Froicu. pr. 2004. ctitorie a domnitorului Petru Rareş. caligrafiat de pr. aflat în muzică. apoi a urmat cursuri poezii şi nuvele în revista „încercări la Facultatea de Teologie a Universităţii din literare" a cenaclului literar sucevean. Pentelescu. rezumat.episcop de Roman. „Sfântul Dumitru" din Suceava (1902- Fondul Mănăstirii Dragomirna. Avea o bogată cultură laică şi religioasă. note. ctitor (aprox.preot. slujind în Mitric. Suceava). Em. tipărită la Iaşi. Solea. Mănăstioara. Sbiera. mănăstire importantă în Bucovina . publicând din Şiret (1932-1939). cărţile Un veac de muzică corală în Ţara de Sus.. Apostoli Petru şi Pavel". Feţe de domnitorul Ştefan Tomşa al II-lea bisericeşti ale Bucovinei. Mănăstirea Neamţ. N. cercetează vechi hrisoave şi fondul Bibliotecii Bucovinei I. Em. cu sprijinul domnului Petru Rareş. a slujit întreaga viaţă numai Suceava. 634. Olimpia şcoala primară din Suceava. Manuscrise slavo-române din Moldova. Predescu. Brătulescu. 167 . privitoare la istoria oraşului Solea şi bisericii Enciclopedia Bucovinei.. Eug. N. 143. Repere bibliografice: Iufu. cât a condus Bibliotecii Bucovinei I. univ. fiind ales egumen al la vrei în 142. în 1977-în colaborare cu cronicar. Roman). A adunat documente Bucovinei I. pe atunci egumen al mănăstirii. Solea). călugăreşti.preot. univ. ca elev şi apoi ca Siret . aprilie 1531 a fost ales episcop de Roman.fostă 2004. 1971. DIMITRIE . p. Iaşi. I . continuare la parohia „Sfântul Dumitru".. sucevene. 1902). 1977. Enciclopedia Bucovinei. Vasile Onică. manuscris.25 octombrie 1976.. istoric. a participat. timp de 23 de ani. Suceava. p.pe care le-a valorificat în două monografii: Biserica MACARIE . voi. Intră de tânăr ca vieţuitor în Sf Apostoli Petru şi Pavel şi a oraşului obştea Mănăstirii Neamţ. învaţă limbile greacă şi slavonă. rămasă în monahism de Teoctist al II-lea al Moldovei. G. Dimitriu. ieroschimonah şi urcă treptele ierarhiei Teologia în Bucovina. voi. Tot aici este hirotonit Suceava. A rezidit Catedrala Episcopală de diacon şi preot în parohia Boian (1894. aici. Băişeşti. indici şi Din anul 1905 este profesor catehet Ia reproduceri de prof. p. manuscris Ortodoxe. prefaţă. Şi-a făcut student. sub păstorirea sa fiind scrise Tipicul lavrei LUCAN. L„ diacon şi preot pe seama parohiei „Sfinţii Enciclopedia Română Cugetarea. S f . I. LUCAN. Bucureşti. Se instruieşte Repere bibliografice-. 1480 . Sava din Ierusalim . I. Pentelescu.. La Roman a înfiinţat Superior gr. Suceava. la şedinţele cenaclului din strada studiile secundare la Liceul „Laţcu-Vodă" Bosancelor (azi Mitropoliei). Sfinţilor Părinţi şi canoanele Bisericii Suceava.de către egumenul publicist (24 decembrie 1865. A fost mare animator al vieţii culturale. aici. VASILE . Sbiera. Sbornic de cântări Ia deosebite rosturi Şi-a făcut studiile secundare la Gimnaziul ale Curţii Despoţilor. Eug. Suceava. „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" . P. din Suceava (1882-1888) şi o şcoală de cateheţi pentru preoţii de mir şi a urmat cursurile Facultăţii de Teologie din a reînnoit biserica. apoi un Cornu Luncii-26 noiembrie 1930.. Ioan Solcanu şi Istoria Bisericii 1558. 496.septembrie prof. G. Teologia în Bucovina. şcolii catehetice şi de grămătici. unde va fi tuns în Solea de aproximativ 520 pagini. în 23 Suceava. p. pr. p. 1986. Cernăuţi şi Suceava (1939-1943). Hirotonit Repere bibliografice'. scriitor. fiind un mare animator al vieţii culturale publicist (13 octombrie 1918. or. 1986. G.

. Bogdan. p. 569. Nistoreasa. p. poet (secolul XVIII). Izvod. Bucureşti. partea a doua ortografia şi ultima parte Enciclopedia Română Cugetarea. Bălan. 2001. un Lexicon slavo-român Vechile cronici moldoveneşti până la şi o Gramatică românească . 1940. Paisie Velicicovschi. Istoria bisericii româneşti şi a vieţii Gramatica este alcătuită din trei cărţi. Idem. acestuia dascăl de elină şi-1 va urma la Repere bibliografice: Melchisedec Dragomirna. 347. Suceava.. şi tot aici a Bucureşti. zugrăvind-o pe interior şi pe exterior între arhim. Pleacă la Muntele Athos pentru a- celebra Cronică a Moldovei dintre anii şi desăvârşi ştiinţa teologică şi a-şi 1504-1541. Istoria Bisericii larg a Marelui Vasilie. M.pictată în interior şi exterior. 78. 1891. PAISIESCUL Râşca. fiind unul din cei mai importanţi pr. a studiat la pe anii ce au trecut de la moartea Marelui Academia Domnească „Sfântul Sava" din Ştefan. Vasile cel Mare . Bianu a găsit-o în Biblioteca 1972. 1874. 53. Cartea Fălticenilor de la A înmulţit numărul monahilor la şaizeci şi a la Z. 160-162. Bucureşti. Şt.Cartea 2. Mitropoliei Iaşilor „cu binecuvântarea Contribuţii la istoria culturii şi literaturii Arhiepiscopului şi Mitropolitului Gavriil şi române. 1772.170 istoria Mitropoliei Moldovei în secolul capete. 639. . Iaşi. Damaschin . 484-487. L. p. elaborat. Editura 1542-1550 şi a înzestrat-o cu o importantă Episcopiei Romanului.239. 69-89. frumoasă mănăstire cu chilii şi biserică din Fălticeni repere în timp. Aici a fost dascăl de elină şi şi a Episcopiei de Roman. 24-26. nr. M. a 34. luna şi ziua Ortodoxe Române. 346. Hotărârile pe Păcurariu. mutat în satul Râşca şi a ridicat acolo o 2003. I. Dicţionarul teologilor români. 2010... G. Vasile cel Mare-30 de cuvinte. compus versuri şi o scurtă poetică. M. ediţia a Il-a.Izvod scris. Petru Rareş să scrie o cronică a Moldovei. p. 107-108. 473. 520.lipsesc anul. Imperiul sacru. p. 504. 1-a biserici din Nordul Moldovei. 1979. Iorga. Piteşti. Bucureşti. Petru acad. I. I. în MMS. Macarie România (până la 1821).Pentru năravurile XVI. Isaac Şirul . înfiinţat şi o şcoală mănăstirească. despre poetică. Teodor Studit Ortodoxe Române. p. Păcurariu. religioase a românilor. coord. Bucureşti. Bucureşti. împreună cu cei aproape 64 de (Ştefanescu) Episcop.Izvod vechi. acad. 491.Loghichi sau filosofia. Istoria Bisericii Cantacuzin" . Iaşi. p. 13. Patericul românesc. 2007. dr. Dicţionarul literaturii române de la Izvod. ediţia a II-a. lingvist.Vrienie. p. 1929. Pascu.. Nichifor române vechi.. Mihăilă... în 1778 a Ureche. p. Văzând că schitul Bogdăneşti. 78. Este considerat al doilea mare ctitor al mănăstirii MACARIE. Contribuţii la Şcheiană. Dragomirna mai bine de nouă ani. traducători români de literatură religioasă Bucureşti. a fost editată la tipografia Bucureşti. 148. I. 1975. 1980. a ajuns în ruină. cu cheltuiala marelui Vistiernic Ioan Păcurariu. tipăririi. până în 490. Mănăstiri şi de lângă Fălticeni. traducător la şcoala monahală. I. voi.. 470. voi. p. 1983. unde îl va cunoaşte viaţă la Episcopia din Roman şi a fost pe arhim. C. p. A rămas în Mănăstirea Bucureşti. Pe când DRAGOMIREANUL ŞI DASCĂLUL - era egumen la Neamţ a fost îndemnat de traducător. 160-162: bibliotecă. 133. N. Compendiu. 168 . Astfel Macarie a scris Bucureşti. 142-143. Izvod. p. prof. ediţia a Il-a. în 1772. după voievodul Petru Rareş. pr. 517. S-a stins din perfecţiona limba elenă. p. în limba slavonă. Iosif . 1991. Istoria literaturii . Născut în Ţara Românească. p. 1972. I-a fost înmormântat la Mănăstirea Râşca. cuprinzând cele opt părţi ale cuvântului. 1996. N. Severin. dr.. V.. 63-65. oamenilor. A tradus din Antonie Marele . în Bucureşti. 46. Nichifor Vlemidul origini până la 1900.. Vleviedul . Cronica Romanului ucenici. pr. voi. Izvod. Eghiptean şi din Pateric puţin. Cartojan. C. Grigorie Sinaitul. Istoria învăţământului din Pentru botez a 4 patriarşi.Fisichi. Izvod. Predescu. p. Isac Sirul- 22 de cuvinte.a doua după cea a lui Dimitrie Eustatievici. prof. Ioanichie ortodoxă. tatălui său. Ciolca. 3-4. Sibiu. piatră . ediţia a Il-a. p.

259. Mănăstirea Rîla. 21. voi. ornamentaţie cu desene florale şi iniţiale 1996. 1504- psalt. 243. în „Limba română". Putna. el se găseşte în Biblioteca bizantine şi evoluţia ei în spiritualitatea Mănăstirii Leimonos. ce are un conţinut de cântări T„ Şcoala muzicală de la Putna: bisericeşti identice cu cele scrise Ia Putna Manuscrisul de la Dobrovăţ (Ms. iar chipurile şi atitudinile românească manuscrisă din Nordul evangheliştilor sunt mult umanizate şi Moldovei. Bucureşti. I. XIV-XX. caligrafiază în slavonă. de protopsaltul Evstatie. 99. p. Cartea deschis. introducând în planul secund arhitecturi 1941. Intră de tânăr 1552. studiat şi 35.. Dragomirna.Iaşi va fi trimis aici de către tradiţia muzicală a Moldovei. Paris. Repere bibliografice: Turdeanu.. în anul 1985. p. mănăstirii Neamţului. M. unde va studia teologia. Popescu-Vâlcea. autorul Gramaticii cromatica excelează prin armonii grave româneşti (1772) şi al Lexiconului slavo. care vor da imaginii un caracter decorativ. spiritualizate. Secolul al XVI-lea. 5. cuprinde 106 cântări prezente şi în celelalte Bucureşti. XVI-lea"-publicat şi în limba română la Manuscrise răzleţite din scriptoriul şi Bucureşti. p. Szekely. pentru că ele sunt cultural românesc. manuscrisul se păstrează în Dragomirna (Schiţă istorică). 1965. detaşate de cele luminoase prin alternanţa romăn (1778). 33. copierea Gh. A. Monumenta. Ol.ieromonah. în Ştefan cel Mare pentru a instrui monahii în Pennington. Grecia şi a fost identificat. p. „Muzica în Moldova medievală. 1996. Sfânta Mănăstire Barbovschi. Pennington în ornamentul manuscriselor româneşti. 1. III. Iaşi. 1998. 26. Secolul al XVI-lea".. 1998. Secolul al Bucureşti. 51-52. culorilor "extreme cald-rece şi închis- nr. Ia 1529.azi 1907. din insula Lesbos. p. p.. Bucureşti. E. 261. 14. 211. Bucureşti. D. 24. diaconul Macarie termină de scris un 1985. 5. Suceava. Antologhionul Emandi. izbitor de asemănătoare. p. p. Fecioru. Miniatura românească. 77. Ursu. p. N. caligraf (secolul XVI). fost un inovator în conceperea miniaturii.. Em. Probabil că în 1528 biblioteca mănăstirii Putna. A. un Tetraevangheliar comandat pentru 169 . Bucureşti. 227. Macarie a 1908. C„ Lexicon culegeri putnene de la Sofia. nr. Mănăstirea Putna şi Dobrovăţ . Popescu-Vâlcea. nr. Repere bibliografice: Bianu. dispărută. 75. 235. Bucureşti. în obştea monahală a Mănăstirii Putna. 446. Antologhion. cert că diaconul Macarie a cunoscut Moisescu. Gh. ctitoria sa biserica „Adormirea Maicii Manuscripte româneşti. terminându-se de construit Mănăstirea Conomos. fiind acum Putnei". 95. p. 1985. T„ Muzica bizantină în spaţiul manuscrisele lui Evstatie.. 231. Ipolit. Iaşi. D„ Un catalog. Dascălul Macarie.. 1994. p. manuscrisul 258/Leimonos). 1985. Bucureşti. 7-8. p. 2007. 414-443. al celor care. Pennington.M. a fost 1981. voi. 69. BOR. Domnului" sau „Uspenia" din Suceava . Suceava în sec. E„ Muzica în ucenic al vestitului dascăl şi creator Moldova medievală.. V. de-a lungul veacurilor s-au Leipzig. Miniatura şi comentat de Anne E. vechi manuscrise şi cărţi ale bibliotecii utilizând o schemă compoziţională nouă. 97. I. Istoria muzicii marcate cu aur. 1997. românească. Bucureşti. 102. Moisescu. L'activitâ litteraire en Moldavie. p. Bucureşti. în „Revue des etudes roumaines". p. de portarul Sucevei Onofrei Vorobchievici arhiereu. 1985. Antologhionul are 418 ocupat cu muzica de tradiţie bizantină în file şi este scris în limba slavonă. II. Mitric. Bucureşti. Evstatie Protopsaltul. 155. E. Gh. DIACONUL . ieromonah. din Bulgaria. IX/X. E„ MACARIE. „Muzica în Moldova muzică şi caligrafiere. 13. în mod România. Putna. A. în „Analele revine la Mănăstirea Putna. Vasile. p. Antologhion. manuscriselor şi muzica psaltică. 230-232-nr. în anul 1504. Habitatul urban şi cultura caligrafiat la Dobrovăţ are o frumoasă spaţiului. La 10 ianuarie 1527 medievală. lonescu.

Bucureşti.. în BOR. Macarie vechi ale unor domnitori. p. MACARIE. XX.. la 20 ocupat cu muzica de tradiţie bizantină în iulie 1819. Bucureşti. p.. unde s-a instruit (filele 41-54) şi Grigore Ureche (filele 54- învăţând limbile slavonă. el se apucă Ierodiaconul". Craiova. pe moşia sa din Rotopăneşti de lângă Repere bibliografice: Mihailovici. 1996. 1933. IERODIACONUL . la cererea „partide". Nicolae Costin Nou de la Suceava".Anuarul româneşti. Ionescu. România. MALCOCIU. p. Bucureşti. 170 . pentru obştei mănăstirii Slatina în ultimul deceniu că ştia notaţia muzicală cucuzeliană de al secolului al XVIII-lea. 151) .. Emandi. greacă şi teologie. comandată de vorba de postelnicul Neculai Istrati. în 1813 caligrafiază la Slatina o monahism şi hirotonit. fiind tuns în tranziţie. în şcoala monahală a Antologie psaltică. S. [1] 850. Ghenarie 15.. tom. Repere bibliografice: Bianu.. s-a pregătit duhovniceşte şi a Biblioteca Centrală Universitară „Mihai cercetat din vechile cronici moldoveneşti. tom. 180. I. Intrat în şi care cuprinde copii din cronicile lui monahism la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Miron Costin (filele 4v-41). Bucureşti. Alexandru I.. N. terminat de scris un alt Miscelaneu de Mihâilă. 7v caligrafi a Putnei.R. 1812 termină de transcris Cronici Manuscrise psaltice româneşti şi bilingve moldoveneşti din „Letopiseţele" Ţării în notaţie cucuzeliană în marile biblioteci Moldovei ale lui Grigore Ureche şi Miron din România.monah la Mănăstirea Slatina (secolele psalt la Mănăstirea Slatina. la fila 139 se poate citi: „Această mănăstire. de-a lungul secolelor. 246.R. Mai copie un celor care. 1976. Iaşi. Intrat în viaţa monahală a bine şcolit aici în muzica bizantină. 44. X. s-au Miscelaneu de literatură monahală. Lexicon al Catalog. 92. probabil pentru propria-i învăţat să scrie şi să citească în limba folosinţă la strană. Note de istorie medievală Nicolăiasa.243. Habitatul urban şi manuscrisâ din Nordul Moldovei. copiate mai de demult de trăitori în această II1-94. Gorovei. (NECHIFOR) NICHIFOR copist (secolele XV1II-X1X).. Costin. Chişinău. p. iar la 1 octombrie 1819 începe să scrie un alt manuscris cu Cronici MACARIE. 91. Şt. G. în mănăstirea Slatina era o psaltichie Antologhion o am scris eu cel jos tradiţie privind studierea trecutului. 1033. să adune fragmente de cronici.. 1 se Probabil că a trecut şi prin şcoala de află însemnarea holografa. 104-105. pe care-1 termină peste un an copist. în Petru şi Pavel" din Suceava. astfel. iscălitu în Sfânta Măn(ăstire) Slatina în anul monahul Nichifor fiind atras de istoria 1813. 151 monahul Nechifor Cărţi şi manuscrise româneşti la Muntele Malcociu arată că în 30 august 1820 a Athos. Costin. 1972. cota 508. în „SUCEAVA . III. Suceava. 1994. moldoveneşti.psalt. iar la f. Gh. pentru biserica „Sfinţii Apostoli „Conservatorul de muzică şi declamaţie". Ierodiacon şi . S. în 30 aprilie Repere bibliografice: Barbu-Bucur.ăpuşneanul pentru a fi dăruită antiunionist şi conducătorul acestei ţarului Ivan cel Groaznic.cu adnotări din N. 9-12. 118. Istrati" [este a lui Paisie Vlahul. pr. IEROMONAHUL . 1998. 1858. manuscrisul se află la română.. Mitric. cărturar care a scris cărţi de acestuia.. Catalogul manuscriptelor suceveană. manuscris păstrat în B. Ol. caligraf (secolul XVI). azi dispărută. 731. Cartea românească 200. nr. cota 574.. se pare că a fost XVIII-XIX). Fălticeni-n. p.A. I. 1983. cultura spaţiului. cu cota ms. G. la f. I. p. care se află şi el la B. şi literaturii vechi. Hm. p. în zilele D(o)mnului Moldovei şi de fapte petrecute în timpuri Scarlat Kalimah V(oie)v(od). 1931. p. nr. XIV. C. Eminescu" din Iaşi. Suceava în sec. 4 - Muzeului Judeţean". El ar mai fi copiat în 1566 şi un lectură pentru copii şi a înfiinţat Minei. gr.n. la f. pentru că între 1550-1560 însemnarea importantă „Din biblioteca mea caligrafia în Suceava Sintagma alfabetică de la Rotopăneşti. Contribuţii la istoria culturii literatură istorică.A. 212.]. Catalog.

Bucureşti. 478-487. In 1873. V„ „Amicii Muzicii" (1912). Pentru corurile mixte a de compoziţie cu I. Johannes Brahms cu care a legat o lungă şi Repere bibliografice: Posluşnicu. săteşti. La râul Babilonului şi profesori pe Eduard Hauslich la istoria Doamne. I s-au Cosma. în colaborare cu fratele Monteoru. aici 1-a cunoscut pe Scriptură. D. 1981. editor şi bibliotecar. Mic şi organizează... Mezinul familiei preotului Vasile 26 Bande (Leipzig. Cosma. întocmeşte Catalogul colecţiilor Societăţii 1939. Hronicul muzicii conferit titlurile de „Cetăţean de onoare" al româneşti. 278. în patru volume şi a semnat 329. 20. I. Cernăuţi . în paralel a studiat 1894 şi Liturghia în Fa minor. Nistor. Istoria musicci la români. cu text: de 1. L. Haydn (1908-1933). p. M. p. p. Ausgabe der Molodia. Em. cine va locui în lăcaşul muzicii. dedicată Societăţii compoziţie de la Leipzig.. Gessellsehaft fiir MUsikfreunde in Vienn. Lucrează ca arhivar. Schubert. 2004. (1904-1924). I. Niţulescu. Bucureşti. Satco. Cosma. cor şi orchestră cu pentru cor mixt şi solişti. compozitor (8 noiembrie 1870. Studii secundare la licee din voci. Em. Bucovinei. Brahms. 1926-1928). 247. Bucureşti.23 martie 1907. 285-287. 1993. în 1897. II. muzicolog. „Doctor Honoris Causa" şi „sine 49. muzicale din Viena. 277. GHEORGHE - Caldara-2 Bande. Cernăuţi). Van Beethoven-Soneth fiir Pianoforte. p. ediţiile critice J. Liturghia pe patru voci. frumoasă prietenie. în La major. Muzica corală românească. Werke. de azi". Bucureşti. Viena). V„ dând la lumină integral creaţiile lui Muzicieni români. Liturghia pe trei 1929. Bach. Londra. contrapunct. voi. 806. Suceava. în 1897. 808. Bucureşti. Haydn şi Brahms. p. 1991. profesor.. 2004. membru de onoare al unor societăţi Iacobescu. în volumul „Muzica românească „Allgemeine Deutsche Biographie". Vincent. care câştigase un premiu la un concurs de Liturghia în Mi major. Cernăuţi-13 iulie acompaniament de pian. Bucureşti. p. predă cursuri. V. celebrele lexicon. p. Popovici. muzică religioasă ortodoxă-liturghii. Cernăuţi (1867-1875). muzica bisericească cu voci. Tău. în universală. EUSEBIE . A avut ca 1902. frate cu Eusebie. L„ Muzica în studii despre marii compozitori ai vremii în Bucovina. Doamne. Bonn. M. dar mai ales muzică. Ghid. Leipzig (1888-1924). 1983. scrie celebrul Curs de enciclopedie. II. în 19'0. p. A. pe scris Cântările Sfintei Dumnezeieştei când avea doar 16 ani îşi dirija la Cernăuţi o Liturghii. 228-230. în 1880. Satco. publicist.. Bucureşti. coruri. J. scrie eseuri critice Compozitori şi muzicologi români. Din istoria Bucovinei. La Viena dirijează Gr. Enciclopedia Bucovinei. L. 1966. N„ Bucovina. 275. Lexicon. voi. MANDICEVSCHI. profesor. S. Studii muzică religioasă pentru coruri bărbăteşti: secundare (1883-1891) şi Facultatea de Liturghia pe două voci pentru coruri Teologie la Cernăuţi (1891-1895) unde va 171 . în mi minor şi Liturghia pe trei Isidor Vorobchievici şi i-a primele noţiuni voci. în casa sa. cu dirijor (18 august 1857. Vorobchievici. psalmul 137. literatură şi istorie creat cântările Heruvieul în Mi minor. Obţine o bursă şi Filarmonice din Suceava. Sămtliche Werke. 805. Liturghia în Re major cantată pentru solişti. 10. Voi. Pagini de său Gheorghe. Pentru vioara la Societatea Filarmonică din coruri femeieşti compune Liturghia pe trei capitala Bucovinei.întâlniri cu muzica veche. „Bachiade" . p. 29-32. Verenca după Sfânta contrapunct şi fugă. în colaborare cu Isidor compozitor." 815. pleacă să se specializeze la Viena. Tatăl Nostru. urmând Liturghia în Si minor. Rusu. tipărită de P. O. Separat a cursuri de filosofie. 58-61. semnează articole şi 1928. p. Muzica în cântece populare româneşti şi compune Bucovina. MANDICEVSCHI. 47. 277-278. Gustav Nottebohm la armonie. Suceava. Cernăuţi şi Suceva. 8 Herte voi.. în 1899. Compune Mandicevschi. p. Istoria examene" al Universităţii din Viena. prelucrează 1970. Suceava.. Bucureşti. 1774-1862. Vienei. 1965.

12. M. 60 de ani de Ia moartea contrapunct. Istoria inusicei la români. 33. valsuri şi melodii prelucrate ale bărbăteşti şi mixte Seara-i tristă. Muzica în care-i instruise şi pe Ciprian Porumbescu şi Bucov ina. M. Em. Bucovina. Crimca. venirea Mântuitorului nostru Iisus caligraf (prima jumătate a secolului al Christos. Eusebie 1896. Din psalmul 100. Vartolomei. Suceava... Reîntors în ţară este angajat p. p. studia muzica cu I si dor Vorobchievici. Cosma.. toţi cu studii superioare şi Răspunsuri religioase pentru cor talentaţi în domeniul muzicii. folosit şi în Cancelaria orăşenească a Sucevei Gr. Avea o caligrafiere frumoasă şi a fost Repere bibliografice: Posluşnicu. Din psalmul 64-65. muzică Bucovinei.. didactice şi de muzicologie. Suceava. II. III. hore.. Din psalmul 133. din Viena. în patru volume. Sava. 815. Bucureşti. Cântecul Repere bibliografice: Posluşnicu. 1979. 1. Muzica corală pentru specializare în muzică la Conservatorul de azi. compoziţie compozitorului Gheorghe Mandicevschi. apoi în 150. Viorica. 488-490. Liturghii festiv e Mandicevschi. „Academia Ortodoxă". V. nr. Bucureşti. p. dedicate Mitropolitului dr. Din psalmul Hirotonit preot la Bahrineşti (1850). 11. Fiul preotului paroh din Bahrineşti Mandicevschi şi Victor Vasilescu. VASILE . Lexicon. lucrări instrumentale. A p. vocală. p. suplinitor la câteva din liceele din Muzicieni români. Luminânda Derehlui şi Franzthal. fiind pentru cor mixt.. Aparţine MANDICEVSCHI. Preot la una din bisericile târgului vodevilul Piatra din casă. acompaniat la pian de către soţia sa Vladimir de Repta. D.524. M-am pogorât din cer Veronica. Cântările corale pentru soţiei sale şi pentru ea.. Din partea Fondului de azi" editată de P. a conceput şi tipărit studiul muzicologic Muzica la Evrei. a lăsat în manuscris Liturghia Sf. 62-63. sub influenţa bărbătesc. Rusu. şi tatăl compozitorilor Eusebie şi Gheorghe Lucrări.. în 172 . A avut Paştelor. 11-12. Vicoveanu. 2004. Bucureşti. Axionul duminical şi Axionul Paştelor. îl are ca profesor de armonie. 2004. Pagini de cântat în cvartetul de coarde. Enciclopedia Eusebie a elaborat un Curs de contrapunct. ?). pentru cor un volum de piese muzicale pentru pian cu mixt. Axionul Paştelor. opt copii. nr. întrebarea. până la MANOIL.. (MANUIL) POPA . pentru a scrie diferite documente şi acte. Veniţi. 285. seară. Monteoru. sora vestiţilor profesori şi teologi de sus. corală. voi. Niţulescu'în Bucureşti. a mai compus XVII-lea). Profesorul Gheorghe profesor titular la catedra de muzică V. generaţiei de aur a compozitorilor bucovineni. Istoria musicei la români. în MMS. p. 1928. Liniştea. 1893. 1900. Bucureşti.preot. L. Popovici. în „Candela". Eusebie. Bucureşti. 479. voi. Cântec de mai. O unor arii din opere.. Satco. în colaborare cu fratele său 1928. pe un libret Suceava. liceeni şi a corului societăţii studenţeşti Dicţionar de muzică. Constantin-Clemente şi Eusebie Popovici. p. Vicoveanu. Visuri. p. Cânta bine la flaut. Bucureşti. A fost organizator de coruri cu 1970. exarh (1880). Bisericesc gr. ajuns pe enciclopedie. alături de fraţii săi a 125. dar şi. or al Bucovinei obţine o bursă 1939.. Studii secundare Ia Liceul Real German. Mandicevschi (1870-1907). colaborator apropiat al lui Anastasie inspirat din comedia lui Vasile Alecsandri. 1-2. 478. Din psalmul 128. bisericească de la Seminarul Clerical (1900) Iaşi. Bucovinei. 1968. 1966. Em.. p. Axionul duminical. Valul lui Traian. L. 90-91. muzician (1824. p. Imn ele Sf. Cântec funebral. I. 1968. şi istoria muzicii universale pe fratele său. Ioan Chrisostom. psalmul 18. Din urmate de Institutul Teologic din Cernăuţi. voi. teoria instrumentelor.. în revista „Muzica". Voloca pe Oratoriul din Vinerea Mare. I.. p. Gr. N. captivului. laică. Suceava. atunci din cele mai apreciate la Cernăuţi. I. Enciclopedia compus muzică religioasă ortodoxă. 2004.preot. în volumul „Muzica românească Eusebie Mandicevschi. Cernăuţi. Bahrineşti-Storojineţ- alături de Ciprian Porumbescu. parohiile din Cosmin-Molodia. Satco. Lumină lină. fraţilor. Cântecele laice pentru coruri doine.

Ioan cel Nou de la Suceava" asasinarea lui Grigore Ghica Vodă. Roşea l-ar fi fost numit pristav (ispravnic. Istoriografia românească veche (sec. un articol despre el în P. prezintă apoi într-o scrisoare prietenului său Cernăuţi. în revista „Făt- română veche în context european. „Psaltirea în versuri" a mitropolitului Repere bibliografice: Luţia. p. Procopie" de la Bădeuţi şi „Sf. Istoria raport cu istoriografia bizantină şi slavă. Ol. p. nr. XV-lea. 13. necesară punerii în valoare Manolachi nu se cunosc. Legenda Dosoftei. 279-354. alte date biografice despre dascălul compoziţională. indici şi repreduceri de unanim ca principalul autor al picturii prof. Bucureşti. Morariu. Satco. Din fondul albastru-elementul de unificare păcate. Frumos". PRISTAVUL . 1885. Anastasie Crimca. pr. C. 910. C. Dascăl. al Ghica. Brătulescu. Cernăuţi. 1972. 4. Popescu-Vâlcea. care îl la Voroneţ. p. Iaşi. Moldovei. români din Bucovina (1775-2002).. în „Anuarul Institutului de românească manuscrisă din Nordul Istorie şi Arheologie A. Piteşti. Bucureşti. Berariu. anul 1637 traduce din slavonă şi caligrafiază Codicele Pătrăuţean. literaturii române în Bucovina 1775- în „Romanoslavica"..robul lui Cruce" din Pătrăuţi. D. 1998.. V. de la Cernăuţi. XenopoF. Evul Mediu. ctitoria din 1488 a Dumnezeu. Mazilu. Este considerat îngrijită. univ. Scrisoare cătră C. „Codrul Cosminului". 34. numindu-1 Codicele Pătrăuţean. nr. p. dr. note. S. Mihăilă. 1924. din Nordul Moldovei. 14. Loghin. Bucureşti. cum ar fi Gheorghe" a Mănăstirii Voroneţ.. Arta românească. Cernăuţi. Cultura şi literatura Codicele Pătrăuţean. V. Mitric. 1942. în 1922. 173 . introdus importante inovaţii. Iaşi. p. p. Mc. p. C. 321. H. Antologia poeţilor Habitatul urban şi cultura spaţiului. I. 1993. 1984. Marcu care a slujit acest sfânt Marelui Ştefan construită în acelaşi an cu loc şi această mănăstire". O. Emandi. pe faţada sudică: „. XVII-lea). dascăl. în „Revista Moldovei". Se pare că mitropolitul Grigorie MANOLACHI. scrie chiar. 1996.. Severin. L„ p. iar la şi „Judecata de apoi"." 1938. Imperiul sacru. Facultatea de Teologie din Cernăuţi. D. 1926. 12-13. Loghin. prin 1885. Mitric. 73. Iacobescu. 162. Drăguţ. Gorovei. 1969. Bucureşti.. patriciatul orăşenesc din Moldova Bucureşti. 51-54. I. P„ Voroneţ. Gh.. reprezentarea termină de scris Cronica rimată despre legendei „Sf. M. p. 2002. Renaştere. p. p.. La 4 martie 1787 a formelor arhitecturale. Berariu despre Antichitate. Morariu.. C. p. Magistrul şi Cernăuţi. Ioan cel Nou de la Suceava în fresce de studiat de preotul cărturar C. Iaşi.. biserici din Nordul Moldovei. Din 17. Morariu. Botoşani. XV. 1969. în pictura sa a „Sf. începutul sec. 2012. exterioare şi pridvorului Mănăstirii Voroneţ. 1959. 1983. Manuscrise slavo-române din Moldova. Şi- al XVIII-lea). cântăreţ şi lector a scris numele pe peretele exterior al bisericesc la biserica domnească „Sfânta pridvorului. Ol. Comarnescu. S. Cronica lui Simeon Metafrastul..... 1967. Şt. p. Bucureşti. 394. Repere bibliografice: Morariu. MARCU. (MANOLACHE) . Codicele Logofătul. cantor bisericesc la Pătrăuţi (secolul supraveghetor) al întregii lucrări de aici.. Bucureşti. 42. Fondul Mănăstirii Dragomirna.. 12. din dispoziţia mitropolitului Pătrăuţean în „Glasul Bucovinei". 259. XVI. Iaşi.. p. 183. 2003. 49. C . 99. 18.p. Crimca. Em. Manuscrisul a fost descoperit şi Sf. ediţie zugrav (secolul al XVI-lea). unice în arta plastică sfârşit a inserat psalmii 46 şi 47 din religioasă creştină. Cernăuţi. Repere bibliograficei Mihăilă. Codicele Pătrăuţean şi asasinarea lui Gr. Cernăuţi. Gh. în „Candela". Gh. apoi mai face o copie. Iufu. M. 245. p.ieromonah... Bucureşti. Cu privire la istoria Bucovinei. 111. Reli. Preistorie. Cartea medievală.. Comarnescu. 1918. Suceava în secolele XIV-XX. Em. al. prefaţă. Mănăstiri şi Literatura română în epoca renaşterii. îndreptar artistic al monumentelor revista „Candela". 1920. Voi I (1775-1862).

tezaurului restituit de U. 105 . Musicescu.nota MARDARIE.S. Nicolescu. în „Studii şi Cercetări. N. 2003. 1966. pe Repere bibliografice: Iorga. Bogdan voievod". Năsturel. relatării scenei din Noul Testament a Comori ale spiritualităţii româneşti la „Adormirii". CI. 2004. 315-316. publicist (1 septembrie IlI-lea . jumătate a sec. p. pe cap coroana princiară-cu inscripţia „Io Studii secundare la Gimnaziul Superior gr. în MMS. bordeau. IOIL .preot. M. 7-8. 2. ilustrează „Adormirea Maicii Domnului". 1961. 1964. p. Imperiul sacru. 12.. p. 7-8. Antichitate. Mihail a fost brodat voievodul Bogdan al folclorist. Simionovici. 2. Bucureşti. Dicţionar enciclopedic de artă metri. Bucureşti. A. Se crede că Dvera ar fi fost or din Suceava (1859-1962). plastică universală. profesor. p. Musicescu. I. Bucureşti. Bucureşti. Sibiu.Baroc. p. p. 306 308 Paradais. 35. voi. Comarnescu. preot la Dorna Candrenilor. 276- pentru a fi dăruită Mănăstirii Putna. profesor provizoriu Broderiile din Moldova în veacurile XV. Ilişeşti . 21. Icoane. luîndu-se în vedere Beiuş (1862-1871). 1930. Mănăstiri şi biserici în câte un medalion de pe marginea din Nordul Moldovei.la biserica „Sfântul Vălenii de Munte. P. Arta românească. Drăguţ. p.". Baroc. p. M. Zosima şi loil Renaştere. nr. Hirotonit preot. Iaşi. Severin.în mantie de ceremonie şi purtând 1847. Bucureşti. urmează cursuri la mărimea lucrării. Derehlui şi târgul Şiret . ai impresionantei cel Mare. 1934. C . (1883). îndreptar artistic al monahi la Mănăstirea Putna (a doua monumentelor din Mordul Moldovei. iar în spatele arhanghelului MARIAN. p. Elena monahie.. V. aur şi de argint pe cadru de mătase roşu. Sfânta 1958. 1961. 139. II. de ţesături al Mănăstirii Putna. broderiei. Românească şi Moldova (veacurile XV- II.fig. Autori. Sibiu. 1982. Suceava). tratată într-o viziune fară precedent în arta Preistorie.fig. apoi definitiv (1894) la catedra de XVIII.S. voi. or. p. ale sec. Iaşi. Bucureşti. 305- şi-au propus realizarea cât mai fidelă a reproducere detalii. slujind alături de socrul C. 31. 1937. cu aducerea apostolilor însoţiţi Putna. româneşti" (Claudiu Paradais. Vechea artă religioasă Ia români. asupra unor broderii din Ţara Satco.. p. are dimensiunea de aproape cinci V. Mardarie. în volumul „Studiu asupra religie ortodoxă a Gimnaziului gr. p. Mihail şi români după portrete şi fresce Gavriil" din Poiana Stampei. 193. până în anul 1883. de câte un înger. 1982. de Istoria Artei".. Drăguţ. Em. transferat contemporane. XVII). brodeuri cunoscuţi până acum în istoria Antecedentele şi etapele de dezvoltare ale artei plastice româneşti medievale. A. 274. 1875). al XVI-Iea). Piteşti. Bucureşti. fiecare C.. în centrul dverei se află scena „Adormirii". 2004. este o capodoperă a genului care medievală românească. Istoria românilor.. Tezaurul de broderii şi Brodată în întregime cu fir de mătase. Cercetări Mănăstire Voroneţ. Ioan Botezătorul". SIMION FLOREA . 236-243. ale spiritualităţii româneşti la Putna"). din 174 . Voloca pe N. Sunt primii meşteri Arta în epoca lui Ştefan cel Mare. Domni seama parohiei „Sfinţii Arh. 643... p. numărului mare al Institutul teologic din Cernăuţi (1871- personajelor şi redarea amănuntelor din scene. moldovenească din timpul lui Ştefan cel comandată de voievodul Bogdan al IlI-lea Mare". 458 . nr. Profesor catehet la gimnaziul din Şiret. gimnaziul începută din timpul lui Ştefan cel Mare şi român greco-catolic din Năsăud şi din terminată sub Bogdan. C . voi.. 360. p. 26. Bucureşti. 1988. p. Suceava. său.primele decenii Bucureşti. al XV-lea . în „Comori în BOR. 282 . "operă 279. Nicolescu. 164.. nr. în volumul „Cultura Dvere lucrată mulţi ani în atelierele Putnei. Enciclopedia Bucovinei.R. 1976. Iorga. P. ZOSIMA. pe corăbii de nori.11 aprilie 1907. 1966. 281. 319. 275. Tezaurul de de o ingeniozitate unică în ansamblul artei broderii şi ţesături al Mănăstirii Putna.. artei moldoveneşti din epoca lui Ştefan din 15 august 1510. în mai 1876. Giurescu. Evul Mediu..

„Convorbiri Gheorghe" . tom. p. Exarh cu brâu roşu (1896. Pentru meritele voi. I „Vatra". la Palatul Regal... 8 p. invitat de regele Carol I şi regina Elisabeta discursuri. Sfântul Ioan cel „Familia" din Pesta. 1873. „Calendarul Ortodox". memorii. la „Societatea pentru Cultura şi Literatura Publicaţii-. Bucureşti. ctitor.. Secţ. 240 p. la redactarea importantului Vrăji. în 1893 a fost solicitat de Descântece poporane române. „Dicţionar al Academiei Române". Lit. 1895. membru de „Familia" din Pesta şi Oradea. 250 p. administrator şi publicist la române. ridicat în treaptă la Cultura şi Literatura Română în Bucovina". Bucureşti. debutul editorial în 1866 în revista Bucureşti. 1883. tom importantei societăţi „Şcoala Română" din I. „Tribuna" 365 p. „Candela".. Bucovina. Biserica din Părhăuţi redactarea monumentalei lucrări „Monarhia în Bucovina. 55 p. 1868. Societăţii Geografice din România şi balade române culese şi corese. II Bucureşti: „Aurora Română". Suceava. arhiducesa Ştefania să colaboreze la 1886.. Ornitologia româneşti ca un mare cărturar. „Şezătoarea" Volkskunde der Geschăftsfiihre" din Viena. 1882.. în „Analele Române . Gh. Mihuţă.. cu multe studiu etnografic. Bucureşti. „Amicul poporului". „Coroana României" în grad de în „Analele Academiei Române". 306 p. Bucureşti.. „Viaţa literară şi artistică" din Cârnilegile. români-studiu etnografic... I. pentru la români . 379 p. Poezii poporale române. 1893. Cernăuţi. 222 p. a mai colaborat. îşi face 1893.. biserica domnească „Sf. care „Părintele Marian" a elaborat. seria „Heliade Râdulescu" în 1892. tom II. Discurs de recepţie la distins cu două premii ale Academiei Academia Română. „Analele Academiei Române". p. voi. Balade. poporale române. din Sibiu. al Societăţii „Clubul Român" din 1875. Naşterea la împreună cu academicianul dr. I.schiţă istorică.. „Revue des „România Jună" şi „Verein Osterreichische traditions populaires" din Paris. an IV. „Gazeta onoare al societăţilor academice şi de cultură Transilvaniei" din Braşov. Cernăuţi. notiţe. altarului şi şcolii româneşti. Membru al literare". Bucureşti. resfinţirea primei Catedrale Mitropolitane a „Gazeta Bucovinei". 1897. 1892. Societăţii de Ştiinţe Istorice. la „Albina".culegerea Bucureşti. Botoşani.în Nou de Ia Suceava . A fost poporului român. „Glasul Bucovinei" şi Moldovei. Suceava. Ornitologia poporană română. voi. seria a Il-a. 1899. 1887. strălucit slujitor al V+438 p. clasa I. alături de pr. 1899. Satire poporane române. 849 p. Preşedinte al 1869. voi. articole. M. 1895. Bucureşti. câteva numere din 1866-1867 . Nunta austro-ungară în chipuri şi graiuri". Poezii poporale din Bucovina.. 295-308. Bucureşti. Tradiţii poporane de folclor O nuntă la Hişeşti. „Calendarul Societăţii pentru protopresbiter. etnograf şi istoric..poveşti din Bucovina. p. Tradiţiuni poporale Suceava. Secţia ofiţer şi „Medalia jubiliară".. tom. Sărbătorile Ia „Columna lui Traian". Sibiu. 423 p. 175 . Academiei Române din 1882. poporale despre Avram Iancu. 107 p. Mc. Cernăuţi.. 1878. care îi publică . 109 p. membru al 110. studiul Viaţa poporului român 1892. Colaborează române din Bucovina. Cântece poporale din Română din Bucovina". '„Familia". „Viaţa Românească" din Iaşi. 64 p. erudit poporană română. V. 109- „Junimea" din Cernăuţi. 1890. Poezii Suceava. Chromatica „Revista politică" din Suceava. români-studiu etnografic.: înmormântarea la români - bucovinean. dr. „Dacia". din Pesta şi cea din Fălticeni etc.„Năsturel Herescu" în 1884 şi Academiei Române".Mirăuţi (1903). Suceava. Bucureşti. „Literatorul". VII (1884-1885). Doine.studiu istorico-etnografic. Cernăuţi. Cernăuţi. 107-159 şi extras apreciat în toate provinciile istorice Bucureşti. Cunoscut şi II. 590 p. Câteva sale i s-au conferit medalia „Bene merenti" inscripţiuni şi documente din Bucovina. farmece şi desfaceri. 1882. „Calendarul . 437 p. „Junimea literară" din Cernăuţi.Păresimile. deseori fiind literară. Poezii Bucovinei". Răsplata . 1883. G. XXII+350 p.. Meni. Sbiera. II.

Marian-necrolog în „Junimea Literară". 1900. 33-63. Xenopol. 1928. 171 p.. 1925. p.77-79. Rolul preoţimei bucovinene în studiu etnografic. Un cercetător al vieţii poporului Folcloristica. din 15 aug. D.. p... note şi cercetări de istorie literară şi folclor". II.. cu o stampă. p. 135-137. Simion Florea 1981. 6-7. în „Convorbiri literare". 6-7. 1968. Marian şi vechea slovă românească. Cernăuţi. „Studii şi cercetări de bibliologie". ediţie îngrijită. p.. C . p. Dan. 1939. I. Simion Florea Marian. nr. Vartolomei Măzăreanu. Scxtil. L. în „Revista istorice din Bucovina.. Cernăuţi. 61.. Domnia lui Ştefan cel Mare şi cea a lui Oameni cari au fost..+344 români. II+l 14 p. Fochi. 1910. III.. p. mare logofăt şi cronicar al 1907. nr.. O. în volumul „Muzica legendele lor. şi cărţile din districtul Câmpulungului. 1900. Simion Repere bibliografice: Bogdan-Duică. Cernăuţi. Suceava. I. Iaşi. Bucureşti.. în contemporanitatea sa europeană. Simion Fio rea Marian. Bucureşti. nr. 125 p. în „Analele Ştiinţifice ale ediţie îngrijită de prof. 196-200. în p. N. Bucureşti. p. Bucureşti.. 1907. Simion Florea Marian (1847-1907)- Suceava. secţia III. p. 19-22: Legendele rândunicii. p.. Insectele în limba. Cernăuţi. Suceava. * Marian. Contribuţia lui Simion Păsările noastre şi legendele lor. 1904.. românesc-necrolog în. Foiletoane. 6-7.. 1901. 1934-1939. N. 215-222. 11 Florea Marian. Portretul lui necrolog în „Junimea Literară". 181 p. 100 p. Inscripţiuni de pe Puşcariu. 1973. Banatului". R„ Vrabie. p. 1974. 343 p.. 132- note şi studiu introductiv de Paul Leu. p. Bucureşti. Dan. Cernăuţi. Bucureşti. Bucureşti. 1900. Mironescu... Păsările noastre şi în Bucovina. vol.. I. p. A. I. 1902. tom. Etnologia. 1-2. M. L„ Muzica Suceava. Cărăuşu şi N. 1907. Rusu. 6-7. Bucureşti. 1974. 149-156 (şi extract Simion Moldovei. 1907. Iorga. Bucureşti. Ad. 625. în „Studii şi din Bucovina. P. 113-130. Bucureşti. 1910. folclorist şi etnograf. FI. Posluşnicu. p. V+112 p. în G. Leu. Gr. 128-133. Miron Costin. Ştrempel. Cărăuşu şi Paul Universităţii din Iaşi". 35-39. 1-2. Cernăuţi.'). 30-32. pr. nr.. Bucureşti. p. Vlăduţiu. 1923. pr. Chiţimia. Istoria 730. Simion Florea Marian Cernăuţi. necrolog în. 1 f. Dim. 2007. în amintirea Iui S... Sus... p. Poezii volumul „Folclorişti şi folcloristica populare despre Avram lancu adunate şi românească". partea I . în amintirea lui folcloristicii româneşti. p. Florea-Rarişte. 783: Morariu. nr. p. Cronica Mănăstirii (1775) la desrobirea Bucovinei (15 XI Solea a lui Vartolomei Măzărean.a. românească de azi" tipărit de P. Marian- manuscripte şi cărţi vechi din Bucovina. Florea Marian. 128.. 191 p. Niţulescu. 1927. Iaşi. 59 p.. 6-7. XII+595 p. 151-191. Iaşi. ediţie îngrijită cu Folclorică". Dim. Părintele . 156-157. Cârlan. Simion Florea Marian . 74 p. Istoria musicei la studiu folcloristic. serie FI. 1960. Vulcănescu. Legendele păsărilor. în 176 . 137. Bucureşti. 1904. Bucovina. p. Leu.necrolog în 232-244. Simion Florea „Junimea Literară". Condica Mănăstirii Voroneţul de Bucureşti. Sărbătorile la români.. Legende operei lui S. 1900. XIX p.. 166-167. 8. folclorist şi etnograf. Bucureşti. nr. ediţie îngrijită de prof. 1923. Bucureşti. Contribuţii la cunoaşterea vieţii şi Paul Leu. L. Chiţimia. p. prefaţă de N. M. Schiţe biografice. 132-136. f. Bucovina.III.. M.. Istoria literaturii române Marian. 1975. 1975. 1963. Chendi. Suceava. Basme din Ţ a r a de 1953. Bucureşti. „Junimea Literară". 1918). voi. p. Bucureşti. 1903.. Marian.. limbii române. IV. C. D. 33-38. III+125 p. G. publicate de. Caransebeş. p. Cincizecimea. Bîrlea. Iorga. 1975. AL. Legendele Maicii Domnului. nouă. Florea Marian la cunoaşterea şi studiul Bucureşti.. 1900. 715..Inscripţiunile de pe manuscriptele 1907. Ştefan Tom şa de Vartolomei Măzărean. G. C„ Istoria literaturii române din obiceiurile românilor. Bucureşti. XIX+182 p. în „Altarul Legendele ciocârliei. Etnografia românească. p. Publicaţii postume: Hore şi chiuituri din Bucureşti. credinţele şi Loghin. menţinerea românismului de la robirea Bucureşti. „Junimea Literară". 1-6.. Cernăuţi. 1925.

După 1550 Vasile Gr. cultura şi spiritualitatea Mănăstirea Coşula. II. Cărăuşu. 2000. 2012. p. .. desenul şi culorile susţinându-se' reciproc. S. Rădăuţi. II. Pop către Simion Florea renunţă la funcţii şi intră în viaţa monahală. p. voi.314. Episcopul Gherasim Putneanul Olteniei. Pagini de enciclopedie. 2004. Panaitescu. 77-82. Ghid bibliografic. III. 1979. Ungaria şi Germania. Tetraevanghelul vistiernicului Mătiaş. în zugrăvită ceva mai târziu. 1983. voi.. Timişoara. p.. Bucureşti.. 300. Em. în 1539 ridică şi MMS. manuscris dactilografiat din verticale. IV. 1999. 259. în „SUCEAVA voi. p. 286. în „Buletin Ştiinţific. I (1774-1862). p. p. Mateiaş în Bucovina. slave din Moldova. Teologia în Bucovina. C„ Dicţionarul Moldovei (secolele XV-XVI). Bucureşti. 1977. 1986. lângă Fălticeni. 2012. secondat discret de ucenicul său Prohor. 28 p. Dintr-o folcloriştilor. Eug. manuscris din anul 1535. în „Ştiinţa splendide frontispicii şi miniaturi. în BOR. M. Satco. 279. „Cercetări Istorice"-serie nouă. Texte patristice în manuscrise şi Bucovina. Ene. Leu. Iaşi. p. Valenciuc. Suceava. II. 8. voi. Predescu. decât două din miniaturile iniţiale . Folclor literar românesc. picturile sale sunt Dimitriu.schiţă biografică. se caracterizează printr-o subtilă fondul Bibliotecii Bucovinei /. pr.Anuarul Muzeului Judeţean". 532-545. Juravle. români. 523. fost mare vistiernic şi mare logofăt al I„ Stroescu. 278. 2004. voi. Enciclopedia Enciclopedia Bucovinei. XX+406 p. 26-27. Bucureşti. 274.. evangheliştilor Luca şi Ioan.. p. (1923-1946). Suceava. armonie cromatică de nuanţe şi tonuri Suceava. p. p. Bucureşti. Tetraevanghel în limba slavonă. în anul 1535 termină de ctitorit istoria. p. voi. Şcheii Braşovului. voi. mare vistiernic în timpul voievodului literaturii române de la origini până la Petru Rareş (1536-1537) şi sol al acestuia în 1900. Tetraevanghelul se află în custodia 484..401.ieromonah. Istoria verzui alternând cu aurul fondului. prof. Dicţionarul Nord. Suceava. Bisericii Ortodoxe Române.. 1981. Etapa austriacă. M„ Societatea pentru Cultura şi Istorie a Moldovei. Simion Fio rea 2012). p. 376. (MĂTIEŞ) . Eug. sec. 477. p.. Revistă Repere bibliograficei Tit Simedrea episcop- teologică şi bisericească. Candela. pr. acesta fiind Din istoria Bucovinei. ieromonahul este unul din cei mai talentaţi Suceava. 111-131. p. p. 162. 27. L. veche familie boierească din Moldova de Bucureşti.. Simion Florea.. 553-555. 153. 456. Monteoru. 271-276. Marian . Sbiera. I. p. Mitropolitul de mătase. Hrehor. mare logofăt al V. 101. Froicu.. La 150 de ani. M. P. Marian. I. Predescu. Istoria Din păcate manuscrisul nu mai păstrează Bucovinei. V„ Folclorişti MATEIAŞ. 1993. ediţia a 11-a.. 298. II. p. voi. voi. VIII. XIV-XV. Bucureşti. p. Datcu. Marian. Nistor. 1999. în 1560 învăţământ Superior Suceava". Ghid bio-bibliografic". G. L. 29.cele ale 147. Letopiseţul 532. P„ miniaturişti români. p. 13. P„ Colegiul Naţional Bucureşti. strămoşilor traco-geţi şi daco-romani. ediţia a Il-a. 377. Iacobescu. Manuscrise slave din Biblioteca Bucovina. 58-60. 1934.S. 1934. dr. biserica paraclis a curţii sale de la P„ Dimitriu. 526. Froicu. 168-177. p.. Muzeul de Irimescu. 3-4. pe două planuri Suceava. Bucureşti. nr. D. Română Cugetarea. Nestor Vornicescu. Literatura Română în Bucovina (1862- 543-554. realizate simplu şi elegant. compoziţia este rafinată prin nuanţare. Preocupări ale preotului folclorist Moldovei (1546-1549) în timpul urmaşilor Simion Florea Marian în legătură cu acestuia.264. I. Institutul de probabil în ctitoria sa de la Coşula. Corespondenţa Iui Horodniceni. Academiei R. Suceava.. cu Eug. p. N„ P. Istoric şi realizări. Enciclopedia Română Muzeului Bisericii „Sfântul Nicolae" din Cugetarea. p. termină de caligrafiat şi împodobit un 1983. 1991. 285. 295 . Bucureşti. de lângă Botoşani. Rădăuţi. 1979. C.. Iaşi. 1977. Voi. 1977. M. 1980. extras Bucureşti. Seria a Il-a vicar. 191-204. 154-179 şi „Ştefan cel Mare". Suceava. pr. 6-8. voi. Froicu.R. 1. 1940. Păcurariu. Şcoala 177 . 1959. P„ Dimitriu.

în anul 1769 este ales egumen la Mănăstirea voi. prof. şcoală mare şi una mică sub acoperământ". când a pregătit numeroşi tineri Moldovei". 108. deosebit de fructuoasă. 1976. Unele i-au fost Sfinţilor Părinţi. cărturar. rusă şi slavonă a unor mărirea numărului de chilii şi al monahilor.14.unde va ridica. p. neîntrecut scriitor şi fruntea obştei de călugări. altele i-au fost putneană. a durat aproape un an şi a fost consemnată de MĂZĂREANU. Bucureşti. pentru lui Ştefan cel Mare şi un „Cuvânt a până în 1763. Voroneţ. cunoscut ca fiind scris de Ioan monahi şi mireni. Este tuns în prelucrează şi elaborează cărţi bisericeşti şi monahism cu numele de Vartolomeu. între 1774-1776 este numit profesor (1710. fiind ajutat de vestitul ieromonah şi animator al Şcolii teologice de la egumen cărturar Sila şi continuă munca de Mănăstirea Putna.. cercetător al şcolilor mănăstireşti (inspector Mănăstirea Putna). în volumul „Primele traduce o serie de cărţi laice şi bisericeşti. p. tatăl ajunge „Sf. Condica de toţi ţiganii ai svintei Iacov Putneanul. V A R T O L O M E I . 23-25. Humor. ştiinţele teologice şi învăţăturile fluentă limbă românească. 26. în anul 1750 este ales în Canta). p.. Vartolomei într-un jurnal. Istoria adică un local construit cu două săli de clasă. cunoştinţe despre limbă română. Solea. traducător. Om de cultură.1785. a 20 fiind încă necunoscute specialiştilor - studiat în şcoala monahală a Putnei limba însă ele au fost scrise într-o plăcută şi greacă. Catastih de toate scrisorile a svintei istorie şi retorică. Stulpicani . I. în total cam 80 de titluri . Bisericii Ortodoxe Române. p. Provine dintr-o familie şcolar). lui Dragoş Vodă .de la Mănăstirea Neamţu şi Şcoala de la iluministe în epocă. vestit dascăl şi traduce din greceşte şi slavonă. dar şi din îmbogăţeşte zestrea de cărţi a bibliotecii literatura profană şi legende hagiografice.. geografie. 167.ianuarie 1764. cărţi patristice şi religioase. dă o nouă amploare Sihăstriei autor de lucrări istorice.o Miniatura românească. potrivit afirmaţiilor sale din „Testament" „. 84. 1974. cumpără din banii săi' o livadă . sub formă de arhimandrit. mănăstirii.„lângă V.. bunicul său Ioanichie.23 aprilie îndeaproape din însărcinarea mitropolitului 1862. Numit dascăl în şcoala unui ţăran cătră boieri"). unele având şi rol didactic.) . duhovnic.. 1998. scrieri patristice în literatura noastră. organizator şi Putnei. Păcurariu. în această calitate făcând parte dintr-o Popescu-Vâlcea. contestate de specialişti (un panegiric ieromonah. Sec. intră în ce-i reveneau în obştea monahală - obştea Mănăstirii Putna şi devine ucenic al arhimndrit. călătoria.. Kiev. în 1768 XIV-XV". care cunoştea de paralel cu activitatea didactică şi obligaţiile acasă limba slavonă şi cărţile sfinte. p. copiază. în de mir. toate fiind elemente mănăstiri Putnii-1767.aproximativ fîindu-i însuşi Antonie arhimandritul. 261. Gh. Craiova. Slătioara. Condica 178 . Pecerska şi Academia Duhovnicească din Bucureşti. Bucureşti. a fost călugăr la Putna. iar unde va întemeia „şcoala cea mare"-un fel fraţii săi-Nicolae şi Toader-hirotoniţi preoţi de academie teologică românească. dascăl ori stareţ- arhimandritului Antonie. Tânărul Vasile. dr. a fost sufletul acesteia între anii atribuite (fragment din „Letopiseţul 1740-1757. duhovnic al acelor timpuri. naş laice. scriitor. dascăl în şcoala teologică-de care s-a ocupat A scris: Condica vitelor . ocupându-se de traducător din greacă.n. introduce în studiu mănăstiri Putnii (I) . arhimandrit (1755) şi duhovnic. pr. Popescu-Vâlcea. în această calitate vizitează de călugări şi preoţi. 517. Ilie" de lângă Suceava şi aşezăminte ieromonah cu numele Ghenadie. mănăstirile Moldoviţa. din 1755 scrie şi Mănăstirea Putna. Miniatura şi delegaţie ecleziastică ce va vizita Lavra ornamentul manuscriselor româneşti. hirotonit ieroschimonah. 570. 90. se întoarce la Putna. Drăguţ.n. Dicţionar enciclopedic de artă mănăstirea cea veche" (Biserica din lemn a medievală românească. Gh. sora sa din Mitropolia laşilor. Bucureşti. impresii. 1981. 1991. M. ediţia a 11-a. Elena a fost şi eâ tunsă în monahism.

ediţie pr. în care Ioan Canta-1 ianuarie 1773. FI. în colaborare cu egumenul din limba rusă pentru cursanţii academiei Moldoviţei Venedict. Bucureşti. 41-42. Slujba Arhimandritul Vartolomei Măzăreanu. secţ. p.. p. notiţă bibliografică. 1888.p. Catihizis. Leastviţa lui Ioan Scărarul-12 iunii Marian. prelucrat şi scris: M. Măzerean. Molitvenic . ultimele 15 file Minunile sfântului şi marelui m(u)cinic conţinând cronica' autografă atribuită lui Gheorghie. Condica introduce date privind membrii familiei sale. Istoria Sfinţilor pe lunile martie. aprilie şi mai. p. 1778. ediţie pr. la Isaac Şirul . . voi. învăţăturile cuviosului părintelui Călătoria la Petersburg de p. publicat jurnalul de călătorie în „Analele Isihie. Bucureşti. ce cuprinde cronică a domniei lui Ştefan cel Mare . în „Analele Vieţile Sfinţilor pe lunile septembrie. Densuşianu. Dim..care conţine şi o octombrie 1779. Miscelaneu. Grigore". după cel vechi din Repere bibliografice: Kogălniceanu. Arhimandritul Vartolomei 1776.pentru uz 1905. arhim. Teodor. Suceava. 30 aprilie 1764. O. Cartea Sf. Seria II. arhim. Bucureşti. învăţăturile lui Efrem Vartolomei şi Venedict. Domnia lui Ştefan cel M a r e şi cuprinde între altele: „Hronograf rusesc cea a Iui Ştefan Tomşa. Condica Mănăstirii Solcăi. Apaftegmata . Cronica cu Parastasului în svântă mănăstire Putna". 1766. IX. ce V. ediţie . Eghiptianul. septembrie 1775. Miscelaneu pentru Mănăstirea Solea arhim. scrie Pomelnicul teologice de la Mănăstirea Putna. pentru în „Viaţa nouă". tom. aprilie 1768. voi. la îndemnul episcopului Leon Gheucă. Diata) . şcoalelor de la 1800-1864. Urechiă. precuviosului părintelui nostru Onufrii.. 1775. 335-360 de M. 1763. 1779. Cartea Sf.. V. p. Slujba şi patimile 1776-august 1779. 53-64. Vieţile 1941. Geografie-peptru uz didactic. Mănăstirea şi comuna Putna. după manuscrise. I. S. A.din literară: Panegiricul lui Ştefan cel Mare. Kogălniceanu: Onufrei. Vartolomei şi Benedict. Slujba Sfântului I. 1775. O falsificare didactic. Societăţii Academice Române".23 „Patimile şi minunile Svântului Gheorghii". Postum i s-a tipărită la Sanktpiterburg.. 182-233 şi extras. Memoriile secţiei de istorie. nostru Dosothei. 1900. p. acad. Miron slăvitului marelui mucenic Gheorghii şi Costin şi Ion Neculce. Viaţa a svintei mănăstiri Solcăi-30 septembrie preacuviosului părintelui nostru Macarii 1772. Testament ( Traduceri: Esopia. pr. Cuvânt pentru moarte. S. august-14 octombrie Dan. Bucureşti. 1417. 1841. Călătoria de la Peterburg de p.ianuarie 1768. martie 1761-1768. Condica Slujba Sf. 8 documentele mănăstirii Humor-1 ianuarie noiembrie 1779. Marian. 1889. tom XXXIII.. Azbucoavnă. 1779. Inscripţii a mănăstirii Putnii".. oetomvrie şi noemvrie-1759. 1766. în AAR. 1902. ianuarii. Marian. Mitropoliei Sucevei-1776. V. mare îngeresc-1768. p. Cartea lui Ezop . 1783. FI. Crinii ţărinii şi Cartea Sfântului Măzăreanu.4 aprilie 1777 . până la Avraam" şi „Vedeniile Sf. Ihtica Ieropolitica-1764.. Bucureşti. V. Pătimirile Sf(în)tului compilaţie după Grigore Ureche. Măzerean. 13-14. FI. Condica mănăstirii Sflntul „Panahida" sau „Slujba cea mare a Ilie din Suceava-1775. Miscelaneu-care cuprinde şi „Istoria 1882. Mănăstirea Neamţ. „Trebnicul" lui Petru Movilă.15 februarie 1771.. 1769. idem. S.. La 24 martie Şirul. traduse 1775. 1904. în „Analele Academiei Vieţile Sfinţilor pe lunile decemvrie. 53 p. 1 mănăstirii Voroneţul .. Letopiseţ al Ţării Moldovii.1 ianuarie 1779. după Cartea Ezop. Vedenia Societăţii Academice Române". p. mănăstirii Moldoviţei. 1778.1 ianuarie care adaugă un Catastih de toate scrisorile 1778. Condică de toţi ţiganii Svântului mare mucenic Procopii. februarii -l septembrie 1761. 1909. Dim. Orânduiala chipului celui pr. Bucureşti. Sfântului Xenofont. Pavecernic. A tradus. Dan. 1886-1887.din limba rusă. Mucenic Hara(la)mpii-ianuarie Mănăstirii Voroneţul. Suceava. Române" (AAR). mănăstirii Solcăi . 335-360. 1760. pr. în AAR. Suceava. Miscelaneu. A. 179 . aprilie 1775. ist. Panahidnic. V. Urechiă. Măzerean. II.

p. 1930. 33.. Enciclopedia Bucovinei. laşi. Ioanichie II. Repertoriul literaturii noastre vechi: Cuvânt de manuscriselor de cronici interne privind îngropare vechiului Ştefan voievod. I. 163-166. 25. 2001. 52. 9-11. voi. 3. I. Mănăstirii Putna. 1995. Bucureşti. 1974. Bălan.. Patericul românesc. 843-852. cel ce s-au numit mare. Ştefan. p. A. Iaşi. 27. M. p. 41. în „Mitropolia 1993. Istoria î n v ă ţ ă m â n t u l u i din Suceava.. CI. II. Paradais.. Ursu. în în MMS.. 96. N. Culturii Naţionale Româneşti. în „Cronica". până Ia 1918. Bucureşti. Ciurea. Iaşi.. 1962. 1983. Din activitatea de Minea. Editura Contribuţii la istoria oraşului R ă d ă u ţ i Episcopiei Romanului.teză de patimile Sf. Irimescu. Bucureşti. împăraţilor Iosif al II-lea (1780-1790) şi nr. Un manuscris inedit al Leopold al II-lea (1790-1792). 7-8. coord. Contribuţii lui Vartolomei M ă z ă r e a n u : „ S l u j b a şi privind relaţiile româno-austriece . cărturar Vartolomei Măzăreanu în 15. pr. Bucureşti. N. vol. I. Păcurariu. I. arhim. 2004. 1928. M. p. Un Valorificare". 282-284. Cernăuţi.. prof. Şt. Bianu. 572.. N. univ. 1911.. nr. 1991. 1979. 82-83. p. mitropoliilor Bisericii Ortodoxe din 1967. Pagini de Dicţionarul literaturii r o m â n e de Ia enciclopedie. nr. 7-8. p. Mitric. nr... 500 de ani de la întemeierea Bucovinei. I (1774-1862). Comori ale spiritualităţii nr.III. volumul „Valori bibliofile din patrimoniul Istoria literaturii r o m â n e vechi. 48- A r h i m a n d r i t u l Vartolomei M ă z ă r e a n u l . 166. p. 86 p. Cozărescu Epifanie. 3-4. în Bucureşti. II. Bucureşti. pr. privitoare Ia Academia lui Vartolomei 2012. Reli. p. Iorga... p. 1931. 45. Arheologie" (AHA). Situaţia î n v ă ţ ă m â n t u l u i a vieţii religioase a românilor. în MMS. La 150 374. secolele XV-XVIII. „Candela". S. nr. p. I. 158. Pascu. Ursu. 7. voi. A. 158. voi. Iaşi. Despre Vartolomei Măzăreanul. în MMS. 1991. p. Iaşi. p. voi. 1995. 227. p. 446. 558-559. Istoric şi realizări. Zugrav. Bucureşti. Craiova. 62. Satco. 1984. 239-254. Viena. N.. în MMS. Din istoria prof. Cercetare şi Bucureşti. în MMS. în volumil „Credinţă şi cultură în p o p u l a r e în literatura românească.. 2004.. N. 543-549. 1983. Două d o c u m e n t e false de ani.. 163. p.. p. în românesc". A. 1946. I. Şirul biblioteca Mănăstirii Secu. Bucureşti. Ursu. A. Iaşi. tom. 193-194. 373. Suceava. Moldova". ediţia a Il-a. Iaşi. 46. 126. Istoria Bisericii Ortodoxe Istoria literaturii r o m â n e p â n ă în secolul Române. origini p â n ă la 1900.. p. M a r e mucenic Procopie". Română în Bucovina (1862-2012). „Analele Institutului de Istorie şi Bucureşti. 63. pomelnic manuscris... bisericesc al românilor în contextul Bucureşti. a româneşti. 1966. p. I. 56. 49. M ă z ă r e a n u de la M ă n ă s t i r e a P u t n a . MMS. Iaşi. 1969. Cronica Iui Bucureşti. Un manuscris al a r h i m a n d r i t u l u i Canta. pr. N. 74. 1963.D. Rădăuţi. Un scriitor r o m â n în volumul „Istoria învăţământului necunoscut clin secolul al XVIII-lea. 322. 1986. 88. 45. voi. Bucureşti. 1986. 550. p. Iaşi. domnu istoria României. 241. reformelor şcolare din timpul domniei Nicolăiasa.. 4. în 180 . Ursu.. I. voi. Rareş. p. în doctorat în Teologie. II. 7-8. p. Păcurariu. Bucureşti. 34.. Arhimandritul Vartolomei M ă z ă r e a n u l . Mălinaş. AIIA. 129. Cartojan. 290. Ardealului". nr. 1939. I. ediţia a Il-a. Em. 1988. N. Al.. Monteoru. N . Ciobanu. 225. Rezuş. p. O bijuterie a Crăciun.. IV. Sc. II.. 167. Catalogul manuscriptelor împărătesei Maria Tereza (1740-1780). Vartolomei Măzăreanu nu a lui Ioan pr. Vartolomei M ă z ă r e a n u l . p. p. 243-245 şi extras. 277-278. dr. I. 2. nr. p. Nistor. M. traducător a Iui Vartolomei Măzăreanu. 1990. p. lacobescu. 44-46. Sibiu. dr. 79. p. Cărţile Moldova. M„ R o m â n i a ( p â n ă la 1821). ediţia a Il-a. nr. 758. 1966. al XVIII-lea (1688-1821). 150. Iaşi. III. G. Ţ ă r ă i Moldovii. Istoria Bisericii R o m â n e şi M. Porcescu.. Societatea pentru Cultura şi Literatura acad. 1961. 4. prof. 440-453. I. 1941. 86. Bucureşti. p. p. 57. 1911. 1975. româneşti la Putna. dr. Lăudat.. 196-200. 674-682. Istoria Bucovinei. pr. Voi. Iorga. Iorga. 01. P„ arhim. Iaşi. N„ Bucovina. 138-144. 9-12. voi. A. p. 327-329.

1975. 87-88. şi a învăţat teologie. Rădăuţi. Cernăuţi. păturii intelectualităţii bucovinene. Froicu. Un an mai târziu apoi preot şi numit preot paroh la Gura. 142. Dimitriu. un (1818. patru secole de la târnosirea Mănăstirii Fălticeni. 72-73.. Rădăuţi). paroh la „Sfântul Nicolae" din 21 iunie 1798. Cernăuţi (1839-1843). p. copie Vieţi şi istorii din mănăstirea Sinai. II. iconom stavrofor 14/26 iulie 1862 de la Cernăuţi. Adevărat dr. p. 5-6. Catalog.. Boca. la 1 decembrie 1797. CONSTANTIN . după ce s-a instruit duhovniceşte 94. Protopopi bătrâni rădăuţeni. P. In Repere bibliografice: Narcis Creţulescu. pelerinajului şi o împrejmuieşte cu gard publicist (24 aprilie 1875. 1998. cu ocazia voi. p. 411-416. ierodiacon. Contribuţii Ia istoria oraşului exemplu real păstoriţilor săi. Humorului. Ia parte.A. I. preocupat în MMS. Din fonduri proprii şi cu ajutorul Biserica Ortodoxă din Bucovina sub enoriaşilor ridică localul şcolii din mitropoliţii Eugenie Hacman. P. G. a colaborat p. monah la Mănăstirea Râşca (secolul nr. în MMS. Cernăuţi. caligrafierea de manuscrise. Fundu-Moldovei. La 150 de ani.1895. călugări a Mănăstirii Râşca. IOAN . Suceava. 1958. M. p. 1935. 1928. Teoctist Blajevici şi Silvestru pentru a urma cursuri ale Şcolii Normale sau Morariu-Andrievici. 1976. 1901. în 1875. îl aduce pe pictorul -13 septembrie 1964. Cernăuţi. p. sprijină material elevii merituoşi Bendela. Publicaţii: Băutura este duşmanul 156. muzică psaltică. Cartea Putna. Teologia în Bucovina. 30. Şi-a tăcut studiile teologice la Institutul din manuscrisul se păstrează la B. săvârşirii unei liturghii în sobor de către preoţii clerului misionar I din Protoieria MELETIE. la revista „Candela" din Cernăuţi. protopresviter manuscris pe care-1 termină de transcris în (1862). IERODIACONUL . fiind în apropierea celor care s-au românească manuserisă din Nordul adresat românilor din toate provinciile. 379. Cernăuţi. Nordul Moldovei . Câmpulung Rădăuţiului.preot misionar de transcris. Duminica din 5 iulie 1936. Istoric şi realizări. participă. 2012. Suceava. cernăuţene (1895-1899). 181 . p. Fundu Moldovei ornamental din metal. în slujitor al altarului. 1937. 1986. în „Candela". ieroshimonahul şi duhovnicul Ioan termină Teologia în Bucovina. p. Studii bucovinean Epaminonda Bucevschi pentru secundare la Cernăuţi (1887-1895). a duce o viaţă curată şi demnă. Istoria sfintei mănăstiri Râşca. Bucureşti. Biserica din Botoşana. Predică în biserica din Voroneţ. Iaşi. A Moldovei. Cernăuţi. pr. Sbiera. în calitate de deputat al (1903-1904). Eug.R. Mitric. împreună cu p. Hirotonit preot în Josepine" şi a Facultăţii de Teologie din 1899 şi preot paroh (1921) la Botoşana Cernăuţi. Froicu.. în 2012). Facultatea de Teologie a Universităţii la înfiinţarea Universităţii „Francisco. Botoşani). Pagini de istorie a XVIII). MÂNDRILĂ. restaurarea vechii picturi. anul 1871 participă activ la sărbătorirea a arhiereu. p. Bibliotecii Bucovinei I. Societatea pentru Cultura şi Arhidieceza Bucovinei. Rădăuţi şi arhipresviter stavrofor (1886). la Congresul Bisericesc din Moldovenesc şi Botoşani. 1940. Autor de lucrări Rădăuţi (până la 1918). OL.preot. 1936. cota 2952. manuscris dactilografiat din fondul Bisericii şi al neamului. Eug. tipic şi judeţul Suceava. a fost tuns în Repere bibliografice: Anuarul Mitropoliei monahism cu numele Meletie. Bucureşti. preot cu har. pe care o introduce în circuitul M E R C H E Ş . Humorului (1843-1862).. moralizatoare. 343-353. Hirotonit Bucovinei pe anul 1937. 1986. 5-6. Iaşi. Seminarului Teologic. P. Hirotonit diacon. nr.. prof. Miscelaneu de literatură monahală. A servit (1922). Suceava. 1-12. Intrat ca vieţuitor în obştea de neamului. Teofil Botoşana. P„ Dimitriu.. pentru a fi un Rezuş. istorice şi predici. V.. Principii de organizare a clerului în Irimescu. în intenţia ridicării Repere bibliografice: Rezuş. restaurat Biserica „Sf. Literatura Română în Bucovina (1862. Nicolae" din Rădăuţi. 471-482.

alături de unchiul său. p. Sbiera. manuscris dactilografiat din fondul murit la 14 august 1886. Bucureşti. La 25 martie 1822 Bucureşti. 357. Huşilor. II. Universităţii din Iaşi. Hirotonit ierodiacon (1843). G. 161. membru în Universităţii „Al. 258. Numit locotenent de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae" din episcop (noiembrie 1858-1861).la TV Trinitas. L. Cuza" din puţin timp. primat (16 aprilie 1822. psihologie (2001- locotenent şi locţiitor de mitropolit al 2003). publicist (27 este ales egumen la Mănăstirea Slatina. Bucureşti). Suceava. 300. p. fizică teoretică (2003-2005) şi Moldovei (17 mai 1863-mai 1865) şi ales teologie (2006-2008) la facultăţi ale mitropolit al Moldovei (10 mai 1865). ieromonah (1848). în Catedrala Mitropolitană din particule de la Geneva". Sibiu. SORIN ADRIAN - cu titlul „Hariupoleos". dr. p. revenind Iaşi (1998-2002).dar fară consimţământul în dialog . Doctorand în filosofie mitropolit primat al Principatelor Unite (31 (2002-2010) şi doctor în Filosofie al mai 1875-14 august 1886). University of Wales şi patronează revista „Biserica Ortodoxă Westminster College Cambridge din Marea Română". 2004. realizator al emisiunilor sfinţeşte pentru prima dată la noi Sfântul „Lumina celui nevăzut". Asistent preparator Române. iar în 1882 a inaugurat Tipografia Teologie Sistematică a Facultăţii de Cărţilor Bisericeşti. Provine dintr-o Istoria Bisericii Ortodoxe Române. p. 2004. prof. său. pe atunci episcopul Sofronie al Enciclopedia Bucovinei. 110. 1991. Păcurariu. A obţinut diplome şi certificate monahal. CALINIC .a cărei apariţie încetează pentru Britanie şi Universitatea „Al. Satco. A Teologie Ortodoxă . fiind înmormântat Bibliotecii Bucovinei I. Suceava. 129-131. Mănăstirea Neamţ. 47-48. 156.157. 34. 259-260. Suceava. Bucureşti.. Dicţionarul teologilor români. protosinghel (1853) şi arhimandrit (1855). participant cu comunicări la Independenţă face un cald apel la călugări simpozioane şi conferinţe naţionale şi şi monahii pentru a se înrola voluntar ca internaţionale la Iaşi. „Ştiinţă şi religie" Bucureşti . „Acceleratorul de Mir. MICLESCU. Iaşi... mitropolitul Satco. în 1881 a înfiinţat Facultatea de suplinitor (2008).III. august 1886. interviuri în Patriarhiei Ecumenice.mitropolit Enciclopedia Română Cugetarea. este M. între 1851-1858 diacon. Enciclopedia Bucovinei. Cuza" din Iaşi (2010) Divanul Ad-hoc al Moldovei. 122. vol.. I. călugărit la Huşi (1842) de către unchiul Bucureşti. Cluj-Napoca. teolog. 50. ediţia a veche familie de preoţi bucovineni.Iaşi (2008-2010) şi 182 . hirotesit arhiereu titular MIHALACHE. asistent la Catedra de Teologie. Durău. Absolvent al timp în care înfiinţează prima şcoală Facultăţilor de Matematică (1994-1998) şi primară de la Mălini. Invitat al unor emisiuni se află în fruntea unui sobor arhieresc care radio şi TV. Suceava). p. Em. ambele în Bucureşti. la Bucureşti România. voi. noiembrie 1970. Sub el s-a înfiinţat „Lumina de Duminică" şi în volumul Patriarhia Română. Coordonator de proiecte naţionale şi După prima lună a Războiului pentru regionale. imediat după decesul acestuia. Em. emise de „Foaia oficială bisericească a Sfintei Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din Mitropolii a Moldovei". Repere bibliografice: Predescu. Pe numele său de botez Constantin. său Sofronie fiind mitropolit al Moldovei. 1996. numit filosofie (2000-2002). Suceava .14 1940. Sofronie. pr. Ca mitropolit cu teza „Dimensiunea cosmică a primat a fost preocupat de întărirea persoanei". 165. acad. sanitari şi brancardieri. Păcurariu. cursuri de masterat în ca stareţ la Slatina (1861-1863). M. primind calificativul magna disciplinei în rândul clerului de mir şi cum laudae. I. voi. în pridvorul bisericii mari de la II. iar în aprilie 1885 s-a „Dialog despre ştiinţă şi religie" al lui recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe Cătălin Mosoia. unchiul Il-a. profesor. se îngrijeşte de apariţia publicaţiei de absolvire a unor cursuri..

1996. 9 ianuarie 2011. prin Stăniloaie către ştiinţa recentă. nr. nr. „Teologie şi Viaţă". paradis terestru Religion and Science". p. în LD. 10-11. Studii In volume colective şi reviste: 14-15.r asistent la Facultatea de Teologie „Justinian Moldovei". nr. Pogorârea Duhului September 2007. Tinerii în dialog despre vocaţia lor. Pelerinaj pe urmele Sfântului ştiinţei. 2002. Nevoile spirituale ale cosmologia patristică răsăriteană. Care este cea mai mare Articole: Iubirea Iui Hristos vindecă carte de teologie?. 2009. p. p. „Hermeneia" şi p. 14-15. Dincolo de ştiinţă-credinţa. 7 iunie 2009. 9-11 LD. Minunile ameninţate din adâncul „Teologie şi Viaţă". p. în LD. Religion and Science" şi a acoperit ani de 16. 1998. p. (L). Materia lumii create şi învierea lui 2009. dr. Descoperirile Iaşi. Iaşi. 11-12. nr. 2007. prof. negre. Fizica recentă în deschidere spre în LD. în LD. 12-13. 16. Taina Botezului şi transfigurarea 12. câteva teorii ştiinţifice despre univers. în „Candela Moldovei". lui Dumnezeu. Ambientul terestru- Publicaţii: Lumina celui Nevăzut. p. metafora condiţiei umane Big-Bang-uIui. 28 martie 2010. sau pronaos al împărăţiei lui Dumnezeu. 29 martie 2009. săptămânalului „Lumina de Duminică". 1 octombrie 2006. Lumea.. The opening up of recent physics to Hristos. articole şi studii de teologie. 7. 15 februarie 2009. 8 decembrie 2007. p. p. în Editura Basilica. în zile rubrica „Teologie şi ştiinţă" a „Lumina de Duminică" (LD). 700 p. Dovezile the eastern patristic comology. „Candela Moldovei". răspunsurile ştiinţei şi îngrijit de pr. 11-12. 6 decembrie. Univers. Bucureşti. 6 iunie 2010. 1. Sava şi prof. 2011. 2010. 3. 14-15. 27 aprilie 2008. 2010. Biserică sau Supermarket?. în LD. nr. nr. Naşterea patristice în Dialogul dintre Teologie şi Domnului în lumea noutăţilor efemere. popularizare a 1998. în „Lumina". oceanelor. 13-14. în LD. Sfinţii Părinţi au intuit Teoria Haina de piele. Spectacolul uimitor al Creaţiei. Tinerii Articole de popularizare a ştiinţei: Găurile în dialog despre libertatea şi educaţia lor. în „Lumina". 2008. lumea. How is it iulie 2008. Regenerarea teologice privind creaţia ex-nihilo. în materiei. în LD. p. 15 august 2010. 11-12. 282-300. în LD. Bucureşti. nr. 5- volume colective şi revistele „Lumina". Bucureşti. Sfânt-înnoirea omului şi a întregului Raţionlitatea creaţiei. Prietenie şi Educaţie. Muzica din Creaţia possible raan's meeting with the worid. note şi impresii de călătorie în Casian. 217-322. în naturii vesteşte învierea noastră. p.. în jertfa lui Hristos. 91. 20 decembrie 2009. Bucureşti. în LD. p. p. 2-3. 8 decembrie 2007. „Lumina de Duminică". A publicat valorile morale. 11 aprilie 2010. Transdisciplinary Bridge ştiinţei în lumina credinţei. în LD. în LD. în LD. Art and omului şi descoperirea lui Dumnezeu. înainte de decădere. în „Teologie şi Viaţă". nr. în LD. p. De la Deschideri ale teologiei părintelui viaţa biologică Ia viaţa spirituală. volum omului. 12-13. volumul „Teologie şi Filosofie". 65. Melniciuc-Puică. cele mai misterioase corpuri din în „Candela Moldovei". 2009. 14-26. 16. în Religion in the Europe of tomorow. în „Teologie Introducere în Raţionalitatea Creaţiei şi şi Ştiinţă". iunie 2010. with their fellows and with God?. în „Teologie şi viaţă". 20 tovvars. în Treptele cunoaşterii. 20 N. Sibiu". în ştiinţelor şi credinţa în Dumnezeu. p. p. în „Lumina". Repere filosofice şi 20 ianuarie 2008. „Journal for Interdisciplinary research on 25 aprilie 2010. 7. 9 iulie 2006.World's Rationality. în volumul „Repere Univers. 12. p. în „Candela p. volumul colectiv „Teologie şi Filosofie". O nouă eră în medicină-chirurgia 183 . 3 septembrie 2006. în „Hermeneia". 1998. 12-13. în LD. în Ştiinţă". 1997. o scară către volumul „Transdisciplinary approaches of Dumnezeu. Tineretul şi Patriarhul" din Bucureşti (2010). Taina the dialogue between science. provocările postmodernităţii. 1-6. dr. „Teologie şi ştiinţă". Efectele binefăcătoare ale vieţii „Journal for Interdisciplinary research on spirituale. V. Credinţa face oamenii mai buni. 13-14. LD. 1997. 10 mai 2009. 15 august 2008.

Berlin). A fost hirotonit preot 2008. 22 august. în L. doctor în Teologie Ortodoxă a Universităţii din Teologie al Universităţii din Bucureşti Bucureşti". moleculară. 77-98. Teologie Ortodoxă" din Bucureşti. p. istoric al Imperiului Bizantin. 2003. 415. Teologice" şi „Anuarul Facultăţii de Ameninţările vieţii. Asociaţiei „Christiana" din Bucureşti. 11 aprilie 2009. 20 literatura patristică a primelor trei secole. însă n-a pustieşte planeta. 2003. p.4 august 2009.. 16. în L. Record (1999). 26 ianuarie 2008. Tinerii şi Biserica în 3. Studiile de Costache" de Ia Mănăstirea Neamţ şi doctorat în Teologie la Facultatea de Institutul Teologic de Grad Universitar din Teologie Ortodoxă a Universităţii din Bucureşti. 5-6. Sistem de Bucureşti. 26 mai 2008. 11-12. Manuscrise din patrimoniul Dialog despre ştiinţă şi religie... în „Doxologia". 16. în L. urmate de cele Ortodoxă din Bucureşti. în „Anuarul Facultăţii de specialitatea Bizantinologie. B. 13-14. Civilizaţia Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. Sfântu Ilie . nr. în „Buletinul asociaţiei bibliografia multor teze de doctorat. Nistor. 25 iulie 2008. 9 mai 2008. 29-49. Mănăstirii Dragomirna. Contribuţii în cunoscută şi apreciată familie de preoţi domeniul Istoriei Bisericeşti ale bucovineni. 11 iulie 2008. nr. 11 martie secolului al XlX-lea".Suceava . mai apucat să o termine. 25 Dragomirnei şi alta la Bucureşti. în L. an III. 16. în LD. A. S-a descoperit Facultatea de Teologie Ortodoxă din apă pe Lună. p. Taina căsătoriei şi familia MII IOC. 27 iunie 2008. octombrie 2011.. A publicat Misterele energiei întunecate. p. în L. 9 decembrie 2011 şi în copiilor noştri.. 28-29. Sozomen. Iaşi. biserică în Mitocu spiritualitate evidenţiată de ştiinţă. în L. apoi lector dr. p.preot. 2002. noiembrie 2009. 28 martie secolelor II şi III. 2002. 1- 2011. 16. 5 iunie 2009. Pro Ortodoxe Române până 'la sfârşitul şi contra bio-combustibili. 184 . nr. p. a muncii în era roboţilor inteligenţi. învăţătura despre 2007. a început aprilie 2008. pr. „Studii Univers. Valoarea spirituală în BOR. C. lect. Darmstadt. 16. Dansul materiei în Română". 1. Studia eclesiastica. 13-14. 16. Coborâre în abisul refacerea celei de la Berlin cu hramul materiei. 249. creştină în învăţăturile marilor Părinţi ai lector universitar. Ierarhia bisericească în dialog şi comuniune. 7 iulie 2006. 8 mântuire. CONSTANTIN . 16. p. Bucureşti. în L. preot duhovnic al Farmacia naturii continuă să impresioneze. O. 118-130. Publieufiii Sfântul Atanasie cel Mare în LD. Studii secundare la Liceul profesorilor de Ia facultatea de Teologie „Petru Rareş" din Suceava. p. p. noastre. 171-506. dr. cu 19 decembrie 2010. specială privire asupra teritoriilor ţării Repere bibliograficei Mosoia. 1989. p. Legătura dintre sănătate şi la Suceava. în L. Gabor. an III. 20 studii şi articole în „Biserica Ortodoxă martie 2009. p. p.256 p. spiritualitatea Bisericii Ortodoxe Române. Bisericii Ortodoxe Române. teolog. A. Pâinea în „Doxologia". l a galaxiile?. 15 februarie 2008. în L. perspectiva antropologului şi sociologului. Iaşi. în L. în „Glasul Bisericii". lect. considerat o mare speranţă a navigaţie în lumea vie. în „Doxologia". „Glasul Bisericii". în „Studii Teologice" (ST). 31 ianuarie 2010. Bucureşti. p. Bucureşti. Iaşi. teologice la Seminarul „Veniamin p. ortodoxe Izvorul Tămăduiri?'. Ciofu. Ce ştim despre riscurile telefonului mobil?. 7. Face parte dintr-o numeroasă. p. Ai copil? învaţă căsătorie şi familie în literatura patristică a să fii părinte!. susţinând teza cu titlul „Sfântul Hubble în investigaţia adâncurilor Ioan Gură de Aur în spiritualitatea Bisericii spaţiului. Crăciunul în în „Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă". dr. Sfântul Ioan Gură de Aur în al Universului şi cosmologia contemporană. pr. în LD. p. Daniel. în L. Cronţ. în L. p. despre întruparea Logosului şi despre Frontiere în adâncul pământului. C . a ridicat o. nr. în LD. Repere bibliograficei Gabor. 11-12. publicist (23 aprilie Bisericii din secolul IV. Sibiu. Viitorul misterios 1989. 13 septembrie 2009. 2003. Cum s-au născut Asistent universitar. în L. Cursuri de doctorand în Bucureşti. p. 1960. 2008.

studii.necrolog în A tradus din J. 3. Sfântu Ilie-Suceava). 185 . 1975. Sibiu. 4-6. teolog. ca profesor asociat Apostol Pavel c ă t r e Efeseni. din 1990. temporar. ridică o „Mitropolia Ardealului" (MA). 5-6. în MA. Drăgulin. Vechiului Testament. 1970 . bisericesc". Teologic din Sibiu şi conferenţiar (1983. p. în universitar (1974-1983) la Institutul „îndrumătorul bisericesc pe anul 1975". nr. dar şi din Grecia. nr. d u p ă Epistola Sfântului A fost invitat.R. 1973.misionar. Un preot j e r t f e l n i c şi un întâlniri ştiinţifice şi pastoral-misionare în profesor misionar-necrolog în „Lumina".teza de traducere şi comentariu". . A 632. 1973. în MA. 7-9. Ciofu. Român" (toate din Sibiu). Cipru. multe oraşe.. „îndrumătorul Bisericesc pe anul 1981". p. Studii medii enoriaşi. 312-316. Gh. nr. Revoluţie. 1980. p. Slovenia etc. pe catedra Taina Sfântului Botez. Timotei arhim. p. Sibiu. 3-4. 1. 17 august 2009. Cursuri „Andrei Şaguna" (2009) şi „Crucea de de aspirantură în Teologie (1970-1973) la Cavaler" al „Ordinului de merit" din Facultatea de Teologie din Bucureşti. „îndrumătorul Bucureşti. 201 l . Franţa. conduce doctorate în Teologie Samaritenii. Hirotonit preot licenţă. 1976. 1976. Sufletul b u n al P ă r i n t e l u i C o n s t a n t i n SUA. Bucureşti (1983) cu teza „Epistola Sfântului Publicaţii: Isaia . profesor asociat.. la facultăţile teologice ale universităţilor nr. La 7 mai 2010 i s-a conferit 1977-1979 urmează „Ecole Biblique et titlul de Doctor Honoris Causa al Archeologique Franţaise" din Ierusalim. învierea Mântuitorului. 1-11. obţinând titlurile Titulaire (1978) şi Diplome decan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă (1979). slujeşte ca voluntar la Capela Spitalului de Preoţia după Noul Testament. biserică ortodoxă la Sibiu. 173-176: Botezul Iui Ioan şi 1990). 298-300. Sfânta 1974). Universităţii „Lucian Blaga" din Sibiu. „Mitropolia Bucureşti. Doctor în Teologie al Universităţii din „Andrei Şaguna" din Sibiu. în semestrul de 1977. Asistent p. 273-285. 1980. 4-6. nr. 2010. Mihoc a plecat la c e r u r i . p . A fost distins cu „Crucea de la Liceul „Ştefan cel Mare" din Suceava stavrofor" a Arhiepiscopiei Ciprului (1991). 34-44. p. în ST. „Telegraful pr prof. cursuri. C a n t e m i r . Larchet şi a publicat Lumina". p. 250-262. 82-92. în ST. C u v â n t u l Iui D u m n e z e u . p. şi prin Biserică. p. predicator. înţelepciunea vară 2002. C. „Iisus Biruitorul".Patriarh B. în MA. publicat volume singur şi în colaborare. 341-351. dr„ Dicţionar biobibliografic. reportaje şi predici în Aioanei. Sensul tipic al „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca (1990. 1974. p. publicist (13 redactor la revista „Iisus Biruitorul". invitat martie 1948. 1999). ..O. Sibiu. „Mitropolia Ardealului". Crucea Universitar din Sibiu (1966-1970). 1-3. 1-2. C. d u p ă I Corinterii 1992) şi „Aurel Vlaicu" din Arad (1997. în participat la congrese. între Polonia (2010). 10. Bucureşti. nr. 1976. Fiul Omului după Noul (1969) pentru parohiile Zimbru. p. A scris şi M I H O C . Britanie. în „Studii Teologice" (ST).n Psihiatrie din Sibiu (1990-1998). p. Arad Testament. protopresviter stavrofor (1985). profesor. Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna" de 122-125. Institutul Teologic de Grad „Crucea Patriarhală" (2001). note. municipii şi localităţi din ţară Bucureşti. ambele nou înfiinţate după Ecleziologia Noului T e s t a m e n t .preot. 12 august 2009. Germania. Evanghelistul Apostol Pavel către Galateni. în „îndrumătorul Studiul Biblic al Noului Testament la bisericesc pe anul 1975". jud. Bucureşti. Dincolo de cuvinte. conferinţe. Unitatea creaţiunilor în H r i s t o r la Universitatea „Lucian Blaga" din Sibiu. 625- Ortodoxă începând cu anul 1983. a ctitorit dintr-o familie cu un număr de peste biserici şi a însănătoşit sufleteşte mii de treizeci de preoţi bucovineni. Provine la numeroase emisiuni radio şi TV. 104-113.. (1969-1971) şi Toderiţa-Făgăraş (1971. în MA.. 1-2.. „Studii Teologice" şi „Ortodoxia" (Bucureşti) etc. 233-248. nr. la Crawther Hali College teoretică şi practică în Vechiul University og Birmingham din Marea Testament. Israel. Vechiului Testament. articole. Rusia.. V A S I L E . nr. apoi profesor. din 1974 preot la diferite parohii Scriptură în opera lui Dimitrie sibiene. Canada. Introducere. (1962-1966). Banatului" (Timişoara).

susţinând concerte pe diferite Teologia bolii de Jean Claude Larchet. Gh. corul Evanghelie de la Ioan. Sbiera. 161-164. 96 p. 29. p. 5-6. 1-3. Bucureşti. voi. Predici exegetice la Catedrala mitropolitană din Cernăuţi. 1985. N. Das Gebet im Neuen acest cor s-a impus în întreaga Bucovină dar Testament.teză de doctorat. Radiodifuziunii Române. 223-227. €. în MA. 1997. distingându-se la Pavel către Galateni. 4-6. voi. Facultatea de descoperirilor dumnezeieşti şi organul de Teologie a Universităţii din Cernăuţi (1929- mântuire şi sfinţire a credincioşilor. 2009.. Pentelescu. iar în paralel urmează şi 1982. prelucrări de folclor. Şi toţi ştiţi (I. unde a prof. 59. în MA. Suceava.. Sibiu. linul.. Meditaţii la bogată activitate religioasă şi cultural- Evangheliile Duminicilor Triodului şi muzicală. 3. p. 769. Biserica. P. voi. 764-768. septembrie 1909. nr. 1983. 1983. AMMPODIST . p. Enciclopedia Bucovinei. 7-9. traducere canto şi dirijat coral. dr. Elemente de ecleziologie în Societăţii. Matei. ştiinţă şi întreit în Persoane.. 270 p. în „Ortodoxia".preot. nr. Iisus Hristos. 1981. Suceava. nr. Bibliotecii Bucovinei /. 2000. şi împărat. organizând aici două coruri mixte: Penticostarului. Introducere. p. Sibiu. titlul de iconom stavrofor. în bucovinene. losif luliu Olariu.format doar din tineri - comentariu. I. 63. p. Sbiera. Pânzar. 20).. Studii mântuirii prin Duhul Sfanţ în Biserică. nr. 110-116. scene printre care şi în sala de concerte a 1997. .. Ioan 2. p. Suceava. 2004. Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937. Rădăuţi. Teologia în Cernăuţi. pr. altul. de conducere al Societăţii „Academia nr. Slanta unul pentru răspunsurile liturgice. 2000. 1983. 4.Epistola Sfântului Apostol Pavel muzica corală. nr. 97. Personalităţi I. Procesul Mântuitorului. Sibiu. în ST. 2003. Hirotonit diacon (1933) şi preot la reeditare Sibiu. fiind remarcat imediat de cartea Apocalipsei. este numit protopop de Vatra Dornei. Satco. Traduceri: şi la Bucureşti. între 1859-1976 Repere bibliografice: Marcu. în perioada interbelică a fost Bucureşti. traducere şi religios şi cuitural-muzical. 186 . extras Bucureşti. 1983. nr. în MA. Oinul-chip şi asemănare a lui Dumnezeu. Pagini de nr. N„ Bucovina. nr. 1981. 331-340. p. D. Bucovina. 156-160 Un veac de muzică corală în Ţara de Sus. Oniga. a fost răsplătit cu comentariu.. 2004. 1977. în ST. 549-559. Bucureşti. p. nr. 2001 şi 2008. membru activ şi s-a numărat printre 1985. III. specialişti. unde va desfăşura o reeditări la Sibiu. Prefaţă la teza de doctorat Vasile continuat să-şi îndeplinească pasiunea pentru Mihoc .. în ST. Mihoc. însuşirea ianuarie 1976. 1983. V. în secundare la Liceul „Ştefan cel Mare" din MA. 2003. Hrehor. în MA. VIII. 5-6. 2001. 1996. p. Suceava. 1933). II. 400 p. în colaborare: cu care abordat un repertoriu variat şi bogat. păstrătoare a Suceava (1921-1929). 1986. 461-462... Putneanul şi Bucovina. Auslegung der Bibel. 3-4. organizator de coruri şi dirijor (17 781. Cu voi. 7-9. pr. Monteoru. Dimitriu. p. Ttibingen. TUbingen. Dumnezeu. Letopiseţul de mătase. Introducere. Froicu. din fondul Bibliotecii Bucovinei Satco. p. 1996. în MA. în „Mitropolia Banatului" 601. Naşterea de sus şi trezirea la ea. p.. p. format din piese clasice ale unor compozitori Introducere în studiul Noului Testament. Suceava. Vatra Dornei). Profesorul de teologie enciclopedie. V. nr. 2001. 1984. 192 p. 10-12. români şi străini. pr. 4-6. la Vama.. 1982. Membru în comitetul şi comentariu . G. Arhiereu MIHUŢĂ. 10-12. Mântuirea lui Hristos prin întreita sa slujire ca Profet. 1981. Şcheia-Suceava . Em.28 1981. Episcopul Gherasim deşi poartă ranele păcatelor. Eug. animatorii Reuniunii muzical-dramatice Sibiu. Şapte tâlcuri biblice „Ciprian Porumbescu" din Suceava. pr. manuscris dactilografiat din fondul Suceava. Timişoara. Curriculum Repere bibliografice: Anuarul vitae. I. despre Maica Domnului.. Suceava. până în 1959. p. (MB). Pentru meritele sale în plan către Galateni. Gr. 1937. Sibiu. p. 161-298. Em. 329-462 şi Ortodoxă" şi preşedinte al secţiei muzicale.. Sibiu. Epistola Sfântului Apostol Conservatorul de aici. Sibiu. Introducere şi Căminului Cultural . manuscris caligrafiat de pr. pr. 1981. 2012. p. Ca student a condus corul academic al Bucureşti. preot Duminicile de peste an.

Satco. Pagini de Froicu. voi. 162.. 25 ianuarie 1945. Studii secundare la secundare la Gimnaziul Superior gr. I. Dimitriu. Biserica Sfântul Dumitru din 113. cunoscut pentru eleganţa. Rolul preoţimei bucovinene în iunie 1931. nr. şi memorial-documentar „S. 193. iconom stavrofor (1920) şi colaborat la revistele de literatură şi folclor protopresviter stavrofor (1922).. 1939. Cântec bătrânesc. 187 . Dim. în manuscris: Amintiri din Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937. Em. Monografia satului 1918). octombrie 1931- (1775) la desrobirea Bucovinei (15 XI mai 1932. manuscris dactilografiat din "Simion Florea Marian". până la literatură română şi limba latină la Gimnaziul pensionare. Suceava. Suceava. Cântăreţ şi lector Cernăuţi (1889-1894). p. p. P. Anuarul Soloneţ. A (1905-1942). voi. 1. în manuscris: Publicaţii: Cântec de primăvară. 3-4. p. p. Suceava. din păcate români din Suceava". Suceava.. (1889-1939). ştiinţifice. iunie 1931. „Moldova literară" din Mihăileni-Dorohoi şi profunzimea şi densitatea predicilor sale. publicist (29 aprilie profesor. p. 5-12. Suceava. Suceava. Leu. 2000. voi. Marian". împreună cu scriitorul Eusebiu Camilar morală a enoriaşilor. G. Contribuţii cuîtural-ştiinţifice. Suceava.. Gh. se „Ţara fagilor" din Soloneţ-Suceava. Em. N. 10. de enciclopedie. Dicţionar IX. doctor în Teologie al bisericesc în strana bisericii de la Universităţii „Francisco-Josephine" din Mănăstirea Suceviţa (1911-1913).. 2004. p. A. bun pe care el însuşi 1-a absolvit (1898-1908). R. 294. V. 39. 14. G. nr. Dimitriu. Suceava. Contribuţii cultural. 1939. Suceava.. A adunat un elaborat o monografie a societăţii pe care o bogat fond documentar istoric şi etnografic înfiinţase cu cincizeci de ani. Satco. Sbiera. Suceava. p. cu preocupări cărturăreşti în Hirotonit preot (1897). II. Froicu. Cernăuţi. 267. 60. III. 147 în fondul de manuscrise al Bibliotecii p. pr.25 octombrie 1971. P. Suceava. Bucureşti. 2004. p. 1937. în 1939 a când au apărut câteva numere. 1976. Suceava. dirijor de cor. 113. apoi în Cernăuţi (1906). restul scriitorul Lucian Costin. în „Ţara Fagilor". inv. Enciclopedia Bucovinei. 266-267. voievodului Ştefan Tornşa de Ia Solea - Eug. Bucovina. Cantor şi lector bisericesc. o bună parte a Publicaţii: Monografia satului Lisa ura manuscriselor fiind donate Fondului (judeţul Suceava) în colaborare cu prof.. învăţător la IlişeştL „Ţara Fagilor". Profesor de limbă şi biserica parohială din Soloneţ. Monteoru. P„ Bucovina. MI LIGI. Em. nr. în menţinerea românismului de la robirea „Ţara Fagilor". Pagini Suceava. p. Orator „Isvoraşul" din Bistriţa-Mehedinţi. Din ctitoria Cernăuţi. în anul implică permanent în ridicarea culturală şi 1931.. legat de satul Soloneţ. Turnu Severin). CONSTANTIN . p. 1986. Iaşi. Satco.. 2000.. nr. 2000. Primui Război Mondial. Repere bibliografice: Dan. Bucovina. Suceava. Monteoru. Demciuc. bisericesc. preot paroh la biserica domeniul culegerii de folclor literar şi domnească „Sfântul Dumitru" din Suceava muzical. Studii Soloneţ-Todireşti). 59-60. J. p. folclorist. cursuri de (1892-1898) şi Şcoala Cantorală de la specialitate la Facultatea de Teologie din Cernăuţi (1908-1911). Cojocar. Teologia în monografie. p. p. La 30 aprilie 1889 a au fondat singura revistă de folclor din mediul înfiinţat societatea „însoţirea orăşenilor rural bucovinean „Ţara Fagilor". „Doina" şi înnăscut. Em. însoţirea orăşenilor români din Suceava Bucovinei I. din Gimnaziul Superior gr. publicist (1870. Satco. GHEORGHE .. 1997. 1. Ilişeşti-Suceava. 2004. 159. care a jucat un rol foarte nu a fost ajutat decât un an (1931-1932).Preotul Animpodist Mihuţă-necrolog în fondul Bibliotecii Bucovinei I. p. Bucovina. Soloneţ-Todireşti . 161 manuscris Colegiul Naţional Ştefan cel Mure. 2009. în Ciprian Porumbescu. nr. p. Sbiera din Suceava. Bucovinei I. or. p. FI. Sbiera. Enciclopedia Bucovinei.. Simion Florea Marian. din Suceava Suceava (1882-1889). 1311-1312. 51-56. 1925. MMS.preot. Etapa dactilografiat din fondul Bibliotecii austriacă. Dicţionar IX. Eug. important în cultura suceveană. Suceava.cântăreţ MIHUŢĂ. 1880. N. autor de poezii în stil popular. or. Teologia în Bucovina. Suceava. II. păstrate în Fondul Memorial-Documentar 1986.

Pagini de enciclopedie. Fond „Bucovina".egumen la Mănăstirea 2004.. format din 40 de băieţi şi 10 fete- Mondial 1914-1917 . Memorial . repertoriul fiind liturgic-rusesc. voi. 1820 . Sbiera. Milici (copie). 148. în Fondul preotul Milu predă muzică bisericească şi cor. ctitorie Cernăuţi. Bucovinei I. nr. Dimitriu. liturghie duminica şi în sărbătorile împărăteşti. Carte de iar soţia sa fetelor. G. G. în Burada. 613-614. N.. p. CONSTANTIN . Ella. N. T. Marian. 50. a voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt. Bucureşti. pr.. Catalog. manuscris din fondul Bibliotecii Bucovinei Şcoala de muzică şi declamaţiune de la I. boierul bucovinean S. 163 manuscris musicei la români. Bucureşti. Aici. 1972. Suceava. pentru că numai aşa duhovnicesc Daniil Sihastrul. p. 103.îl alege ca preot de monahi la care s-au mai adăugat circa 50 pentru biserica de pe moşia sa de la de sihaştri. inv. nr. 94. „SUCEAVA . voi. G. Mitric.aprox. 126. p. pr. XXI. Bucovina. trăitori prin pădurile şi munţii 188 . Galino..cor care dădea răspunsuri la Camilar la Suceava în 1929. Pe la 1472-1473 a fost Seminarului teologic „Veniamin Costachi". Sbiera.unul stăreţiei sale. p. 3- Froicu.transcrise de autor la nemaiîntâlnit până atunci ca fetele să cânte în Soloneţ în 1928 şi corectate de Eusebiu biserică .. p. 1994. A sihăstrit MILU. se pare că a fost printre cei un an 1-a adus aici şi pe părintele său mai străluciţi absolvenţi. Autobiografia „Conservatorul" se destramă şi mai toţi pleacă lui C. Cântăreţul bisericesc Constantin Milici. P. 255. p. G. 1937. II. din aniil450-1460. în Biblioteca Bucovinei I. în Biblioteca profesori la noul înfiinţat Conservator din Iaşi. 64. în „Arhiva". Satco. 1986. 1966.. Crainicu. Bucovina-album omagial. 296. 1885).. p. după de la Socola-Iaşi. „Cuvioasa Paraschiva" din Ştefăneşti. apoi s-a stabilit profesor. la Voroneţ s-au strâns cam 60 dintre fruntaşii antiunionişti . M. Sbiera. Em. OL.. Suceava. Posluşnicu. 518-527. 1-2. Feţe bisericeşti din Repere bibliografice: Burada. 256.absolvent al şcolii Repere bibliografice: Anuarul de aici-preotul Milu se transferă la biserica Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937. 416. Sbiera. Din viaţa şi opera şi Declamaţie" din Rotopăneşti (1857-1858). Opere. înfiinţează un cor care cânta la necrolog'în MMS. 2004. Istoria Bucovina. Iaşi.. veac de muzică corală în Ţara de Sus. dactilografiat din fondul Bibliotecii 184. I. în Fondul înfiinţează şi o şcoală mixtă . Parabola marelui folclorist Rotopăneşti-Horodniceni. inv. pe când acesta se afla încă la Putna pe valea Viţăului.. în Fondul Liturghie. 201-205. 176. Cârlan.. Gr. Bucureşti. De vorbă cu Edgar Bucovinei I. Istrati. N. în Putna până la 1471-1472. Fond "Bucovina". Milu predând carte băieţilor. 1977 manuscris dactilografiat din Suceava..Documentar „Simion Florea ţăranilor. Rotopăneşti. Fond „Bucovina". Iaşi. 1971. nr. p. 1974. Bucovina. Absolvent al mulţi ucenici ai săi. Pentelescu. nr. voi. împreună cu Ioan Savin . Pe la 1854 înfiinţează un cântece şi poezii poporale din Bucovina cor cu elevii şi probabil şi cu absolvenţi ai compuse şi culese în timpul Războiului şcolii.Anuarul Muzeului Judeţean". T. lui Gavriil Musicescu. Pentelescu. C. pr. inv. FI. Un voi.Documentar „Simion Florea După înfiinţarea „Conservatorului de Muzică Marian". Memorial-Documentar „Simion Florea printre profesorii şcolii se numărau muzicienii Marian". G. 429. 1966. 144-145. după moartea lui Neculai Istrati Sbiera. T. cei mai apropiaţi cuviosului Daniil Sihastrul Iaşi. ales egumen la Sihăstria Voroneţului. pr. Teologia în 4. Un rapsod şi folclorist amator din Matei Millo. p. 1928. MISAIL . Suceava. Suceava. Monteoru. p. Suceava. Suceava. Eug. Enciclopedia Bucovinei. Tot aici. Manuscrise Voroneţ (secolul XV). Unul dintre ucenicii româneşti din Moldova. pe la 1862. Marian". Istrati. N. T. maestrul Galea şi Mihai Soloneţ. III.. II. Istoricul bisericii Pietro Mezzetti. 2007. Bucureşti. 45. fondul Bibliotecii Bucovinei I. Constantin Milici. C. p. p.pentru copiii Memorial . Florea M. în timpul postelnicul cărturar Neculai Istrati . voi. organizator şi dirijor de coruri la Mănăstirea Voroneţ împreună cu mai (aprox. 1898. Suceava. 127.preot.

p. p. 1898. din secolul al XVII-lea. Acţiuni completări privind domnia lui Ştefan cel politice şi culturale în veacul XVIII. dr. voievod şi descrierea organizării Bisericii 1995. Contribuţii la moldoveneşti şi a organizării boieriilor în istoria literaturii române. p.. Alături de Istorie şi Arheologie A. 5-16. Şt. a Il-a.. vor Iaşi.. p. p. p. Moldovei". Suceava. mai face şi trei S. Suceava. Bucureşti. 43.. P. p. IV. intervenţiile pe care le-au avut în opera lui Gr.. Bucureşti. 1988. Letopiseţul Ţării în MMS. Bucureşti. cu stabilirea filologice. Călinescu.Leto piseţ u 1 Ţării Moldovei. p. ar fi cea privind cucerirea Daciei de către Teodorescu. voi. U rec li e. p. ed. C„ Noui contribuţiuni la studiul cronicelor moldovene. comunicare susţinută la Simpozionul Naţional „Artă şi civilizaţie medievală". române de la origini până la 1900"). Ghibănescu. interpolator (secolul al XVII-lea). fi criticaţi de Miron şi Nicolae Costin dar şi Istoria literaturii române de Ia origini de Ion Neculce. 341-347. ed. Iaşi. N. p. Pop. lui Misail Călugărul. 1991. I. Literatura română veche. 1913.. ed. 1979. 1958. 10-11. 126. 22 noiembrie 2008 Studiu asupra cronicarilor moldoveni şi tipărită în „Analele Putnei". pregăteşte duhovniceşte şi studiază în şcoala Bucureşti. p. CĂLUGĂRUL . Nestor. p. Cartojan). XXIV. Ureche. Iaşi.. Conspect asupra literaturii române şi fiind tuns în monahism cu numele Misail şi literaţilor ei de Ia început şi până astăzi hirotonit ieroschimonah şi ieromonah. Patericul românesc. 22-93. în „Anuarul Institutului de critic dezvoltat (N. Viaţa Bucureşti.. Bucureşti. S„ Despre mediul putnean" (în „Dicţionarul literaturii începuturile Mănăstirii Măldoviţa. prof. Putna. Contribuţii Ia istoria oraşului Rădăuţi Editura Episcopiei Romanului. Implicaţii balcanice ale Traian . intră în obştea Mănăstirii Putna. ediţia a XV-a. I. (până la 1918). Documente slavo- 1480 primeşte marea schimă monahală. 270. logofătul Simeon Dascălul. manuscrise şi orale la care a avut acces în 2007. 58. V. ediţia Mircea Motrici.din jurul mănăstirii. P.sunt Istoria Bisericii Ortodoxe Române. L. 119. 15. atribuţiilor acestora. 1966. V. Sfânta Dicţionarul literaturii române de la Mănăstire Voroneţ. Al. După Ispisoace şi zapise. pentru până în prezent. 2001. Repere bibliografice: Gâdei. monahale şi de copişti de la Voroneţ. copist. M. 58. 363. 1987. Şt. Gr. Şt. Unele interpolări-adnotările lor .. a pus bazele şcolii Bucureşti. mai române. Ioanichie arhim.. Gr. 118. Istoria literaturii MISAIL. 69-75. 33-34. 21. Rotaru. Elena monahie. 282. S. 1906-1933.. 580-581. unchiul său. Rezuş. în text românesc . Bucureşti. se în ordine cronologică. pr. Panaitescu. partea I.. Simionovici. „Grigore Ureche. Şt. O teologică de aici. nr. Gorovei. 189 . voi. I. XenopoF.. Cartojan.D. origini până Ia 1900. Gh.întâlnită pentru prima dată într-un începuturilor Mitropoliei Moldovei. Bălan. Nepot al logofătului şi cărturarului Simeon Bucureşti. 166. p. S„ în căutarea ca întemeietor al episcopiei de Roman. Bucureşti. 979. Mitropolitul Moldovei greu de tăgăduit. 2008. Suceava. 25. în volumul arhim. nr. Păcurariu. Vornicescu.. 151-168. Şt. Gorovei.relatarea domniei lui luga „Credinţă şi cultură în Moldova"... trăind doar câţiva ani. Giurescu. între istoria reală şi imaginar. Gorovei. Intreducere Ia Repere bibliografice: Bogdan.. G. 1975. R. Gorovei. a importante pentru că aduc informaţii noi. Bucureşti. 1. având un spirit implicaţiile ei. 1980. p. Iaşi.ieromonah. 2. ed. române vechi. Iaşi. Mare şi îl socoteşte pe Alexandru cel Bun 2003.. 1908. Apare ca un cărturar bine colaborare culturală în veacul XVIII şi informat şi un copist corect. Dionisie „Misail Călugărul păstrează o importanţă Udişteanul Misail. p. Ştefan cel Mare şi Daniil Sihastrul. explicabilă prin izvoarele şi Sucevei. Onu. 7-8. 1967. S. Documentele lui Ştefan cel Mare. Gorovei. p. cum II-a.. Dascălul. 2010. 1997. Studii şi note timpul lui Alexandru cel Bun. p. p. VI. a Il-a. p. 304. 25. în arhim. p. P. Iaşi. 2. 1982. în „Letopiseţele" lor. a Il-a.. voi. 1981. şi opera lui Grigore Ureche. Bucureşti.

Cartea cu susţinerea tezei de doctorat „Cartea românească veche din nordul Moldovei.A. . 1998. Voroneţ' „Dragoş Vodă" din Câmpulung Suceviţa. Suceava. Catalog Filologie a Universităţii Bucureşti. Putna. Ţ g ' istoric. publicist (7 ianuarie 1954. Suceava. urmează secţia la Cernăuţi. dr. Lublin. în „ Analele Putnei". 8-19 mai 2006 participă la un stagiu de actualizată. Profesor de Cartea românească veche în judeţul limbă şi literatură română la şcoala generală Suceava (1643-1830). Paleografie „Jagiellonă" din Cracovia (1980-1984) şi slavonă şi chirilică românească pentru Universitatea „Mărie Curie Slodowska" din studenţii acestor domenii de cultură. paleografie chirilică românească. Istorie pentru disciplinele Istoria cărţii şi a în 30 iunie 1662 termină de copiat. Dan Horia Mazilu-lucrare pe care o va Suceava. conferenţiar dr.M. între românească veche îmbogăţită ş. dar şi în străinătate Moldovenesc (1969-1973). Sfântu Gheorghe' Moldoviţa). I. „Asociaţia Filiala Cluj-Napoca şi a fost semnalat de slaviştilor din România". universităţi din Varşovia. Kiev. Bucureşti. Iaşi. chinovar. Catalogul manuscriselor publica un an mai târziu în Bucureşti. Din istoria cărţii Culturii şi Cultelor. Ploieşti. Catalog. 1998. p. (1997-1999). Studii secundare la Liceul Sibiu şi mănăstirile Putna. 2004. muzeograf (1978-1986) şi muzeograf Probabil că s-a pregătit pentru teologie în principal (1986-1991) la Muzeul Judeţe^ şcoala greco-slavo-română a Mănăstirii de Istorie din Suceava. Varşovia (1985-1990). Cracovia. în 1990 Publicaţii-. Bucureşti. 2004. Dragomirna. Doctor în în judeţul Suceava (1643-1830). predare la Universitatea „Jagiellonă" din Paleografia slavo-română. 178. Curs şi Album de Moldovei". Suceava. Arhivistică. Târgovişte. „Consilia cercetătorul ieşean Maria M. 190 . Mureş. din partea Ministerului Suceviţa. Iaşi. Brăila universitar. unde a studiat ştiinţe teologice. M. care 1-a Universitatea „Ştefan cel Mare" ^ ornamentat cu titluri şi iniţiale scrise cu Suceava. românească manuscrisâ din Nordul Bucureşti. Braşov. Lector (199 i-1997. Paleografie română.fiind îndrumată de prof. în limba tiparului. în slavo-române din Biblioteca Mănăstirii 2003 obţine. Pentru merite 106-nr. III.conferenţiar Alba lulia. Bibliografia manuscrise. 52. Suceava. Szekely. 2002. Arhivistică slavonă. atestat de expert în româneşti. Tulcea. revistei „Codrul Cosminului". 1980. Viaţa preacuviosului Serghie. 102... Cartea românească veche urmează cursuri de perfecţionare. voi. Galaţi. Botoşani. cu tema „Copişti de manuscrise Arhivistică. română din Cracovia". Membru în „Asociaţia polon 0 . Suceava.titular la Catedra <je caligrafierea şi împodobirea manuscriselor. Târgovişte. p. voi. Cracovia 2007.P^ot în din Bursuceni-Vereşti (1977-197^ parohia Putna (secolul al XVII-lea).. muzică psaltică şi a învăţat 1 octombrie 1999 . Arad. Szekely. Biblioteconomie şi Slavă veche. I-iv. pe .R. 1992-1995. româneşti de origine polonă". autor de cursuri de cursuri postuniversitare la Universitatea Biblioteconomie. tipic lector dr. Stagii de pregătire (1974-1976) şi veche din România. Geografie de la universitatea suceveana şj Catalogul manuscriselor slavo-române din 1995. Manuscrisul se găseşte la B. Manuscrise deosebite a obţinut numeroase premii răzleţite din scriptoriul şi biblioteca diplome şi certificate de atestare de lâ Mănăstirii Putna. cercetător. 1999. Suceava. 1. EL. univ. O L I M P I A . Academic" al Facultăţii de Istorie- Repere bibliografice: Linţa.' bisericesc. f4are polono-română a Facultăţii de limbi slave specialistă privind studiul cercetării ş j de la Universitatea din Bucureşti (1973. Bucureşti. tot aici. în Comitetul de redacţie aJ din Cluj-Napoca. Chişinău. valorificării fondului de manuscrise şi carte 1977). 2004. MIHAIL. Suceava. nr. P R E O T U L . Curs general. de ^ manuscris cu 196 file. A participat lâ sesiuni de conferinţe şi comunicări de ] a M I T R I C . carte veche şi bibliofilie. în 1997. filolog slavist.

43-47. 2000- Valorificare-cercetare. Valorificare. 3. Bucureşti. Monahia XII-XIV. Bucureşti. Gabriel Ştrempel". nr. revăzută şi adăugită. 1983. 170-180. „SUCEAVA. capitolul „Tipărituri". p. 2006. Catalog. Bucureşti. judeţului Suceava. 1986. indici şi miniaturişti de Ia Mănăstirea reproduceri de Olimpia Mitric. Iaşi. nr. 2001. p.. Rădăuţi Pantheonul Moldovei". 318-320. Suceava. Catalog. Oxenstiern. Nicolae patrimoniul cultural-naţional. Suceava. 65- vechi româneşti-în colaborare. 265-267. 152 p. Patrimoniul de carte veche Voroneţ. şi ibidem. Iufu. 1980. Iaşi. p. I. 2003. p.. 1979-1980. Bucureşti. I. p. nr. Rm. 2. Voi. Iaşi. (sec. 43-50. 160-164. Muzeului Judeţean". Versuri. 214-224. Iaşi. XVII). 311-319. 2. p. în „Valori lvan. 2010. nr. 2007. Moldova. Viaţa Cuviosului Paisie de la colecţiile judeţului Suceava. rezumat. Ioan Vartolomei Măzăreanu. 3/2006-nr. Cartea românească veche în judeţul p. Trinitas. Petrodavensis Memoria Antiquitatis". Tipar şi tipărituri la voi. nr. 2001. Galaţi. nr. 2009. prezentare şi studiu introductiv de pr. serie nouă. 1983. 259-266. 2009. serie nouă. O nouă copie manuscrisă din apariţie.400 de ani de Ia prima Studii şi articole: Un manuscris din a atestare documentară. „SUCEAVA.+reproduceri. în volumul românească tipărită la Rădăuţi în secolul „Rădăuţii şi întemeierea Moldovei. Opere. Dragomirna . 1990. ediţia a treia. 1980-1982. Fondul Mănăstirii Dragomirna. p. Tereza Vechi tipărituri nemţene în colecţiile S. I. în 4/2007. însemnări pe cartea veche existentă în 336-338. 1993. Cugetări de multe feluri (sec. în voi VIII. p. IX. 545-547: Monahia Elena Simionovici. Transib. 2012. 159-175 şi nr. Anuarul Suceava (prima jumătate a sec. 2002. Cartea românească din judeţul Suceava. 95 p. voi. „Revista Muzeelor şi Monumentelor". în curs de 82. M. în „Valori bibliofile din ani (1359-2009). 537-539. românească veche în judeţul Suceava Note. ediţie 487-495. Scriptorii. Suceava. al XVIII. Partener. Introducere în biblioteconomie. 154 p. Cosminului". VI-VII. în p. cărturari şi manuscrise în limba română Bucureşti. 542-544. Sfânta Mănăstire Voroneţ. 1995. voi. românească din judeţul Suceava. p. 191 . 1997-1998. Catalogul colectiv al cărţii 1996. ibidem. Catalog. Muzeelor şi Monumentelor". p. p. în „Revista Neamţ: manuscris românesc inedit. X. Şcoala de caligrafi şi îngrijită. 117 bibliotecii Mănăstirii Dragomirna. Cuviosul Paisie de la Din activitatea de traducător a lui Neamţ. 1979- lea). Manuscrise româneşti din din nordul Moldovei (secolele XVI-XIX). 427-432. „Codrul Cosminului".. Brătulescu. 28 valori bibliofile din judeţul Suceava: p+78 p. 6-7. 13. Cosminului". I şi II. voi.. Iaşi. Mănăstirea Probota.Anuarul Muzeului Judeţean". 1980.serie nouă. Puşcaşu. „Codrul Cosminului". anul III-IV. Din istoria Bucovinei. I (1774-1862).. 646 312. 2005. voi. 2007. 21-24.+24 facsimile. în „Revista română de Mănăstirea Suceviţa (Fondul de istorie a cărţii". Ii. 2010. în perspectivele digitizării". în Sibiu. II. 1990. Cartea Episcopia de Rădăuţi. în „Cercetarea şi doua jumătate a secolului al XVIII-lea. p. 305-310. p. 2000. recenzii: Dosoftei. 215. Biserica Sf. Icoanele Manuscrise şi cărţi vechi în colecţiile Altarului. p. manuscrise slavone miniate şi ornate). VI-VII. în volumul „In honorem Manuscrise slavo-române din Moldova. 2008. p. p. 43. Sfânta Mănăstire p. al XlX-iea). 650 de al XVIII-lea. V. 5-6. Elena Simionovici. p. Repere bibliografice: Iacobescu. Vâlcea. în „Codrul MMS. 1982. p. Suceava. 681-682. prefaţă. 332. Bucureşti. Mari deţinători de Eugen Drăgoi.altceva decât o monografie. V. şi „Codrul bibliofile din patrimoniul cultural-naţional. 293. 663-708. 1988. ediţie tipărită de diac. Prof. 1978.+ilustr.. voi. „Acta Musei colecţia „Monumente Istorice". 1997. p. 2007. Botoşani. p. I. Bucureşti. 1981. 401-407. Voroneţ . p. p. Cartea volumul „Ofrande". Suceava. M. 9. nr. 2006 şi voi.+ reproduceri color. nr. Minerva. Arad. Cluj-Napoca. Piatra Neamţ. note. Muşatinii. Satu Mare. cercetare". 1.

478. iar din Suceava-prima Catedrală Mitropolitană 1875 titular la nou înfiinţata Facultate de a Moldovei. Mareş. Cuvântare la sfinţirea bisericii teolog. arhipresviter stavrofor (1880). II. aprilie 1831. primind o bursă Cuvântare Ia Naşterea Domnului. 79-85. a 22 după Mariebad-Bohemia). profesor voi. IEROMONAHUL . frăţească a preoţilor într-olaltă şi honores" al Universităţii din Viena (1854. dezvoltării şcolii teologice româneşti. conlucrarea armonică în chemarea lor. Enciclopedia Bucovinei. reproduceri de Olimpia Mitrici. scrise pe hârtie filigranată de redactor (1882-1883) pentru text în limba Braşov. titlurile.9/21 august 1888. p. Despre luminarea Mitrofanoviţă. p. redactor era se află o însemnare incompletă în limba muzicianul Isidor . 269-271. N. doctor „ad. cel care a întocmit primele manuale de Fondul Mănăstirii Dragomirna.. MITROFANOVICI. 130. or. în „Candela". 2004. 2000. Suceava. p. însă din care a reieşit că şi preot de înaltă ţinută.. 73. unde a activat „Rector Magnific" al Universităţii în a doua jumătate a secolului al XVT-lea. 19-31). Mitropolitul (1842-1850). numit profesor suplinitor la catedra pentru Suceava. 44v-45 pentru limba ruteană. Convieţuirea din Viena (1854-1856). Omilie specializare în Teologia Practică la pentru Duminica Vameşului şi fariseului. p. (1850-1854) din Cernăuţi. Biserici şi schituri 1856). Em. Studii secundare la poporului. Satco. Facultatea de Teologie Romano-Catolică în „Candela". ales ca monah la Mănăstirea Moldoviţa (a Il-a primul decan la Facultatea de Teologie . 1882. 1882. Gimnaziul Superior gr. p. în „Candela". în din partea Fondului Bisericesc pentru „Candela".în jumătate a secolului al XVI-Iea). p. la catedra de Teologie Practică. Crasna . rezumat. preţuit de întreaga Liturghierul a fost scris de ieromonahul societate bucovineană. îngrijită. tot acum preot spiritual Bucovina. 76. Bucovina. 233-239.preot. Pastorală şi Omiletică la români. ediţie Liturgică. p. indici şi Publicaţii: Precuvântare. p. cu numele 1882. Despre Macarie. 2009. 25-31. Ieromonah două rânduri (1875/1876 şi 1882/1883) şi de la Mănăstirea Moldoviţa. care se specializase. VASILE . Pahomi. M. numit profesor agregat (1861). la Seminarul Clerical (1858). 198-205. Vorobchievici. p. 1882.cel care a 1880-1885 ales deputat în Parlamentul de la caligrafiat pentru prima dată la noi romanul Viena şi membru în Consiliul Imperial. Rechemat şi 516. Literatura română în Bucovina. din Cernăuţi 276-280. publicist. parohial în Vicovu de Sus. profesor. în „Candela". câştiga practică pastorală pastorală. în „Candela". note. 1882.. 1882.192. cursuri la Institutul teologic Moscovei. 485. Suceava. 289-294. p. Pentru a-şi Dicţionar IX. Hirotonit preot (1856) la Cernăuţi şi ortodoxe româneşti din ţinutul Cernăuţi. 1882. 256-258. voi. prefaţă. Cernăuţi. p. fiind V. Pagini de 1859-1861 este trimis administrator enciclopedie. 1-4. Omilie pentru Duminica 24.. Satco. în „Candela". Suceava. Provine dintr-o veche Rusalii (Luc. 87-90. p. Cernăuţi. Iaşi. Francisco-Josephine din Cernăuţi. iniţialele şi indicaţiile română la nou înfiinţata revistă „Candela"- tipiconale sunt copiate cu roşu.. 2012. ortodox în societatea omenească. deosebite în domeniul didacticii şi Repere bibliografice: Iufu. p. „Varlaam şi l o a s a f . 1998. în 192 . la f. între Monteoru.. între fiind contemporan cu Efrem . în „Candela". 71-72. 2004. Cărturar slavonă. cu contribuţii Mitrofan de la mănăstirea Moldoviţa. p. I. familie de preoţi bucovineni. 75. titular (1864) pe catedra de Teologie Biserica Sfântul Gheorghe (Mirăuţi) din Pastorală a Institutului Teologic.. Manuscrise slavo-române clin Moldov a. Misiunea preotului 105. didactician (1 seminariale. I. Suceava. Contribuţii cultural-ştiinţifice. Protopresviter (1874) şi MITROFAN. 1882. 16. Brătulescu. Teologie din Cernăuţi. III. prim cu 111 file. Termină de copiat şi membru al Societăţii pentru Cultura şi ornamentat un Liturghier în limba slavonă. Em.

în „Candela". comemorativ „Valerian Şesan". prof.31 iulie 1986.. Editura Civitas. p. 1884: p. în II. I magnific. pr. p.. V. p. 134-139. 442-448.41. Rădăuţi. dr. Teologic al Orfanilor de Război din | dr. 1883. p. Valenciuc... Dicţionarul „Candela". 1884. 149-160. în „Candela". 61. senatul imperial despre dotaţiunea I preoţilor. 55. Vasile Mitrofanovici. 1 Cuvântare în cauza desfiinţării Şcoalei profesor. Froicu. p. | Reale gr.. 65. în 1940 îl 1957. 15-16. din Cernăuţi. 197-204.. strada Samuil Isopescu. p. | 1888. dr. opera Sfântului Ioan Hrisostom. 26. D. Este invitat să ţină Enciclopedia Română Cugetarea. pr. Omiletică Bisericii Fiu de învăţător-erou căzut la datorie în | Răsăritene. scrierile şi preoţimei bucovinene în menţinerea învăţătura". publicist (5 martie 1910. 275. Predescu.47. 1885. Cernăuţi.. 83-94. 40. 1929-editată postum de pr. Seria a 11-a Ortodoxă din timpurile cele mai vechi (1923-1946). 230. C. în (1930-1934) cu specializare la Facultatea „Candela". Sibiu.. G. învăţătura Societatea pentru Cultura şi Literatura I religioasă catihetică.54. Tarnavschi. 559. în „Candela". p. Aici îşi susţine doctoratul în Candela pentru anii 1882-1914. Justin Moisescu nu a Teologia în Bucovina. M. manuscris dactilografiat din didactic universitar. 1925.patriarh. 224-225... Cernăuţi. Suceava. Viaţa. M. Eug. Istoria Publicaţii. Sfânta Scriptură şi interpretarea ei în Bucureşti. p. la Cernăuţi şi Suceava: Bisericii Ortodoxe Române. Em. Ghid bibliografic. Istoric şi realizări. pr. Cernăuţi şi Suceava. p. Sbiera. voi. apoi Repere bibliografice: Tarnavschi. Bucovina p. 1996. p. Candela.teză de doctorat. p. Romano-Catolică a Universităţii din Gheorghiu. Păcurariu. 242. voi. Dimitriu. III. numărul teologilor români. 3. Suceava. Discurs inaugural ca rector de ani. (1938-1939) la Facultatea Romano-Catolică prof. până în ziua de astăzi. acad. Suceava. prof. or. 1991. voi. p. Cernăuţi. I. 473-482. Cât a fost profesor la | 157. Indice Strasbourg (1934-1936) şi din nou Atena general al Foaii bisericeşti-literare (1936-1937). La 150 I p. JUSTIN . 1883. în perioada stăpânirii austriece 1774- 37. în „Candela". 426-435. 442-446. în Păcurariu. Câmpulung Muscel (1922-1930). al împăraţilor losif al II-lea Testament. P. p. 36. 191-195. M. 278. în Suceava a locuit pe fondul Bibliotecii Bucovinei I. 1918. Dan. Rolul „Evagrie din Pont. MOISESCU. p. Procopovici. Ungureanu. 529-541. Română în Bucovina (1862-2012). arhim. nr. Irimescu. el fiind transferat la Bucureşti | 1792) . 165-166. Revistă Disciplina penitenţială în Biserica teologică şi bisericească. Situaţia întâlnim profesor agregat şi profesor titular învăţământului bisericesc al românilor în (1942) la Facultatea de Teologie din contextul reformelor şcolare din timpul Cernăuţi-în retragere la Suceava-pe catedra domniei împărătesei Maria Tereza pentru Studiul Bibliei şi Exegeza Noului (1740-1780). Cuvântare la Schimbarea la faţă a Satco.. cursuri la Facultatea de Teologie din Atena Prim redactor al Candelei (1882-1884). p.306. p. 1883. cursuri pentru Exegeză şi Noul Testament Bucureşti 1940. I.M. Cernăuţi. 222-233.397.. 1984.. pr. desfiinţată. 190. cu teza în limba neogreacă 1923. Liturghia. P. „Candela". 280-287. 20-21. 1883: 1999. lucrare premiată de Academia românismului de la robirea (1775) Ia de Ştiinţe din Atena. în „Candela". Viena. Cândeşti-Argeş . V. Teologie. Mălinaş. 1986. 1939-1941. T. L„ echivalarea studiilor. 80. pr.. Dim. 542-547. 1907. Suceava. (1937) şi susţine examene pentru Cernăuţi. primul război mondial. Se întoarce în ţară desrobirea Bucovinei (15 XI 1918). 363-368. Cernăuţi.. Bucureşti. 193 . 192. urmează Seminarul | Cernăuţi. Domnului nostru Iisus Christos. profesat ca preot ci a fost doar cadru p.44. pe acelaşi post. Bucureşti). 1885. Enciclopedia Bucovinei. în 1946 facultatea a fost | (1780-1790) şi Leopold al II-lea (1790. 2004. 1-16: în 2012. Vasile Tarnavschi. 2003. a Universităţii din Varşovia.I j „Candela".

ca Voinescu. reprezentaţi evangheliştii şi sirtibolurile lor: 45-262 şi extras. Matei-cu înger.. Originalitatea parabolelor Dumnezeu Tatăl. Anastasie Crimca îngenunchiaţi faţă în faţă. Dumneteu Gligorie Moisiu. în partea de jos XVII). pr. pr. Suceava. Buzdugan din Uliţa Podgoria. Ioan-lei. 110. 1942. G L I G O R I E (MOESIU. Tetraevangheliarului din 1614 copiat de Repere bibliografice: Ipolit Vorobchievici acelaşi mitropolit. 116-238 şi extras. Sbiera. M. M.. inscripţii: una cu colofonul copistului şi data 1997. lonaşco. Luca-bou şi Repere bibliografice: Reli. 25. Suceava. Grigoroviţă. Suceava. III. 1-2. porumbel-şi cu serafimi în jurul lui 124 p. iar sub aceasta se află scris „Robul lui Bucovinei. 1946. Suceava. 1908. Sfântului Duh". Suceava. pr. 1991. sunt două Suceava. p. Froicu. 1946. prima copertă (Studiu istoric). a făcut". prof. G. p. 1942. Contemporani cu Gligorie ferecătură la Tetraevangheliarul din 1 Moisiu.„Pogorârea dr. voi. 1. D. la Liturghierul scris în „zlătarii" Borlea din Uliţa Mitropolie i- 1610. Cernăuţi.. 1996. ferecătură Gl. Iaşi. Ambele ferecături. din 1612 şi tetraevangheliare şi evanghelii caligrafiate 1614. a mai creat şi alte ferecături. Contribuţii la studiul figură centrală .în chip de Mănăstirea Dragomirna. cu mitropolitului cărturar Anastasie Crimca în inscripţia „Smeritul arhiepiscop Anastasie îmbrăcarea cu ferecături a copertelor de la Crimcovici". din Uliţa „Sf. partea Bibliotecii Bucovinei 1. 1955. îmbrăcămintea este arhiereu. S. p. Iaşi. diferă prin faptul că personajele sunt reliefate mult mai pronunţat. Dicţionarul teologilor români. în 1612 execută copertele Gangur. Pagini de monografie. 77. p 42. Istoria Bisericii având la dreapta pe Fiul. A creat măiestrie. p. din colţurile coperţii faţă. N„ „Pogorârea Sfântului Duh". 1986. ca şi alte personaje din planul Cercetări de Istoria Artei". cu model. Probabil că Anastasie Crimca la 1609. Coperta spate . Unul din colaboratorii apropiaţi ai numai pe mitropolitul Anastasie Crimca. 454. M. P„ Dimitriu. zlătar. de acesta sau de alţii din „şcoala de „zlătarul" demonstrând sensibilitate şi miniaturişti" a Dragomirnei. iar deasupra acestora Bucureşti. 92-93. de pe tehnică şi stil. sunt deosebit de delicat executate. Pe această copertă. de jos cu Ştefan Tomşa Voievod şi E„ Teologia în Bucovina. p. aflaţi în Suceviţa şi Dragomirna.ridicând pe Adam din manuscriselor ilustrate din mănăstirile dreapta şi pe Eva din stânga. la Tetraevangheliarul din 1614 şi la căruia monahii de la Suceviţa îi Liturghierul din 1616-unele „deşi nu mai încredinţaseră execuţia unor ripide (era poartă marca argintarului G. în „Candela". secund. GRIGORIE) ZLĂTARUL . proorocii Daniil şi David. 49. zlătar. p. balcoane stilizate. în MMS. 194 . aşezaţi în Idem. la Suceava trăiau şi lucrau septembrie 1609. locul MOISIU.. 112. sub Bucureşti. Em. manuscris dactilografiat din fondul iar între ei inscripţiile ctitorului. în „Studii şi genunchi. personaje. pentru ferecătură timpul. Universitatea din Cernăuţi Ferecătură Tetraevangheliarului din 1614 în perioada interbelică. în cele patru colţuri sunt Mântuitorului... vor fi scoase la lumină. 278-280. Facultatea de Teologie din Cernăuţi. mai sunt registre cu câte cinci nr. cu „Sf. 1942. p. 32. Monteoru. T. artist argintar şi aurar (secolele XVI. Popescu-Vâlcea). p. i se atribuie tot lui" (Gh. prof. Suceava. 302 p. superioară reprezintă pe Dumnezeu Tatăl Păcurariu.. 2005. 457. Diaconescu. Valenciuc. cu mici deosebiri. Ierarhii donării. stânga şi dreapta sa. p. Uliţa Crimca. după vecin cu Panteleiu zlătarul). Nicolae" şi Tetraevangheliarului scris şi împodobit de Gligoraşco de pe Uliţa Pone. 456. cu apostolii în Ortodoxe Române.M. p. 1999. reprezintă „Coborârea la iad' cu Iisus .meşteşugar este luat de simbolurile şi numele lor. dr. Duh". ediţia a 11-a.este împărţită în două: cea Cernăuţi. Marcu-vultur. cealaltă copertă prezintă. Bucureşti. 486-487. pentru lucrată deosebit de artistic şi care a servit ca manuscrise şi cruci de mână care. Sfiinţa Mănăstire Dragomirna legată printr-un cotor de zale. Iaşi. 89-90. evangheliştilor. 112..

coord. 1996. 167. 1979. N„ Istoria 2003. II. Paradais. iar Constantin era bogomilică". 79. p. învăţământului' românesc. voi. slujbă credincioasă" a beneficiat de nenumărate danii domneşti iar Alexandru MORARIU. 1922. La 1462 20. Bucureşti. Petru şi alţii. a doua ca însemnătate în că era un dascăl particular la Curte. 516. 1996.S. prefaţă. Un manuscris greacă şi slavonă. 156. A făcut parte. Iaşi. Vladcovschi. p. 1957. traducător (5 mai 1854. 3-4.I. Cluj..preot.. 102. Silvestru Morariu-Andrievici a fost Moişă este nume de cărturar. Bucureşti. (MOISE) FILOSOFUL . în aşa-zisa „Academie Talpalariu. 1931. Popescu-Vâlcea.. I. 01. Bucureşti. Severin. p. 1991. XV). dr. Iorga.. p. Ştefan cel Mare. p. C. Alexandru cel Bun. voi. Cognomenul „Filosoful" este 959. fie în ambele BOR. Bucureşti. Mitric. M. alături de mitropolitul prof. 1984. I. Bordeianu. ale spiritualităţii româneşti la Putna. literaturii române vechi. Bucureşti. Evul mediu. Emandi. Mănăstiri voi. voi. Provine dintr-o familie de preoţi titlul de „filosoful". dr. 81. 147. 423. V. dascăl de copii. Iaşi. Emandi.. I. România". ediţie Bârsănescu. I. Bucureşti. 51-nota 33. Gârde. Baroc. Repere bibliografice: Ghibănescu. note.. Popescu-Vâlcea. cărturar. Iaşi. Filosoful din Rebricea şi cunoştea limbile 96. p. Seliola latina de Ia Cotnari. V„ Academia de Ia Suceava şi domnească" de la Curtea din Suceava. în calităţilor sale de cărturar. Bucureşti. p. sale. 1906.. Comori Surete şi izvoade. S. Iaşi. Manuscrise slavo-române din Moldova. moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare. Bucureşti. Pascu. ediţia a 11-a. Iaşi. Gh. în epocă sub numele de grămătic". p. p. Preistorie. 2010. din p.I.. 21. Unchii Costăchescu adaugă că „însuşi numele săi. Fondul Mănăstirii Dragomirna. Documentele lui 1988.. p. Arta românească. 95. şi biserici din Nordul Moldovei. C„ Imperiul sacru. voi. p. 154. Iaşi. Bogdan. 22. Em I. pr. 1913. univ. sensuri". Ioil. p. Să nu dărâmi dacă nu ştii să zideşti. 645-646. Bucureşti. Gh. Şt. 159 şi voi. Antichitate. Şt. România.. Istoria Rădăuţi-Iaşi. 1983. 150. Iaşi. I. p. Em. ediţia I. 69-82. CONSTANTIN .". acad.86. Moişă un învăţat sau chiar un profesor care Şcoala miniaturistică de la Dragomirna. satul unde îşi avea una din moşii s-a numit Popescu-Vâlcea. 65 şi voi. 409. Renaştere şi iar la 1495 un nepot. Anastasie Crimca. 78-79. de înţelept. Gh.M. p. protopopii luga. 1982.. prof. în a făcut domniei servicii. 96. Un proiect Chiar dacă nu a avut funcţii în stat. al Voievodului Ieremia Movilă. iar Ştefan Bârsănescu vede în preot catehet şi profesor la Gimnaziul 195 . 963. Drăguţ. Popescu-Vâlcea. Nicolae Iorga vede în el „un mai vechi Mitocu Dragomirnei-16 martie 1927. „Muzeul de artă al R.. Gh. Istoria Bisericii Ortodoxe Iosif I Muşat. M. V. Em. precum şi teologie.. Bucovina după familia Hurmuzachi. indici şi reproduceri de culturii româneşti. p. 60. Emandi. II.. 15-nota 5. Popescu-Teiuşan. Nicolescu. M. 958. 1991. 2012. pr. Puşcariu. Păcurariu. Habitatul urban şi anturajul cărturăresc al domnitorului cultura spaţiului.. Brătulescu. încă trăiau copiii săi. academician Mircea Păcurariu crede că 1968. Sextil Puşcariu credea cărturari. 1972. 179. 136.. Iufu. Danciul şi Maruşca. CI. „pentru cultural european. Istoria învăţământului din MOIŞĂ.. Argintăria anexat ca semn al popularităţii şi al laică şi religioasă în Ţările Române. Costăchescu. 81. 5. Miniatura Filosofii. 1982. Mai este cunoscut şi ca Moişă românească. Habitatul urban şi cultura spaţiului. I. Bucureşti. p. nr. p. căruia i se dă cu mândrie Cernăuţi). Piteşti. p. M. Bucureşti. cel Bun îl pomenea adesea în hrisoavele publicist. Pagini nescrise din istoria îngrijită. Şt. 1968. învăţământul românesc în date. Grigore Ţamblac. Iaşi. Ceauşu. I. p. Bucureşti. 1932. 7-8. Documente Suceava în secolele X1V-XX. Nicoară Ciocârlie. voi. 970. Moişă Filosoful era „un profesor cunoscut Gh. P. probabil profesor (secolele XIV. poet. p. nr.. I. p. Române. cu influenţă mitropolit al Bucovinei.. 25-26. 182. p. 1972. 1971..

335. Kulturhistorische und Universităţii „Francisco-Josephine" din etnographische Skizzen iiber die Cernăuţi (1875-1878). Romănische Vereine in der care descoperă şi comentează „Codicele Bukowina. 1899. 28. or. 577- fratele lui Ciprian (1866-1874). 1892. 5. Cernăuţi. revistele „Convorbiri literare" din Iaşi. Einige statistische und historische „Arboroasa" şi va