Interpretarea chestionarului

-PROIECT INDIVIDUAL-

Mihaela Ghiță
Publicitate, An II

Asta nu se întâmplă fără motiv. Erorile legate de construcția . Acest proces de codare cere adeseori cercetătorului să interpreteze înțelesul răspunsului deschizând posibilitatea unei interpretări greșite sau a unei părtiniri din partea cercetătorului. timpul de desfășurare a acesteia. Se înțelege faptul că în studiul bazat pe chestionar pot apărea anumite erori întrucât orice acțiune umană este supusă unor factori care pot deforma realitatea. Chestionarul de cercetare reprezintă un instrument de investigare constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise ordonate logic și psihologic. metoda cea mai utilizată. întrebările cuprinse într-un chestionar trebuie să fie relevante pentru majoritatea respondenților. De multe ori. dintre care putem aminti: personalitatea celui care anchetează dar și a celui anchetat. metodă despre care numeroși autori consideră că a dominat și încă mai domină spațiul socio-umanului. structura chestionarului. prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare. mediul în care are loc. pot fi influențate de numeroși factori. putem prezenta afirmația și apoi să întrebăm respondentul dacă este sau nu de acord cu ea. Dar când subiectul întrebării este real. Deși termenul chestionar sugerează o colecție de întrebări. Există și pericolul de a obține răspunsuri care sunt irelevante pentru cercetare. respective comportamentele oamenilor. Dacă putem rezuma o atitudine într-o afirmație suficient de scurtă. În mod similar. am vrea ca respondenții să spună simplu că nu știu. pot fi adeseori transferate direct într- un format în care pot fi analizate de computer. tema anchetei. Când se solicită exprimarea unei atitudini despre un subiect. ca instrument de investigare. Cu ajutorul chestionarului. dat fiind că respondenții pot exprima atitudini chiar dacă nu s-au gândit niciodată la subiectul aflat în discuție. față de care puțini respondenți au cunoștiințe sau sunt interesați. Ei pot adresa întrebări deschise( prin care i se cere respondentului să dea propriul răspuns la întrebare) sau întrebări închise( respondentul este rugat să aleagă un răspuns dintr-o listă pusă la dispoziție de cercetător). În mod ideal. Răspunsurile obținute la întrebările închise. Desigur. se pun întrebări și probleme care determină diverse răspunsuri din partea persoanelor anchetate. care. ancheta pe bază de chestionar este. de multe ori ei inventează răspunsuri.Între mijloacele de culegere a datelor din teren. s-ar putea să nu știm care răspunsuri reflectă o atitudine sinceră și care reprezintă răspunsuri nesemnificative la o întrebare considerată irelevantă de către respondent. nu au vreo opinie sau sunt indeciși atunci când este cazul. fără nici o îndoială. probabil că rezultatele nu vor fi utile. există riscul să fim induși în eroare. Din păcate însă. cercetătorul este interesat să determine în ce măsură respondenții au o anumită atitudine sau perspectivă. Răspunsurile obținute la întrebările deschise trebuie să fie codate înainte de a fi analizate de computer. Atunci când adresează întrebări cercetătorii au două posibilități. Când obținem răspunsuri la întrebări fictive le putem neglija. pe de altă parte. Răspunsurile. determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi întregistrate în scris. examinarea unui chestionar obișnuit va scoate la iveală probabil la fel de multe afirmații.

utilizarea tabelelor sau diagramelor în vederea înțelegerii datelor. respectiv formularea întrebărilor( limbajul utilizat. încât el nu poate fi utilizat în analiza și interpretarea rezultatelor).pierderea atenției. cineva va trebui să transfere manual răspunsurile din chestionare într-o foaie de calcul. deoarece furnizează informații utile despre cât de dispuși sunt . Printre alți factori putem aminti forma de răspuns( se referă la utilizarea unei forme necorespunzătoare de înregistrare a răspunsurilor. concluzii. deoarece acest lucru poate fi înșelător. În interpretarea chestionarului. numărul și ordinea întrebărilor în chestionar( dacă durata unui chestionar depășește o anumită limită. Dacă se utilizează un număr mic de chestionare se recomandă realizarea analizei sub-eșantionului. În condițiile în care cercetătorul folosește ca metodă de cercetare un număr consistent de chestionare. răspunsul la o întrebare deschisă este vag departe de esența acesteia. Este evident că o categorie pentru toți respondenții care nu știu sau nu vor să răspundă este foarte importantă. lipsa de concentrare). mărimea caracterelor folosite). Cercetătorul poate utiliza diferite modalități de prezentare a datelor în urma interpretării chestionarului în cauză( power point presentation. Amintim câteva sugestii pentru scrierea unei cercetări cantitative . de exemplu ca o foaie de calcul. o introducere care să conțină motivația operatorului în ceea ce privește metoda de cercetare aleasă. videos. o secțiune – metode . Dacă luăm ca exemplu raportul scris ar trebui să ținem seama de anumite informații pe care ar trebui să le includem în raport( un rezumat de o pagină a ceea ce spune raportul de față. iar alteori. calitatea tiparului. software-ul va colecta automat datele – cineva va trebui doar să descarce datele. principalele teme și constatări care reies din analiză. intervine oboseala. written raport). interpretarea finală îi conferă posibilitatea de a descoperi variații în modurile în care au răspuns diferite persoane( de exemplu răspunsul persoanelor de sex feminin în comparație cu răspunsurile perosanelor de sex masculin). susținută cu cel puțin două argumente. respectiv construcția grafică a chestionarului( delimitarea clară a întrebărilor și a variantelor de răspuns specifice. deoarece rezultatele ar putea fi înșelătoare. Dacă grupul a folosit un chestionar de hârtie. nu este recomandată utilizarea procentajelor pentru raportarea constatărilor în condițiile în care există mai puțin de 100 de chestionare completate. orice instrumente de cercetare ca anexe). uneori oamenii aleg la întâmplare o varintă de răspuns din paleta care li se oferă. Odată analizate datele se pune accentul pe povestea din spatele lor și ce semnifică ea în termeni de cercetare socială.care să arate modul în care s-a efectuat cercetarea împreună cu numărul de persoane care au participat la cercetare.chestionarului pot fi datorate mai multor factori. evidențierea celor mai interesante rezultate. operatorul poate configura tabele sau grafice pentru afișarea datelor. claritatea și concizia întrebărilor). Adesea este suficient și cel mai bine să se calculeze proporțiile tuturor respondenților care răspund în fiecare categorie( foaia de calcul Excel este mult mai rapidă decât folosirea unui calculator). [How to analyse questionnaire responses?] Dacă grupul a utilizat un sondaj online.

nfer. însă dacă obicetivul este reprezentat de înțelegerea caracteristicilor unui anumit tip de respondenți atunci rezultatele brute trebuie transformate în informații care să permită conturarea unei imagini cât mai clare a obiectivelor însumate anterior. urmată de editare. deoarece se presupune că operatorul lucrează pe o scară echilibrată.html http://www. Concluzionând. Scorul mediu este utilizat ca un indice al calității generale a unui lector cu scoruri mari care indică o calitate bună. aranjarea și transformarea datelor în informații.com/referate/psihologie/ANCHETA-PE-BAZA-DE-CHESTIONAR722.esurveyspro. astfel încât.ac.aceștia să răspundă la întrebări.php https://www. Bibliography http://www.aspx http://documents.uk/schools/developing-young-researchers/how-to-analyse-questionnaire- responses/ . Aceasta nu este o abordare deosebit de utilă sau legitimă.com/article-data-preparation-interpretation-and-analysis.qreferat. Analiza rezultatelor începe numai după finalizarea procesului de examinare și editare. Se face o analiză a datelor dacă obiectivul de cercetare este de a colecta date pentru baza de date sau depozitul de date. Rezultatele chestionarelor sunt adesea folosite pentru a calcula scorurile medii pentru întrebări individuale sau grupuri de întrebări( spre exemplu un chestionar poate cere unui grup de studenți să-și evalueze lectorul pe o scară de cinci puncte . procesul de analiză a datelor colectate într-o anchetă începe cu o examinare rapidă a rezultatelor.tips/documents/babbie-earl-practica-cercetarii-sociale. constă într-un număr de procese interconectate care au ca scop sintetizarea. de exemplu foarte slab este de două mai rău decât slab și excelent de două ori mai bun decât bun”).dacă datele corectate sunt cele corecte și dacă cercetătorul dispune de suficiente date pentru a ajunge la o concluzie corectă. dacă instrumentul de cercetare a îndeplinit aceste obiective.de la excelent la foarte slab. analiză și raportare. web sau tradițional. Analiza chetionarului. Înaintea de analiza sau interpretarea rezultatelor chestionarului trebuie să se țină seama de câteva aspecte esențiale și anume care sunt obiectivele pe care operatorul încearcă să le realizeze atunci când crează chestionarul.