Université Téchnique de Moldova

Rapport
Prelucrarea Semnalelor

Thème 1: Iniţiere în MATLAB. Studierea şi proiectarea semnalelor elementare
folosind MATLAB.

Efectuat:

Profesor:

Chisinau 2017

Reprezentarea grafică a unui semnal discret este prezentată în figura 1. De asemenea nu e corect de considerat că semnalul x(n) este egal cu zero când n nu este integru. atunci x(n) este numit semnal energetic. Energia unui semnal periodic x(n) pe o perioadă.22) este adevărată. Multe semnale au o energie infinită.. Deci dacă semnalul x(n) este periodic cu perioada fundamentală N şi ia valori finite.∞≤n≤∞ este infinită. Menţionăm. sau pe intervalul 0 ¿ n ¿ N-1. Puterea medie a semnalului discret x(n) este definită: Semnalul x(n) este periodic cu perioada (N > 0) dacă şi numai dacă: (22) Cea mai mică valoare a N pentru care (2.Scopul lucrării: Studierea şi proiectarea semnalelor elementare folosind MATLAB. Notiuni teoretice: Un semnal discret în timp x(n) este o funcţie de o variabilă independentă care este un număr integru. dar posedă putere medie finită. Energia semnalului pentru . Energia acestor semnale uneori este notată Ex. Energie semnalului este definită: (17) Energia semnalului poate fi finită şi infinită. că semnalul discret în timp x(n) nu este definit pe intervalul dintre două probe succesive. Puterea medie a unui semnal periodic este finită şi este egală cu puterea medie pe un interval. Pur şi simplu x(n) nu este definit pe valoarea neintegră a variabilei n. atunci puterea acestui semnal: . Dacă nu există valori pentru N care satisfac (2. Dacă E este finită (0 < E < ∞ ). este finită dacă semnalul ia valori finite pe acest interval. este numită perioada (fundamentală). semnalul este numit neperiodic sau aperiodic.22).

5 -1 0 0. .sq. set (gca. rho1=1.'FontName'.'FontSize'.5..6 0. t=0:.1 Modelaţi un semnal periodic în formă dreptunghiulară folosind funcţia square.4 0.sec Modificam parametrul rho=1 obtinem : .2 0.5 X(t) 0 -0.t.grid Semnal periodic in forma dreptunghiulara 1 0.ylabel('X(t)'). sq=A*square(w0*t+rho). sq1=A*square(w0*t+rho1). Modelarea semnalelor elementare.16) title('Semnal periodic in forma dreptunghiulara modificat rho1=1 ') xlabel('t. plot(t. 1.sec').001:1.1.sq1). 'ArialCyr'. w0=10*pi. rho=0.8 1 t. Graficul semnalului initial A=1.. grid.

.y). t este deplasarea de la t=0. A=2. unde w este lăţimea.0. y=A*rectpuls(t-3.Observam in graficul secundar deplasarea la stinga a semnalului.5*rectpuls(t-8..2)+ .01:10.8). .4)+ .0. 1.2 Modelaţi un impuls în formă dreptungiulară folosind funcţia rectpuls: y=rectpuls(t...w). 1. 0. t=0:0.25*rectpuls(t-5. plot(t.

3 Modelaţi un semnal periodic în formă treungiulară folosind funcţia sawtooth A=1.tri1). tri1=A*2*sawtooth(w0*t+W). W=0. w0=10*pi.5. tri=A*sawtooth(w0*t+W).tri. t=0:0. .t.001:1.1. plot(t.

observam proportional si modificarea amplitudinii graficului 1.5*tripuls(t-5.8.75*tripuls(t-1.s) t=0:0.0.4 Modelaţi un impuls în formă triungiulară folosind funcţia tripuls: y=tripuls(t.5)+ ..1).01:10..y) .0..-1)+ . y=0.w.5.Cu modificarea parametrului A .0. 1..35*tripuls(t-3. 0. plot(t.

w0=20*pi. cosine1=A1*cos(w0*t+phi). A1=7. plot(t.001:1. . phi=pi/6.t.5 Modelaţi un semnal periodic în formă sinusoidală folosind funcţia cos A=4.cosine. t=0:.1. cosine=A*cos(w0*t+phi).cosine1).

phi=pi/6.6 Modelaţi un semnal discret în formă sinusoidală folosind funcţia cos A=4.005:1. stem(t. cosine1=2*A*cos(w0*t+phi). Acum modificam parametrul A in A*2 A=4. hold on. cosine=A*cos(w0*t+phi). . w0=20*pi.Modificam parametrul A . s-a schimbat amplitudinea. cosine=A*cos(w0*t+phi).005:1. 1.cosine).cosine1). w0=20*pi. t=0:. stem(t. A1=7 In urma modificarii parametrului A .cosine). stem(t. phi=pi/6. t=0:.

cosine). w0=20*pi. t=0:.7 Modelaţi un semnal discret în formă sinusoidală şi reprzentaţi dependenţa în formă de histogramă. .005:1. phi=pi/6.In urma modificarii parametrului A . bar(t. s-a dublat amplitudinea. 1. cosine=A*cos(w0*t+phi). folosind funcţia bar A=4.

A=4. bar(t. t=0:. phi=pi/6.005:1. hold on. . w0=20*pi.cosine1). cosine=A*cos(w0*t+phi).cosine). bar(t. cosine1=A*cos(2*w0*t+phi).

x.6 0.2 0 0. a=5.2 0. plot(t.t. B1=3. 2. . 2.sec Am schimbat parametru w0 in 2*w0 si am observant deplasarea la stinga. t=0:.2 t. x1=B1*exp(a*t).8 1 1.001:1.4 0.x1). Semnal discret in forma sinosoidala 4 2 X(t) 0 -2 -4 -0. x=B*exp(a*t).1 Modelaţi un semnal exponenţial cu valoarea crescândă folosind funcţia exp B=1. Modelarea semnalelor exponenţiale.

6 0.001:1. .t. x1=B1*exp(-a*t). x=B*exp(-a*t).2 Modelaţi un semnal exponenţial cu valoarea descrescândă folosind funcţia exp\ B=5. B1=7. functia exponentiala are o viteza de crestere mai mare. a=6.4 0. 2.8 1 t.x1). plot(t.2 0. Semnal exponential 500 400 300 X(t) 200 100 0 0 0.x.sec Modificind parametrul B1=3 . t=0:.

sec Acum modificam parametrul B cu B1=9. y=B*r.2 0. functia exponentiala are o viteza de descrestere mai mare.sec Modificind parametrul B1=7 .8 1 t. r=0.85. 2. n=-10:10.y).6 0. . Semnal exponential discret 30 25 20 X (t) 15 10 5 0 -10 -5 0 5 10 t. Semnal exponential 7 6 5 4 X(t) 3 2 1 0 0 0.^n.4 0. stem(n.3 Modelaţi şi afişaţi un semnal exponenţial discret cu valoarea descrescândă folosind funcţia stem B=5.

w0=20*pi. obtinem o marire a amplitudinei. plot(t. A1=90. Semnal exponential discret 50 40 30 X(t) 20 10 0 -10 -5 0 5 10 t.t.expsin. . expsin=A*sin(w0*t+phi).001:1. a=6.*exp(-a*t). phi=0.*exp(-a*t). expsin1=A1*sin(w0*t+phi).expsin1). Modificam parametru A1=90 . t=0:0.sec 2.4 Modelaţi un semnal sinusoidal discret cu valoarea descrescândă folosind funcţia stem A=60.

dublindu-l obtinem o marite a frecventei.8 1 t. Semnal sinusoidal discret cu valoarea descrescânda 100 50 X(t) 0 -50 -100 0 0.6 0.2 0.2 0.4 0.8 1 t.6 0.4 0.sec Modificam parametru w0 . Semnal sinusoidal discret cu valoarea descrescânda 80 60 40 20 X(t) 0 -20 -40 -60 0 0.sec .

Funcţii speciale. y=0.2 Modelaţi un semnal care va constitui forma transformării Fourier directa a unui impuls dreptungiular cu lăţimea 2 şi înălţimea 1.sec Modificind constanta 0.y2).5). y2=1.5).5*sinc(pi*(t-25)/5). 3.01:50.y.7*sinc(pi*(t-25)/5).0.5 -10 -5 0 5 10 t.1. plot(t. folosind funcţia sinc t=0:.t. plot(t. Sinosoida moduala dupa functia lui gaus 1. .5 X(t) 0 -0.y1).1 Modelaţi un semnal care va constitui o sinusoidă modulată după funcţia lui Gaus. y1=1.0. folosind funcţia gauspuls t=-10:.y1. y1=0.1.5 1 0.5 .01:10. 3.3.75*gauspuls(t+3.5*gauspuls(t+3.5 -1 -1. obtinem marirea amplitudinei.75 in 1.t.

001:1.6 0.4 0.5 -1 0 0. folosind funcţia chirp t=0:0.5 1 X(t) 0.y).75*chirp(t). frecvenţa căreia se schimbă linear cu timpul.5 X(t) 0 -0.3 Modelaţi o cosinusoidă.sec Constanta 0.2 0.75 .5 obtinem o marire a amplitudinei 3. Forma transformarii Fourier inversa 1.5 0 -0.este inlocuita cu 1.sec .5 0 10 20 30 40 50 t. y=0. Cosinosoida 1 0. plot(t.8 1 t.

8 1 t.t.01:50. plot(t. folosind funcţia diric t=0:.Dublam parametru t si obtinem t=0:0.y1).y. y1=0.y.8).75*chirp(2*t).4 Modelaţi un semnal care va constitui dependenţa funcţiei Dirihlet.2 0.6 0.7*diric(t.5 -1 0 0.5 X(t) 0 -0. .001:1. y=0.4 0.7*diric(t. y1=0.t.75*chirp(t).sec 3.y1). Cosinosoida 1 0. plot(t.4). y=0.

Dependenta functiei Dirihlet 1 0. El integreazaă analiza numericaă .5 -1 0 10 20 30 40 50 t. foarte raă spaî ndit îîn mediile universitare sţ i poate fi mereu actualizat. calculul matriceal.sec Modificam parametrul 4 in 8 obtinem o marire a latimii. Scopul acestor lucraă ri de laborator este îînvaă tţ area metodelor de prelucrarea numericaă a semnalelor unidimensionale. procesarea semnalelor sţ i reprezentaă rile grafice. . telecomunicatţii.5 X(t) 0 -0. Concluzii: Prelucrarea numericaă a semnalelor este necesaraă îîn multe aplicatţii: industriale. IÎn urma efectuaă rii acestei lucraă ri de laborator ne-am familiarizat cu metodele de modelare a unei serii de semnale relativ simple sţ i caî teva functţii speciale sţ i dependentţele grafice oferite de pachetul MATLAB. Instrumentul folosit este programul MATLAB deoarece este simplu de îînvaă tţat sţ i utilizat. biomedicinaă etc.